scum cu ajutoral istorii literaturil semi rotunjese monogea- fia geu spriginul acesteia din urm ob adincese pe cen ite Si B de ta'sine infeles ci, st pentru una st pent alt, am notatin cereuri concensice 12 mai lang ia erates Unit ‘ersala (G Calineseu, Oper, 12,1009, pe3—4) A intra in tot felul de gcercuri witioase® si le rezolva rotinducte cu yinotult tn Spafit mereu ta larg — iat aven fora de insobit farmec a erie ae Incumeta pe clile Tecturié Contertuale. Inst cca ‘ce constifule motiy Geosebit de re= freee in earl Tul G. Calinesca, e ch metaforica indicat tmetodologicd= din posal citst "arsine singura. mal sub: Tinta pe parcurs ntregulu, cofosfuluitinerae, neg turk cul shtemete™ de leetrt’ derivate din cea contextual, {cr gmnetolele® de investigaie ce au tebuit sf fie deseopenite, ‘combinate, inlocute ct altele, dupa cum ‘cereau. minficele privelit ale opereeminesclene. La. Caines, toate aces fea nu se id, desis 9 mulitudine, nw ne slut arate eit mai des eu puting, cum se Intimpla de fa o rem fn asa-nomita Semineacologiet st su numei in aceasta, ©. similar pe Tormanta. de bun sim, bun gust, eficienté, neostenativa, © Ge relevat in cazul imensulul-aparat Limiritor din cele fase Nolume ale edie erties de Opere emiaescene, cite a apucat Sedo ia cpat Perpetual en elemento Structurales mentlonste ca sugestie metodologicd doar in sub- fe fundamenelel car fot Edgar Pap despre Poesia Tui Eminescu (1971). ‘Trecind in contextvalleare Tn. contextuali- ‘are {punctele Ge_purcedere sine In. ageografi opere, iar ele de ajungere fa qstrucirat acstea), Edgar Papu scoate SUfeamuseqe, 9 fnelésul cite se cuvin, spre asl motive Ct Tintuleonclasto potrivit carula Eminescu yne.apare drept ‘el mal mare poet al categoril departelut din intreaga itera- turd universali" (p. 187 pioier al treceri_gcitre noua sie hare cosmotich a lircii moderne (P. 169), eréator de slucids Aensiune postromanticdIntre idea! sf realiate [} care ft va fxtinde radiata 41 in Veacul nostru (p. 199)" Ponte at fontertualioren freasca, spontand, mereu revelatoare, facin- dll sa treacd din surpriza tn surpriaa pe eel ce se indelet hiceyte ca ea in afara vreunel metodologit prestabilite, va f. find parte integranta din zestrea nativa a telor ce dovedesc talent in lecture lor. Oricum, dintre mat noitclitri avizai al operel eminesciene, cel care face figur’ aparte — fa atare ingeles — prin iscuninta conextualizanta a flului dea dese ig met ma et ona eae wii it et Ae ee Ti na Wego cry echt Saree ae crap oe a pan artanta aceasta de-a doua, a lecturii crimtel aga. Contextualizarile pot cu usurinta event sure oj ae a Co de may Die oes fee Sn eu Nit a 5 fe orice limita a plauzibilului. Seabees enn came Tee a a rt coer Hel iy, eins oi Pay eo fon leg felimiteazd deo cunoscuta opinie ceenlogica, in functle de care nucieul operes eminesciene de- for alia | Ke _principalele modele cosmologice Sh cn puma as tS cat euganot Ge pei) = can a on ln Gri ah