Sei sulla pagina 1di 14

Romeno

compatto
DIZIONARIO
ROMENO / ITALIANO
ITALIANO / ROMENO di Gabriela Hanachiuc Poptean
Sommario
Guida all’uso ............................................................................................................. 7
Alfabeto e pronuncia ................................................................................................ 8
Abbreviazioni ............................................................................................................ 10
Romeno-Italiano ...................................................................................................... 11
Italiano-Romeno ....................................................................................................... 285
Fraseologia ................................................................................................................ 499
Note grammaticali .................................................................................................... 511

5
guida all’uso

lemma con accento calend a r s.n. calendario m.


tonico – cuvânt-titlu
cu accent tonic calend a rio s.m. calendar n. traducenti
echivalente
calfă s.f. apprendista m. e f., tirocinante m. e f.
categoria
grammaticale del
caliciu s.n. (bot.) calice m.
lemma – categoria cambio di categoria
gramaticală a
a califica A v. tr. 1 istruire, dare una qualifica 2 (est.) grammaticale
cuvintelor-titlu dare un qualificativo, nominare B v. rifl. 1 (di scuola) schimbarea categoriei
specializzarsi 2 (di concorso, prove, ecc.) classificarsi gramaticale

calificativ A agg. qualificativo B s.n. 1 (di scuola) vo-


to m. 2 (fig.) etichetta f.
genere del traducente
genul echivalentului
desinenza o
camfor s.n. canfora f.
forma femminile
dell’aggettivo
caligrafic agg. [f. -ă] calligrafico, (est.) leggibile
dezinenţa feminină a plurali e femminili dei
adjectivului
camerier s.m. [f. camerieră] domestico, cameriere sostantivi
pluralul şi femininul
camion s.n. [pl. camioane] camion m., autocar- substantivelor
trascrizione ro m.
fonematica in simboli
IPA dei forestierismi camping ['kæmpiŋ] s.n. (il campeggiare) campeggio m.
della lingua romena
fonetica neologismelor capitale1 A agg. capital B s.f. capitală
româneşti în omografi – omografe
simbolurile IPA
capitale2 s.m. capital n., bun n. • capitale aziona-
rio capital constituit din acţiuni

cartone s.m. 1 carton n. 2 (scatola) cutie n., ambalaj


din carton loc. • cartoni animati desene animate
accezioni – accepţii
casa s.f. 1 casă f., construcţie f., (la propria abitazio-
ne) locuinţă f. 2 (famiglia) familie f. • donna di casa inizio fraseologia
casnică; padrone di casa proprietar; casa di ripo- începutul frazeologiei
so azil; casa di cura clinică particulară

certo A agg. indef. 1 oarecare, vreun, nişte: un cer-


to giorno întro zi oarecare 2 (qualche, un po’ di) nişte,
esempi – exemple câtva: dopo un certo tempo după puţin timp 3 (di
tale genere) anumit, acel: certe persone anumite
persoane B pron. indef. (al pl.) unii

chiamare A v. tr. 1 a chema, a striga 2 (al telefono) a


chema la telefon 3 (dare nome) a numi, a boteza B v.
registro linguistico,
intr. pron. a se numi, a se chema
materia e spiegazioni
registru lingvistic,
chiave s.f. 1 cheie f. 2 (arch.) cheie de boltă f. 3 (fig.) domeniu şi explicaţii
explicaţie f., dezlegare f.
rinvio – trimitire
cucuzzolo s.m. © cocuzzolo

7
alfabeto e pronuncia

La lingua romena usa l’alfabeto latino. L’alfabeto romeno è composto da 31 lettere (grafemi); rispetto a quel-
lo italiano, ci sono 5 lettere in più, ottenute mediante segni diacritici: ă, â, î, ş, ţ.

Grafema Fonema Esempi di pronuncia


(IPA)*
a, A (a) a come nell’it. carne: apoi [aˈpoj], carte [ˈkarte], şa [ʃa]
ă, Ă (ă) ǝ come la a iniziale nell’inglese again: ăl [əl], gărgăun [gɘrgɘˈun], mătură
[ˈmɘturɘ]
â, Â (â)1 ɨ vocale centrale di massima chiusura, non ha un corrispettivo in it.: amâna
[amɨˈna], şopârlă [ʃoˈpɨrlɘ]
b, B (be) b come nell’it. bene: barcă [ˈbarkɘ], brusc [brusk], abil [aˈbil], rob [rob]
c, C (ce) k seguita da consonante o da vocale diversa da e, i, come nell’it. canto, crosta:
crab [krab], casă [ˈkasɘ], cătun [kɘˈtun], cât [kɨt], copac [koˈpak]
tʃ davanti alle vocali e, i come nell’it. cento, circo: cel [tʃel], cine [ˈtʃine], pace [ˈpatʃe]
ch k’ davanti alle vocali e, i, come nell’it. chilo, chiesa: chema [k’eˈma], chip [k’ip]
cc ktʃ davanti alle vocali e, i, a differenza dell’it. si pronunciano sempre come due
consonanti separate: accent [akˈtʃent], accident [aktʃiˈdent]
d, D (de) d come nell’it. dopo: dor [dor], admira [admiˈra], cod [cod]
e, E (e) e come nell’it. neve (in rom. tuttavia non c’è differenza fra e chiusa ed e aperta):
des [des]; deal [deal], pleosc [pleosk], elev [elˈev]
je in alcune forme dei pronomi personali e del verbo a fi si pronuncia come ie
nell’it. ieri: eu [jeu], ea [jea], ele [ˈjele], ecc...; eşti [jeʃtj], este [ˈjeste], e [je], ecc...
f, F (fe, ef ) f come nell’it. fame: foame [ˈfoame], afla [aˈfla], stuf [stuf]
g, G (ghe) g quando è seguita da consonante o da vocale diversa da e, i, come nell’it. gallo:
gară [ˈgarɘ], găsi [gɘˈsi], gol [gol], gură [ˈgurə], gros [gros], rug [rug]
dʒ davanti alle vocali e, i come nell’it. gelo, giro: ger [dʒer], gingie [dʒinˈdʒie], a-
gil [aˈdʒil]
gh g’ davanti alle vocali e, i, come nell’it. ghiera, ghiro: ghem [g’em], ghindă [ˈg’indɘ]
gl, gn gl, gn i gruppi gl e gn si pronunciano sempre come due suoni separati, come nell’it.
glicerina: glisare [gliˈsare], jignire [Ʒigˈnire]
h, H (ha) h come nell’inglese house; a differenza dell’it. non è mai muta, a meno che non
faccia parte dei gruppi che, chi, ghe, ghi: hârtie [hɨrˈtie], arhitect [arhiˈtekt], mo-
narh [moˈnarh]
i, I (i) i come nell’it. filo: fir [fir], zi [zi], inimă [ˈinimɘ], afli [ˈafli]
j come nell’it. viene: iar [jar], [kuj]
_j la i in posizione finale atona non si pronuncia, ma palatalizza la consonante
precedente (si pronuncia solo se è preceduta da un gruppo consonantico for-
mato da una muta + una liquida, ad es. fl-, bl-, ecc.): buni [bunj], pomi [pomj],
mulţi [multsj], afli [ˈafli], umbli [ˈumbli]
î, Î (â)2 ɨ rappresenta la stessa vocale centrale di massima chiusura della precedente â:
înger [ˈɨndʒer], pârî [pɨˈrɨ]

8
alfabeto e pronuncia

Grafema Fonema Esempi di pronuncia


(IPA)*
j, J (je) Ʒ come nel francese jour: joc [Ʒok], dejun [deˈƷun], curaj [kuˈraƷ]
k, K (ca) k come la c; si usa solo in parole di origine straniera: kilogram [kiloˈgram]
l, L (le, el) l come nell’it. luna: lup [lup], greblă [ˈgreblə], cal [kal]
m, M (me, em) m come nell’it. male: mare [ˈmare], cameră [ˈkamerə], pom [pom]
n, N (ne, en)3 n come nell’it. naso: nas [nas], gând [gɨnd], an [an]
o, O (o) o come nell’it. dove (in rom. non c’è differenza fra o chiusa e o aperta): oraş
[oˈraʃ], dor [dor]
p, P (pe) p come nell’it. pane: pisică [piˈsikɘ], aprig [ˈaprig], cap [kap]
q, Q (chiu) k come la c; si usa solo in parole di origine straniera: quarc [kwark]
r, R (re, er) r come nell’it. rosa: rade [ˈrade], aspru [ˈaspru], car [kar]
s, S (se, es) s come nell’it. sempre: sare [ˈsare], mosor [moˈsor], as [as]
sc stʃ davanti alle vocali e, i, a differenza dell’it. si pronunciano sempre come due
consonanti separate: ascensor [astʃenˈsor], discipol [disˈtʃipol]
ş, Ş (şe) ʃ come sc nell’it. scena: şarpe [ˈʃarpe], peşte [ˈpeʃte], coş [coʃ]
t, T (te) t come nell’it. topo: tot [tot], atunci [aˈtunʧj]
ţ, Ţ (ţe) ts come z nell’it. pizza, canzone: ţară [ˈtsarɘ], învăţător [ɨnvɘtsɘˈtor], colţ [colts]
u, U (u) u come nell’it. luna: urs [urs], dur [dur], cuplu [ˈkuplu]
w nei dittonghi ascendenti e discendenti, come nell’it. fuori: ziua [ˈziwa], două
[ˈdowɘ]
v, V (ve) v come nell’it. vento: vină [ˈvinɘ], avere [aˈvere], mov [mov]
w, W (dublu ve) v come la v; si usa solo in parole di origine straniera: watt [vat]
x, X (ics) ks come nell’it. fax: xilofon [ksiloˈfon], ax [aks]
y, Y (i grec) i come la i; si usa solo in parole di origine straniera: hobby [ˈχobi]
j seguita o preceduta da vocale ha valore di semivocale: yoga [ˈjoga]
z, Z (ze, zet) z come la s nell’it. rosa: ziuă [ˈziwɘ], păzi [pɘˈzi], caz [kaz]
* IPA: International Phonetic Alphabet.

1. Non si usa mai in posizione iniziale o finale: a mânca, mână, câine, scânteie. Prima della riforma ortogra-
fica del 1993, la lettera â veniva utilizzata solo nel nome proprio România e nei nomi della medesima fa-
miglia (român, românesc).
2. Nella grafia attuale si usa solo in posizione iniziale o finale (înger, întâi, pârî), con l’eccezione delle paro-
le composte in cui la seconda parola comincia con î (bineînţeles, semiîntuneric) e delle parole con prefis-
si derivate da una parola che comincia con î (neînvins, subînţeles).
3. Nei derivati con il prefisso în- da parole che iniziano con la n si trovano gli unici esempi in romeno di con-
sonante doppia: înnebuni [ɨnnebuni].

9
aA
a1 s.m. inv. –: de la a la z dall’a alla zeta; de serie A a aborda v. tr. 1 affrontare, esaminare 2 (di persona)
di serie A accostare, abbordare
a2 prep. 1 (precede l’infinito, forma-tipo del v.) a, ad: în- abordaj s.n. abbordaggio m., arrembaggio
cepu a urla cominciò ad urlare 2 (esprime un rapporto aborigen agg. e s.m. [f. -ă] aborigeno, autoctono
di paragone, specificazione) di: miroase a pământ sa di abraziune s.f. abrasione, raschiatura
terra 3 (costruzioni col G., possesso) a, del, di: coadă a a abrevia v. tr. abbreviare, accorciare
pisicii coda del gatto abreviere s.f. abbreviazione, (est.) sigla
a3 inter. ah: a, iată-te! ah, eccoti! a abroga v. tr. 1 abrogare 2 (est.) abolire, annullare
abajur s.n. paralume m., abat-jour m. abrogare s.f. abrogazione f.
abandon s.n. [pl. abandonuri] 1 abbandono m. 2 abrupt agg. [f. -ă] precipitoso, ripido
(est.) ritiro m., rinuncia f. 3 (di progetti, idee) absent agg. [f. -ă, pl. absenţi (-te)] 1 assente 2 (fig.)
a abandona v. tr. 1 abbandonare, piantare 2 (est.) distratto, disattento
desistere, tralasciare 3 (fam.) mollare a absenta v. intr. assentarsi, allontanarsi
abandonare s.f. rinuncia, cessione, ritirata absenţă s.f. 1 assenza 2 (fig.) distrazione
abanos s.m. [pl. abanoşi] ebano absolut A agg. [f. -ă] 1 assoluto, illimitato 2 (fig.)
a abate A v. tr. 1 sviare, deviare 2 (est.) portare, chia- perfetto, completo B avv. assolutamente, in asso-
mare 3 (fig.) scoraggiare B v. intr. cambiare direzione luto
abatere s.f. allontanamento m., trasgressione f. • absolutism s.n. assolutismo m., dittatura f.
abatere de la regulă eccezione absolvent s.m. [f. absolventă] licenziando, (est.) li-
abator s.n. [pl. abatoare] macello m., mattatoio m. cenziato, laureato
abaţie s.f. abbazia a absolvi v. tr. 1 (di scuola) terminare, (di esami) supe-
abces s.n. ascesso m., bubbone m. rare 2 (di peccati) perdonare, assolvere
a abdica v. intr. abdicare, dimettersi absorbant A agg. [f. -ă] permeabile B s.n. assor-
abdicare s.f. [pl. abdicări] abdicazione dimissione bente m.
abdomen s.n. addome m., ventre m. a absorbi v. tr. 1 assorbire, succhiare 2 (est.) rite-
abdominal agg. [f. -ă] addominale, ventrale nere, trattenere
aberant agg. [f. -ă] aberrante, assurdo absorbţie s.f. assorbimento m.
aberaţie s.f. aberrazione f., anomalia f. abstinent s.m. [f. abstinentă, pl. abstinenţi (-ente)]
abia avv. a stento, appena 1 equilibrato, sobrio 2 astemio
abil agg. [f. -ă] 1 abile, destro, maestro 2 (fig.) a- abstinenţă s.f. astinenza, rinuncia
stuto, furbo abstract agg. [f. -ă] 1 astratto 2 (est.) immagina-
a abilita v. tr. abilitare rio, irreale
abilitat agg. abilitato, patentato abstracţie s.f. astrazione • a face abstracţie de…
abilitate s.f. 1 abilità, capacità 2 (fig.) accortezza, ignorare
diplomazia abstracţionism s.n. astrattismo m.
abis s.n. abisso m., precipizio m. absurd agg. [f. -ă] assurdo, illogico
abject agg. [f. -ă] abietto, turpe, ignobile absurditate s.f. assurdità, aberrazione
abjecţie s.f. abiettezza, vigliaccheria a se abţine v. rifl. astenersi
a abjura v. tr. abiurare, rinnegare abţinere s.f. astensione, rinuncia
abnegaţie s.f. 1 abnegazione 2 (est.) rinuncia, sa- a abunda v. intr. abbondare, eccedere
crificio m. abundent agg. [f. -ă] abbondante, molto, ricco
a aboli v. tr. abolire, abrogare abundenţă s.f. abbondanza, opulenza
abolire s.f. abolizione f. abur s.m. (d’acqua) vapore m.
aboliţionism s.n. abolizionismo m. abureală s.f. vapore condensato loc.
abominabil agg. [f. -ă] abominevole, orribile a aburi v. tr. appannare, annebbiare
abonament s.n. abbonamento m.: abonament zil- abuz s.n. 1 abuso m., irregolarità f., illegalità f. 2
nic, cotidian/săptămânal/lunar abbonamento gior- (fig.) eccesso m.
naliero/settimanale/mensile/annuale a abuza v. intr. abusare, approfittare
abonat s.m. [f. abonată, pl. abonaţi (-ate)] 1 abbo- abuziv agg. [f. -ă] abusivo, illecito
nato 2 (di utilizzatore) utente m. ac s.n. [pl. ace] 1 ago m. 2 amo (da pesca) m., spil-
13
acadea | acrilic

a lo m. 3 (indicatore) indice m. 4 (di animali) aculeo m., mea, este aceea a soţiei mele questa non è la mia
pungiglione m., (di pianta) spina f., punta f. macchina, è quella di mia moglie • cu toate aces-
ă acadea s.f. [pl. acadele] zuccherino m., confetto m. tea nonostante tutto, eppure
academic agg. [f. -ă] accademico a achita v. tr. 1 saldare, pagare, estinguere 2 (dir.)
b academie s.f. accademia assolvere 3 (est.) uccidere • a achita nota de pla-
a acapara v. tr. 1 accaparrare 2 (est.) impadronirsi tă pagare il conto
c acaparare s.f. accaparramento m. achitare s.f. [pl. achitări] 1 pagamento m., liquida-
acasă avv. a casa zione f. 2 (dir.) assoluzione f.
d a accelera v. tr. accelerare, affrettare, velocizzare achizitor s.m. [f. achizitoare] acquirente m. e f.
accelerator s.n. [pl. acceleratoare] acceleratore m. achiziţie s.f. acquisizione f., acquisto m.
e acceleraţie s.f. accelerazione, (autom.) ripresa a achiziţiona v. tr. procurare
accent s.n. 1 accento m. 2 (accentuazione) cadenza f., aci avv. © aici
f pronuncia f. • a pune accent pe ceva mettere in ri- acid A s.m. [pl. acizi] acido B agg. [f. -ă] agro, aspro
lievo qlco., sottolineare acidulat agg. [f. -ă] acidulo, asprigno
g a accentua v. tr. 1 (fonetica) accentare 2 (fig.) sotto- a aclama v. tr. acclamare
lineare, marcare aclamaţie s.f. ovazione
h accentuat agg. [f. -ă] 1 tonico 2 (fig.) pronunciato a aclimatiza v. tr. acclimatare
accept s.n. 1 cambiale f. 2 recepimento m. acnee s.f. acne
i a accepta v. tr. accettare, acconsentire acoladă s.f. graffa, parentesi
acceptabil agg. [f. -ă] accettabile, ammissibile acolit s.m. [pl. acoliţi] seguace, (fam.)
î acceptare s.f. accettazione, ammissione acolo avv. là, laggiù • pe acolo/dintr-acolo/de
accepţie s.f. 1 accezione f. significato m., senso m. 2 acolo di là; ce ai acolo? che cosa hai (con te)?; ce
j (est.) traducente m., equivalente m. faci acolo che cosa combini?; fugi de-acolo co-
acces s.n. 1 [pl. accesuri] accesso m., entrata f. 2 [pl. sa dici!?
k accese] (med.) accesso m., attacco m. a acomoda A v. tr. conformare, adattare B v. rifl. e
accesibil agg. [f. -ă] 1 accessibile, raggiungibile 2 intr. pron. accomodarsi
l (di persona) affabile acomodare s.f. adattamento m.
m accesoriu A agg. [f. -ie] secondario, ausiliare B s.n. a acompania v. tr. 1 (mus.) accompagnare 2 (di per-
[pl. accesorii] accessorio m., guarnizione f. sone) condurre, guidare
n accident s.n. [pl. accidente] 1 accidente m., infor- acompaniament s.n. accompagnamento m.
tunio m., incidente m. 2 (di terreno) ineguaglianza f. acompaniator s.m. [f. acompaniatoare] 1 guida f.,
o a accidenta v. tr. investire, travolgere cicerone, hostess f. 2 (mus.) accompagnatore
accidental agg. [f. -ă] 1 accidentale, casuale, occa- acont s.n. acconto m., caparra f., anticipo m.
p sionale 2 (fig.) accessorio, secondario a aconta v. tr. pagare in anticipo, pagare la caparra
accidentat agg. [f. -ă] (di persona) ferito, (di terreno) a acoperi v. tr. 1 coprire, ricoprire 2 (di acque) som-
q irregolare mergere, (di vestiti) indossare, vestire • acoperit
acefal agg. [f. -ă] acefalo al coperto
r acel, acea agg. dimostr. [pl. acei (acele)] (lontano dal acoperire s.f. 1 copertura f., rivestimento m. 2 (fin.)
soggetto) 1 (anteposto) quello, quella, quelli: acel co- garanzia f.
s pil quel bambino; acea casă quella casa 2 (pospo- acoperiş s.n. 1 tetto m., riparo m. 2 (est.) casa f., a-
sto) acela, aceea: fetiţa aceea quella bambina; ca- bitazione f.
ş sele acelea quelle case acord s.n. 1 accordo m. 2 (intesa) intesa f., trattato
acela, aceea pron. dimostr. [pl. aceia, acelea] (lonta- m., concordato m. 3 (comm.) transazione f. 4 (mus.)
t no dal soggetto) quello, quella, esso, essa, colui, co- tono m. • de acord! va bene!; a fi de acord essere
lei, tale, al pl. quelli, essi, coloro, loro: cine e ace- d’accordo, andare d'accordo
ţ la? chi è quello? • de aceea per questo/quel moti- a acorda v. tr. 1 accordare 2 (dare) concedere, con-
vo; după aceea poi ferire 3 (dir.) affidare, lasciare in custodia 4 (di stru-
u acelaşi, aceeaşi agg. dimostr. [pl. aceiaşi, aceleaşi] menti) tarare, verificare
medesimo, medesima, stesso, stessa acordeon s.n. [pl. acordeoane] fisarmonica f.
v acerb agg. [f. -ă] aspro, acerbo a acosta A v. intr. approdare, attraccare B v. tr. (di
acest, această agg. dimostr. [pl. aceşti (aceste)] (vi- persona) accostare, avvicinare
w cino al soggetto) 1 (anteposto) questo, codesto, que- acreală s.f. [pl. acreli] acredine, asprezza, acidità
sta, codesta, tale: acest copil questo bambino 2 (po- a acredita v. tr. 1 (di diplomazia) accreditare 2 (fin.)
x sposto) presente: copilul acesta questo bambino • mettere a credito
în cazul acesta in tal caso acreditiv s.n. lettera di credito loc., apertura di cre-
y acesta, aceasta pron. dimostr. [pl. aceştia (acestea)] dito loc.
z (vicino al soggetto) questo, codesto, costui, questa, a acri v. tr. inacidire, (di persona) inasprirsi, irritarsi
codesta, questi, costoro: aceasta nu este maşina acrilic agg. [f. -ă] acrilico
14
aA
a o ad prep. (con gli art. determ. forma le prep. articolate a- abboccato agg. (di vini) fin, delicat
gli, ai, al, alla, alle, allo) 1 (stato in luogo) la, lângă: essere abbonamento s.m. abonament n.
a due passi da qlcu. a fi la doi paşi de cineva; abitare abbonarsi v. rifl. (si usa con la prep. ‘la’) a se abona la:
a Bucarest a locui la Bucureşti 2 (moto a luogo, direzio- abbonarsi a un quotidiano a se abona la un cotidian
ne) la, către, spre: andare a teatro, a Bucarest a mer- abbonato agg. e s.m. [f. -a] abonat
ge la teatru, la Bucureşti 3 (termine, si usa con l’articolo abbondante agg. îmbelşugat, abundent
determinativo o indeterminativo al dativo): dai questo libro abbondanza s.f. abundenţă, bogăţie
a Paolo dăi această carte lui Paul 4 (tempo) la, pe la, abbottonare v. tr. a încheia cu nasturi
în: a mezzanotte la miezul nopţii; a maggio în mai 5 abbozzare v. tr. a schiţa, a contura
(mezzo) cu, de: scritto a mano scris de mână; dipin- abbozzo s.m. schiţă f., schemă f.
to ad acquerello pictat cu acuarelă 6 (scopo, vantaggio, abbracciare A v. tr. 1 a îmbrăţişa, a strânge în bra-
danno) pe, în, spre: a proprio rischio pe propria piele ţe 2 (comprendere) a conţine, a cuprinde B v. rifl. rec.
7 (precede l’infinito) a: cominciò a urlare începu a urla a se îmbrăţişa
abaco s.m. (arch.) abacă f. abbraccio s.m. îmbrăţişare f.
abate s.m. abate, stareţ abbreviare v. tr. a abrevia, a prescurta
abbacchiato agg. (fam.) descurajat, deprimat, abătut abbreviazione s.f. abreviere, prescurtare
abbagliante agg. orbitor, înşelător • (autom.) luci abbronzare A v. tr. a bronza B v. rifl. a se bronza
abbaglianti faza lungă a farurilor abbronzatura s.f. bronzare
abbagliare v. tr. 1 a orbi 2 (fig.) a frapa, a fascina abbrustolire v. tr. (pane, caffè) a prăji, (carne) a pâr-
abbaglio s.m. 1 orbire f. 2 (fig.) amăgire f., iluzie f. păli, a rumeni
abbaiare v. intr. a lătra, a hămăi abbuffarsi v. rifl. a se îndopa, a se ghiftui
abbandonare A v. tr. 1 a abandona, a părăsi: ab- abdicare v. intr. a abdica
bandonare la casa a părăsi casa 2 (rinunciare a) a re- abdicazione s.f. abdicare
nunţa: abbandonare l’idea a renunţa la idee B v. ri- aberrante agg. aberant, ilogic, absurd
fl. a se relaxa: abbandonarsi a qlcu. a se încrede cu aberrazione s.f. aberaţie, absurditate
totul în cineva abete s.m. brad
abbandono s.m. 1 abandon n. 2 (trascuratezza) ne- abietto agg. abject, ticălos, josnic
glijenţă f. abile agg. 1 abil, priceput 2 (idoneo) apt, indicat 3
abbassamento s.m. scădere f., coborâre f. • abbas- (fig.) şmecher
samento di voce răguşeală abilità s.f. abilitate, pricepere
abbassare A v. tr. 1 a coborî, a lăsa în jos 2 (ridurre) abilitare v. tr. a abilita
a reduce, a micşora B v. rifl. 1 (chinarsi) a se apleca 2 abilitato agg. abilitat, calificat
(diminuire) a se micşora 3 (fig.) a se umili, a se înjosi abisso s.m. abis n., prăpastie f.
abbastanza avv. 1 (a sufficienza) destul, de ajuns 2 (al- abitacolo s.m. cabină f.
quanto) cam, destul • averne abbastanza di qlcu. a abitante s.m. e f. locuitor
fi sătul de ceva, a i se face lehamite abitare A v. intr. a locui, a trăi B v. tr. a popula
abbattere A v. tr. 1 a doborî 2 (demolire) a demola, a abitazione s.f. locuinţă f., domiciliu n.
dărâma 3 (di animali) a ucide, a tăia B v. rifl. 1 (cadere) abito s.m. (da uomo) costum n. de haine, (da donna)
a se abate, a se prăbuşi 2 (scoraggiarsi) a se descuraja rochie f.
abbazia s.f. abaţie abituale agg. obişnuit, uzual • cliente abituale cli-
abbellire v. tr. a înfrumuseţa, a împodobi ent obişnuit
abbeverare v. tr. a adăpa abitualmente avv. de regulă, de obicei
abbiamo 1ª pl. pres. ind. © avere abituare A v. tr. a obişnui, a deprinde B v. rifl. a se
abbiente agg. avut, bogat, înstărit obişnui, a se deprinde
abbigliamento s.m. îmbrăcăminte f. • negozio abitudine s.f. obişnuinţă f., deprindere f. • come
d’abbigliamento magazin de confecţii d’abitudine ca de obicei
abbinare v. tr. a împerechea, a asorta abolire v. tr. a aboli, a desfiinţa
abboccare A v. tr. a muşca, (fig.) a înhăţa B v. in- abolizione s.f. abolire, suprimare
tr. 1 (di animali) a muşca 2 (di persone) a se încrede, abolizionismo s.m. aboliţionism n.
a se amăgi abominevole agg. abominabil, oribil
287
aborigeno | acclamare

aborigeno agg. e s.m. aborigen, autohton accedere v. intr. a intra, a face parte • accedere a
a aborrire v. tr. a urî, a detesta Internet a intra pe Internet
abortire v. intr. a eşua, (med.) a avorta accelerare A v. tr. a accelera, a grăbi B v. intr. a se
b aborto s.m. faliment n., (med.) avort n. grăbi, a creşte viteza
abrasione s.f. abraziune, (med.) escoriaţie acceleratore s.m. accelerator n.
c abrogare v. tr. a abroga, a anula, a revoca accelerazione s.f. acceleraţie
abrogazione s.f. abrogare, anulare accendere v. tr. 1 a aprinde, a incendia 2 (interrutto-
d ABS agg. e s.m. inv. (autom.) ABS re, radio, ecc.) a deschide, a porni
abside s.f. (arch.) absidă, nişă accendino s.m. brichetă f.
e abusare v. intr. 1 a abuza 2 (approfittare) a profita accennare A v. intr. 1 (fare cenno) a gesticula, a face
abusivamente avv. ilicit, ilegal semn 2 (alludere a) a se referi B v. tr. a indica, a arăta
abusivo agg. abuziv, arbitrar, clandestin accenno s.m. 1 (cenno) semn n., indiciu n. 2 (allusio-
f acacia s.f. salcâm m. ne) aluzie f., referinţă f.
acanto s.m. (bot.) acantă f. accensione s.f. 1 aprindere, ardere 2 (autom.) aprin-
g acca s.f. (la nona lettera dell’alfabeto romeno) H inv. • dere, injecţie
non capisce un’acca nu înţelege nimic accentare v. tr. a accentua
h accademia s.f. academie accento s.m. 1 accent n., cadenţă f. 2 (di voce) into-
accademico agg. academic, universitar naţie f., ton n. • mettere l’accento su a pune ac-
i accadere v. intr. a se întâmpla, a surveni centul pe
accalappiacani s.m. hingher accentrare v. tr. a reuni, a centraliza
accalappiare v. tr. a captura, a prinde cu laţul accentuare v. tr. a accentua, a sublinia
j accalcarsi v. intr. pron. a se înghesui, a se îmbulzi accerchiare v. tr. a încercui, a înconjura
accaldarsi v. intr. pron. 1 a se înfierbânta 2 (fig.) a se accertare v. tr. 1 a asigura, a confirma 2 (verificare) a
k irita, a se înfoca verifica, a controla
accalorarsi v. rifl. a se înflăcăra, a se entuziasma, acceso agg. 1 aprins, înfocat (fig.) înveselit 2 (in fun-
l a se aprinde zione) aprins, operant 3 (di colore) intens, strălucitor
accampamento s.m. cantonament n., bivuac n., (di accessibile agg. 1 accesibil 2 (persona) afabil 3 (prez-
m zingari) şatră f. zo) rezonabil
accampare A v. tr. a caza, a încartirui B v. rifl. a se accesso s.m. 1 acces n., intrare f. 2 (med.) atac n.,
instala, a se stabili acces n.
n accanimento s.m. 1 îndârjire f., înverşunare f. 2 (o- accessorio A agg. incidental, cazual B s.m. acceso-
stinazione) obstinaţie f., încăpăţânare f. riu n.
o accanirsi v. intr. pron. 1 a se înverşuna, a se îndârji 2 accetta s.f. secure, toporişcă
(ostinarsi) a se încăpăţâna accettabile agg. acceptabil, satisfăcător
p accanito agg. 1 îndârjit, înverşunat 2 (ostinato) obs- accettare v. tr. a accepta, a consimţi
tinat, îndărătnic • fumatore accanito fumător în- accettazione s.f. 1 acceptare, consimţire 2 (ufficio)
q răit birou de recepţie loc.
accanto A avv. alături, aproape B agg. alăturat, în- accezione s.f. accepţie f., înţeles n., sens n.
r vecinat: l’edificio accanto clădirea alăturată C nella acchiappare v. tr. a apuca, a înhăţa
loc. prep. accanto a lângă, alături de: essere accanto acciaieria s.f. oţelărie
a qlcu. a fi alături de cineva acciaio s.m. oţel n. • acciaio inossidabile oţel
s accantonare v. tr. 1 a lăsa deoparte, a amâna 2 (mil.) inoxidabil
a cantona, a încazarma accidentale agg. accidental, cazual
t accaparrare v. tr. a acapara, a monopoliza • acca- accidentato agg. (di strada, terreno) accidentat, plin
parrare la benevolenza a câştiga bunăvoinţa de obstacole
u accapigliarsi v. rifl. rec. a se părui, a se încăiera accidente s.m. 1 accident n., nenorocire f. 2 (med.)
accappatoio s.m. halat n. complicaţie f.
v accarezzare v. tr. a alinta, a mângâia accidenti A inter. la naiba!, firar să fie! B s.m. e f.
accartocciare v. tr. a răsuci, a mototoli inv. 1 nimic: non caspisco un accidenti di questo li-
accasare v. tr. a căsători bro! nu înţeleg nimic din cartea asta! 2 (rafforzati-
w accasciare A v. tr. a deprima, a dărâma B v. intr. vo) ăla, aia: apri quell'accidenti di porta! ia deschi-
pron. 1 a se prăbuşi 2 (fig.) a se descuraja de uşa aia!
x accattone s.m. [f. -a] cerşetor, vagabond accigliato agg. serios, încruntat
accavallare A v. tr. 1 (incrociare) a încrucişa 2 (sovrap- accingersi v. rifl. a se porni, a se pregăti
y porre) a suprapune B v. intr. pron. a se înghesui acciuffare v. tr. a înşfăca, a apuca de păr
accecare A v. tr. a orbi B v. intr. pron. e rifl. aşi pier- acciuga s.f. scrumbie, (di persona) cui n., scobitoare
z de vederea • lasciarsi accecare dall’ira aşi pier- f. • pigiati come acciughe înghesuiţi, ca sardelele
de raţiunea acclamare v. tr. a aclama, a aplauda
288
fraseologia

Sommario

Conversazione generica Conversaţie ............ 500 Automobile Cu automobilul ........................... 505


Saluti Salutul .................................................... 500 Informazioni Informaţii .................................. 505
Formule di base Formule, cuvinte di bază ..... 500 Alla stazione di servizio – officina meccanica
Auguri Urări ..................................................... 500 La autoservice – atelier mecanic ..................... 505
Presentazioni A se prezenta ............................ 500 Incidente stradale Accident stradal ................ 506
Contravvenzione Contravenţii ....................... 506
Misurazione del tempo Ceasul ........................ 500
Internet, wi-fi, telefono
Tempo atmosferico
Internet, wi-fi, telefon ..................................... 506
Timpul atmosferic ............................................. 501
In banca La bancă ............................................. 507
Pesi e misure Greutăţi şi măsuri ...................... 501
Ufficio postale La poştă ................................... 507
Salute Despre sănătate .................................... 501
Paziente Pacientul ........................................... 501 Albergo La hotel ............................................... 507
Medico Medicul ............................................... 502 Ristorante La restaurant ............................... 508
Segnaletica – Avvisi – Insegne Varietà di cottura Moduri de preparare ......... 508
Semnalizări – Semnale – Indicatoare .............. 502 Divertimento Divertisment ............................. 508
Viaggiare A călători ........................................ 502 Cinema Cinema ............................................... 508
In aeroporto În aeroport ................................. 502 Teatro La teatru ............................................... 508
Treno Cu trenul ............................................... 503 Museo La muzeu ................................................. 509
Alla stazione La gară ..................................... 503
Acquisti Cumpărături ...................................... 509
In treno În tren ............................................... 503
Al mare La mare ................................................. 509
Nave Cu vaporul .............................................. 503
Corriera Cu autobuzul .................................... 503 In montagna La munte ...................................... 509
Polizia e dogana Poliţia şi vama .................... 504 Campeggio Camping .......................................... 509
In città În oraş .................................................. 504 Numeri Numere .................................................. 510
Indicazioni stradali
Indicaţii stradale/rutiere .................................. 504
Mezzi pubblici: autobus, tram, metropolitana
Mijloace de transport: autobuz, tramvai,
metrou .............................................................. 505
Taxi Cu taxiul ................................................... 505

499
Conversazione generica | Conversaţie

Ricambio di cuore gli auguri.


Conversazione generica Conversaţie Toate cele bune şi dumneavoastră.
Saluti Salutul Buona fortuna! Noroc!/Baftă!
Buongiorno Bună ziua Presentazioni A se prezenta
fraseologia

Buonasera Bună seara Ho il piacere di presentarle…


Buonanotte Noapte bună Am plăcerea de a vă prezenta pe…
Salve Salutare, servus Molto piacere. E o plăcere.
Benvenuto! Bine ai venit!/Fii binevenit! Come sta? Cum vă simţiţi?
Come sta? Cum vă simţiţi?/Ce mai faceài? Bene, grazie, e lei?
Bene, grazie. Bine, mulţumesc Bine, mulţumesc, dar dumneavoastră?
Non c’è male, grazie. Come si chiama? Cum vă numiţi?
Destul de Bine, mulţumesc Io mi chiamo… Mă numesc…
Arrivederci La revedere Lieto di fare la sua conoscenza.
A domani Pe mâine Mă bucur de cunoştinţă.
Addio Adio Io vengo da… Eu vin de la…/Eu sunt din…
Lei, da dove viene?
Formule di base Dumneata de unde vii/ de unde eşti?
Formule, cuvinte di bază Da quanto tempo si trova qui?
De când sunteţi aici?
Sì/No Da/Nu
Sono qui da cinque giorni. Am venit de cinci zile.
Grazie Mersi, mulţumesc
È qui per studio/per vacanza/per affari?
– Mille grazie. – Prego.
Aţi venit pentru studii/în concediu /pentru afaceri?
– Mii de mulţumuri. – Vă rog.
È la prima volta che si trova qui?
Per piacere Vă rog Sunteti pentru prima oară aici?
Permesso, si può? Îmi permiteţi? Potremmo incontrarci domani?
Mi dispiace. Îmi pare foarte rău. Ne-am putea întâlni mâine?
Scusa!/Scusi! Scuze!/Scuzaţi, vă rog! D’accordo, alle ore… Bine, la ora….
Parla italiano/romeno? Dove ci troviamo? Unde ne vedem?
Vorbiţi italiană/româneşte? Qual è il suo indirizzo? Unde locuiţi?
Come si dice… in italiano/in romeno? Qual è il suo numero di telefono?
Cum se spune… pe italieneşte/pe româneşte? Ce număr de telefon aveţi?
Può ripetere? Puteţi repeta, vă rog? Ha un indirizzo e-mail? Aveţi o adresă e-mail?
Non capisco. Non ho capito. La chiamerò domani mattina/a mezzogiorno/do-
Nu înţeleg. N-am înţeles. mani sera.
Mi riesce difficile capire/parlare. Vă voi telefona mâine dimineaţă/la prânz/seara.
Nu prea înţeleg/nu prea vorbesc.
Come si scrive…? Cum se scrie…?
Misurazione del tempo Ceasul
Auguri Urări Che ore sono? Cât e ceasul?
Buon anno Un an nou, fericit – Le dieci Zece
Buon Natale Crăciun fericit – Le dieci e cinque Zece şi cinci (minute)
Buona Pasqua Hristos a înviat – Le dieci e un quarto Zece şi un sfert (zece şi
cincisprezece)
Buon viaggio Drum bun, călătorie plăcută – Le dieci e mezza Zece şi treizeci (zece şi ju-
Buon lavoro Spor la muncă mătate)
Buon divertimento Distracţie plăcută – Le dieci e quaranta (undici meno venti)
Buon compleanno La mulţi ani Zece şi patruzeci (unsprezece fără douăzeci)
– Le dieci e tre quarti (undici meno un quarto)
Le mie felicitazioni Felicitările mele Zece şi patruzeci şi cinci (unsprezece fără
Grazie, altrettanto. Mersi, mulţumesc la fel. un sfert)
500
note grammaticali

Sommario
Il nome e l’articolo ......................................... 512 Il verbo ............................................................. 517
Il pronome ........................................................ 513 I verbi ausiliari ................................................ 518
La coniugazione dei verbi .............................. 521
L’aggettivo ....................................................... 516
Gradi di comparazione dell’aggettivo ............ 517 Il numerale ....................................................... 527

511
Il nome e l’articolo

Il nome e l’articolo
Genere, numero e caso del nome
In romeno i generi dei nomi sono tre: maschile, femminile e neutro. I nomi neutri si comportano al sing. co-
me i nomi maschili e al pl. come i nomi femminili.
I nomi maschili al sing. terminano in consonante e nelle vocali: -e, -u, -i, -ă. La desinenza del pl. è sempre
-i. Es. sing. / pl.: băiat / băieţi (ragazzo), pom / pomi (albero), unchi / unchi (zio), frate / fraţi (fratello), leu /
lei (leone), tată / taţi (padre).
I nomi femminili al sing. possono terminare in: -ă, -e, -ie (dittongo), -ie (iato), -ea, -a, -i. Le desinenze del
pl. sono: -e, -i, -ei, -uri, -le. Es. sing. / pl.: fată / fete (ragazza), limbă / limbi (lingua), femeie / femei (donna),
stea / stele (stella), zi / zile (giorno).
I nomi neutri al sing. possono terminare in: consonante, -i, -e, -u, dittongo. Le desinenze del pl. sono: -e, -i,
-ă, -uri. Es. sing. / pl.: sistem / sisteme (sistema), corp / corpuri (corpo), unghi / unghiuri (angolo), nume / nu-
me (nome), teatru / teatre (teatro), ou / ouă (uovo), pai / paie (paglia), omagiu / omagii (omaggio).
Sono maschili i nomi che indicano: esseri di sesso maschile, gli alberi, le catene montuose, i mesi, le città,
i numeri, le lettere dell’alfabeto, le note musicali. Sono femminili i nomi che indicano: esseri di sesso femmi-
nile, la frutta, le stagioni, i giorni della settimana, le discipline scientifiche, numerosi nomi di paesi, i conti-
nenti. Sono neutri i nomi che indicano numerosi oggetti inanimati, i cinque sensi.
Esistono nomi che hanno solo il singolare – es. foame (fame), miere (miele) – e nomi che hanno solo il pl.,
es. tăieţei (tagliatelle), Carpaţi (Carpazi). Alcuni nomi hanno due o anche tre forme differenti di plurale a se-
conda del significato; ad es. colţ col significato di “angolo” ha il plurale colţuri, con quello di “dente” ha il plu-
note grammaticali

rale colţi.

I casi
Il romeno è una lingua flessiva, caratterizzata dalla declinazione, sopravvivenza del sistema dei casi latino. I
nomi si declinano insieme agli articoli, che sono di tre tipi: indeterminato, determinato e dimostrativo o ag-
gettivale (più l’articolo possessivo per il caso genitivo). Il sistema dei casi romeno possiede tre forme morfo-
logicamente distinte: una forma per i casi nominativo-accusativo, una forma per genitivo-dativo e una per
il vocativo (solo per la declinazione con l’articolo determinato).

La declinazione dei nomi con l’articolo indeterminato


L’articolo indeterminato è anteposto al nome e da esso separato, come in italiano. Si accorda in genere, nu-
mero e caso con il nome a cui si riferisce.
caso pom (mela) casă (casa) corp (corpo)
m. sing. m. pl. f. sing. f. pl. n. sing. n. pl.
N/A un pom nişte pomi o casă nişte case un corp nişte corpuri
G/D unui pom unor pomi unei case unor case unui corp unor corpuri

La declinazione dei nomi con l’articolo determinato


L’articolo determinato è una particella enclitica posposta al nome con cui forma una parola unica. Ha forme
diverse a seconda del genere, del caso e del numero.
caso m. sing. m. pl. f. sing. f. pl. n. sing. n. pl.
il ragazzo i ragazzi la ragazza le ragazze la sedia le sedie
N băiatul băieţii fata fetele scaunul scaunele
G (al, a, ai, ale) băiatului băieţilor fetei fetelor scaunului scaunelor
D băiatului băieţilor fetei fetelor scaunului scaunelor
A băiatul băieţii fata fetele scaunul scaunele
V băiatule băieţilor fato fetelor – –

512
Romeno
compatto
Pensato per chi si avvicina al romeno per studio, lavoro o turismo,
il dizionario contiene tutte le parole, le forme derivate e le locuzioni più
importanti della lingua.
L’opera comprende una guida all’alfabeto e alla pronuncia del romeno e una
grammatica che tratta gli argomenti principali:il nome e l’articolo, il pronome,
l’aggettivo e i gradi di comparazione, il verbo, il numerale. Una ricca appendice
fraseologica fornisce esempi pratici da usare al lavoro e in contesti informali:
le frasi per chiedere l’ora, il linguaggio di Internet, che cosa dire in banca,
in albergo e nei negozi, i nomi dei cibi e i numeri.

DIZIONARIO •

oltre 35 000 lemmi
oltre 45 000 significati
ROMENO / ITALIANO • oltre 4200 esempi e locuzioni
ITALIANO / ROMENO • introduzione all’alfabeto e alla
pronuncia del romeno
di Gabriela Hanachiuc Poptean • plurali e femminili dei sostantivi
• breve introduzione alla grammatica
romena
• sezione di fraseologia

ROMENO*DIZ COMPATTO HANACHIUC 2ED


ISBN 978-88-08-52132-3

Al pubblico € 16,51•••
In caso di variazione Iva o cambiamento prezzo
9 788808 521323 consultare il sito o il catalogo dell’editore
8 9 0 1 2 3 4 5 6 (10T) www.zanichelli.it

Potrebbero piacerti anche