de tn om liber si bune de nimic. Cel mai Prefui ceea ce ¢ just i cinstrile ce deen ¢ tefe, dar mai mult si mai mult si in chipal a Recetas, vor prefui dreptaten, "iar pa acesteia si sporind-o, isi vor fine sub paga »Dar in ce fel vor face aceasta?” snPe tofi care se intimplt st fie t a se intimplé si fie trecufi de gee S41 ai_vor trmite In Jand. Tar pe copit lo ee PARTEA A IV-\ 1 erect ex cartea u VIEEa) tn regul! Asupra acestora coubactel cu caractereie de acum, pe care lem no sed ord, lucon, sme ch i etaten ce Dae ag aie Cee sca a fi desiwirsit intemelatt, femelle sint co- fer, ars sat am cum cm aritat mn dent sr pt comin, ca. st snkreaga eden; Ta fe, sceet de itlsnduse cel iat abies mal mane, omit om dn riabosi sale pli ic: Ao ee Pca eet err erebuie 38 fie ace cetifeni ajunst cet mai bunt veh parie dé cele taal cat nc fe figsoite si 1a, rizboi.” Pian Viced cau wae tee eee Am e&gut de acord”” — zise sar Bide Seed ci al artat bin, Sora, nd Atoka amp elaut de acord, snume ef, din * putea intimpla, de va fi sh se fatimples! clips cind cirmuitorii intra in fanefie, ef H duc pe pf Ataee ma este ndestultosre — am. agen is ie geulasch in locuinje coresputzitoare, unde a nya ae earceererpe SE ju atu spus — nu exist nimic privat, gi care sint Gebsie ol eee tm ce tel ee Gonutne, tn folosul tututor. Zn plus, dack amin, & lis < ti, ne-am invoit asupra felului posesiunilor ts eset invade — suse. Tar chestumea 1a ea fei, mea inwolt Te eh, dupk gindul nostra, este incheiat a iment au trebuia sa posede ceca ce posed oamenit iment recur rise ati ai boku i paz- de o7k Bnd anual dept simbrie a pazel, din partea nid mid. a, ei trebuie sh se ingrijeasc& de ei insisi, cit si de restul cetatii. mi * perteck grdiegti, Dar, haide 3 ne amintim, dupi ce Sn tenmieat ea acest punet, de unde anume am Gout) inconce, pentru ca si o lukm iarfgi pe acecast file /pe eare ne-aflam atuncl.” Neve gren — spuse el, Cain in acelagi fel ca acum, tot as st atunei, dupé ce ai inftisat orinduiala ce- tafii, ai alirmat’ ca cetatea infafisata astfel e bund, cin agemfinator cu ea (putind, dealtfel, pe ott Sa vinut, side arati pe acestea dow’ — cetatea si Omol "ca find ined jamal frumoase), Cit despre celelalte cetafi, pe acelea le-ai declarat pline de cusu- rari, daci aceasta este asa cum trebuie. Dupi cite imi amintese ai susfintt ci acestea din urma sint de Patra feluti si e& despre aceste patra feluri ar merita, 513 0 siaa PATON oe si discutim, privindu-le cusururile, asa cum ar sici privim ‘si pe oamenii asemindtori lor, peq luindu-i in considerare pe tofi si clizind Ia asupra omului celui mai bun sia celui mai cercetim daca cel mai bun este $i cel mai fe dack cel mai riu este si cel mai nenoracit, Incrurile stau pe dos. $i fn timp ce eu intreba b sint cele patra constitutii, Polemarchos si A Goo aie Sopowe ay ui ane gee oe re Gack sint cinci tipari de cetafi, si dis posi he Migr te ftbeaor orf nk a i /mai bune?®* Brest cadlaat de gare afirmat co indreptdire ch Dat este bun gi drept. tos as intervenit sf astiel tu, reluind dsentia Duns dea a a q vain dupa acesta, trebuie analizati si oamenti TeGea ares ui'ri, pe eel inbitor de vietorit si de onorus, con ee ee form cu egimul politic prezent If Sparta, pe oxnal Meni a igure, pe eel democratic si pe cel tiranie, pent Be care fi pun, spunind cea ce intenfional a Oigeduel pe cel mat nedrept, sil opunem cell Si spui” Gaui drept, iar cereetarea noastra si fie destvirsita a en ane Be ert ee et ce ace Hee cfeptaten park, raportate la ferciea si neferi- : Se cacclui ce le are. In felul acesta, fie cA, Hsindu-ue a fonvinsi de ‘Thrasymachos, vom ciuta nedreptatea, Tot ee fie ca, ajungind ineredin{afi de ceea ce am vorbit mai © cd stat ‘cole patru constitutii” aj - E .Chiar astfel trebuie Fe s ere - “Ynsi, dupa cinn am inceput si cereetiim mai Se eenee ar trebui numita fie stimocrafie », ae sen ee fn raport cu ea il vom privi si pe omul asemindtor apoi democratia, eit si omul democratic, iar in al Bese ne rs ee thranic, wom Incefea && judecim indestulitor aspec: fel conforme cu rafinnea.”” © Nu-fi va fi gren de infeles, cici acclea J mi refer, au chiar numele /corespunzitoare este constitufia cretani si spartand, Iiudata de i Hadati mai putin, vine @ dova, cea nimita oligadl oconstitufie pling de numeroage rele. Urmeaz fn continuare, diferita de aceasta, democralia al patrulea si ultimul stadiu de boal a une este stragnica tiranie, diferita de toate celelalte mai ai cumva si alt tip de constitufic, care sit wiided a yreun catacter evident? Caci principatele gi tifile de cumparat si alte asemenca consti aflli undeva fntre acestea. S-ar putea stitufii, mu pufine, pe la barbari sat Da, multe si curioase se a. Stil insi —am spus eu — ck este necesat | tipurile de cameni sit fie tot atitea cite sint tip de constitufii? Ori constitutile, crezi tt, se nase! slejar sau piaird® si nu din caracterele om ecate, ca si cind s-ar inclina intr-o. anumitl dite trag dup cle si zestul j B, Bi haide, 64 spmnem in ce chip ar putea apie sea tinocrafia dig cel mei bum regim | Clel © Vacit CS orice regi pelt se modifica pornind de ls grepul ce are perch atuncl cind ip interioral acestulaREPUBLICA. PARTEA A IV-A 351 fului, fiecare avind lipsi jametrele rafionale ale cinciului, fiecare avind Besse: ais ear ahs or on suette irajionale) pe de alta parte o sutl de eubue he twciulur, Intreg acest_mumr este geometric fret mumir pe care) nccunoscindgdl, panic esti vor i cf rebuie. Atunct srt vor uni mirese gi mini cind mu trebuie, Atuncl Sevor nagte cop lipefi de o naturi bunt 5 foarti bun’, Inaintasii fi vor ageza cirmuitori pe Get mai bunt dintre acest, totus, find el nevredn ind vor ajunge Ja puterea plrinfilor, vor incepe CuniG find, 24 ne negljeze pe oi, socotind ara Jruzelor mai prejos det se cuvine, apoi si gimnastica fia fel. Din acest motiv, tinerii vostri vor deveni fei lipsifi de duh muzical, Or, cirmuitorii_provenifi dintre acetia su vor ff indeajuns de Doni plsitort re a chibzal asupra raselor Jui Hesiod, a si alor Weostre “cea de aur, de argint, de aramf st de fier, ‘Amestecinda-se Iaolaiti argintul eu fierul’ si aurnl qu arama, vor apres ineyalitate 5 un devechiibra Jie de armonie, care, acolo unde apar, produc in~ atdensma Tarboi $i uid, Trebuie deci spus c& ayajba file partea acess wean, oniunde ax apnea". Nom spuue ch Muzele au rispuns cu indrepta- apare © dezbinare. Dar daci acolo domneste f eres, chiar dacd acest grup ar fi foarte restring €u nepuitinf si se producd vreo schimbare,"™ algae.” in ce fel deci, Glaucon, se va schimba & noastri. si in ce fel se vor dezbina auxiliarit torli unil fafa de ceilalfi, dar si fat de ef insist doresti, precum Homer, si ne ragim Muzelor A si nowd cum incepu mai intit ‘orajba irmam oare cé ele vorbese in stil tragie, pared” mind si guguind cAtre noi, copiii, in fapt, eu se ritate, griind profund ?" nln ce fel vorbesc ?”” see lat cum: «ES greu ca o cetate astfel into sii se schimbe, dar de vreme ce orice Iucra ap trebuie si si piard, nici aceast intoemire nu ps ramine vesnied, ci’ea se va desface. Tar desfaee ei este in ‘chipul acesta: nu numai pentra ae iesite din pimint, ci si pentru animalele de det pamintului rodicea si sterilitatea sufletulu si trup ilor an loc atunci cind revolutiile proprii ecm coincid cu sevolufiile ceresti ; in cazul celot ee ti Putin —cu cele ce au loc in scurt timp; in oa elor ce trdiese mult —cu cele potrivite {orl 57 ¥ desi cirmuitorii cetifii pe care iafi educat, stub ee ee ence react Jelepfi, ei nu vor afla totusi deloc mai bine, prin ra eae uauent insotit de observafie, momentul fecund cl Re Arby tla acteitese s gi al sterilitafii neamului vostrn, ci vor nesocoti WApirind vrajba — am’ spus eu — fivcare dintre momente si vor ziimisli copii atunci cind nu se cuvin fed cele’ dona categori de neamuiri trage in partea sat el de fier $i de asama spre cistiguri, posesit pimintu~ Iti, aoewingei, a aurului si a argintult, pe ota vreme ean Je aug fnprenn' excel de arg, deparee Wt dite Tips de aur fi argint, ci sint prin fire bogate tr attra Measente, duc futile spre situte g pre Vechea orinduiala. Dupi ce se lupti si se opan unii altore, jung la un compromis, anume 2, implrjind Pimintul si locuinfele, sa Je transforme in proprietate privata si sici inrobeascd pe cei proteguifi mai inainte 2 prieteni liberi $i producatori de hrand si sii trans- forme in sperieci» $i slujitori, ei insisi urmind si se ocupe de rizboi st de paza slujitorilor Pentru o Gdrasli divind exist © perloadl pe cuprinde un numér periect. Pentra o odraslé. 0 neasci, perioada este dat de primal. /aumary cresterilé domind si siat prevaleate, Ge tad intervale st patru limite ale celor sialace $l Hipsite de simmltudine, ale celor cc ereae al Sead toate punindu-le in evidenga ca exprimabile 91 4 ©nale unele fafd de altele, Radicalul epitrit al acest cls&torit cu cinciul, oferi dowd armonii, daci & frei ort misit; una, egal, este siirel de um Ba egal de on nomic ce exte de tot attca or outa a Tait, format din pari egale sub ur aspect mega sub altul, adicl o suti de aumere proveniad de