is i utilitarig 2 Hedonismul si ul My, ca. Het a teleolog! tip teleologic este hey... ee cadrul ei ot eel al nlicerlor A doun dete a pica. Pri idee yun, din care sin intemeiat de catre Bpicwr. 1° fovuiaees ingelepciar oer aul i Epicur se diferentiazs de Sit vit cdruia ,scopul este placer. | late virtu . potrivit ml reetinat de cate Aris din CireDe- P14 a placerilor particulars particular tn timp ois, pliceres este Sepa “in general, pen -aeste dezirabj °, Peete aE nae er ca pecaree?| Carwaatio (15711610, Fiindcd este u | irilor pe ¢: Jeeta a insisi Ca ata, valoarea IWCTTP He absenta placerii. Dar, deg ‘+ Argumenteaza pro sau contra: pingem este dependent er nd firesc, si traiasca placerea, nu ig | Jocul este sop vet. ‘oamenii sunt determinati, i turmaresc aceleasi pliceri si 9°0% defini, in sens negativ, ca wabset j cantitate a acestora. Plicerea ta suferinfei din corp sia tulburari gg | sult, Perea ca stared ech tup stde duce masta en acm oi a Solutia iui Epicur este aparent la indemAnd: 0 viaf& sénatoasé si alungare, fricii de moarte. Pe scurt, fericirea presupune capacitatea de a elimina, pe cat posibil,ceea ce ne provoaca opusul placerii, durerea. Prin nuantare, relafiei dintre plicere si durere, dintre bine si rau, Epicur argumenteay | {in favoarea ideii c& principiul placerii nu suprima normele morale. Pie rile pot fi inalte sau frivole, Astfel, pentru hedonist, trairea placer ese luna moral, pentru ca, desi are inclinatia naturaka de a o trai, omul nuse ‘manifesta doar instincti in raport cu plécerea. Ca unele placeri sunt mi valoroase decit altele este dovedit de faptul c& nu toti oamenii rezund plécerea doar la distracti. Dimpotriva, placerea moralA este senindttta injeleapta, judecata sobra” (gr. ataraxia), pentru ca inteleptul o cauta io test ape o virtute: cumpatat si cu discretie, Beal ok et Principiu unic al moralitatii este scopul demersuhi Pie id oe a Ml Aces Principiu este utilitatea, care intemelaz | caute si-si diminueze sufernta sre dinmarnete corent ca Seca a ; rezuma doar la plicere tae on plinirea scopurilor sale, care nus Binele real si raul real sunt mai tee cee imaginatia, creatia, in gener, importante : is ee ite 6 ane arta, smorala este domeniul in ¢ » dar superioare. Nefiind stiinta, suntem hedonisti, vom spune ca faptul ca cineva traieste placerea este intrinsec bun. Caci nu . Saecteane Gas ma mules o doce inl cuties, Mil | ‘este plicerea ~ este intrinsec rea, Teal g actiy, ny ns Ne*BOista, Fericirea ca uit, | ° NU cont Coders Cisoiny od rational, ured cal moraitatea, dat find a Sau dure. Crijay ee24 MU doar canttte, 8 paameaai regula de val | vitermenulu utiitate atrag ins atentia asupra get Trebuie observat cd se spune ‘oumai relatv cd ceva e bun sau rit. (.) St udm ca bune anumite reguli de viat, si anume pe acestea ‘St vorbim pe intelesul multi si ‘i facem dupa felul ei de a vedea tot ‘ce nu ne impiedica intru nimic de a ne atinge scopul(.,). ‘Sa gustam placerile atét cit este nevoie sine pistrim sinatatéa, In fine sa urmarim banii sau orice alt bun material atit cét este nevoie a 84 ne pastrim viata si sindtatea #4 Sd practicam acele obiceiuri ale Societatii care nu se opun scopului ostru, (Baruch Spinoza) ofericirea 1 aruch Spinoza cu aceea a He sale find gute, gung AAC de pilds, poate eoncidonsc8 st 1uj Bertrand Russell 1a utiltate $i nigi bromo fea Saul ca dreptatea nu poate fired! 34 intr. Un astfel de principiu exclusivis | LTeorll morale ri Smut individualist John Rawls, preocupat de pericoll pe care fl implicd sepa- hedonis iota dintre politica si morala, eiick uiltarismul casi, care, in mod or si pee. patract nenuanat, considera socetaea ca g cum ar fun singu individ: nizvorage or, pentru ca binele colectiv (fericirea general) si fie maximal, ar trebui Fge eS par tizarea” bunurlor in socetates& nu fe aleatorie(intimplatoare) Pliceres De aceea o societate nu poate fi morala decét prin afirmarea priortait iculares juste! siibertai, valori deopotriva morale si poitce, 1ul viet ‘Bild prin REA ESTE UN BUN INNASCUT. agree Deoareceplicerea este primul dintre bunurileinnascute, de aceea nu trebuie oti gg alage orice fe de plcere arf ci adesea renuntam la multe placer cn din FU tof; Se dacurge o neplicere mai mare pentru noi. ide multe ori consider multe "a este —__sufeite preferable placerlor daca suportarea timp indelungat a unor chinur ne “Ari din __aduce, ca urmare, oplacere mai mare. De aceea des toate plcerile ne sunt, in Seonsty. mod res, um bun apropat, fons, prin natura nu orice sufrintétrebuiettdead. asigues _naetatt. (.) Atunei cin spunem el plcerea este scopi vet, nuinelegem Tecert plc vicisior sau plcerle ce costau tn desta senzual (.), cf prin ?——_licereintelegem abseatasuferntei din comps a fulburiri din suflet. Nu sueco- Rgarea Gea neintreruptt de chefur si ori face o vat plicuth, of judecata sobrd, ‘ina, pe Gauarea motivelorfccreialeger si respingeri cas alungareaacelor parr prin intarea Gare cele mai mari tulburar pun stipanire pe suflt. Dintre toate acestea, primal nteazs _sicel mal mare bun este inflepciunea, (..) Place: Gpicur, Scrisoare cttre Menoiceus) iieste fu se PRINCIPIUL CELE! MAI MARI FERICIRI at mai zuma siti care accept ca fundament al morale utilitate sau principal celei mai atatea mar fericirsusfine cf actunile sunt juste in masura in care tind sé promoveze ‘Asi. fericireasiinjuste in masura in care tnd si product opustl fericir Prin feicre” se intelege placerea sau absenta suferintei prin nefericire durerea si privarea de plicere. (..) 0 astfel de teorie a viet provoaca multor mint (..) 0 repulsie de neinvins. A presupune cé viata nu are (.) un scop mai inalt decat placerea, nici un object mai bun si nobil pentru dorinta si efort, este dupa ei absolut josnic si Inositor: 0 doctrina demna doar pentru porci.( Potrvit Principialui celei mai mari fericiei (..) scopul suprem cu referire la care si pentra care sunt dezirabile toate celelalte lucruri (fe ca ne gdndim la binele nostru, fie a cel al altor oameni) este o existent ferita pe cat posibil de ddurere si ct mai bogaté posibil in pliceriatat in privinfa calif, cét sia cantitati Gohn Stuart Mil, Uitarismu ay Aplicati 1. Bvidentiaza problema filosofica abordata in unul dintre textele de mai sus | si selecteazd conceptele utlizate. ] 2 Compara sintagmele ,plicerea ca uilitate” si ,utilitatea ca placere”. 3. Precizeaza semnificaia filosofica a conceptelor si a expresiilor placere, suferinfe preferabile placerilor,utiitate. tC i | | ‘Thomas Couture (18151879), Decadenta romanlor (tai) ‘este un concept: -psihologie ~flosoe Ditiee ‘este un concept: ~psihologie ~filosof. ‘© Aleatuiti doua grupe si elaborati tun punet de vedere unitar cu Drive la relatia dintre utitate si plicere din perspectivele: ~filosofica (hedonism: utiltarism) = economic’ (legea utiitatit mar- sinale) = psihologica (motivatia si afecti- vitatea), Dictionar Ataraxie — liniste, seinatate sulle teascé; ideal moral pentru uni dintre filosofi greci, mai ales pentru stoi i st) — Aistip dn Cirene (¢ 4856. 36018) Sos grec, disci! al i Soca femeietor al Seoi ciren : Chatoln Roderick (1916199) filosof american.