Cuprins teoretice i i si elemente de logicd matematick 2 definite pe mulfimea numerelor naturale if is Funetii. Fune{ia de gradul T —__ fos 184 ‘Funetia de gradul al IT lea 84 188. Vectori, coliniaritate, concureni, paralelism | 103 198 pla 6. de tr 207 7. | Aplicati ale trigonometriei si produsului | 123 213 scalar 4 doi vectori in geometria plang 8. | Probleme pentru olimpiade seolare si nu 133 23 Bibliogralie 264 Notiuni teoretice minimale 5 Formule de calcul prescurtat © (a+b) =a? +2ab45 8 (a-by =a? 2ab +5? = (a4b) = 0° +30" +3ab? +5? + (4-0) =a" ~ 30° +306? = sau (a+b) =a° +b +3ab(a +6) si (a-b)' =a ~6'—3ab(a-B) + a’-¥ =(a-b)(a+b) (a~b) (a? +ab+b*) + @4b'=(a+b)(a° ~ab+8?) + ato" =(a-b)(a"* +a .Vne N, n2t + abt =(a46)(a" a b+...46"), Vn 2N41 " (atbtcy =a? +0? +0" + 2ab + 2be+2ac + @ 4b 40? Babe =(a+d+e)(a" 46" +e? ~ab—be~ca) sau #4840 ~Sabe = (a tbto)e ((a-0)'+(6-6)' +(c-a)'); sbi 4e' sabe =(a+b+e)((a+b +e)’ ~3(ab +he+ac)); a'4b'+c'=(atb4-e)' -3(a+b)(b+e)(c+a) © Modutul unui numar real x(sau valoarea absolut) xx > 0 O.x=0 r<0+ bl=blexsty + bi0e x2 cia); + |al> com Oe xe (-o%,-c) U(ci00) As max(a,b) = stot © min(a,b)=2*? 5 Formulele radicalilor dubli (cor Jacdp ~ (4tva-B [a-vat-8 pusi) © Partea intreagi a unui numar real x — intregul mai mic sau egal decat numiirul x; se noteaza [x] Partea fractionari a luix : se noteazi {x} si {x} =»-[a] © Proprietiti + [yJ=rexe% = + [m+ x]=m4[x],vme Zz; + {m+x}=[x},vme Z; © r-tc[a}sa<[x]+t + torte [rr], Vag Nw 2 2 (Hermite) (ab, sgeneralizay 4 co Inegalitati remareabile ab obra eee? 6 © adcdatieey bia WayeR sty + 2 Daytyetox, VayzeR + 3(ot yt ax) (et p42) <3-( +4?) Inegalitatea mediilor (valabil& pentru numere pozitive): + min(a,)L+ra,Va>0,reQr>1 «© Valoare de adevar, tabele de adevar: = 1 1 1 o 0 oO o 1 Observajie: numirul Vinilor din tabel este egal eu 2", unde n este numarul propozifiilor care apar 1 Principiul inductiei matematice Pentru un predicat P(n) nm ,neN si me N fixat, avem: dact P(m) este adevaratd gi "pentru orice k2m, PK) P(k+D este adevirata, atunici propozijia Vaz mn, P(n) este adevarald. © Progresii aritmetice (4,)u - Progresie urtmetic® +e R astfelincat a, =a, +1. Vne NP a, ne © a=a,t(n-l)r, vn22 a Fen Duct (4,Jeste 0 progresie _aritmetica atunci — avem ata, 172d, tg; Sina ta, tata, = Wtede Pa tnd} 2 2 1 Progresii geometrice (Cx)ay proresic geomeich © 39:40 astel nest no? vne Ni; + Wn22. Dacd (b,),.. este progresie geometrical atunci By Dy, =, bg Dy Dyyy, &(a"-1) qt $,=8,-n; dackg =1 s. 5 dacd q #1 o Funet S24 B este o functie definiti pe A cu valoriin B daci Vee A=D,,dtye Numirul de fun J: A— Beste egal eu (cardB) ‘Tmaginea unei funcfii este multimea Im f = {yBre Dy cu f(x) © Monotonia functiilor /:A 8, A, Bow Ff monoion crescdtoare dack si numai dack Vi5,x,€ A,ay > FO)S SOs Fmonoton deserescitoare duck si numai duck Vx,x,€ A,x, <)> SE Fla): F suet crescitoare daca si numai dacd Vx, € A. <= 5) < £4); F strict descrescitoare daci si mumai dac Vi, € A,x, = fly)> Sy)+ ACR este multime simetried @ Vxe A= —ve A D f:A>B este 0 fumctie pari << — A multime simetrica si S(-a)= F(x) As © f:A— B este o funefie impars dact si numai daca A multime simetrica gi F(-a)=-F(x).Vxe A. Observayie 1.: dacd functia f este park => G, este simetric fad de Oy Observajie 2: daci functia f este impari => G, este simetric fat de O. ‘pal i peri dice, grafic, perioada p. * Punetia f este periodici daci 3T7eR" astfel incit f(x+7)=f(x). YWxe D, . Spunem in aceasta situatie c& T este perioad’ a funciei f . © Spunem c& 7, >0 este perioada principalé a functiei f dact 7, este cea mai ‘mica perioadt strict pozitiva a funetiei f bo Bunetii marginite Spunem ci functia f este mirginiti = 3m,MeR astfel inedt m< f(x)MMre D, Din grafic se deduce tabelul: = = axtb] -sgniat 0 sgnial c Forma canonicd a fune(iei de gradul 11 Soy=a? toerenal x2) if 0 ty 2a’ Ww are rdicini reale, = dack A=0= x, dack A<0=ecusy ar +bx+ea20 Trasarea G,, f:R— Rf (x) Fi) a>0= fate minim, si G, va fi parabold cu ramurile tn sus; @<0= f are maxim, si G, va fi parabold cu ramurile in jos. Ey) MOy:x=0= f(0)=c> A(0,F(0))eG, NOx: f(x) =0>dacd A>0 JE G,.C(a,,0)E G, A=0> 5, 2 B(x.0)e6, A<0=6, 40x fj vara v( a 4) E4) graficul functiei se traseaza findnd cont cd dreapta de ecuatie axd de simetrie © Studierea monotoniei, determinarea punctului minim (respectiv de maxim) pentru funefia le gradul I fam 930, /ote et dare pe (--:4] st estogfunetiei de gradul I x a % A20 | sgniai 0 —sgnial 0 sgniat B=0 [egnias oy seal sgnias © Relatile lui Viete pentru ecuafia ax” +bx+e=0 cua #0 $= = credem ca sunt de refinut si formulele: x tay! = §?=-2P {+21 =(S"-2P)'-2P? ue tbe te in factori: © Descompunerea expres (x=a))(x-) * dacd A=0> B=a(x—x) + dact A0> Condifia ca 2 ecuatii de gradul al doilea si aiba cel putin 0 ridicina comuns (ac’~ ae)’ = (ab’ = a’b bc’ ~B'c) Conditia ca o functie de gradul I si pastreze semn constant pe @)FIxi>ONRER S| 6) F(2)<0,¥x ER a>0 a<0 A<0 A<0 OSI /2OVxER 4G] d)fixis0, Vee R 3 a>0 a<0 teh aso 5 Caleul! veetorial in plan = (AM )este m ABC > AM (aa +e) 2 + G-centru de greutate pentru triunghiul ABC daca si numai dac’ a) GA+GB+GC=0 sau }) YM un punet din plan ave: MA + M7B-+MC =3MG ABCD_paralelogcam o> ABBE sau BC-AD seu VAM wn pune din plan vem: MA+MC =¥B + MB + Impartirea unui segment in raport dat & Fie segmental (BC) si apartine dreptet BC cu Dacd A este un punt oarecare al planului,atunci aver reat aw AB +E ieee Observayia 1: Relatin e adevaraté. si dack punctul M- nu este interior segmentului (BC) Observatia 2: Relatia ¢ adevarati si dact punctul A apartine dreptei BC Observagia 3: Uneori relatia se foloseste sub forma AN = m-AB-+(I-m)-AC, unde me (0,1), * fn orice twiunghi ABC, OA+OR +OC= OF si HA+ TH+ HC unde O este centrul cercului circumscris, H este ortocentrul, iar G este greutate Observatie: Usor se arata ch HA+ B+ TIC =2H0 , de unde deducem c& punetele H,0,G sunt coliniare * Condifia 1; punctele A,B,C sunt coliniare daca $i numai dae 3M un Punct al planului si abe R astel neat MA = ail + b7C, : + Condiiad: —A,%,.C— coliniawe > 3a,bce Rast aA + bMii+eMC=@,¥A1 un punet din plan. wat+ ‘Teorema lui Menelaos: Fie triunghiul ABC si C'EAB, BYE AC, A'E BC. Atunci ‘A',B',C’sunt coliniare daca si numai dactt AB’ CA’ BC! BC ABCA Observe srs vetra iain devine: 22, RBC. BORE CA * Teorema lui Ceva: Fie triunghiul ABC gi A "€ AB, B'G AC,A'E BC a » Atunei 4’, BB',CC'sunt concur ea rrumai dacs 48° A” BC" _ BC AB Observayia 1: serist vectorial, retatia devine: AX. CA” BC BC ABCA Remared: Teorems lui Menelaos se foloseste pentru a demonstra coliniaritatea tunor puncte, iar Teorema lui Ceva pentru a proba concurenfa unor drepte. + Relatia Van-Aubel. Dack ABCeste un triunghi oarecare si M interior AABC, notind ACABM ={B}, ABACM ={C}, L AY, avem: AM. “ MA Observafie: dach ABCD este un patrulater convex si ABNDC={E}, ADNBC={F}, atunci ABCDEF se numeste patrulater convex. Mijloacele diagonalelor $1 mijlocul segmentulur EF sunt coliniare, situate pe dreapta lui NEWTON-GAUSS. oa = Relatia lui Sylvester OH =OA+OB+OC Observatie: HA+ THB +1C =2HO si HA+HB+HC =3HG \(4+7, 472) si se poste + Vectorul de pozitie al centrului de greutate 7; generaliza pentru orice sistem de n puncte + Yeetorul de pozitie al ortocentrului polul este 0 centrul cercului eitcunseris “4 = Veet oral de poritie al centrului cercului inseris inte-un triunghi =a tbry athte + Vectorul de pozitie al centrului cercului cireumscris intr-un triunghi 1 Fo =—(ra+re+re), unde poiul este H- ortocentrul triunghiului * Conditie de paralelism si perpendicularitate a doi veetor Dacd u=x,i+y,J si ¥=x,i+y,j, atunei au lve xa, +y,y, Se byallves 1 Elemente de trigonometrie ‘Tabet trigonometric | 130 [Ss [eo_ [50 ain ot Palast L 2171/9 cos TT4l ali (0 | 72 ie a & alg a : & ined | #/ 4/2) e/a somalia | 2) aha ja | + Semnete lui cos” si,,sin” in cele patru eadrane 15