pentru a putea — intelectuaiceste — controlaintregul imp (sou a avea acest iluzie), et si penta a beneficia deo competengé maxima (sau a aves aceast fuze), De fap, aja-numitul eect de seri mu este doar apanajut celor care studiazd literatura, Una dintee tendinfele specifice lumii moderne (inlusiv cunoastei suigitie), este aceea de a subdivide, a tectoraliza Reaitatea, pena face posbili o eft mai profunds i exhavstva explorare 8 acesteia, De acees, “izolarea” Hteraturi dé senzaia une fcientifeiali crescute a studivivi ei. Mai mult, un asemenea demers pare a lua in caleul una dine prin- cipalele premise teoretice ale Iueraii de Tat, gi anume: poezia moderne o form de explorare # reali, © sting ‘Se ignrd apt e¥ poezia ma exploceaz8 doar 0 nuit oni a Reali, 8 poezia este jusiieata — ca demers ognitiv — tocmai prin depisireaunei abordii sectrile a lumii, e8, spre deosebire de slinfe, ea se raporteaza Fntotdeauna ls Tome cals un inte, Mai malt, se with c& Poezia nu numa clare o alt reli cu universolexplorat (iferité de cea a infelo “normale”, dar gi un alk mod de comunicare. Paradox, dar toemai atl, prin izolagea Boeaie, se ignord specificul acestia, Dealtfel, nici macar gtintele “propriu-zise™ nu pot progresa fit apelul la un model, la © paradigm care 58 ‘eplgeascl zonele restinse explora de fiecare ling in pate, Revolufile suiniice afecteazs concomitent toate tinge ealmence wi, pentryc& acest evolu din sings Se bazeazi pe/duc la/sunt condijionate de elaborarea unvi supra-model, a unei paradigme, cree suprasectorial, ‘Daci exists un paradox al poeziei moderne, el consti ‘tn aceea cl paradigms respectvel poezii e confinuté in chiae poezia modern, O analizi a paradigmes pocziet moderne est, fn ultimt instant, o simpl descriere, cumva sin exterior,» principalelor elemente ale paradigmei, 2 Structuriiyacesteia, a felului fn care s-a constitut ete (Cum poezia se afd in centr limbajuui, orice incereare de a 0 analiza nu poate fi, in ultima instang, deci 9 paratazs, gia, ‘Aga inci, pentru a dep att efectl de prezentezare, it efectul de seri paradoxul enunat mai sus, va webu sh facem apel Ia sisteme de referini, discursatl ete, din fara cimpuluiliteraturi,eare sk ne permité si depigi *marginile”textuui liter: modele gi analize ale eettur moderne, analize ale mediului fice, informational, ‘motional modern, ale mijloacelor noi de comunicare 4 textuli, analiza rlaie creator — produs — receptor ck Tirania discursutui (sistemul circular de referinge) Tending dea explics poesia modema exclsiv prin cea care o precedente ezllatl a cee cep num tania iscurslu, Coerenja dscursuli, ocnjimea aalze devin sal ingrtante — ma ales n medi aadeice ~ de fecvare la subiectul rata, orginalitata gi profnzimea sere Com pera ext, coma, scents i contine ora, discusul despre poczie — care e, pet O parafrart ~ pure cunt mal autem mal alco ee it ivté mai mult, pe eft posibil Ia Toute nivelurile stretura, modol dea fi al discursuli poetic propriv i Discuss despre pcre tnd a imite ancl poe Ia limita, s8 se substiuie. Pretentie. accea de 4 te Substitutpoezei ini, cu tol indrepti, dacs pune um au tendinta uni 5-0 fact, semnul egaliit iirc Aiscurs poetics poezie, daca reducem posta la dincurs onut “special” gi af) Se exclude exact dimensiunee ‘exploratorie a poezci, cen cace 4 ficuttexal sh fie aga {TEx ami sel cri evar moderne oaveriane Yoslats ft de litera. ociutare 4 crterilorsabseties oe Yencabie al xen poetic de sumone ci ato oa ‘tine medal tn are achonceh Isrts" George Sets “Dag Wah, Univers DEL pT