1

BIOCHIMIA SANGELUI

CUPRINS:

1. SANGELE-DESCRIERE……………………………………………………………..……2
1.1 PROPRIETATI ALE SANGELUI………………………………………………….…….2
1.1.1Culoare…………………………………………………………………………….….2
1.1.2 Densitate………………………………………………………………………….….2
1.1.3 Temperatura……………………………………………………………………….…3
1.1.4 Vascozitate…………………………………………………………………………..3
2. FUNCTIILE SANGELUI………………………………………………………………….…3
2.1 Functia circulatorie………………………………………………………………………3
2.2 Functia respiratorie………………………………………………………………………3
2.3 Functia excretorie……………………………………………………….………………..3
2.4 Functia nutritiva………………………………………………………………………….4

3.COMPONENTELE SANGELUI………………………………………………………….…4
3.1 Elemente figurate……………………………………………………………………….….4
3.1 Eritrocite……………………………………………………………………………….…..4
3.2 Leucocite………………………………………………………………………………..….4
3.3 Trombocite…………………………………………………………………………………4

4. PLASMA SANGVINA………………………………………………………………………4

5.ANALIZE HEMATOLOGICE……………………………………………………………….5
6.ANALIZE BIOCHIMICE…………………………………………………………………….5
7.ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC AL SANGELUI…………………………………………….6
8.IMPORTANTA FIZIOLOGICA A SANGELUI…………………………………………….6
9.BIOCHIMIA SANGELUI-PREZENTARE IMAGINI………………………………………6

10. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….11
 2

1.SANGELE DESCRIERE:

Sângele se găseşte în organism circulând prin vasele sanguine, iar componentele sale principale
sunt: apă, celule, proteine şi lipide (grăsimi). Este un tesut lichid compus din celule (globule
rosii, globule albe si trombocite) si o substanta intracelulara lichida (plasma) care, la randul ei,
este formata din ser si fibrinogen. Sangele transporta oxigenul si diferitele substante nutritive in
intreg organismul.
Sangele reprezinta a treisprezecea parte din greutatea totala a organismului, adica aproximativ 5
litri la o persoana de 65 - 70 de kilograme (din care 2 litri stagnant si 3litri circulant).
Sangele este lichidul rosu, vascos, ce constituie mediu intern si care circula in artere si in vene
sub actiunea pompei cardiace. Datorita compozitiei sale complexe si circulatiei sale rapide,
sangele iriga toate tesuturile si asigura multiple functii.
Sangele permite, mai ales prin intermediul retelei de capilare interpuse intre circulatia arteriala si
circulatia venoasa, transportul gazelor respiratorii (oxigen si dioxid de carbon), transportul
substantelor nutritive (glucide, lipide, protide), cat si al elementelor necesare mijloacelor de
aparare ale organismului impotriva bacteriilor, parazitilor si virusurilor (anticorpi, eozinofile,
limfocite, monocite, polinucleare neutrofile).
Circulatia sangvina este asigurata de contractiile muschiului cardiac. Acesta trimite la fiecare
contractie aproximativ jumatate din sange spre plamani, unde dioxidul de carbon este evacuat in
aerul expirat atunci cand oxigenul este absorbit de catre globulele rosii. Cealalta parte a sangelui
este trimisa prin aorta spre diferitele tesuturi, de unde se intoarce prin venele cave.

1.1 PROPRIETAILE SANGELUI:

1.1.1 Culoarea:
Culoarea sangelui este conferita de prezenta pigmentului respirator, a hemoglobinei din hematii.
Culoarea hemoglobinei variaza in functie de starea sa chimica. La nivelul arterelor, unde
hemoglobina este saturate cu oxigen 100% predominanata oxihemoglobinei determina culoarea
rosie aprinsa a sangelui.
In teritoriul venos al sangelui, unde saturatia cu oxigen abia atinge 60% din capacitate de fixare a
hemoglobinei, cantitate mare de hemoglobina redusa confera culoare rosie inchisa sangelui
venos. Diferentele de saturatie in oxigen explica de altfel si diferentele de culoare dintre single
din zonele cu circulatie active si sangle zonelor cu circulatie lenta, cu gradredus de oxigenare.

1.1.2 Densitatea
Densitatea sângelui este data de numărul de elemente figurate, dar şi de cantitatea de solviţi de la
nivelul lui.Densitatea normală a sângelui este la bărbaţi de 1061 şi la femei de 1057. Există
anumite variaţii ale densităţii sângelui, fiziologice sau patologice.
Variaţiile fiziologice apar datorită pierderii sau ingestiei de lichide.
Variaţiile patologice pot fi întâlnite în următoarele situaţii:
Scăderi ale densităţii sanguine:
Hipoproteinemiile din cadrul hepatopatiilor, pierderilor renale, reducerea aportului alimentar;
Scăderea numărului de elemente figurate, aşa cum se întâmplă în anemii;
Creşteri ale densităţii sanguine:
Hiperproteinemii, ca în cazul mielomului multiplu
 3

Creşterea numărului de elemente figurate, aşa cum se întâlneşte în poliglobulii, în deshidratare,

în hemoconcentaţiile din şoc.

1.1.3 Temperatura
Temperatura variaza in medie intre 37,7 – 38 C cu un maximum de 40 de grade la nivelul
hilului hepatic si un minimum de 36 de grade in plamin si pe scrot. Variatiile de temperatura ale
sangelui din zonele profunde spre cele superficiale, reprezinta exteriorizarea fenomenelor de
termoreglare, prin care excesul de energie termica produs in tesuturi active este transportat la
periferie si cedat mediului exterior in cantitati ce depind de tamperatura ambianta.

1.1.4 Vascozitate
Legat de definitia vascozitatii, cea care exprima cel mai bine fenomenul, ramane cea de Isaac
Newton dupa care vascozitatea ar fi “lipsa de alunecare intre straturi vecine de fluid”.Prin
frecarea dintre moleculele diverselor substante din sange, precum si dintre sange si perete, sunt
generate de forte de coeziune ce se opun curgerii sangelui. In felul acesta, rezistenta opusa de
sange fortelor ce il propulseaza in patile vasculare, este direct proportionala cu viscozitatea.
Aceasta relatie face din viscozitatea sangelui una dintre conditiile hidrodinamice de o importanta
functionala deosebita.

2. FUNCTIILE SANGELUI:

2.1 Functia circulatorie.

Prin volumul si proprietatile sale fizice si chimice, sangele contribuie la mentinerea si reglarea
presiunii sangvine. Se stie ca presiunea sangvina depinde de masa sangvina. Hipovolemia de
natura hemoragica de exemplu, reduce intoarcerea venoasa si prin aceasta debitul sistolic, fapt
care determina scaderi importante ale presiunii arteriale, mergand pana la colaps vascular.
Dimpotriva, hipervolemiile, cum ar fi cele din ingestia masiva de apa si saruri, din sarcina, sau
hipervolemiile din mielomul multiplu (plasmocitom) aduc dupa sine crestere ale presiunii
arteriale

2.2 Functia respiratorie

Sangele realizeaza transportul de gaze de la plamani la tesuturi, asigurand aportul de oxigen
necesar desfasurarii normale a proceselor energetice tisulare. La nivelul tisular, cedarea
oxigenului este insotita de preluarea de dioxid de carbon rezultat din respiratie si tarnsportarea sa
catre zona de eliminare alveolo- capilara. Tarnsportul sangvine al gazelor se realizeaza in forma
libera sau fixate, atit in plasma cit si in hematii.

2.3 Functia excretorie

Se realizeaza prin faptul ca sangele este principalul, daca nu chiar unicul tarnsportator al
catabolitilor de la nivelul tisular la nivelul de organe excretorii. Prin sange se transporta, spre
zonele de eliminare uree, acid uric, amoniac, compusi cetonici, dioxid de carbon, acid lactic etc.-
substantele rezultate din metabolism glucidic, lipidic si protidic a caror acumulare la niverlul
tisular se insoteste de fenomene toxice.

2.4 Functia nutritiva

 4

Sangele reprezinta si principalul mijloc de legatura intre tesuturi si organele de absorbtie a

principiilor alimentare. Prin sange sunt vehiculate spre locul de utlizare glucoza, aminoacizii si
lipidele, care asigura desfasurarea normala a metabolismului tisular.

3. COMPOZITIA CHIMICA A SANGELUI:

3.1 Elementele figurate ale sângelui sunt reprezentate de:

- Hematii;
- Trombocite;
- Leucocitece se împart în limfocite, monocite, neutrofile, eozinofile, bazofile.

3.2.ERITROCITELE:

Hematiile sau globulele rosii sunt cele care transporta oxigenul si bioxidul de carbon catre
celulele din intreg organismul. Numarul normal al hematiilor din sange este intre 4,2 -5,6
milioane pe mm cub. Valorile scazute ale hematiilor indica o anemie, iar cele crescute (mai rar
intalnite) indica pierderi mari de apa.

3.3Leucocitele:
Leucocitele sau globulele albe sunt importante in apararea organismului contra infectiilor.
Numarul normal de leucocite in sange este intre 4000 -8000 pe mm cub. Un numar mai mare de
leucocite decat cel normal (leucocitoza) este intalnit in infectii. Leucocitoza este un mijloc
natural de aparare al organismului impotriva infectiilor. Un numar foarte mare de leucocite se
intalneste in infectii grave (septicemii). Scaderea numarului de leucocite se intalneste in anemii,
unele infectii iar organismul nu mai poate lupta impotriva acestora.

3.4 Trombocitele:

Trombocitele sunt esentiale in coagularea sangelui, iar numarul lor normal este cuprins intre
150.000 -300.000/mm cub. Cresterea trombocitelor peste nivelul normal poate produce
coagularea sangelui in interiorul organismului impiedicandu-se astfel circulatia normala a
acestuia, formandu-se cheaguri, acestea ducand la infarcturi, accidente vasculare cerebrale,
tromboflebite. Scaderea numarului de trombocite predispune la sangerare vaselor de sange chiar
si in cazul leziunilor minore.
Durata de viata :10 zile

4 .PLASMA SANGVINA
Plasma contine in proportie de 77-81% apa in care se gasesc substante organice azotate
( aminoacizi, albumina, globulina, uree, creatinina ), glucide (glucoza), lipide ( colesterol, acizi
grasi ), elemente minerale ( Cl, Na, K, Ca, Mg, I, Fe, carbonati, etc. ), enzime (fosfataze acide
sau alcaline ) hormoni, diversi produsi ai metabolismului. Atunci cand aceste substante se gasesc
in limite normale, Ph-ul sangvin este usor alcalin (7, 38-7, 42 in sangele arterial, respectiv 7, 36-
7, 40 in sangele venos), realizandu-se homeostazia organismului uman. Plasma este compusă în
 5

special din apă şi săruri. Rinichii sunt cei care menţin concentraţia de sare în plasmă, deoarece
orice fluctuaţie a acestei concentraţii poate duce la funcţionarea incorectă a celulelor corpului. În
condiţii extreme, modificarea acestei concentraţii poate duce la comă şi chiar moarte. Plasma
conţine de asemenea şi vitamine, minerale, proteine, factori coagulanţi şi produse reziduale.
Plasma are de obicei culoare galbenă datorită proteinelor dizolvate în ea.

5. ANALIZE HEMATOLOGICE:

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), desi este una dintre cele mai vechi analize de
laborator, are o mare valoare practica. Sangele se separa spontan dupa un anumit timp in plasma
si globule rosii iar valoarea VSH-ului se socoteste dupa numarul de milimetri de plasma separata
intr-o ora si/sau la doua ore. Valorile normale sunt cuprinse intre 3 -10 mm pentru barbati si 6 -
13 mm pentru femei, la o ora si respectiv 5 - 15 mm, 1 - 20 mm, la doua ore.

Cresterea VSH-ului este des intalnita in diferite boli si, de aceea, nu poate fi pus un diagnostic,
insa acest lucru atrage dupa el investigatii suplimentare. VSH-ul scade in hepatita acuta virala.
Timpul de coagulare aduce o informatie globala asupra procesului de coagulare a sangelui.
Valorile normale sunt intre 6 -12 minute.
Timpul de sangerare informeaza asupra calitatii peretelui capilarelor si a functiilor trombocitelor.
Valoarea normala este 3 -4 minute.
Formula leucocitara inseamna o analiza a leucocitelor. Leucocitele sunt de mai multe feluri, cele
mai importante fiind neutrofilele, eozinofilele, monocitele si limfocitele. Formula leucocitara
inseamna determinarea procentelor acestora in sange. Neutrofilele reprezinta cel mai mare
procent de leucocite din sange. Un numar crescut se intalneste in bolile infectioase acute, iar un
numar scazut in bolile infectioase cronice. Eozinofilele cresc mai ales in bolile alergice si cele
produse de paraziti. Monocitele cresc in bolile produse de virusuri si unele boli alergice, iar
limfocitele se intalnesc, in numar crescut in bolile cronice, cele virale, cele de sange.

Hematocritul reprezinta masa de globule rosii dintr-un anumit nivel de sange si se exprima in
procente. Valorile normale sunt la barbati 40 -48% si la femei 36 -42%. Cresteri ale
hematocritului se intalnesc rar atunci cand se pierde multa apa din organism, insa scaderea
acestuia inseamna anemie.

Hemoglobina este pigmentul globulelor rosii. Scaderea hemoglobinei inseamna o anemie.

Valorile normale sunt la barbati 13-16 g/100 ml sange, iar la femei 11-15 g/100 ml sange.

6.ANALIZE BIOCHIMICE
Analiza biochimica a sangelui se considera a fi o analiza de rutina pentru a se putea urmari
efectele tratamentelor sau pentru a diagnostica anumite afectiuni. Prin analiza biochimica se
masoara nivelul proteinelor, lipidelor, zaharurilor, enzimelor si a mineralelor din sange.
Glicemia sau cantitatea de glucoza din sange este un tip de zahar care asigura energia celulelor
organismului. Glicemia normala este in jurul valorii de 65-110 mg/100 ml sange.
Electrolitii sunt responsabili de mentinerea echilibrului hidric in organism si mentin functiile
normale ale organismului (ritmul cardiac, contractia muschilor, activitatea creierului). Rinichii
regleaza cantitatea de apa din organism si filtreaza produsele toxice care trebuie eliminate.

7.Echilibrul acido-bazic in organismul uman

 6

Echiliblul acido-bazic este asigurat prin intermediul unui sistem tampon plasmatic, reprezentat
de bicarbonati-acid carbonic. Orice dezechilibru al sistemului tampon determina mecanisme
fiziologice complexe pentru mentinerea parametrilor optimi functionali ; depasirea acestor
mecanisme are ca urmare instalarea unor stari patologice.Tulburarea echilibrului acido-bazic este
caracterizata prin cresterea ionilor de H fie ca urmare a producerii excesive de H, sau a eliminarii
insuficiente de acizi, fie prin pierderea excesiva de baze, induce in organism o stare de acidoza.
Tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin predominenta alcalinitatii ca urmare fie a
retentiei de baze, consecutiva unui aport excesiv / producerii excesive cu excretie relativ
insuficienta, fie a unei pierderi exagerate de acizi, induce o stare de alcaloza.

8. IMPORTANTA FIZIOLOGICA A SANGELUI:

Sangele transporta oxigenul la tesuturi in vederea realizarii metabolismului cellular
Sangele tranporta substantele nutritive la nivelul celulelor ;
Sangele transporta reziduurile metabolice la nivelul organelor excretoare (rinichi, plamani)
mentine un echilibru hormonal ; mentine constanta temperatura corporala ; aparare imunitara.

9. BIOCHIMIA SANGELUI-PREZENTARE IMAGINI

MEDIUL INTERN

Sângele
Limfa - Circulă în vase limfatice unde se filtrează din lichid interstiţial- conţine limfocite si
multe lipide
Lichidul interstiţial - Lichid intercelular(mediu extracelular) fără celule şi puţine proteine

Varietate de ţesut conjunctiv , 8% din greutatea corpului

Sangele- 5 litrii pentru un organism de 70 kg.Sangele stagnant 2 litiri - sangele circulant 3 l.

Proprietăţi fizice ale sangelui

 7

Culoare :rosie datorata hemoglobinei din eritrocite

Densitate : 1055(mai greu dacat apa)

Vascozitate:4,5 ori decat cea a apei
Ph : 7,35
Temperatura : 35 la nivelul pielii si 39 la nivelul organelor abdominale

Compoziţia sângelui
Plasma Apa – 91,5 % albuline – 55%
55 % Proteine – 7% globuline – 38%
Electroliti 1, 5 % fibrinogen – 7%

Elementele figurate Eritrocite

45 % Leucocite
Trombocite

Elementele figurate :
Numărul pe μl (milimetru3) sânge
-Eritrocite 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. Bărbaţi
-Leucocite 5.000–9.000  Granulare  Bazofile10–100
Eozinophile40–400
Neutrophile2.500–7.500
Agranulare
Limfocite1.500–3.500
Monocite200–800
-Trombocite 300.000
In figura de mai jos, sunt reprezentate, de la stanga la drepata : globulă roşie de sânge,
trombocită, limfocită (globulă albă de sânge.

Eritrocitele (globulele rosii; hematiile):

 8

- au forma de disc biconcav

-sunt anucleate la maturitate
-au culoare rosie data de hemoglobina
-transporta gaze respiratorii
-durata medie de viata este de aproximativ 120 de zile
-procesul de distrugere se numeste hemoliza si se realizeaza in:ficat, splina, maduva oaselor.
-procesul de formare a eritrocitelor se numeste eritropoieza si se realizeaza in maduva rosie.
4,5-5,0 mil. femei;5,0- 5,5 mil. barbati
 9

Leucocitele(globulele albe):
-Sunt intre 6000-8000/mm 3 de sange
- Sunt celule nucleate, mobile care emit pseudopode
Dupa prezenta sau absenta granulatiilor in citoplasma se clasifica conform figurilor de mai jos :

Trombocitele
Trombocitele mai sunt denumite şi plachete sanguine şi sunt elemente acelulare, anucelate,
având un rol foarte important în realizarea proceselor de hemostază. Se formează la nivelul
măduvei hematogene, din aceiaşi celulă stem din care se formează hematiile şi limfocitele. O
treime din trombocite se găsesc la nivelul circulaţiei splenice, restul găsindu-se în torentul
sanguin. Durata de viaţă a unui trombocit este de aproximativ 8 zile. Distrugerea lor are loc la
nivel splenic şi hepatic, dar şi la nivelul circulaţiei generale.
 10

Sunt intre 150.000-300.000/mm3 de sange

Sunt fragmente citoplasmatice provenite din
celule precursoare numite megacariocite.
Contin factori ai coagularii
Omul prezinta 4 grupe de sange:

Pe suprafta hematiilor se pot afla antigene(aglutinogene) notate cu A si B .In plasma se pot gasi
anticorpi
(aglutinine)notati cu α sauβ.Aglutininele nu trebuie sa ajunga in contact cu aglutinogenele de
acelasi fel deoarece se produce aglutinarea si liza hematiilor
Grupa Aglutinogene B Aglutinine
A
O nu nu α siβ
A da nu β
B nu Da α
AB da da nu

În dreapta - sânge proaspăt recoltat.

În stânga - sânge recoltat pe anticoagulant (EDTA) şi lăsat să sedimenteze. Se observă separarea
de plasmă a elementelor celulare, care au sedimentat la fundul eprubete.Plasma este lichidul
transparent şi uşor gălbui aflat deasupra.

10. BIBLIOGRAFIE:
-www.referate.ro-medicina
-www.referate.ro-sangele
- Biochimie medicala – S. Căpâlna · D. Tănăsescu · E. Truţia
- Fiziopatologie – R. Barbu
- Biochimie dinamica - S. Căpâlna
- Biochimie generala – F. Dumitru · S. Mager · A. Turc
 11

- www.romedic.ro
- www.bioclinica.ro
Curasant : Tanase( Dinu) Victorita