David Le Breton sidpdn (a ticea) si sigan (afi cuprins de tacere). A rin cand mergi pe trotuar, end contempli 0 priveliste ori odihnesti nu implied neaparat 0 sernnificate refeitoare la in principiu, nimeni nu se simte afectat de o rezerva determinata de imprejurari $i pe eare de obicei toata h accepti, Silere trimite mai curind la singurdtatea individulut apartenenta sa la un grup in care faptul de a fi prezent nu urmari, Nimanui nu-i pasa de tacerea sa. fn schimb, ea este de refugiu in afara limbajului, © vointa de a nu-si mai antul si de a da de infeles celuialt acest lucru, Tacere in in cadrul unui schimb, utilizarea lui presupune cd un rotagonisti pistreazltacerea gic astfel proiecteaza o semni directa, susceptibila de a trezi o reactie din partea celorllf Silere si tacere alterneaza si participa la jocul sens 1igearile necontenite ale conversatiei; aceste verbe se conj tun al treilea aspect, mai tehnic, care trimite la necesitatea pat pentru ca iba sd nu se sufoce in prea-plinul cuvintelor. C si ticerea igi dau mana pentru a contribui la realizarea schimt Chiar dac& tace, omul tot comunied. Tacerea nu este nici vidul ci suflul dintre cuvinte, © scurtd repliere care autoriz Cireulatia sensului, schimbul de priviri, de emofii, cant gribitd a vorbelor care stau pe limba sau ecoul receptarii lor, t care permite intorsitura de frazd printr-o usoarainflexiune a v imediat exploatata de cel care asteapta momentul prielnic. .Tes interstjial este acela care, serie J. de Bourbon-Busset, pune relief semnele ingirate de-a lungul figasului temporal, sernne ¢ ‘a rindul lor, pun in valoare ealitatea si puritateatacerii” (Bo Busset, 1984, 13). Ficeare cuvant riscoleste tacetea in felul Propriu si di un impuls adecvat schimbului. De asemenea, tc stimeste vorba imprimandu-i o perspeetiva specifica: una nu poate lipsi de cealalta fird a se ritici, fra a prejudicia supl limbajului Jn orice conversajie ticerea se impleteste cu Cuvintele, pa cu vorba, creand respiratia schimbului, acel du-te-vino pe fir sensuluiintre gindirea difuza gi cuvantul rostit. Vorbele si stil Despre téicere at tuiese esentialul conversatiei; ritmul ccs vile, gesturile, distanta pastatd fa : chin lela eulaia sensu, Nigh un om nu este Sinton Fe rumah de comune ee le un rol decisiv. Vocea se mai opreste din cdnd in Re, ee yete suflul, ii lasa celuilalt timp pentru replica, ticerii permite asocierea vorbelor si faciliteazd dasoreen 7 tate in sinul dialogului, lisind la latitudinea fiecdrui Jocutor grija. Tinistita a cuvantului de la un individ la altul cind acordt Lanes Semnificatiei este impartgit De fap, claritatea semantic& a limba iG absenta tdcerii, comunicarea este de negindit; Sua incalci intr-un flux continuu de cuvinte care ar condamna oe a 4 neputing ineepind eu momentul emiteri in pauzele dio eDavid Le Breton vorbeste si receptarea Ini de cétre cei cu care se afld in) Cercetarile intreprinse asupra economiei conversationale existenta unor diferente intre mai multe forme de pauzas rapid” inseris in orizontalitatea limbajului, inferioar® u de doua secunde, inst freevent, traduce ezitarea in a ale tele sau structura gramaticala a frazei. in principiu, enuntuluio suprima imediat, astfel incattrece aproape neobs doar daci nu exista vreun defect de elocutie, ori dact parte vorbeste int-o limbi strdind, Ba are o insemnatate redusd fh conversatiei, cu exceptia cazului in eare produce o anumit neal, afectind confortul receptarii mesajului. Tacerea , lent urtitoarea unei alte semnificafi: este mai curdind marca unel ria tonalitaqii schimbului intre indivizi la nivelul congim Ea este prezenté atunei cénd apar ezitari in coea ce priveste ‘marea, in eSutarea argumentelor ori a rafionamentelor, mol amintirile si isi pune insemnul asupra afectivitatii manifest diferitii protagonisti (Bruneau, 1973, 23 sq.) Uzanye culturale ale tacerii Limbajul mu existé fara scurtele tceri care il fac intel Acestea presupun o competent in folosirea lui sau in priveste momentele de rupturd, altminteri exist& riscul apat ‘unor situatii incomode*. Ele trebuie si fie in concordant cu rit 2 In schimb,o situajie de urgent nu prea las foc pentru ticer: cuvant risuni ca un imperatiy. Ordinele trebuie si fie executate fir in astfel inet coordonarea miseatilor si se efectueze firi complies asemenea, in eazul unui conflict, ocuparca terenului mental al e presupune i el nu poate si ia euvdntul sini s8 pund la indoiald ceca spune. Fiecare suspendare a cuvéntului cuprinde intreaga greutate a usturtoae care deja fi eroieste drum. Despre tacere inteoos disparitate provoacd tn disconfort mai mult sau mai fei OF pil. Uneori devine agasant acela care ,nu se gribeste”, . -are ribdarea celui ce este obignuit cu un ritm mai sustinut, ee Ja culme. Sau dimpotriva, devine enervant cel al c&rui ce vitezi de clocutie a anumitor adolescenti, Conversatiile usturitoare pe acela care vorbeste lent, ezitd oriitgi iseste greu penira a respira. Int-o 2, D. Lepoutre se intéineste cu un tn in clipe lungi, in fata ticerii mele persistente, imi didu in cele din urmi, nu fei un pic de ironie, acest ordin brutal si liberator: aVorbeste!»” (Lepoutre, 1997, 132). Impactul unui schimb, asa cam este el resimit de aetori, independent de continut, depinde Imare misuri de rtm, de alternanfa, de care fieeare simte nevoia, Aine impal vorbiri gi celal tice Técerea invermitentf, indispensabilé in acelasi timp claritiit elocutci si perceperii discursului nu corespunde aceluiagi statut caltural la diferite gruputi. Uzantele se deosebese gi dau loc eateo- kts nor neinjelegei sau interpret divergentc. In aceste cazuri, ‘ace provoaed jena reciprocd este nu att confinutul vorbiri, eft Tepartitia si durata ticerii. Practicile diferite ale limbii in timpul ‘nterctiunii, pauzele mai mult sau mai pufin lungi daw nagtere ‘Mdcitilor de valoare emise de cei care manifest alte rtmuri sau Sa se preocupa si’ menfind un nivel minim suficient in fhuxul ‘rir. Indieniiathabaskan, de exemplu, sunt pereeputi de vecinit loramericani ea find ,pasivi, posomorat, inchs in sine, fir8 chet 4: Yorba, lenesi, inapoiati, distruetivi, ostili, necooperanfi antiso-30 David Le Breton ciali i stupizi” (Scollon, 1985, 24). Aceste atribute negati ‘rimitere in pricipal la diferente de atitudine in cursul conve Sobrietatea indianului, pauzele sale lungi, Iuirile sale de care nu suplinesc imediat tacerea interlocutorului il dezarme: cel care nu este tocmai obignuit cu acest mod de a discuta stl rajeaza si proiecteze stereotipuri negative la adresa lui fra sgiindeasea nici o clipa ca lui insusi i s-ar putea atribui stereot opuse: cd ar fi, spre exemplu, guraliv, inoportun, super nervos, agresiv ete, Distanta dintre timpii de pauza si lua cuvant ii expun pe interlocutori riscului de a fi categorisii volubili ori tacitumi, dupa caz. Basso semnaleazi faptul ed in pasi aplicd albilorcalificativele de singe fierbinte, flecari gi pe care ei le considerd negative (Basso, 1979). Cei care v repede sau lent se bamuiesc reciproc de intentii rele, Unii so ‘c tovaragi lor sunt inchigi in sine si prea putin cooperanti, percep ca dominator si fgi dau silinga s& giseasea ocazia de: exprima (Tannen, 1985, 108). Indienit navajos fac pauze ft cand stau de vorba, Intr-un grup, cénd lise pune o intrebare, dau rispunsul cei care nu sunt navajos, derutati find de o ast care a depisit pragul de tolerant (Saville-Troike, 1985, Potrivit lui R. Carroll, americanii din clasa de mijloc se pl adesea ed francezii fi intterup mereu si e2 nu respect’ pa ‘Acest comportament este totusi un element ritualizat in dis purtate intre francezi, prineipiul constind in a nu taia vorba interlocutor in mijlocul unui cuvéint sau al unei fraze, ci de a de 0 usoari inflexiune a voeii acestuia pentru a lua eu’ Nefiind obisnuit cu acest ritm si ew aceste maniere, ameri intampina dificultiti cand trebuie si termine ce are de spus; simte frustrat gi il socoteste superficial pe interlocutorul pune intrebari fir a se sinchisi de rispunsuri (Carroll, 1987, intr-un cadra social dat, fiecare membru al une interac beneficiaza de un .statut de participare” (Goffman, 1991, 223 legat de varst, sex, pozitie social, familial etc. El are cide contribui intr-o anumiti misura la schimbul conversation functie de nivelul activitayii sau de gradul de familiaritate, dar gi Despre tacere 31 reptrile si indatoriile inerente une anumite marje de tacer. Geiallt este abordat incepdnd eu aceastéapreciere care defineste Sreptrile si indatorrile sale implicite in desfisurarea intlnii Siatutul de partcipare determind, distribuirea preferintelor si xcluderilor in alegerea partenerior, stablesteierarhia de control Sl iscufiei evidentiind prioritatile in luarea cuvantulu, orienteaza temele ce vor fi abordate gi pe cele ce trebuie evitate, si di posibiita- tea de a face presupuneri in legiturd cu durata probabili a inter- aeiuni, De aici decung timpii de ticere leit eare nu incomodeaza ‘pe nimeni si cei care, dimpotriva, starnesc confuzie sau neliniste. In fuji de interlocutor ala fai-n fata side eadrul lor de itilnice, orice situaie comport dozarea subsili.a cuvintelor si. ticerilor. 0 infractiune asupra regulilor implicite ale conversatiei. intr-un context dat genereazd jeni cel putin unuia dintre participanti si inpane cdutarea une solu La nivelul unui singur grup social, decalajele induse de diferitele uzante individuale ale timpului de pauza sau ale suece- siunii 1a cuvant declangeaza aprecieri pozitive ori negative in functie de gradul de conformitate cu propriile deprinderi. O anchetd efectuatd asupra unui grup de femei omogen din punct de vedere cultural, intr-un colegiu din Maryland, a pus in evident faptul ci femeile care fac pauze scurte sunt percepute favorabil de citre partenerii lor eare le considera cooperante, simpatice, atente fata de ceilalti, cordiale, sociabile etc. Dimpotriva, cele care fac ‘auze mai lungi sunt petcepute ca rezervate, detasate, taciturne, Sobre, timide, rigide, frustrate ete. (Feldstein, Alberti, BenDebba, 1979) in acelasi regim al cuvantului, in cazul conversatiei uzuale, ciudi{eniile personale intra in joc si determina judecdti mai mult Sau mai putin favorabile potrivit cu sensibilititile pe cale si se Confrunte, In elasele de mijloc din socictatea americana de pe Coasta de Est, vorbitul este de preferat ticeri, iar daci se vorbeste ‘bu evitatdexprimarea prea lent ori recursulfreevent la paz ludecdtile despre celalalt fi transforma pe cei care le emit in indi- Yi cat, fir stirea lor, dau elas unor valor cultural implicite ce Ieitimeaza cuvantul sau tacerea, necesara sobrietate a vorbelor