Sei sulla pagina 1di 18

Colegiul Tehnic de Marina “ Al. I.

Cuza ”

Proiect de certificare a
competentelor
profesionale de nivel 3

Profil: Tehnic
Specializarea: Tehnician operator in tehnica de calcul
Nume lucrare: Fundamentele retelelor de calculatoare
Candidat: Leu Ilie - Cosmin
Profesor indrumator: Vulpie Elena-Magdalena

1
Capitolul 2
Fundamentele retelelor de
calculatoare

2
Cuprins
Argument………………………………………………………………...……………………….3

Introducere……………………………………………………………………………………….4

Capitolul I: Terminologia de baza a retelelor………………………………………………….4

1.1 Network Interface Card…………………………………………………………………4


1.2 Medii………………………………………………………………………………..…..…4
1.3 Protocol……………………………………………………………….………………..…5
1.4 Cisco IOS Software…………………………………………………………….……...…5
1.5 Client………………………………………………………………….………………..…5
1.6 Server……………………………………………………………………….…………….5
1.7 Network Operating System…………………………………………….……………..…5

Capitolul II: Dispozitive pentru conectivitate………………………………………………….6

2.1 LAN…………………………………………………………………………...……………..6

2.2 MAN………………………………………………………………………...…………….…6

2.3 WAN………………………………………………………………...…………………….…6

Capitolul III: Topologii………………………………………………...………………………..6

3.1 Topologie fizica……………………………………………………………………………...6

3.2 Topologie logica……………………………………………………………………………..6

Capitolul IV: Aplicatiile de retea………………………………………………………………..7

Capitolul V: Retelele de calculatoare………………………………...…………………………9

5.1 Sediile de filiale…………………………………………………………………………….10

5.2 Birourile la domiciliu……………………………………………………………………...10

5.3 Utilizatorii mobile…………………………………………………………………………10

Capitolul VI: Modelul OSI…………………………………………………………………….11

Capitolul VII: Comunicatiile de date…………………………………………………………14

3
Argument
Proiectul de atestat a fost intocmit tinand cont de indicatiile profesorului
indrumator, de cunostintele dobandite la cursurile de specialitate de-a lungul
anilor de liceu si avand ca suport un material bibliografic destul de vast.
Lucrarea intitulata “Fundametele retelelor de calculatoare” prezinta o retea
de calculatoare care conecteaza intre ele milioane de retele mai mici din lumea
intreaga. La reteau Internet pot fi conectate toate tipurile de calculatoare. Toate
calculatoarele conectate la Internet pot face schimb de informatii intre ele.
Afaceri, cumparaturi, cunostinte, relatii, idei, prietenii, dragoste, tot ce tine de
viata noastra se dezvolta de mii de ori mai repede datorita internetului. Daca
pana acum ceva timp scriam scrisori, acum scriem mail-uri, daca citeam ziarul la
cafea, acum citim editiile online §i publicam pe blog, interactivitatea §i
conectivitatea cu lumea din jur este mult mai puternica si ampla si toate astea
s-au intamplat fara sa ne dam seama, fara sa putem trece prin filtrul mintii.
Internetul este una din cele mai mari inventii din ultima vreme ce a reusit
sa revolutioneze insasi viata si a deschis noi oportunitati de cunoastere,
dezvoltare si socializare. Traind intr-o societate moderna, in care timpul aproape
ca lipseste, iar informatia e de pret, in care mobilititatea si conectivitatea e
totul. Internetul si-a castigat un rol important in viata noastra si incercam sa fim
tot timpul conectati la el prin telefonul mobil, laptop, notebook, etc. Mai mult
decat atat, aceasta inventie prin site-uri de socializare si intalniri online
(dating), ne ofera posibilitatea sa redescoperim prieteni vechi sau sa ne facem
altii noi.
Datorita acestor lucruri si a multor altora, Internetul a fost nominalizat la
premiul Nobel pentru pace in luna februarie a anului 2011. Sincer nu stiu daca
este premiul la care ar trebui nominalizat insa cu siguranta merita un premiu
pentru inovatie!
Lucrarea contine un numar de 18 pagini si este structurata pe 7 capitole
conform paginii de cuprins.
Am ales acest proiect de atestat profesional din lista oferita de
indrumatorul de proiect, deoarece este un proiect educational si mi s-a parut
interesant si util pentru examenul de obtinere a certificatului de atestare
profesionala.

4
Introducere

Acest capitol acopera o mare parte din tehnologia retelelor de calculatoare. Explica
modalitatea in care standardele asigura o mai mare compatibilitate si interoperatibilitate intre
diferite tipuri de tehnologii de retea. De asemenea, descrie si modul in care schema modelului de
referinta OSI ofera suport pentru standardele de retea. In plus, capitolul descrie functiile de baza
indeplinite pe fiecare strat al modelului OSI impreuna cu modelul TCP/IP. Pe masura ce veti citi
acest capitol, veti invata despre functiile de baza indeplinite pe fiecare strat al modelului OSI,
care va vor servi ca baza in momentul in care veti incepe sa proiectati, sa construiti sau sa
depanati retele.

Capitolul I: Terminologia de baza a retelelor


Administrarea retelelor de calculatoare, la fel cam area majoritate a profesiilor, are propriul
jargon. Acesta include termini, abrevieri si acronime. Fara o stapanire buna a terminologiei este
dificil sa intelegeti conceptele si procesele prezentate in carte. Acest capitol acopera o parte din
terminologia utilizata in carte. Nu uitati, aceasta carte nu intentioneaza sa fie un glosar
cuprinzator de termini de retelistica. Scopul sau este sa fie o referinta rapida, care sa defineasca
si sa discute pe scurt unele dinte cele mai importante cuvinte de baza, fraze si acronime care va
vor permite sa navigati prin urmatoarele cateva module. Fiecare definitie este extinsa in capitolul
urmator. Glosarul contine o lista de definiti mai cuprinzatoare.

1.1 Network Interface Card(NIC)


NIC este prescurtarea pentru network interface card (card de interfata cu reteaua) denumit si
LAN adapter (adaptor sau placa LAN) sau doar network interface (interfata de retea). Aceasta
placa se introduce de obicei intr-un slot al computerului de tip ISA (Industry-Standard
Arhitecture), PCI (Peripheral Component Interconnect) sau PCMCIA (Personal Computer
Memory Card International Association) si se conecteaza la mediul de retea care, la randul sau,
este conectat la alte computere din retea.

1.2 Medii
Medii sunt diferitele medii fizice prin care trec semnalele de transmisie. Mediile obisnuite de
retea sunt cabluri de tipul torsadat, coaxial si fibra optica, precum si atmosfera, prin care are loc
transmisia wireless.

5
1.3 Protocol
Un protocol de retea este un set de reguli prin care comunica calculatoarele. Protocoalele se
aseamana cu sintaxa unui limbaj, care este ordinea in care au loc procesele. Exista o multitudine
de tipuri de protocoale pentru calculatoare. Termenul suita de protocoale (protocol suite) descrie
un set format din mai multe protocoale, care indeplinesc diferite functii, apartinand aspectelor
diferite ale procesului de comunicare.

1.4 Cisco IOS Software


Cisco Internetworking Operating Software (IOS) Sofware este liderul industriei si, totodata,
cel mai raspandit produs software in materie de software de sistem pentru retea. Cisco IOS
Software ofera servicii de retea inteligente pe o infrastructura de retea flexibila, permitand astfel
o desfasurare rapida a aplicatiilor Internet. Cisco IOS Software ofera o mare varietate de
functionalitati, de la conectarea de baza, securitate, si managementul retelei de servicii avansate
tehnice. Functionalitatea lui Cisco IOS Software este rezultatul evolutiei. Prima generatie de
echipamente de retea putea doar inmagazina si trimite mai departe pachetele de date. Astazi,
Cisco IOS Software poate recunoaste, clasifica si prioritiza traficul retelei; poate optimiza
rutarea; suporta aplicatii de voce si video, si multe altele. Cisco IOS Software ruleaza pe
majoriatea ruterelor si switch-urilor Cisco. Prin aceste echipamente de retea trece majoritatea
traficului de internet din zilele noastre.

1.5 Client
Un client este un computer sau un program software care solicita servicii de la un server. De
exemplu, un client e-mail reprezinta un program software care permite utilizatorului sa trimita sis
a primeasca e-mail-uri de la ceilalti, utilizand serviciile unui server de e-mail.

1.6 Server
Un server este un computer sau un program software dintr-o retea, care furnizeaza servicii
unor clienti.

Serverele sunt deseori dedicate, asta insemnand ca un astfel de server nu indeplineste nici o
alta sarcina in afara sarcinilor serverului. Exista o multitudine de tipuri de servere, de tipul server
de fisiere, server de printare, server pentru baze de date, server de retea si asa mai departe.

1.7 Network Operating System(NOS)


NOS este prescurtarea pentru network operating system (system de operare pentru retea) si
se refera de obicei la software-ul pentru server, cum ar fi Windows NT, Windows 2000 Server,

6
Novell NetWare si UNIX. Termenul se mai refera uneori si la componentel retelei apartinand
unui sistem de operare client, ca Windows 95 sau Macintosh OS.

Capitolul II: Dispozitive pentru conectivitatea


Termenul connectivity devices (dispositive pentru conectivitate) se refera la multitudinea
tipurilor de echipamente utilizate pentru conectarea segmentelor de cablu, pentru conectarea a
doua sau a mai multor retele mai mici ca dimensiuni (sau subneturi) intr-o retea mai mare pentru
impartirea unei retele mari in retele mai mici. Termenul cuprinde repetoarele,hub-urile, switch-
urile, puntile, si ruterele. Echipamente de conectivitate sunt discutate mai detaliat in capitolul 3.

2.1 LAN
O local-area network (LAN) (retea locala) este o retea limitata la o suprafata geografica.
Aceasta poate fi o camera, un etaj, o cladire sau chiar un campus intreg.

2.2 MAN
O metropolitan-area network (MAN) (retea metropolitan este o retea mai mare ca
dimensiune decat un LAN, dar mai mica decat un WAN. Este o retea care acopera aproximativ
suprafata unui oras mare sau suprafata unei metropole.

2.3 WAN
O wide-area network (retea extinsa) este realizata din LAN-uri interconectate. Se intinde pe
vaste suprafete geografice, utilizand legaturi pentru WAN-uri de genul liniilor inchiriate sau
utilizand tehnologia satelit pentru conectarea calculatoarelor din orase diferite, tari sau chiar
continente.

Capitolul III: Topologii


3.1 Topologie fizica
Topologia fizica se refera la proiectarea sub forma fizica a unei retele. Calculatoarele
aranjate in asa fel incat cablurile sa treaca de la un calculator la altul in mod linear au o topologie
denumita linear bus (magistrala liniara). In momentul in care aceasta topologie cu numele de
ring (inel). Da sistemul “se intaneste la mijloc” prin conectarea la un hub central, ne referim la
aceasta topologie cu denumirea de star (stea). In momentul in care multiple conexiuni reduntante
creeaza cai, ne referim la aceasta topologie cu denumirea de topologie mesh.

7
3.2 Topologie logica
Topologia logica este data de calea pe care o urmeaza s emnalele de la un calculator la
altul.Topologia logica poate corepunde sau nu topologiei fizice. De exemplu, asa cum este aratat
in figura 2-1, o retea poate avea o topologie fizica in forma de stea, in care fiecare calculator este
conectat la un hub central; in interiorul hub-ului, totusi, datele pot circula in cerc, transformandu-
se astfel intr-o topologie logica de tip inel.

Figura 2-1 Topologia fizica stea si topologia logica inel

Capitolul IV: Aplicatiile de retea


Aplicatiile de retea sunt programe software care ruleaza intre diferite calculatoare
conectate printr-o conexiune de retea. Unele dintre cele mai folosite utilizari ale aplicatiilor de
retea sunt utilizarea unui browser web pentru gasirea informatiei dorite de World Wide Web
(WWW) sau utilizarea unui program de posta electronica pentru trimiterea e-mail-urilor catre
prieteni sau familie prin intermediul internetului.

8
Aplicatiile de retea sunt selectate pe baza tipului de activitate executate. Un set complet de
progrme pentru stratul aplicatie este disponibil la crearea interfetei cu internetul. Fiecare program
al stratului aplicatie este asociat cu propriul protocol al aplicatiei. In continuare, sunt prezentate
cateva exemple:

 WWW utilizeaza protcolul Hypertext Transfer Protocol (HTTP). HTTP este protocolul
de comunicare folosit la stabilirea unei conexiuni cu un server WWW si de transmitere
a paginilor Hyper Markup Language (HTML) spre browserul client (vedeti figura 2-2).

Figura 2-2 Solicitare-raspuns WWW

 Multe programe de e-mail ofera support pentru protocoalele Post Office Protocol
version 3 (POP3) si Internet Message Access Protocol (IMAP), protocoale ale
stratului aplicatie utilizate pentru e-mail. POP3 este serverul standard de inmagazinare
a mesajelor,care pastreaza e-mail-urile primate pana cand utilizatorul le acceseaza si le
descarca. IMAP permite aplicatilor e-mail client sa acceseza de la distanta casuta
postala ca si cum cei care acceseaza aceasta casuta s-ar afla in fata calculatorului,fara
ca, de fapt, sa transfere mesajul.
 Programele utilitare pentru fisierele utilizeaza protocolul File Transfer Protocol (FTP)
pentru transferarea fisierelor intre calculatoare aflate la distanta.
 Programele de accesare de la distanta utilizeaza protocolul Telnet pentru conectarea
calculatoarelor aflate la distanta.
 Programele de administrare a retelei utilizeaza protocolul Simple Network
Management Protocol (SNMP) pentru monitorizarea echipamentelor de retea si a
activitatilor acestora.

9
Este importantant de subliniat ca stratul aplicatiei este doar un alt protocol in modelele OSI
sau TCP/IP.

Programele se interconecteaza cu protocoalele stratuluiaplicatie. Aplicatii de tip client e-


mail (ca Eudora, Microsoft Outlook, Pegasus si Netscape Messenger) functioneaza cu protocolul
POP3. Acelasi lucru este valabil si pentru browserele web. Doua dintre cele mai populare
browsere de internet Micorsoft Internet Explorer si Net scape Communicator. Aspectul lor este
destul de similar si ambele lucreaza cu protocolul Stratului aplicatie – HTTP.

Posta electronica va permite sa trimiteti mesaje intre doua caluclatoare conectate.Procedura


de trimitere a documentelor e-mail implica doua procese separate. Primul este de trimitere a e-

mail-ului la oficiul postal al utilizatorului si el de al doilea process de livrare a e-mail-ului de la


acel oficiu postal la clientul e-mail al utilizatorului, care este de fapt destinatarul (vedeti figura 2-
3).

Figura 2-3 Trimiterea unui e-mail

Capitolul V: Retele de calculatoare


Unul dintre scopurile principale ale unei retele este cresterea productivitatii prin legarea
calculatoarelor si a retelelor de calculatoare astfel incat oamenii sa aiba acces usor la informatii,
indifferent de diferentele de timp sau de tipul sistemului de operare.

Deoarece companiile au adoptat propriile retele ca parte a strategiei de afaceri, este un


lucru obisnuit divizarea si cartografierea retelelor corporatiilor pe structura de afaceri a
corporatiei. In figura 2-4, reteaua este definite prin prisma grupuriloe de angajati (utilizatori).

10
Figura 2-4 Definirea componentelor retelei

In Figura 2-4, sediul central este locul in cae birourile interne si cele aflate la distanta sunt
conectate prin intermediul unui LAN si, de asemenea, este locul in care se afla informatia bruta a
corporatiei. Un sediu central poate avea sute sau chiar mii de oameni care depend de accesul la
retea pentru executarea sarcinilor zilnice. Sediul central al firmei poate avea o multime de LAN-
uri sau poate fi un campus compus din mai multe cladiri. Deoarece toti angajatii au nevoie de
acces la resursele si la informatiile central, este un lucru comun sa vedeti o magistrala de mare
viteza impreuna cu centru de date mai vechi, cu aplicatii si calculatoare de tip mainframe.

O varietate de locatii situate la distanta se conecteaza la sediul central sau intre ele prin
intermediul unor servicii WAN, cum sunt:

 sedii de filiale;
 birouri la domiciliu;
 utilizatori mobile.

Urmatoarele sectiuni descriu mai detaliat aceste locatii situate la distanta.

5.1 Sediile de filiale


In aceste sedii de filiale, mici grupuri de personae muncesc si se conecteaza unul cu celalalt
prin intermediul unui LAN. Pentru conectarea la sediul central, ei trebuie sa foloseasca serviciile
unui WAN. Desi unele informatii ale corporatiei se pot regasi in sediile de filiale, acestea, mai
mult ca sigur, au resursele unei retele locale, cum ar fi imprimantele, dar sunt obligati sa
acceseze informatiile direct de la sediul central. Frecventa de accesare a informatiilor de la sediul
central determina modul de conexiune la WAN, conexiune permanenta sau prin dialup.

11
5.2 Birourile la domiciliu
Daca oamenii lucreaza in propriile case, acest aranjament este numit birou la domiciliu
(home office). Mai mult ca sigur, acesti lucratori la domiciliu necesita conexiuni la cerere (on-
demand), de tip DSL (linie inchiriata digitala) sau modem prin cablu, pentru accesarea
informatiilor sau pentru utilizarea resurselor retelei, cum ar fi serverele de fisiere.

5.3 Utilizatorii mobili


Utilizatorii mobili se conecteaza la reteaua din sediul central cand se afla sediu, la
birourrile zonale sau pe drum. Nevoile lor de acces la retea se bazeaza pe locatia in care se afla la
un anumit moment.

Pentru a intelege ce tipuri de echipamente si de servicii trebuie integrate intr-o retea si


momentul in care trebuie integrate, este important sa intelegeti firma si nevoile utilizatorilor.
Figura 2-5 arata un exemplu de modalitate de mapare a unei firme sau necesitatile unui utilizator
din retea. In acest exemplu, nevoile firmei ar putea sa necesite conectivitate LAN in interiorul
campusului pentru interconectarea serverelor si a utilizatorilor, impreuna cu o conectivitate
WAN pentru coenctarea campusului la sediile filialelor aflate la distanta si cu angajatii mobili.
Conexiunea WAN catre sediile de filiale aflate la distanta necesita o conexiune permanenta (de
tipul unei linii inchiriate), iar pentru conexiunea cu angajatii mobile este nevoie de conexiuni
dialup tipul DSL sau modem prin cablu.

Figura 2-5 Maparea necesitatilor unei firme in legatura cu reteaua

12
Capitolul VI: Modelul OSI
Dezvoltatrea timpurie a LAN-urilor, MAN-urilor si a WAN-urilor a haotica dein multe
puncte de vedre. La inceputul anilor 1980 s-a observant o crestere imensa a numarului si a
marimii retelelor de calculatoare. Pe masura ce companiile isi dadeau seama ca reducerile de
cheltuieli pe care le puteau face si de productivitatea pe care o puteau obtine prin utilizarea
tehnologiei de retea, au adaugat noi retele si le-au extins pe cele deja existente, aproape la fel de
rapid cum apareau aceste tehnologii si produse. Pe la mijlocul anilor 1980, aceste companii au
inceput sa aiba dificultati din cauza expansiunilor realizate. A de venit din ce in ce mai dificil
pentru retelele care foloseau specificatii si implementari diferit, sa comunice intre ele. Astfel,
companiile au ajuns la concluzia ca trebuie sa renunte la sistemel de retea proprietar
(proprietary). Sistemele pricate sunt dezvoltate, detinute si controlate privat. In industria
calculatoarelor, proprietar (proprietary) este opusul lui deschis.

Prin sistem proprietate (proprietary) intelegem ca o companie sau un mic grup de companii
controleaza utilizarea unei tehnologii. Sistemul deschis (open) inseamna ca utilizarea libera a
tehnologiei este permisa publicului larg.

Pentru solutionarea problemei incompatibilitatii retelelor si a incapacitatii acestora de a


comunica intre ele, ISO (International Organization for Standardization) a cercetat diferitele
scheme de retea. Ca rezultat al cercetarii, ISO a creat un model de retea care sa ajute vanzatorii
sa creeze retele compatibile si care sa interactioneze cu celelalte retele.

Modelul de referinta OSI, aparut in 1984 , reprezenta schema descriptive creata de ISO.
Acest model de referinta oferea vanzatorilor un set de standard care asigura o mai mare
compatibilitate si interoperabilitate intre diferite tipuri de tehnologii de retele, de majoritatea
companiilor de pe glob.

Modelul de referinta OSI este primul model folosit ca regului de urmat pentru comunicatiile
retelei. Desi exista si alte modele, majoritatea vanzarilor de retele din zilele noastre isi coreleaza
propriile produse dupa modelul de referinta OSI, in special in momentul in care vor sa-si educe
utilizatorii pentru folosirea propriilor produse. Modelul de referinta OSI este considerat cel mai
bun instrument disponibil pentru ai invata pe oameni despre tansmiterea si receptionarea datelor
intr-o retea.

Modelul de referinta OSI defineste functiile retelei care sunt executate pe fiecare strat. Si
mai important, modelul de referinta OSI este cadrul care faciliteaza o intelegere a modului in
care circula informatia printr-o retea. In plus, descrie modalitatea in care informatia sau
pachetele de date circula de la programele aplicatie (de exemplu, documentele de calcul tabelar)
printr-un mediu de retea (de exemplu, fire) la un alt program aplicatie situat pe un alt calculator
din retea, chiar daca transmitatorul si receptorul cu medii de retea de tipuri diferite.

13
Modelul de referinta OSI contine sapte straturi numerotate, fiecare reprezentand o functie
particulara a retelei. Cele sapte straturi ale modelului de referinta OSI sunt urmatoarele:

 Stratul 7 - Stratul Aplicatie


 Stratul 6 - Stratul Prezentare
 Stratul 5 - Stratul Sesiune
 Stratul 4 - Stratul Transport
 Stratul 3 - Stratul Retea
 Stratul 2 - Stratul Legatura de date
 Stratul 1 - Stratul Fizic

Aceasta separare a functiilor retelei este denumita stratificare (layering). Divizarea retelei in
sapte straturi ofera urmatoarele avantaje:

 Segmenteaza comunicatiile retelei in parti mai mici si mai simple


 Standardizeaza componentele retelei pentru a permite majoriatii vanzatorilor sa-si
dezvolte produsele sis a ofere support tehnic pentru acestea.
 Permite diferitelor tipuri de component hardware si software sa comunice intre ele.
 Impiedica schimbarile dintr-un strat sa afecteze celelalte straturi, astfel incat acestea sa
fie dezvoltate mai rapid.
 Imparte comunicatiile retelei in component mai mici, pentru a face invatarea mai usoara.

Fiecare strat individual al modelului OSI contine un set de functii care trebuie executate
pentru pachetele de date sa calatoreasca de la sursa la destinatie intr-o retea. Urmatoarele sectiuni
descriu pe scurt fiecare strat al modelului de referinta OSI, asa cum este aratat in figura 2-6.

Figura 2-6 Cele sapte straturi al modelului de referinta OSI

Stratul 7: aplicatie
Stratul aplicatie este stratul OSI cel mai apropiat de utilizator. El furnizeaza service de
retea pentru aplicatiile utilizatorului. Difera de celelalte straturi prin faptul ca nu ofera servicii
pentru nici un alt strat OSI; in loc de aceasta, furnizeaza servicii doar pentru aplicatii din afara
modelului OSI. Exemple de astfel de aplicatii sunt programele de calcul tabelar si procesoarele

14
de text. Stratul aplicatie stabileste si disponibilitatea partenerilor care doresc sa comunice si, de
asemenea, sincronizeaza si stabileste acordurile pentru procedurile de restaurare dupa erori si de
control al integritatii datelor.

Stratul 6: prezentare
Stratul prezentare asigura ca informatia pe care o trimite stratul aplicatie dintr-un sistem
este descifrabila pentru stratul al altui sistem. Daca este necesar stratul prezentare traduce
multiplele formate de date intr-un format comun. Standardele grafice al stratului 6 sunt PICT,
TIFF si JPEG. Exemple de standarde al stratului care ghideaza prezentarea sunetelor si a filmelor
sunt MIDI; MPEG etc.

Stratul 5: sesiune
Dupa cum se poate deduce si din nume, stratul sesiune stabileste, administrarea si termina
sesiunile intre doua sisteme care comunica intre ele. Stratul sesiuni furnizeaza servicii stratului
prezentare. De asemenea acesta sincronizeaza dialogurile dintre cele doua straturi prezentare
apartinand sistemelor care comunica intre ele si administreaza schimburile de date dintre acestea.

In plus fata de administrarea regulilor sesiuni, stratul sesiune ofera conditiile unui transfer de
date eficient, clasa de servicii si raportarea exceptiilor straturilor sesiune, prezentare si problem
stratului aplicatie. Exemple de protocoale ale stratului 5 sunt Network File System (NFS),
Structured Query Language (SQL), X-Windows System si AppleTalk Session Protocol (ASP).

Stratul 4: transport
Stratul transport segmenteaza datele din sistemul gazda transmitatorului si reasambleaza
datele intr-un flux de date in sistemul gazda receptor. Legatura dintre stratul transport si stratul
sesiune poate fi gandita ca o legatura intre protocoalele aplicatiei si protocoalele fluxului de date.

De cate ori straturile aplicatiei, prezentare si sesiune dunt ocupate cu problemele aplicatiei, cele
patru straturi din partea de jos a modelului OSI se ocupa de problemele transportului de date.

Stratul transport incearca sa furnizeze un serviciu de transport de date care sa apere


structurile din partea de sus de detaliile de implementare ale transportului de date. In mod
specific, problemele de tipul transportului de date intre doua gazde sunt atributiile stratului
transport. In furnizarea serviciului de comunicatie, stratul transport stabileste, mentine si termina
circuitele virtuale, cand este cazul. Sunt utilizate detectarea erorilor de transport si restaurare
impreuna cu controlul fluxului informatiei sunt Transmission Control Protocol (TCP), User
Datagram Protocol (UDP) si Sequence Packet Exchange (SPX).

15
Stratul 3: retea
Stratul retea este un strata complex, care furnizeaza conectivitate si selectare a caii intre doua
sisteme gazda care pot fi locazitate geografic in retele separate. In plus, stratul retea este preocupat si
de adresarea logica. Exemple de protocoale ale stratului 3 sunt Internet Protocol (IP), Internetwork
Packet Exchange (IPX) si AppleTalk.

Stratul 2: legatura de date


Stratul legaturii de date furnizeaza un transit de incredere al datelor de-a lungul legaturii
fizice. Pentru a face acest lucru, stratul legatura de date se ocupa de adresarea fizica (opusa
adresarii logice), de topologia retelei, notificarile de eroare, ordinea de trimitere a cadrelor de
date si de controlul fluxului.

Stratul 1: fizic
Stratul fizic defineste specificatiile electrice, mecanice, procedural si functionale pentru
activarea, intretinerea si dezactivarea legaturii fizice dintr terminale. Caracteristici de genul
nivelurilor de voltaj, modificarile temporizarii voltajului, ratele de transmisie fizice, distantele
maxime de transmisie, conetorii fizici si alte attribute similar sunt definite de specificatiile
stratului fizic.

Capitolul VII: Comunicatiile de date


Toate comunicatiile dintr-o retea au o sursa si sunt trimise catre o destinatie. Informatiile
trimise prin retea se numesc date sau pachete de date. Daca un calculator (gazda A) doreste sa
trimita date altui calculator (gazda B), datele trebuie mai intai impachetate printr-un process
denumit incapsulare. Pachetul este apoi desfacut. Urmatoarele doua sectiuni discuta in detaliu
metodele de incapsulare si decapsulare.

Incapsulare
Incapsularea este procedeul prin care datele sunt impachetate impreuna cu informatiile
necesare prtocolului, inaintea trimiterii prin retea. De aceea, pe masura ce datele coboara prin
straturile modelului OSI, fiecare strat OSI aduga un antet (poate, si un trailer) pe aceste date
inainte sa le paseze stratului inferior. Anteturile si trailerele contin informatii de control pentru
componentele retelei si pentru destinatar, in scopul asigurarii unei transmisii adecvate si a
faptului ca destinatarul poate interpreta correct datele primate. De exemplu, ganditi-va la antet ca
la o adresa a unui plic. Este necesara o adresa pe plic pentru ca scrisoarea din interiorul plicului
sa poata fi trimisa catre destinatarul dorit.

Figura 2-7 ilustreaza modul in care are loc incapsularea aratand modul in care datele
calatoresc prin straturi. Au loc urmatorii pasi de conversie pentru incapsularea datelor:

16
1. Datele utilizatorului sunt trimise de la aplicatie la stratul aplicatie.
2. Stratul aplicatie adauga un antet al acestui strat (antet Strat 7) la datele utilizatorului.
Antetul Strat 7 impreuna cu datele utilizatorului sunt transmise in joc la stratul
prezentare.
3. Stratul prezentare adauga un antetul stratului prezentare (antet Strat 6) la datele
utilizatorului. Apoi acestea devin datele care sunt transmise stratului sesiune.
4. Stratul sesiune adauga un antetul stratului sesiune (antet Strat 5) la datele utilizatorului.
Apoi aceste date sunt transmise stratului transport.
5. Stratul transport adauga antetul stratului transport (antet Strat 4) la datele utilizatorului.
Apoi aceste date sunt transmise stratului retea.
6. Stratul retea adauga antetul stratului retea (antet Strat 3) la datele utilizatorului. Apoi
aceste date sunt transmise stratului legaturilor de date.
7. Stratul legaturilor de date adauga antetul stratului stratului legaturilor de date si un trailer
(antet Strat 2 si un trailer) la datele utilizatorului. Un trailer de strat 2 este de obicei o
secventa de verificare a cadrului (FCS - frame check sequence), utilizata de destinatar
pentru detectarea eventualelor erori in datele primite. Apoi aceste date sunt transmise in
jos stratului fizic.
8. Apoi stratul fizic transmite bitii in mediul de retea.

Figura 2-7 Incapsularea datelor

17
Decapsularea
Cand dispozitivele situate la distanta receptioneaza o secventa de biti, stratul fizic al
dispozitivului situate la distanta trimite acesti biti legaturilor de date pentru manipulare. Stratul
legaturilor de date indeplineste urmatoarele atributii:

1. Verifica trailerul legaturilor de date (FCS-ul) pentru a vedea daca exista erori.
2. Daca datele contin erori, acestea pot fi sterse si stratul legaturilor de date poate solicita
ca datele sa fie retransmise.
3. Daca datele nu contin erori, stratul legaturilor de date citeste si interpreteaza informatia
de control situate in antetul legaturii de date.
4. Stratul legaturilor de date indeparteaza antetul si trailerul, apoi trimite datele ramase in
sus pe stratul retea, bazandu-se pe informatiile de control din antetul legaturilor de date.

BIBLIOGRAFIE

1. Informatia – Tehnologii asistate de calculator – Mariana Milosescu, manual cls a - XII – a,


editura Teora 2002.

2. Retele de calculatoare – Bruce Halberg editura Rossetti Educational 2005.

3. Thehnologia informatiei si a comunicatiilor – Mariana Milosescu, manual cls a - IX – a,


editura Didactica si Pedagogica 2004.

4. Initierea in Internet – Ovidiu Staicu, editura Areves 2002.

18