1

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!


Numeie ieale Numeie ieale Numeie ieale Numeie ieale



Notiunea ue multime este o notiune piimaia, funuamentala, caie nu se uefineste. Totusi, o
colectie ue obiecte este o multime uaca se poate spune cu ceitituuine uaca un anumit obiect apaitine
sau nu colectiei si in plus un acelasi element nu poate figuia uecat o singuia uata in multime.

Befinitie Befinitie Befinitie Befinitie: 0 multime caie aie un numai finit ue elemente se numeste multime finita. In caz contiai
multimea se numeste multime infinita.

Nultimile se noteaza cu liteie maii: A, B, C, iai elementele unei multimi se noteaza cu liteie
mici: a, b, c,
Pentiu a expiima faptul ca elementul a se afla in multimea A, vom nota o ; in caz contiai
vom nota o .
0 multime poate fi ueteiminata:
a. piin enumeiaiea elementeloi sale: = {, , ]
b. piinti-o piopiietate caiacteiistica: = {| or proproo ]

Befinitie Befinitie Befinitie Befinitie: Nultimea caie nu aie niciun element se numeste multimea viua si se noteaza cu .

Befinitie Befinitie Befinitie Befinitie: Spunem ca multimea A este o submultime sau o paite a multimii B uaca oiice element uin A
este element in B si notam . Beci ( ).

Piopiietatile ielatiei ue incluziune: Piopiietatile ielatiei ue incluziune: Piopiietatile ielatiei ue incluziune: Piopiietatile ielatiei ue incluziune:
1. Reflexivitatea: ,
2. Antisimetiia: Baca si atunci =
S. Tianzitivitatea: Baca si atunci

Nultimea numeieloi natuiale Nultimea numeieloi natuiale Nultimea numeieloi natuiale Nultimea numeieloi natuiale ()

Nultimea numeieloi natuiale se noteaza cu = {u,1,2,S, ] iai multimea numeieloi natuiale
nenule se noteaza cu

= {1,2,S, ].



2

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

Piopiietatile auunaiii pe Piopiietatile auunaiii pe Piopiietatile auunaiii pe Piopiietatile auunaiii pe : :: :
1. Asociativitatea: (o +b) +c = o +(b +c), o, b, c
2. Comutativitatea: o +b = b +o, o, b
S. Elementul neutiu pentiu auunaie este u: o +u = u +o = o, o

Piopiietatile inmultiiii pe Piopiietatile inmultiiii pe Piopiietatile inmultiiii pe Piopiietatile inmultiiii pe : :: :
1. Asociativitatea: (ob)c = o(bc), o, b, c
2. Comutativitatea: ob = bo, o, b
S. Elementul neutiu pentiu inmultiie este 1: o 1 = 1 o = o, o
4. Bistiibutivitatea fata ue auunaie: o(b +c) = ob +oc, o, b, c

Befinitie Befinitie Befinitie Befinitie: Pentiu o

, se noteaza o
n
= o o o _______
n o
, n

. o
n
se numeste puteie, a se numeste baza
puteiii iai n se numeste exponentul puteiii.

Piopiietatile puteiil Piopiietatile puteiil Piopiietatile puteiil Piopiietatile puteiiloi: oi: oi: oi:
1. o
m
o
n
= o
m+n
, o, , n

2.
u
m
u
n
= o
m-n
, o, , n

, > n
S. (o
m
)
n
= o
mn
, o, , n

4. (o b)
n
= o
n
b
n
, o, b, n

S.
u
b

n
=
u
n
b
n
, o, b, n

Piin conventie, o
0
= 1 , o

.
Pentiu oiice uoua numeie natuiale m si n, exista una uin cele tiei ielatii: < n, = n, > n.
Baca m este cel mult egal cu n, notam n.

Piopiietatile ielatiei Piopiietatile ielatiei Piopiietatile ielatiei Piopiietatile ielatiei : : : :
1. Reflexivitatea: o o, o
2. Antisimetiia: Baca o b si b o atunci o = b, o, b
S. Tianzitivitatea: Baca o b si b c atunci o c, o, b, c
4. Nonotonia auunaiii: Baca o b atunci o +c b +c, o, b, c
S. Nonotonia inmultiiii: Baca o b atunci o c b c, o, b, c

Nultimea n Nultimea n Nultimea n Nultimea numeieloi intiegi umeieloi intiegi umeieloi intiegi umeieloi intiegi ()

Nultimea numeieloi intiegi se noteaza cu = {, S, 2, 1,u,1,2,S, ] iai multimea
numeieloi intiegi nenule se noteaza cu

= {, S, 2, 1,1,2,S, ].

S

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

Piopiietatile opeiatiiloi ue auunaie si inmultiie pe iaman valabile si pe la caie se auauga
uimatoaiele:
1. 0iice element o aie un opus o cu piopiietatea:
o +(o) = (o) +o = u, o
2. Egalitatea este compatibila cu auunaiea si inmultiiea:
uaca o = b atunci o +c = b +c si o c = b c, o, b, c
S. Reuuceiea a uoi teimeni asemenea:
uaca o, b, c si o +c = b +c atunci o = b
4. Simplificaiea piinti-un numai nenul:
uaca o, b, c si o c = b c , c u, atunci o = b
S. Regula semneloi la piouus:
uaca o, b > u sau o, b < u atunci o b > u
uaca > u , b < u sau o < u , b > u atunci o b < u
uaca o = u sau b = u atunci o b = u
6. Relatia este o ielatie ue oiuine pe (ieflexiva, antisimetiica, tianzitiva) caie pastieaza
monotonia auunaiii, iai pentiu inmultiie iegula se completeaza astfel:
uaca o < b atunci o c < b c , c

uaca o < b atunci o c > b c , c
-


Befinitie Befinitie Befinitie Befinitie: Pentiu oiice , se uefineste valoaiea absoluta sau mouulul lui a, numaiul nenegativ:
|o| = _
o , oco o u
o , oco o < u


Nultimea numeieloi iationale Nultimea numeieloi iationale Nultimea numeieloi iationale Nultimea numeieloi iationale ()

Nultimea numeieloi iationale se noteaza cu =
m
n
| , n , n u .
0n numai iational se poate iepiezenta sub uoua foime:
1. Sub foima ue fiactie oiuinaia:
m
n

2. Sub foima ue fiactie zecimala (finita sau infinita peiiouica)

Tiansfoimaiea unei fiactii zecimale in fiactie oiuinaia:
o
k
o
k-1
o
1
o
0
, o
-1
o
-2
o
-p
= o
k
1u
k
+o
k-1
1u
k-1
++o
1
1u
1
+o
0
+
u
-1
10
1
+
u
-2
10
2
++
u
-p
10
p

o
k
o
k-1
o
1
o
0
, (o
-1
o
-2
o
-p
) = o
k
o
k-1
o
1
o
0
+
u
-1
u
-2
u
-p
999 ___
p cri

o
k
o
k-1
o
1
o
0
, o
-1
o
-2
o
-
(b
1
b
2
b
p
) = o
k
o
k-1
o
1
o
0
+
u
-1
u
-2
u
-i
b
1
b
2
b
p
-u
-1
u
-2
u
-i
999 ___
p cri
000 ___
i cri


4

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o . Se numeste paitea intieaga a numaiului a, numaiul notat |o] caie iepiezinta cel
mai maie intieg mai mic sau egal cu a. Beci, |o] si |o] o < |o] +1.

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o . Se numeste paitea fiactionaia a numaiului a, numaiul notat {o] caie este egal cu
uifeienta uintie a si paitea sa intieaga |o]. Beci, {o] |u,1) si {o] = o |o].

Pe s-au uefinit opeiatiile ue auunaie si inmultiie a fiactiiloi oiuinaie astfel:
u
b
+
c
d
=
ud+bc
bd
si
u
b

c
d
=
uc
bd
,
u
b
,
c
d

Cele uoua opeiatii au piopiietatile ue pe . In plus, pentiu oiice
u
b
, o, b , o, b u
exista elementul
b
u
pentiu caie
u
b

b
u
= 1, ceea ce inseamna ca oiice fiactie nenula
u
b
aie o inveisa
b
u
.
Baca
u
b
,
c
d

+

atunci
u
b
<
c
d
o < bc.
Baca
u
b

-

si
c
d

+

atunci
u
b
<
c
d
.
Baca
u
b
,
c
d

-

atunci
u
b
<
c
d

u
b
>
c
d
.

Nultimea numeieloi ieale Nultimea numeieloi ieale Nultimea numeieloi ieale Nultimea numeieloi ieale ()

Nultimea numeieloi iiationale este si se noteaza cu .
0n numai iiational este o fiactie zecimala infinita si nepeiouica. Nultimea numeieloi ieale
este ieuniunea uintie multimea numeieloi iationale si multimea numeieloi iiationale. 0n numai ieal
este o fiactie zecimala finita sau infinita.

Foimule ue calcul piescuitat: Foimule ue calcul piescuitat: Foimule ue calcul piescuitat: Foimule ue calcul piescuitat:
1. (o +b)
2
= o
2
+2ob +b
2

2. (o b)
2
= o
2
2ob +b
2

S. (o +b)(o b) = o
2
b
2

4. o
3
+b
3
= (o +b)(o
2
ob +b
2
)
S. o
3
b
3
= (o b)(o
2
+ob +b
2
)
6. (o +b +c)
2
= o
2
+b
2
+c
2
+2ob +2oc +2bc
7. (o +b c)
2
= o
2
+b
2
+c
2
+2ob 2oc 2bc

Befinitie Befinitie Befinitie Befinitie: Pentiu oiice , se uefineste valoaiea absoluta sau mouulul lui a, numaiul nenegativ:
|o| = _
o , oco o u
o , oco o < u




S

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

Piopiietatile mouulului: Piopiietatile mouulului: Piopiietatile mouulului: Piopiietatile mouulului:
1. |o| u, o ; |o| = u o = u
2. |o| = |o|, o
S. |o +b| |o| +|b|, o, b
4. |o b| = |o| |b|, o, b
S.
u
b
=
|u|
|b|
, o, b , b u

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o . Se numeste paitea intieaga a numaiului a, numaiul notat |o] caie iepiezinta cel
mai maie intieg mai mic sau egal cu a. Beci, |o] si |o] o < |o] +1.

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o . Se numeste paitea fiactionaia a numaiului a, numaiul notat {o] caie este egal cu
uifeienta uintie a si paitea sa intieaga |o]. Beci, {o] |u,1) si {o] = o |o].

Piopiietati: Piopiietati: Piopiietati: Piopiietati:
1. Pentiu , |, +1) |] =
2. , |, +1), |] = |]
S. |] = ; {] = u
4. | +] = |] + , , ; { +] = {] , ,
S. |] + +
1
2
+ +
2
3
++ +
n-1
n
= |n] , , n

Tipuii ue inteivale: Tipuii ue inteivale: Tipuii ue inteivale: Tipuii ue inteivale:
(o, b) = { |o < < b] inteival ueschis
|o, b) = { |o < b] inteival inchis la stanga si ueschis la uieapta
(o, b] = { |o < b] inteival ueschis la stanga si inchis la uieapta
|o, b] = { |o b] inteival inchis
(o, ) = { | > o] semiuieapta ueschisa la stanga si nemaiginita la uieapta
|o, ) = { | o] semiuieapta inchisa la stanga si nemaiginita la uieapta
(, o) = { | < o] semiuieapta ueschisa la uieapta si nemaiginita la stanga
(, o] = { | o] semiuieapta inchisa la uieapta si nemaiginita la stanga
(, ) = { | < < ] multimea numeieloi ieale

Beoaiece inteivalele sunt multimi, toate opeiatiile stuuiate la multimi se iegasesc si aici.




6

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

Puteii cu exponent natuial Puteii cu exponent natuial Puteii cu exponent natuial Puteii cu exponent natuial

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o , n

, n 2. Se numeste puteiea n a lui a, notata o

n
(citim a la puteiea n)
piouusul lui a cu el insusi ue n oii:
o
n
= o o o _______
n o

Conventie: o
0
= 1, o u ; o
1
= 1.

Piopiietati: Piopiietati: Piopiietati: Piopiietati:
1.
n

m
=
n+m
, , , n

2.
x
n
x
m
=
n-m
, , , n , n
S. ()
n
=
n

n
, , , n

4.
x

n
=
x
n

n
, , , u, n

S. (
m
)
n
=
mn
, , , n

Puteii cu exponent intieg negativ Puteii cu exponent intieg negativ Puteii cu exponent intieg negativ Puteii cu exponent intieg negativ

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o , n

. Se numeste puteiea -n a lui a, notata o

-n
(citim a la puteiea -n) numaiul
ieal uefinit piin:
o
-n
=
1
o
n

Baca n = 1 atunci o
-1
=
1
u
iepiezinta inveisul lui a.

Piopiietatile puteiiloi cu exponent natuial iaman valabile si in cauiul puteiiloi cu exponent
intieg.

Puteii cu exponent iational Puteii cu exponent iational Puteii cu exponent iational Puteii cu exponent iational

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o , r =
m
n
, , n

, n 2. Se numeste puteiea i a lui a, notata o

si este egal cu:

o

= o
m
n
= Vo
m
n

Baca = 1, n 1 atunci o
1
n
= Vo
n
.

Piopiietatile puteiiloi cu exponent intieg iaman valabile si in cauiul puteiiloi cu exponent
iational.


7

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

Teoiema: Teoiema: Teoiema: Teoiema:
1. Baca o > 1 atunci o

< o
s
r < s, r, s .
2. Baca u < o < 1 atunci o

< o
s
r > s, r, s .

Rauicali Rauicali Rauicali Rauicali

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o u. Se numeste iauical ue oiuin 2 uin a (sau iauacina patiata uin a) numaiul notat Vo
(citim iauical ue oiuin 2 uin a) cu piopiietatea: Vo u, (Vo)
2
= o. 0peiatia ue gasiie a lui Vo se
numeste extiageiea iauacinii patiate uin a.

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o . Se numeste iauical ue oiuin S uin a (sau iauacina cubica uin a) numaiul notat Vo
3

(citim iauical ue oiuin S uin a) cu piopiietatea: (Vo
3
)
3
= o.

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie:
1. Fie o u, n

, n por. Se numeste iauical ue oiuin n uin a (sau iauacina aiitmetica ue

oiuinul n uin a) numaiul notat Vo
n
(citim iauical ue oiuin n uin a) cu piopiietatea:
Vo
n
u, ( Vo
n
)
n
= o.
2. Fie o , n

, n S, n por. Se numeste iauical ue oiuin n uin a (sau iauacina aiitmetica

ue oiuinul n uin a) numaiul notat Vo
n
(citim iauical ue oiuin n uin a) cu piopiietatea:
( Vo
n
)
n
= o.
Numaiul n se numeste oiuinul iauicalului iai a este numaiul ue sub iauical.

Conventie: Baca n = 2 atunci Vo
2
se noteaza Vo.

Piopiietati ale iauicaliloi: Piopiietati ale iauicaliloi: Piopiietati ale iauicaliloi: Piopiietati ale iauicaliloi:
1. Vob
n
= _
Vo
n
Vb
n
, o, b u
|o|
n
|b|
n
, ob u

, n pai
Vob
n
= Vo
n
Vb
n
, o, b , n impai
2. _
u
b
n
= _
Vu
n
Vb
n
, o, b u, b u
|u|
n
|b|
n
, ob u, b u

, n pai
_
u
b
n
=
|u|
n
|b|
n
, o, b , b u , n impai
S. ( Vo
n
)
m
= Vo
m
n
, o u,

, n pai
( Vo
n
)
m
= Vo
m
n
, o ,

, n impai

8

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

4. Vo
m
mn
= _
Vo
n
, o u,

|o|
n
, o , por

, n pai
Vo
m
mn
= Vo
n
, o , n impai
S.

Vo
m
n
= Vo
mn
, o u,

, 2, n impai

Vo
m
n
= Vo
mn
, o ,

, por, n pai
6. o Vb
2n
= _
Vo
2n
b
2n
, o u, b u
Vo
2n
b
2n
, o < u, b u

o Vb
2n+1
=

o
2n+1
b
2n+1
, o, b
7. Vo
2n
b
2n
= _
o b,
2n
o u, b u
o b,
2n
o u, b u

o
2n+1
b
2n+1
= o Vb
2n+1
, o, b
8. Vo
n
< Vb
n
o < b, o, b > u, n pai
Vo
n
< Vb
n
o < b, o, b , n impai

Rationalizaiea numitoiiloi: Rationalizaiea numitoiiloi: Rationalizaiea numitoiiloi: Rationalizaiea numitoiiloi:
0peiatia ue eliminaie a iauicaliloi ue la numitoiul unei fiactii piin amplificaie cu o anumita
expiesie se numeste iationalizaiea numitoiului. Expiesia cu caie se amplifica se numeste conjugata
numitoiului.

Cazul I: Numitoiul este ue foima
1

u
k
n
, 1 < n, , n , n 2. Se amplifica cu Vo
n-k
n
.
Cazul II: Numitoiul este ue foima Vo _Vb , o, b > u. Se amplifica Vo Vb.
Cazul III: Numitoiul este ue foima Vo _Vb _Vc , o, b, c > u. Se aplica cazul II ue uoua oii.
Cazul Iv: Numitoiul este ue foima Vo
3
_ Vb
3
sau Vo
2
3
_ Vob
3
+ Vb
2
3
. Se amplifica cu Vo
2
3
Vob
3
+ Vb
2
3

sau cu Vo
3
Vb
3
.
Cazul v: Numitoiul este ue foima Vo
n
Vb
n
. Se amplifica cu Vo
n-1
n
+ Vo
n-2
n
Vb
n
++ Vb
n-1
n
.
Cazul vI: Numitoiul este ue foima Vo
2n+1
+ Vb
2n+1
. Se amplifica cu Vo
2n
2n+1
Vo
2n-1
2n+1
Vb
2n+1
++
Vb
2n
2n+1
.

Logaiitmi Logaiitmi Logaiitmi Logaiitmi

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie o > u, o 1 si > u. Se numeste logaiitmul numaiului x in baza a si se noteaza log
u
,
numaiul ieal y uefinit piin:
log
u
= o

=
Iuentitatea logaiitmica funuamentala: Iuentitatea logaiitmica funuamentala: Iuentitatea logaiitmica funuamentala: Iuentitatea logaiitmica funuamentala: o
Iog
c
x
= , o > u, o 1 , > u

9

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

Piopiietati ale logaiitmiloi: Piopiietati ale logaiitmiloi: Piopiietati ale logaiitmiloi: Piopiietati ale logaiitmiloi:
1. log
u
1 = u, log
u
o = 1, o > u, o 1
2. log
u
() = log
u
+log
u
, , > u, o > u, o 1
S. log
u

n
= n log
u
, > u, o > u, o 1, n

4. log
u
x

=log
u
log
u
, , > u, o > u, o 1
S. log
u
1
x
=log
u
, > u, o > u, o 1
6. log
u
=
Iog
b
x
Iog
b
u
, > u, o, b > u, o, b 1
7. log
b
o =
1
Iog
c
b
, o, b > u, o, b 1
8. b
Iog
c
c
= c
Iog
c
b
, o, b, c > u, o 1

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: 0peiatia piin caie numaiului (expiesiei) N i se asociaza numaiul (expiesia) ln se numeste
logaiitmaie.

Inegalitati clasice iemaicabile: Inegalitati clasice iemaicabile: Inegalitati clasice iemaicabile: Inegalitati clasice iemaicabile:

1. Inegalitatea meuiiloi:
n(o
1
, o
2
, , o
n
)
n
1
c
1
+
1
c
2
++
1
c
n
o
1
o
2
o
n
n

u
1
+u
2
++u
n
n
_
u
1
2
+u
2
2
++u
n
2
n
n

o(o
1
, o
2
, , o
n
) , o
1
, o
2
, , o
n

+

In inegalitatea ue mai sus avem egalitate pentiu o
1
= o
2
= = o
n
.

2. Inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwaitz:
(
1
o
1
+
2
o
2
++
n
o
n
)
2
(
1
2
+
2
2
++
n
2
)(o
1
2
+o
2
2
++o
n
2
)
o
1
, o
2
, , o
n
,
1
,
2
, ,
n

In inegalitatea ue mai sus avem egalitate pentiu

=
]
o
]
, , = 1, n

, .

S. Inegalitatea lui Beinoulli: (1 +o)

> 1 +ro , o > u , r , r > 1 .

4. Inegalitatea lui Cebasev:
Baca o
1
o
2
si b
1
b
2
sau o
1
o
2
si b
1
b
2
atunci (o
1
+o
2
)(b
1
+b
2
) 2(o
1
b
1
+o
2
b
2
).
Baca o
1
o
2
si b
1
b
2
sau o
1
o
2
si b
1
b
2
atunci (o
1
+o
2
)(b
1
+b
2
) 2(o
1
b
1
+o
2
b
2
).

S. Inegalitatea lui Ninkowski:
(o
1
b
1
)
2
+(o
2
b
2
)
2
++(o
n
b
n
)
2
o
1
2
+o
2
2
++o
n
2
+b
1
2
+b
2
2
++b
n
2
,
o
1
, o
2
, , o
n
, b
1
, b
2
, , b
n


1u

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

Logica matematica aie ca obiect investigaiea ganuiiii foimale piin metoue matematice specifice.

Befinitii: Befinitii: Befinitii: Befinitii: Se numeste alfabet o multime ue semne. Se numeste enunt oiice succesiune ue semne
uinti-un alfabet. Se numeste piopozitie un enunt uespie caie se poate spune cu ceitituuine uaca este
auevaiat sau fals. Se numeste valoaie ue auevai a unei piopozitii piopiietatea acesteia ue a fi
auevaiata sau falsa.

valoaiea ue auevai a unei piopozitii p se noteaza cu (p) si
(p) = _
1 oco p s ooroo
u oco p s oso

Logica matematica este in concoiuanta cu uimatoaiele tiei piincipii:
1. Piincipiul teitului exclus: o piopozitie nu poate lua o valoaie uifeiita ue 1 sau ue u;
2. Piincipiul nonconcoiuantei: o piopozitie nu poate lua in acelasi timp valoiile 1 si u;
S. Piincipiul iuentitatii: o piopozitie isi pastiaza valoaiea sa ue auevai.

Befinitii: Befinitii: Befinitii: Befinitii: Se numeste pieuicat un enunt caie contine una sau mai multe vaiiabile, caioia atiibuinuu-le
valoii obtinem piopozitii auevaiate sau false. Nultimea valoiiloi pentiu caie obtinem piopozitii
auevaiate se numeste multimea ue auevai a pieuicatului.

0bseivatie: 0bseivatie: 0bseivatie: 0bseivatie: Ecuatiile, inecuatiile, iuentitatile sunt pieuicate. Nultimile ue auevai pentiu aceste
pieuicate iepiezinta multimile ue solutii.

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie X , X si p() pieuicat. Piopozitia exista cel putin un pentiu caie p() se
numeste piopozitie existentiala asociata pieuicatului p() si se noteaza ()p(). valoaiea ue auevai
a piopozitiei ()p() este 1 uaca exista cel putin un
0
X astfel incat piopozitia p(
0
) sa fie
auevaiata. Simbolul se numeste cuantificatoi existential si se citeste exista.

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Fie X , X si p() pieuicat. Piopozitia oiicaie ai fi uin X aie loc p() se numeste
piopozitie univeisala asociata pieuicatului p() si se noteaza ()p(). valoaiea ue auevai a
piopozitiei ()p() este 1 uaca pentiu oiice
0
X piopozitia p(
0
) este auevaiata. Simbolul se
numeste cuantificatoi univeisal si se citeste oiicaie ai fi.

0peiatii logice elementaie: 0peiatii logice elementaie: 0peiatii logice elementaie: 0peiatii logice elementaie:

1. Negatia piopozitiei p este piopozitia notata cu p sau p caie este auevaiata uaca p este
falsa si este falsa uaca p este auevaiata.

11

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

p p
1 u
u 1

Fie p() un pieuicat. Negatia pieuicatului p() este pieuicatul notat p() caie este
auevaiat pentiu acele valoii ale lui pentiu caie pieuicatul p() este fals si este fals pentiu
acele valoii ale lui pentiu caie pieuicatul p() este auevaiat.
Fie X si X , .
Se numeste pieuicat asociat multimii A pieuicatul p
A
(): " ". Negatia pieuicatului
p
A
() este pieuicatul p
A
(): " ".
Baca p este piopozitia univeisala a unui pieuicat p() atunci p este piopozitia
existentiala a pieuicatului p(). Baca p este piopozitia existentiala a unui pieuicat p() atunci
p este piopozitia univeisala a pieuicatului p().

2. Conjuntia piopozitiiloi p, q este piopozitia p q (citim p si q) caie este auevaiata uaca si
numai uaca p si q sunt auevaiate si falsa in celelalte cazuii.
p q p q
1 1 1
1 u u
u 1 u
u u u

Fie p() si q() uoua pieuicate. Conjunctia pieuicateloi p(), q() este pieuicatul
p() q() pentiu caie piopozitia p() q() este auevaiata pentiu acele valoii ale lui x
pentiu caie atat p() cat si q() sunt auevaiate si false in celelalte cazuii.
Fie , si pieuicatele p
A
(): " ", p
B
(): " ". Conjuntia pieuicateloi p
A
()
si p
B
() este p
A
()p
B
(): " ".

S. Bisjunctia piopozitiiloi p, q este piopozitia p q (citim p sau q) caie este auevaiata uaca si
numai uaca cel putin una uin piopozitiiloi p si q este auevaiata si falsa in caz contiai.
p q p q
1 1 1
1 u 1
u 1 1
u u u


12

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

Fie p() si q() uoua pieuicate. Bisjunctia pieuicateloi p(), q() este pieuicatul
p() q() pentiu caie piopozitia p() q() este auevaiata pentiu acele valoii ale lui x
pentiu caie cel putin una uin piopozitiile p() si q() este auevaiata si falsa in caz contiai.
Fie , si pieuicatele p
A
(): " ", p
B
(): " ". Bisjunctia pieuicateloi p
A
()
si p
B
() este p
A
() p
B
(): " ".

4. Implicatia piopozitiiloi p, q este piopozitia p q (citim p implica q) caie este falsa uaca si
numai uaca p este auevaiata si q este falsa si auevaiata in caz iest.
p q p q
1 1 1
1 u u
u 1 1
u u 1

Piopozitia p se numeste piemisa iai piopozitia q se numeste concluzie.
Fie p() si q() uoua pieuicate. Implicatia pieuicateloi p(), q() este pieuicatul
p() q() pentiu caie piopozitia ()p() q() este auevaiata.
Fie , si pieuicatele p
A
(): " ", p
B
(): " ". Implicatia pieuicateloi p
A
()
si p
B
() aie foimulaiea "oco onc " auica .

S. Echivalenta piopozitiiloi p, q este piopozitia p q (citim p echivalent cu q sau p uaca si
numai uaca q) caie este auevaiata uaca si numai uaca ambele piopozitii au aceeasi valoaie ue
auevai.
p q p q
1 1 1
1 u u
u 1 u
u u 1

Fie p() si q() uoua pieuicate. Echivalenta pieuicateloi p(), q() este pieuicatul
p() q() pentiu caie piopozitia ()(p() q()) este auevaiata.
Fie , si pieuicatele p
A
(): " ", p
B
(): " ". Echivalenta pieuicateloi
p
A
() si p
B
() aie foimulaiea " oco s no oco " auica = s
.


1S

Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteiz Repiouuceiea totala sau paitiala a oiicaiei paiti uin continut este inteizisa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului! isa faia acoiuul piealabil sciis al autoiului!

Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: Se numeste foimula ue calcul piopozitional oiice expiesie logica obtinuta uin piopozitii
simple cu ajutoiul conectoiiloi logici ( , , , , ).
Befinitie: Befinitie: Befinitie: Befinitie: 0 foimula se numeste iuentic auevaiata sau tautologie uaca aie valoaiea ue auevai 1,
inuifeient ue piopozitiile caie o compun.

Tipuii ue iationamente logice: Tipuii ue iationamente logice: Tipuii ue iationamente logice: Tipuii ue iationamente logice:

1. 1. 1. 1. Netoua ieuuceiii la ausuiu Netoua ieuuceiii la ausuiu Netoua ieuuceiii la ausuiu Netoua ieuuceiii la ausuiu

Netoua ieuuceiii la ausuiu este un tip ue iationament logic caie piesupune negaiea concluziei
si piin iationamente matematice se ajunge la negaiea ipotezei sau a unei paiti uin ipoteza, ceea
ce este o contiauictie.

2. 2. 2. 2. Netoua inuuctiei matematice Netoua inuuctiei matematice Netoua inuuctiei matematice Netoua inuuctiei matematice

Pentiu a uemonstia o piopozitie p(n), n se paicuig uoua etape:
I. veiificaiea piopozitiei:
Pentiu n = u se veiifica ca piopozitia p(u) este auevaiata.
II. Bemonstiatia:
Se piesupune ca piopozitia p() este auevaiata , < n si se uemonstieaza ca
piopozitia p( +1) este auevaiata.
Baca cele uoua etape sunt valiuate atunci aie loc concluzia: piopozitia p(n) este auevaiata
n .