ANTHROPOS 1 David Le Breton Despre tacereIntroducere “Nu ne putem reprezenta 0 lume cot sf fie numai a cuvan- wu, in schimb ne putem repre7enia © lume care sf fie numai a tacerii.” Max Picard, Lumea tacerii Aspiratia catre tacere Singura tacere pe care utopia comunicirii o cunoaste este pana, defectiunea masinii, oprirea transmisiunii. E mai curand o incetare a tehnicitatii decat emergenta unei interioritati. Tacerea devine in acest caz un vestigiu arheologic, 0 ramdsita incd neasimilaté. Anacronica in manifestarea ei, ea provoaci neliniste si conduce la incercarea de-a 0 izgoni ca pe un intrus. Ea atrage atentia asupra eforturilor care mai trebuie facute pentru ca in sfargit omul s& ajunga la stadiul glorios de homo communicans. Dar in acelasi timp tacerea rasuna ca 0 nostalgic: ea, trezeste dorinta de a asculta pe indelete freamatul jumii. Betia de cuvinte starneste pofta de tihna, bucuria de a putea medita in sfarsit papers evenimentului si de a putea vorbi despre el asumand ragazul in fimpul unei conversatii care inainteaza ca mersul omenesc, oprindu-se in cele din urmi in fata celuilalt. lar tacerea, din refulatul care era, on atunci o valoare infinitd. Este uneori ispita de a opune ,,comu- nic&rii” abundente din epoca modernitatii, indiferenta fata de mesaj, un catharsis al tcerii” (Kierkegaard) pana cand valoarea cuvantului va fi pe deplin restaurata. a ee lume, pe care nenumarate aiscursuri 0 explicd, este tot inteles. Cuvantul, pe care multitudinea mi ijloacelor deDavid Le Breton comunicare pretinde ci-| elibereaza, devine neinsemnat din abundentei de limbaj in care se pierde. Ramane in final melg celui care comunic’, mereu constrans si reia un mesaj fara ef speranta ca urmatorul pe care-I va transmite va avea in cele di vreun rasunet. Cu cat comunicarea se extinde, cu atat mai m provoacd nevoia de a tacea micar o clipa, pentru a auzi fre lucrurilor sau pentru a reactiona la durerea evenimentului ina altul si-i urmeze, infocuit imediat de un altul, apoi de inca unul... fel de incremenire a gandir . Revarsare de emofii familiare, a desuetudine sfarseste prin a ajunge linistitoare din cauza mo care ele sunt harazite, dar care nelinisteste prin statutul unui a cuvant care meneste uitarii tot ceea ce enunta. Saturatia vorbirii i fascinatia tacerii. Kafka o spune in felul sau: ,,Acum sirenele d de o arma inca gi mai fatala decat cantecul : tacerea. $i cu toate greu de inchipuit un asemenea lucru, cineva a risipit poate far vocii lor, dar niciodata pe cel al tacerii’”. Imperativul de a comunica inseamna punerea sub acuzare a precum si eradicarea oricdrei interiorititi. Acest imperativ nu las pentru reflectie ori pentru hoinareala, cdci datoria de a cuvant biruitoare. Gandirea cere rabdare, timp pentru deliberare; comunik se realizeaza intotdeauna in regim de urgent. Ea transforma indi in interfaté sau il deposedeaza de atributele care nu rispund ne ditionat exigenfelor ei. Comunicarea in sensul modern al termet nu mai las loc pentru tacere, ea constrange la vorba, la inapoiet ceea ce a fost luat pe nedrept, la marturisire deoarece ica se oferd ca rezolvare a tuturor dificultatilor personale ori s0@ Pacatul in acest context este sé comunici ,,prost”; si mai condam inca, de neiertat, este taci. Ideologia comunican asimileaza cu vidul, cu un abis in sanul discursului; ea nu infelege ca cuvantul este lacuna tacerii. Mai mult decat zgomotul, tacerea pentru homo communicans dusmanul declarat, taramul sau de mi Ea implica intr-adevar 0 interioritate, o meditatie, o distanta lua acelasi timp cu turbulenta lucrurilor, o ontologie care nu are vreme faca aparitia daca nu-i dai atentia cuvenita. 45 ” smperativul de a spune 10 ari ‘ormulat in ani de dupa spiul comunicarit moderne este fo ‘EASE ua Pence lui si im contextul in care gulagul ii mani, i ee i i it ji acestel raaboi, Pe Norbert Wiener este unul dintre intemeietori agestet fest vitalitaten. Pye sa bulverseze societifile occidentale, Wienet paradigme care ANNE" gezordinii generate de om si de lume, el 5 m ¥ ee ingelege SH 1upte He rept ,o stiintd a controlului si comnts i i w E defineste cibemnch «delung analizat de Philippe Breton (1995), Jnge-un text fond rauile intre partile componente ale unui obiect i 2 cA relatii t ; Ap uO peer ee e decit continutul lor respectiv. Lumea este suscep cn eee tata in termeni de informatie si comunicare. DO Be oe se i ort cu structura, este un efect al ‘ul ocupa un oc secund in rap‘ u Best aa J devine transparent, fara profunzime $} organi7iti Piece ware fi creeaza forma. Pentru Wiener, o astfel fn intregime in relatiile care ii creeaza forma. Fel Pe came, de constatare se aplica atat jumii mecanice cat $1 soc! SES ne ii undu-: eerie si comunicarea sunt concepte esentiale. Seay i dt reflectia pe o metafizicd a pierderii graduale a ener, asst de la registrul formularii stiintifice la cel al valorilor: i fan opune dezordinii, comunicarea este remediul pentru en i ” fa aduce framantare in lume. Wiener serie imediat dupa Fao Bergen Belsen si Hiroshima”, cum © spune el pas msm stiinta se vad in situatia de a-si asuma sarcina de a in es Sout asupra societatilor cu ajutorul masinilor, de a uae ee _ a aparatului de stat mai ales, care ar putea incdipea pe ne a ee cui. Masinile destinate comunicarii participa sil aa 2 entropiei, ele opun dezordinii replica permanenta a 1 ae ae cuyantului care semnificd. Ideologiile moderne Se ten e : i ara ie pera pe acest fundal istoric, invocand memoria jee ee Protagonistii actuali) secretului care a stat la ee i rs : oe ee if tatea de a nu lasa niciodatd sa se astearna tacerea. Ext: sca ae us seas ef a Cuvant, ticere si ticere. Pe lang’ faptul ca mass C5 Batis i i e in Prim-plan anumite evenimente, le fin pe ai apace sential pent > Vorbesc neaparat despre ceea ce ar fi fost esential Le Sea Pun in lumina fapte fard a da intotdeauna cuvantul es a ees asupra ciirora se risfrang consecintele. Ele confunda