Capitolul 6 Dreptatea totalitart Dupi ce am analizat ; os it ocilogia lui Paton, es 8m programl su poli. Revenictre sale fag ones Prin dou formule, dintre care primi ci e sal ideatiste a schimbia i repausulu, ir ea de hous imal sta, Formula idealist este: Ope once se et Schinbarcs fae reps vin Ore shin 5 opt act sal devine o copie exact x original ‘Forel sa Tei de cetate, La inrbaren com poate ‘cat New, putem rlpunde u formala naturalist Inapot eee on originar al strdimogilor nostri, la statul i conformitate cu natura umani si, conse it ‘napoi Ja patriarhia tribal& i naa eer ey a epocii de dinaintea Caderii, ini de ast natal 2 minor inflepe aspen Gl hp, tle lanes perm , os lementele vului 1 Flafon pot fi derivate din acest imperative oa oe "nul or pe storms se cer combina cu dot ‘osiologice prvi a conjile de sbi ado ae {n vedere urmatoarele clemente principale: pnd), Iie tit In cla; can dominant , de paz8, trebuic separath strict de tu B) se eae estate ‘statului cu cel al clasei Broomre rcv pet sca ca pen nao Innes cee ui repli igde prvi creer ‘a intereselor acestora. Maaco is 7 = ; ‘ ) Clase dorian ain otf decir lle oa P Vif i xe mitt, cepa ea parts 8 CAPITOUUL 6; DREPTATEA TOTALZTARA 105 se de orice fl; in schimb ese exclush de a orice paticipare Sic economic, th speci de inagonisirea de bani. tie sh exist ocenarkasopra tur actvsaiok 1S, ert ale late dominant io popagands ‘continu menith si le 2 gh nifcespritele. TrebuicImpledica san suprimats Travaie in domeniileeducatici, legisla si religei sui situ acestui program i se potrveste bine coracerizarea de paar, §ielsenfemelazS, in mod sigur, peo sociologists sre rc ana ett? Nu exist gi alle tstur ale programalss 19 oa cemente co nu sit nici toate ic zat pe stores? Pate anine cu dorinja sa arzitoare de Bine si Frumos, sau oy i Ce ate Injelopciune gi Adevir? Cu imperativul sia a iniclepi, fi san chmuasc&? Cum rimine ou speranfcle sale de a foe ‘ihuce! si totodathfericif pe cetjenii statu su? $i cu exigenls Teepe Sat se intemeieze pe Dreptate? Chiar st autor! caret ‘hitcspe Platon considerl cX doctrina sa poitct, in pofida ane: iter stnilitudini, xe deosebeste clar de totalitarismul modern prin arests seopur ale ei — feriireacetienilor si domnia drepti. D> tremplu Crossman, pentru a cirui alitadine critic este dations docu remarca sac flozofia ui Paton reprezini cel ma for and tinal profund ata la esa ieioriberale din te se cunose tat perfect, in eareflcare cetifean st fc cu adevlra fericit Un tlt exemplu este Joad, care poarté.o dixcufe, de oaresare amplonrs, supra avemingsilr dine programul Tui Plton si cel al faacis- ‘oli, der afirmd, tn acelag timp, c8 inte cele douk exist dosss= {in fundamental, dat find c¥ tn statu ideal al Ii Platon wore de ‘ind. dobindesteacea fercire care se poriveste cv fica sa” gt Denira ch acest stat este clit pe delle unui bine absolut stale tne drep absolute". “Tn cuda unr asfel de argumente, eu cred programl politic a1 Tui Plato, depart de a fi superior din ponct de vedere mort totalitarismuiai, eae, in fond, identic cu acesta, Cred obiectite {ath de acest punct de vedere se intemeis2i pe 0 prejudecatl vecho106 PROGRAMUL POLITIC AL LUT PLATON: $i ane nent nf a flcut Cross in favoereaidealiziii Ii Paton, flu Crossman pent semnales id ca Rafate velea din wmitoral psa sfoainen Maria potrivnig Beco condamnat pe fa Papin lect pina din eel iberl visind Ia 0 lestal superior,... inde le inn Iso saneodent Cate divin Tag, ely Er ei Se Sm end pe caso dent Eben com sat tdi ps pie etndshneat ncn op eh Gr 9 ctcrulreationar al unordoctine din Republics Paces ge dact tendinta de a face “ : face dn Plan on gr eco a a gn nun ptizan al progres war fee ha = ‘area marelui idealist we: interpretiilor date scrierilor I ge nents Numa stp wae tape mene ear taal ton, nepotrivite cu ceea ce traduele ioe evolugionar. CAPITOLUL 6: DREPTATEA TOTALITARA 107 Of ttl ,Republica” ne vine din tSmScirea re pu cuvin precesc ce nv aveaastel de asociti scare sar Ka foreet prin constitu” sau ,Oragul-sat” sau Stat” seifcreaTncetijenith Replica a contrbit ft tndoia, te anperea genezalk cf Plaion nu putea a8 fie wn reacionar. Wea in vedere tot ce spune Platon despre Bine, Dreptate si else dei menfjonate, teza mea ch revendictrile sale politioe sine totalitae gi antiumanitare se cere spiral. In vederea $i apici vol inrerupe, pe pazcursul ummtoarslr patra c=pi- istori spre a mi concentra asupra examina sisal Tn Paton in capil de fat oi examina Wee de ats im urmtoarle tei capitol vo examina docrna «8 =i ecieil gf mai bani uebuie st cimmuiasc8, apoi Idee de ‘Adevas, Infelepeiune, Bine gi Frumos. 1 Ce avem in vedere, de apt, atunci cind vorbim de ,Dreptate™? Chestunile verbale de acest fl au mi se par deosebit de importante Sinici nu ered of e posbil si li se dea un rispuns precis, dat find {Xstfel de termeni se folosesctotdeauna fn sensur variate. Tot ered cX cei mai mulfidintre noi, Indeosebi cei cu vederi generale " Dreptate"lucruri cum a fi: a) 0 distribute gall a poventi celenici, adicl a acelorlimitiri ale liberi pe tare viaja social le face necesaret; b) tratamentul egal al ceti- {enilor in fafa leg, cu condifi,fireste, cac) legile si nu favorizeze tri si defavorizeze cetifenii individual, gropuri sau clase d) im- parilitatea organclor judecitoreti; si ¢) 0 participare egal la {vantajele (gi nu doar Ia sarcina) pe care Ta.un stat le poste ofer cetifenlor sti, Dac la Platon reptata” ar fi fnsemnat ‘eva de acest fel, atunci aserfiunea mea ck programul si este pur tolalitar arf fost evident gresit, iar dreptate ar fi ava tof ce care ‘ed ci politi lui Platon avea o bazK umanitarists acceptabilt. Fapt este insi cel injelogea prin ,dreptate” ceva cu totul diferi ‘Ce inelegea Platon prin ,ireptate"? Eu susfin clin Republica «l folosea acest termen ca simplu sinonim pentru ,ceea ee este In interesul starulut ideal". $1 ce anume este in intresul acestuia? Si108 PROGRAMUL POLITIC AL LUL PLATON blocheze orice schimbare, prin menfinerea unei rig im clase sia dominajici de clas. Dac interpretarea mea este va trebuisX spunem cf revendicarea platoniciand a dreptii nu JeazX caracteral totalitar al programului su; i 4 tragem ¥ eriscant si te lagi impresionat de simple cuvinte. Dreptatea constituie tema centralé a Republic: in fat, sub tradifonal al acesteia este ,Despre Dreptate. In cercetarea sa vind natura dreptiii, Paton foloseste metoda mentionat® in tolul precedent: inti inceared sk descopere aceast Idee tn stat, ‘poi inceared s8 apice rezultatl la individ. Nu se poate spune ‘ntrebarea lui Platon Ce este dreptatea?" igi afld epede Pent el cesta ese dat abia in Carta a patra. Consider ge ‘conduc la acest rispuns vor fi analizate mai pe larg in confinuarea scestu capitol. Pe scurt, ele sint urmitoarele. wa Cetatea se intemeiazi pe natura umank, pe nevoile gi limite ,dreptaea...2 Aceast concluzie este reafirma= 1% sizezumatS ceva mai depare: ,Cetatea era dreapt prin faptlc8 ficcare parte din ea, dint cele tre, fi cea propria treab* Dar sceastiformulare inssamnd 8 Platon identific8 drepiatea cu prin= ‘CAPITOLUL 6; DREPTATEA TOTALITARK 109 ai pri es Dn in tt pepe Seti, scurt gi fr ocoliguri, cB staul este drept am a Sm i el omc ose a ae de dreptate al lui Platon difera in ere ‘ wma etn ton ara Past a i ‘n timp ce noi injelegem, d aoe beter? privilegii. Deosebirea nu se eee Sam wpe Se nein oe cipi om amu apr ne Cs ea i eres Stal mip dct e sino, ptr, wnt, abl o ‘on nen bine? Ne cua eps” ta sac sie Na cam ae goen if Nam nen eat o sone

Potrebbero piacerti anche

• Giovanni Sartori - Ce Ne Facem Cu Strainii

  

  Documento34 pagine

  Giovanni Sartori - Ce Ne Facem Cu Strainii

  maria_naz

  Nessuna valutazione finora
• David Le Breton - Despre Tacere (Cap 1)

  

  Documento27 pagine

  David Le Breton - Despre Tacere (Cap 1)

  maria_naz

  0% (1)
• David Le Breton-Despre Tacere Introduce Re)

  

  Documento8 pagine

  David Le Breton-Despre Tacere Introduce Re)

  maria_naz

  Nessuna valutazione finora
• • Riviste
  • Podcast
  • Spartito
• Platon - Opere V - Cartea A VIIIa

  

  Documento17 pagine

  Platon - Opere V - Cartea A VIIIa

  maria_naz

  Nessuna valutazione finora
• Mattei Dogan Si Robert Pahre - Noile Stiinte Sociale

  

  Documento17 pagine

  Mattei Dogan Si Robert Pahre - Noile Stiinte Sociale

  maria_naz

  Nessuna valutazione finora