nbi nationale, Accastil fmprejurare 9 iteraturii. Este vor model metric, realizat in sit materialullingyistic gi si provoace impresii ultimif ani ne-au furnizat o multime de 4 citim doar woul si i fakobson Versificaria ceha (Praga, 1926, p. 52 si urm.): A. V. Jung Jus textual tetrapodul troh uria mgloiu nebo acestea, versiunea coincidenja perfecti intre cuvinte si picioare in acest vers, -ehd, unde accentul cade pe prima silaba a e cand in rush - ca urmare a accentul sazuri se poate constata acecasi dependent a expresiei poetice de 1 unui sistem lingvistic dat; tocmai de aceea curente literare care unt simbolismul, futurismmul wut o rispandire in toati Europa, postulate identice, ajung, ferite. Simbolisnaul ceb este, in es cevolutia literaturi cel i in Rusia, cu toate ef pie sete internationale, se dist a ROMAN JAKOBSON LINGVISTICA §1 POETICA* Apret trospective $i considera(ii de perspectiva? Din fericire, tntre conferinjele stintifie si cele politice mu exi nimie comun, Succesul unei conferinte politice depinde de acord majoritipii sau to ipantilor. In'discutiile stiinjifice i voturile i veto-ul sunt necunoscute sis-a dovedit cd dezacordul, in eral, esto mai rodnic decat acordul. Dezacordul scoate Ia iveal& antinomiile sitensiunile din domeniul discutat gi impune noi corcetiri. Nu conferinfele politice, ci mai curand, explordrile in Antarctica s-ar putea compara cu intrunirile stinyifice: expert intemationalt in dferite discipline, incearca si traseze harta unei regiuni necunoscute, s4 descopere unde se gisese cele mai mari obstacole pentru explorator, piscurile si prapastiile de nestribitut. O astfel de cartare pare si fi fost principalul obiectiv al conferintei noastre si, in aceasti priving’, lucrarile ci au constituit un succes, Nu am ajuns oare si stabilim care sunt ecle mai crucial si controversate probleme? Nu am fnvatat noi s& ne ajustiim codurile, si distingem ce termeni trebuie Himuriti sce termeni trebuic evitati ca si prevenim o infelegere gresitd a notiunilor atunei cind a oameni care folosese jargonul stiintific vem a face cu 2098 parte integrand Jc impotriva acestei pretenti trebuie discutate cu atentie, procedee care nu se jimiteazi la tem vorbi despre posibilitatea de a obti uuce de vinturi, de a transpune logendele medievale au de a reda L‘Aprés midi d'un faune? cu mijloace de absurd’ ar parca cturale ale subjectului sc pistreaz’ cl verbale. fntrebarea sunt sau mu adecvate, constituie o dovadtia faptulu Problema baroculwi sau a orictrui in engl the truth values), in misura ingvistica” (ca s8-1 numim aga cum fi spun logicienii), deptigeste limitele poeticii gi, in general, pe cele ale i. Se spune adesea ci poetica, spre deasebire de lin de evaluare, Aceast8 despirjre a color dows domenii este bazaté pe o mtrastul dintre din urmit ar avea ar fi lipsite de (au noncasual ar aven un scop determinat. De fapt, orice comportament este intr-o d fnsk tintele diferi si conformitatea tmijloacelor folosite pentru atingerea efectului dori, constituie o problemi care-i preocup in permanent’ pe cercetitorii diverselor forme de Existd o corespondenti strict, mult ai stricta decét {ntre problema expansi nfuzia care se face intre termenul de stu: determin’ pe cei ce studiaz’ literatura si fie tentayi t% unui lingvist. Cercetirile 2interdependente;fiecare limba inglobeazi m: paralel intr-a perspectiva de ansamb! Inst aceasti suprematie mu-i autorizear3 pe factorii secundari”, Elementele emot si treaci cu vederes care, dupa cum xpert in experienfe lui energic’ de ,,a expulza” elementele emotive Limbajul trebuie cercetat in toatl varietatea fumefilor Iu. fnainte e a discuta functiunea poetic’ trebuie sii defini funetiuni ale limbajului, O schijare a acestor func} ie de un context la care se referk (sai nomenclatura mai echivocd, de un ,,referent”), pe care destinata 213poata pricepe gi care si fie sau verbal sau capabil dea fi vérbali cod, intrutotul sau cel putin partial, comun atét expeditorului cat si destinatarutui (sau, comun celwi care codeaza $i celui fine, are nevoie de contact, conducta material sau tatea s& stabileascd TRANSMITATOR DESTINATAR CONTACT cop Fiecare dintre accsti gasé factori determin’ o alti limbajului. Desi distingem gase aspecte esenfiale ale vorbiri, ar fi greu ‘yroun mesaj verbal care si indeplineasc& numai o singuri faya de ,,refere aga numita fanctiune referential’, denotativa, cognitiva -, partici Seeundard e altor fimoyiuni la astfel de mesa, trebuie Inst considerare de un lingvist atent. ‘Asa numita functiune emotive sau ,,expresiva” transmitatorului, are ¢a scop exprimarea direct& a ati fayi de cele spuse de el, Ea are tendinfa s& product impr fie adevarate, fie simulate; de aceea termenul emo -a dovedit preferabil termenului de emotional, war emotiv al limbajului este reprezentat prin interject. Ele se deoschese de vorbirea referential’ atit prin caracteristica sunetelor fn alte cuvinte), cit gi prin echivaleazi cu ele), ‘CEA. Marty, Untersuchungen zur Grondfegung der allgemetien Grammatik und Sprackphilesephie, vol. 1, Halle, 1908 24 al. An: ‘nu pute bs formatici transmise, lung si scurt’ in perechi ultim exemplu caracterul distin. fonematicd, pe cand la prima pereche, e este de naturi em vorbim despre invariante fonologice: sunetele engleze fonem. Dac vor fi pri Sap are poate fi atribuit modului de transmitere a mesajului si nu mesajului reduce in mod arbitrar capacitatea informational’ a lavski” din Moscova, mi-a povestit 8 englerA, cole douk monesilahe imba romana (N.), Comparing metrical‘i pe baza lor cincizeci de mesaje corespunzitoare, inregistrate pe band’. Majoritatea mesajelor au fost te forme verbale sau nominale. Frazele imperat uml pot fi supuse unui pecand primele nu, Tn piesa ui a . Spre deoscbire de propo: (losua, cap. X, comunictrit vverbale gi trei functiuni cotespunzitoare ale vorbis -Exista mesaje care servesc fn primul rand la stabilirea comunictrii, la prelungirea sat la intreruperea ei; ele controleaz cum functionea2’ circuitul (,,Alo, m8 auzi?"), atrag atentia interlocutorul faptul c& acesta rimane in continuare atent (, Shakespeare: ,,Pleact-ti urech la celflalt capat, raspunsul: 1), Aceasti luare de contact sau, dup Malinowski, funcy se poate manifesta printr-un schimb abundent de fe ritualizate gi prin intregi dialoguri care-si propun doar si prelungeas comunicare. Dorothy Parker a surprins edteva exemple clocvente: ~ Asadar am ajuns aici, spuse el. = Aici am ajuns, nu-i aga? spuse ea. = As rice e-am ajuns, spuse el. emenea este prima funotiune verbal’ pe care gi-o tasugesc copiii mici; ei au tendinja de a ‘comunica inainte de a fi capabili si trimit& sau s& primeasca orice fel de comunicare ce cuprinde 0 informatic ‘In logica modern’ se face o distinejie intre dou’ niveluri ale jectual” (object language), care spune ceva despre bajul” (metalanguage), care spune ceva despre 9-3, 1956, pp.a? an exam (A fi trantit, adica a cdtdea la at is sophomore (aproximativ in rom: Ce inseamna ¢ is a second year student (Sophomor 1a poezie, sau de a limita poezia la functiunea poetic’, at duce la iva gi fngeldtoare, Functiunea poetic’ nu este singura :A este functiunea ei dominant’, determinant, pe efnd fn toate cellalteactivititi verbale ea se manifesta doar ca un i Element constitutiy, subsidiar, accesoriu, Aceast’ functiune,promovand materialitatea semnelor, adnceste dihotomi fundamentalé diatre semne #oblecte, De aceea, cfd este vorba de finctiunea poetic, lingvistica zu se poate limita la domeniul po‘ fi dacd nu intervin probleme de rang, vorbitorul preferd sa inceapa cu nume fea seama de ce, alegind configuratia cea mai potrivitt a mesaful {nua si vorbeasc despre , scdrbosul de Scarlat”.,Dece entra c& fl urtso” i groaznicul, inspliméntitorul, fiorosul 7” ,,Nu gtiu de ce, dar scdrbosul i se potriveste i bine”. Fara sf-si dea seama, ea aplica metoda poctic& a paronomasici. cu o structura succint’, se fiecare urmat I o variatie: primul cuvént nu cupri | ‘cuvant se gisese dou foneme consonantice fn jurul diftongul I treilea cuvéint se gisegte o consoant finals. Un nuclen aseménator (ay) dominant a fost observat de Hymes! in unele sonete din Keats. Ambele cola! ale formulei trisilabice /ay layk/ ayk/ rimeaz& intre el ‘esto in fntregime inclus in prismul cofon (sim’- ~/ayd, imagine paronomastcka subject! ibitorinconjurat de iubit, Funcfia poetic’ secundard a acestei ,lozinei electorale” (eaich phrase) ti tireste cfleacitatea si creeazd un efect. Hy'm e Phonological azpects of Spe. Some english Sonnet in au mal coneret, ua cuvEat cu o sructurh ritmicd relief. De obice! atemenes unit se leagd in scovente de dawt-trei cuvinte care imprimt unui segment de fot up aspect caracerstic (la sfégitul perioadelor, colonul sat 0 secvents de douterei cola formeazi o clauzutt (N. 219& parte, studiul ica, orientatl citre persoana tnt, est Tegatt de ; poezia la persoana a doua est pregnant” de REFERENTIALA POETICA Se poate obiccta ¢& metali cchivalente cdnd combin’ expresii sinonime in fraze ecuationale: A = A Cu toate acestea, poezia i metalimbajul se opt metalimbaj se foloseste seoventa pentru a construi o ecuatie, pe efind in poezie se foloseste ecuatia pentru a constnui o secventh, ‘Tn poezie, fntr-o masurl oarecarc si in uncle manifestari latente ale i le de cuvint, devin izocrone, fie ca gradate. Ina si Margareta ibelor, acelasi principiu oriel®, Fark cele pectator nevinovat”, nu ar fi devenit verbe bisilabice, cu acceagi ra secvenjelor nu-si gases ~limbaj cu receptati jerent fluxului stem semiotic, I cercetitor in lefineste versul ca figuri de sunct”!. “Intrebarea pus’ ‘sens strict, mora este slabs scurtt neaccentuat prin lucrarea de fa xf de obicei la raportarile sem 2, oxymoron ete), Dupl cum se va vedea mai sine foni slerk de ind ategerca lor de aceeExpresiile mnemot »Treizeci de zile are citate de Hopkins, ‘eelamele modeme, legile medievale i versuri mentionate in versuri, po care ficatia, exist’ multe tipuri de in acele culturi care cunose versul pur gi ratha este recitatd de un ,, Tungimea ci, intenfia primordial’ care a poczia, Se infelege de la sine, cd existenta reclamelor comerciale ate, muzicale sau picturale mi rupe problema forme! poetice, wprapusa celorlalte functi edind 0 alta fu , considerat’ de Hopk departe, O astfel de figue’ ‘sau mai multe contraste binare pe le secventei fonematice pe baza unei , respectiv, mai slabe. az prin foneme bic’, numaru! constant; in vreme ce prezenfa fonemelor nesilabice sau a ,.grupulu dintre dou’ foneme silabice consecutive ale lantului metric va fi o cconsonantice ca pe o singurd silaba Tn unele tipuri de versificati singora unitate constant ini arcatie constant inte secventele pauzcle sintactice. aga-numitului v. numai pe pauza gi pe i conjugate, orice metru folosesvocalé-mord, sunt puse in opozitie cu ua mor’ sau inchise) ca fiind silabe mai simple a fk, care are la baz, niveluri a registrelor). In exemplul de proeminenya metric de vers a o simpli numiratoare mecanic a silabelor, pul Tot daci examin’m misura binari a todata accentuale), observim dou’ 1 si depresiun, accentuate cu cele neaccentuate pe crestele si depresiunile respective, Pentru a fi comparate cu metrii din englezi, care au fost discut larg, atrag atentia dumneavoastr3 asuy din Versificatia rust, care fr wstrangere care formula clasici rnclatura curent3), labetor pe un rand de la ¢ tipurile metrice ruses! accentual rus (,silabo-tor timpul slab — num: ‘un vers compus litate foarte mare inte-un metra dat, exist caractere care au o probal {ir3 afi prezente in mod constant,semnalele care apar cu sigurant’ (,,probabi intr gi semnale care pot eventual st ap: wie de una”). Folosind descrierea comunic i Ficutd de Cherry, se poate afirma ci cititorul de poe: sh lege freevente numerice” de elementele ci 4, in misura in care concepe forma versul lor", rusi, toate silabele-nepereche , cu att este mai mic& proportia (dintre mora gi accentul in timpul slab precedent, Deoarece ultimul timp tare este in procent de pul precedent, proporjia lor este din nou mai mare, fir im maxim (cea ce ser i mpul tare de mai sus, cit accentuate gi timpuri tari mai slabe, creeazi o curbd ondulatorie regresivd ‘ondulntorit ari gia simpusilor iene engleze corespunzitoare. Cherry, Oa Haman Cov tion, New York, 1957, 226 no AN AA_ | AD DKDAMAYW 102 3 4 $ 6 7 8 in cinci timpuri tari, trei sunt lipsite de accent in versul iambic al ui Shelley Laugh with an inextinguishable laughter ,Razi hohotind frrurmitorul catren dints-un poem recent de Pasternak, Sea Y), compus in tetrametra iambic, din 16 timpuri tari sapte sunt cent (al cuvéntului): Hi yamna sa mannGpara C oxonmmer monesenosaror, Wi Geno osu saKary He pasmmmyrses y pexn. wece marea majoritate a timputilor tari corespunde accentelor ce ascultd sau citeste vers sa accentului poate totusi si conteze mai mult decat accentul. Ast jn aceast& poczic, numai 17 versuri din 41 au un accent de eut din punct de vedere metric gi it din asteptare, fiecare clement stu, dupa wrath infinite despair {n versul Nearer, my God, to thee (Mai aproape, Doamne, de tine mai aproape"), ual a aceluiagi cuvant aparc de doud ori in timpul slab: ent, discutati de Jespersen” gi curent& in mt cu totul explicabila daci luim in considerare importanga i dintre 0 mori neaccentuati (un timp slab) I unei pauze, timpul slab (mora DS. de regulile care stau ta baza constructiei obligatorii a regulile care guverneaza elementele fact stiluim deept abateri fenomene cum impul tare si prezenfa sa vedere c& acestea sunt oscilatii permise, abateri care parlamentari nu este vorba de provocao rascoala, deoarece, in cazul cénd lovitura reugeste, conspiratorul judecator gi cata. Dack violentele impotriva metricii levin ele insegi I i Departe dea fi o schemd abstract’, teoreticd, metrul - sau, in termeni i modelul versului ~ sti la baza structurii oric&rui vers, sau, ca si folosim terminologia logic’, modelul coincide ax fiecare si ‘in care apare versul i, fiecare vers confine exact zece: ist 0 are de asemenea trisituri caracteristice importante, cantitative gi accentuale, Cemura din cantecele epice sizbe, ca gi multe alte exemple din vorsificatia comparati, este un avertisment convingitor impotriva gresitei {identificdri a cezurii cu o pauzA sintacticd, Limita obligatorie intre cuvinte nu trebuie s8 se combine cu pauza: ‘nu se urmireste ca ea s& devi perceptibilS pentru ureche. Analiza cinturilor epice sitbe inregist fonograf dovedeste ci nu exist& indi i totugi orice incercare de a desfi cea, este imediat condamnata de povestitor. Faptul gramatical c& silabele a patra gia cincea fin de dowd unit de cuvant este suficient pentru a cezurii. Astfel, modelul versului devine un concept care problem’ a formei sune fenomen caren cedeaai fat§ de ni sment fonetic lingvistic mult mai larg, 229+r englez.cum este Whitman, de pauzi (, jonctura , In pocme ca The rape intentionat fenomenele Ianguage, pp. ux du cerele de specimene variabile (sau ,,situatii”) care apar in recitare (delivery ia de ,,a descric versul aga cum este redat in momentul .cronice gi istorice a poezici in prezent si in trecut. Totul poczie, care se deosebesc in multe privinfe. R e un , dac vom acorda poemului o {in metrica modem’. i Shakes laa dou acetate ite, El mai poate subordona accentul de cuvant accent sintactical substantivului care urmeaza, ‘aga cum o cere conceptia lui Hop néver™”, fn sfirsit, me kins despre antispastele engleze — ,régret deplasarea accentului unui cuvant de pe pauzi premergitoare produce un efect deos semenjine. Oriunde pune recitatorul accentul 5p. 549-561 ed, H, Huse, 1959moar’, departare ~ are, catifea ~ ea, in care un grup de cuvinte rimeazi poet sau 0 scoald poeticd pot fi pentru sau ca orice agramatism, Dac’ un poet tinde si icale, pentru el, dup cum spune Hopkins, ,,exis care 0 capiiti rima pentru liners au (poate ch am putea spune orice artificin) se reduce este o structurd de dintre Tueruri™, Pe scurt,echivalenfa sunctelortranspusi fn seevenf, ca un principiu constitutiv al ei, duce inevital ic, orice component al unei astfel de secvente cele douk experisnti corelative, clar defi gl” {up cum a demonstrat le orale care, folosesc ical. Aflim astfel care sunt elementele concepute ca ivalente si in ce fel, registre, asemiinarea este compensati - niveluri. Astfel de forme ne dau Ransom: ,,Procesul de imbinare a metrul organic al poezi Decoding a text: levels and aspects Pp. 221-235, 235ins, poate fire peste secven! fic prin suprimarea deoscbirii esentiale dintre modelul ‘un specimen al versului (deosebire care opune totodati modelul sita identificare a de exceufic cu modetul vers te sfil”, — ,Mi-e greu, Ce? am vorbi ina de Tudor Arghezi® cuprind ite de monosilaba ‘area acestor , versurile pot fi le greu si ce si cu o intonatic dou’ feluri dotoate versul este o ,,figurd de sunet” reps niciodatd versul nu se va reduce la acest unic element cor convent poetice ~ cum ar fi metrica, sau rima — la nivelul sunetului nu reprezinti decdt simple spe te de orice justficare empiric’. Transpunc tr-o seoventi arc o semnificatie mult mai adanc: éxy despre poczie ca ‘mai stiinfifies decat orice prejudecati a , rima se bazeazS pe revenitea regulata a unor ‘grape tonematice echivalente, jificare exagerat’ joasi si luz in considerare rima numai din punctul de vedere rimei suntem pusi tn situa iomeoteleuton care pune faf’ in fafa sufixe asemanstoare de derivatic june (aservire — deosebire) sau daca cuvintele-rim’ apartin ferite. Astfel, impdtrita kind suddenly there came a tapping gently rapping’ (Pe cand motiiam, aproape si adorm, deodata s-a auzit un zgomot va ar fi batut incet 233emfat ‘ssapte tu pala ponent aloon lor felesului. De tipul paralelismului marcat sau pute sare un grup de curvint sau 0 scoala poetica pot i, oie component al uneiatfel de seevene cele doud exp le Hopkins drept ra sanente do diagel Gacsosir= nereatips forme de poo jupa cum a demonstrat le orale care, folosesc ical pentru a lega dow versuri consecutive, ca in Sebeok cu exemple din Chremis), Tra paralelismmul gram: le fino-ugrice’* eu folos analiza icafie vagd, ial, condensat, al unei probleme mult icd, si anume paralelismul. in lucririle sale d jordinara dea in i (poate ci am putea spune orice artificiu) se reduce este o structurd de Ransom: ,,Procesul de imbinare a metrului cu fnfelesul constituie actul organic al poe: structur traditional ceea ce priveste po it gramatic’ a imbit 9. 235‘orespund” integral nul altuia din punct de jc, Ambele verbé predicative au aceleagi mani de vocale in ridicin’, seamin§ Intre cle sub raportul aspectul genului gi sunt si sinonime. Ambele subiecte — substantivul comun ‘u — sc referd la acceasi persoant, formand un grup apozitional. de loc sunt exprimate prin identice; prima se afft fai de a doua intt-un prefixe si sufixe pot apiirea precedate de alt vers eu o facturd ici si morfologica): ,.Nu zbura nici un vul dealuri” sau ,,Nu gonea nici tn armisar aprig spre curte’ ig” din aceste variant intr’ fn rel smul negativ, vultur falnie zbura peste dealuti") sau KORb KO ABOPY MpHeKAKNDalt de la sine, dar, in acclasi timp, oprirea calutui la curte anticipeazd de fapt apropierea croului de casi. Astfel, inainte conagul ldgodnicei sale, céntecul evoc’ im: ale ea ale ogrizii: posesiunea in locul posesornl exterioare in locul celor liuntrice. Desprierea: poate fi despartits in dowd momente consecitive, chiar fird a substitu célul calérequl Astfel, ,armiisarul ‘metricd gi sintactic’ similara, comund expres isprava”, apare in mod simultan ca i reprezentativ al acestui flicau (la drept vorbind, pars pro foto pentru clicet). Imaginea calului este la punctul-limita intre metonimic gi sineedoc’. Di ,armisarului falnic” se desprinde ‘unmitoarea| ale cdntecului erotic rus, perms xoHs un masculin, devine un simbol latent sau chiar evident, al falusului. ‘ncepand chiar cu anii 1880, Potebnea, un cercetStor remarcabil al pocticii slave, a aritat c& in poezia populard ruseasc’ un simbol ti mod evident si se mi ere (onemecTENeH), si se transforme FFiind totugi un simbol, el este pus in temporale 9, salcia pe sub care trece o fat& reprezint® in acelasi arborele sunt prezente simultan in acelagi simulacru verbs | Tot aga atmasarul cAntecclor de dragosté rime un simbol al ‘mu numai cand voinicul roaga pe fatd si-i braneascd armasaru darchiar si atunci edn i se pune gaua sau cdnd este dus la grajd ori legat deun pom. in poezie, orice secvent’ de unit {i semantice —nu numai secventa (© 7 © 6 tt x, vol.I (1883), vol It (1887), Varyovia, 237orice seoy motaforicd gi orice metaford cap: ‘Ambiguitatea este 0 insugire intrinscck ‘contrat pe propriul stu contin ip cum spune Empson, ,,m iti stau chiar la ridacina mesajul, dar si cel care-I adreseazi gi cel care-1 al presupusului au epistole, De exemplu, poemul Wrestling Jakob iu! stn Mantuitorului ins in acelasi timp este gi un mesaj subiectiv al hharles Wesley edt cititorii sti. Virtual, orice mesaj poetic iscurs, cu toate problemele specifice, complicate, pe care -0 refering dubli, aga cum se 1 basmelor diferitelor 1 (destinatar) dublu gi chia mula introduc Mallorca: Aixo eray no era de echivalenfi, objinem 0 repetabi paronomasti ford de injeles. Este adevarat c& prim vers al strofei finale din observa Val se datoreste in prinvul rind actiunii ,,And the raven, never flitting, stills sitting, ‘On the pallid bust of Pallas just above my chamber door, ‘And his eyes have all the seeming of a demon’s that is dreaming, ‘And the lamp-light o'er him streaming throws his shadow on the 7 floor, ‘And my soul from out that shadow th Shall be lifted - nevermore”, ($i corbul de-atunci o pand nu-gi mai futur, a stat mereu gi Pe placidul bust al palidei Palas, sus pe-a mea ust neindurétor, i galesi scdnteiaz8 ca ai unui demon care visea2%, $i lumina Himpi, lunecdnd, proecteazA umbraeiinreaga jos pe $i sufletal meu din aceasti umbri palpaitoare pe covor ‘Neo mai falfai niciodaté in 2b sonore /paelad/ ~ /paclas/ intr-un ‘Sculptured on alabaster obelisk” J /), Substanta ambelor cuvinte din aceasti ‘compozitia sonord a unui alt epitet, ‘Legitura dintre suport si cel ce sade je: ,bird or beast se contopeste datori tot organic (ca in versul placid [pI pe ela fost cimentat8, la rindul upon the... bust”, Pastrea deasupra usii camerei mele” (in engl 10n the pallid bust of Pallas just above my chamber doot/), deci corbul ‘t& pe suportul sia. In cfuda implorarii amantului — ,pleacd din dreptul 5 pasirea e fintuiti pe loc prin cuvi ambele decantate in substanfa foneticd a cuvantul E.G 163, p te sub'o formt ne speciale de poem care mai sunt entra exemplificarea unor f la (NA). 239i (bau modus operandi) lan Poe poate fi jodati), ne apare o data mai fnwied tevin) Paton au impresionat pe Valéry formeazi o leg’ sft. = stl. J aft. ../.- Caracterul de in mod deosebit de variagia pentru a sporitristefea intregului tablou. Legatura dintre ata printr-un efect foarte viu de paronomasie: (/ clea / mln/ ~/crlm strimin/). ,,That shadow that iy2/” (umbra care se intinde) se imperecheazi cu eyes” /Ayz/ (ochii) intr-o rimi-ecou care a fost deplasati pentru a produce un efect \dine/contiguitate, Simbolismul sunetelor este 0 3, bazatd pe o legiturd reald inure diferite ales pe corelajiadnte sen 240 fi opozitia grav — acut si ne intrebim care sunet este mai intunecat, fil sau fu, woii vor rispunde ci pentru ei fatrebarea mu are nici un domenia in care se percepe sim nexul i inter, dintre ‘sunet, $i concret (aga cum remarc’ si Hymes intr-un articol suges Acumularea peste misuri a fonemelor dintr-o clas’ anu asamblarea unor clase opuse pentru a crea un contrast in textu aunui vers, aunei strofe saua nei poczii actioneaza ca un curent: al inyelesului (pentru a folosi imaginea expresiva a lui Poe). fn semantice, (eschist) corespunzitoare grava fn denumirea noctun’. trast prin incadrarea primei notiuni cu foneme 899. 241recuirge la un subterfugiu semant te imaginea tum poezie trebuie sd find seama i pe langd aceasta, de codul deosebirilor fonologice tn cadrul rimele aproximative folosite de icoscbirea fonematic’ dintre explozi ale este inlocuit8 pi e labiale, dentale, velare |Wybor pism potonistyca te aspects of America tor popoare, consoanele picrd dou’ dintre cele i nazal/oral, dar le mentin pe ficarea ortant’ a nivel facilis”, al doilea stil fiind, desigur, ‘de vedere lingvistic, dcoarece in astfel de forme literare procedeele verbale sunt neostentative bajul pare doar o imbricdminte aproape transparent, Trebuic, inst, s8 recunoastem impreund cu Charles Sand- crs Peirce ci ,yniciodatt mu te poji dezbira pe de-a-ntregul.de acest mai incdlite de are alt fenomen de tran: In acest caz, se face tranzitia de la limbajul strict poetic cdtre limbajul Prop despre structura basmului, 0 rea temelor sstau la baza lui Lévi-Strauss®, izbutind si pitrund& mult mai adinc, abordeaza in fond, cu o metod& simi aceeagi problema: structura basmelor gi a mitului. 960) seria M, marie 1961. tn mythes, ia volume 243But Brutus says he was ambitions, ‘And Brutus is an honourable than, a says hé-was ambitious, And Brutus is an honourable man. Yet Brutus says he was am And, sur is an honourable man”. titul Brutus je putere v-a vorb igur, Brutus e blrbat cinstit, (Trad. de T. Vianu) nedovedite: al speak not to disaprove what Brutus spoke, But here I am to speak what I do know”. ‘modifier corespuazitoare .. Brutus a spus..., Eu vreau s& _.” prezint& afirmafia repetatS ca o simpla relatare a vorbelor altuia, fir si ofere fapte. Dup cum s-ar spune in logica modal’, fect prin prezentarea argumentelor intr-un context oblic care le transform’ fn afirmat s-a obtinut un forms 245judge, devine un u art fled to bratish beast jioabe...). Intamplator, aceasti apostro 1 must pause”): love him once, not without ca (Trad. de T. Vian) ele doud versuri din exord Antoni dovedesc jenta evident a acestor metoni e: Formula gramat ” si formula sufletul meu es tot stercctipa sunt inlocuite in here, with Caesar, ‘comes back to me”. i-n ticere ‘se-ntoared). forma intemi a unui substantiv, continutul semantic al component Iui, igi recapatd pertinenta. In versurile: ,,0 Bloody Mary ‘The cocktails have crowed not the cocks” poate fi asocia cexpresic proverbial8 va fi exploatat& mai mult pentru a se ‘uni contrast cromatic. Cioara pe intinderea nesfargitt a ‘nu este inaportun’, dar, in orice caz, se desprinde pe acest fond JNeagr’ ca o muscd-n lapte” La Villon, in Ballade des dames du temps jadis, wn nume propri ; se rednvie, agadar, semnificatia sa nd Cereullingvistic de la Moscova a discutat in 1919 cum trebuie préfacés par 247ware a discursului gi a tuturor componentelor I nmisionar reproga credinciosilorstiafticani cd umbl& dezbricai: .~ Dar dumneata? obicctau’ei aritindu-i obrazul, Nu esti gi a gol pe undeva? ne, dar acesta este obrazul au rispuns indigenii (obrazul e pretutindeni)”, poezie, orice element verbal se transform’ fntr-o figuri meniile ci, ajunge lao concluzie care se suprapune focheierii redat esentialul comunicarii mele la Conferina din 1953 de a Indiana: Linguista sum; linguistict nihil a me alienum Ransom are dreptate (si are dreptate) cnd spune ci ferastudiilor at lingvigti, ot gi istoriet literaricludau problemele de pocties, Inteadevar, dup’ cum spune Hollander, na cred s8 joiese de competenta pocticii, cu personal cred ci jotenja poctica a unor lingvisti bigoti a fost gresit interpretat’, ca 24s