‘sist. univ, Jean Vinersan ~ UME “Carol Davila” Bucuresti ‘Sef lucrdri Diana Fonescu - UMF “Carol Davila’ ‘Asis. univ. Dan Sulica ~ UMF “Carol Davil Sef lucrari Octavian Doagk - UMP “Carol Davila’ eaicotew Fizica ‘Teste pentru admitere in invatiméntul superior medical 2011 {ntrebari si rezolviri [EDITURA UNIVERSITARA ,CAROL DAVILA BUCURESTI, 2010 EiISBN: 978-973-708-516-0 Eitura Universtarh Carol Davila” Bucuresti a UME. «Carol Davila” Bucuresti este nereditatl de CConstil National al Ceretiit infeed fnv3tZmfntal superior (CNCSIS), en avira nx, 11/23.06.2004 in conformitat ew prevederie Decise Nr. 2/2009 a Consi ‘ational din Romi prvind stabiirea sstemalai caiucatie medical continu, pe baza ckrula se crnlueazi a perfetionare profesionali'a medicio, a erterlor i normelor de tcreditare a educafii mediele continue, precum ia eriterlilr st normelor de acreditare a feraizorilor de educate medica contin, Colegin! medcior din Romina acrediteaz (recunoast) [RDITURA UNIVERUTAR CAROL DAVILA, DUCURESTI CA FURMIZOR EMC EDITURA UNIVERSITARA ,CAROL DAVILA" BUCURESTI a UMF. CAROL DAVILA” BUCURESTI INTRODUCERE, Cate de fal oe adreseaz tturor acelra care dese sf devin’ stent ai Universit de Medicint i Famaci Cao] Davila® din Bocuoq Ia Faaiaen de Medicina Gel, Froalsen de Moiicint Demet sau Faculten de Moats gi Assnfé Medial care wor sleagt enw examen! de date dsepin Fie Petr augur munca acess etc inchs 9 indeaji de reolvare, incusiv penta inebfae cx carve covet Sunt iehse tel ‘calgon deft complement simp, eau fet probleme. Pentru candi Ia Facltatea de Medeind General, toot nell fost Formulate pe bcs programe de admitere Ia concarsl din anu! 208, Candi Ia celle fal vor ahora acl capiole care se potveseprogamel de admitere a fncolti eopetive, Inet le 4 problemele a fost formulate avid in vedere programele de admire gi marwalle ltemative In vigoae. Am incercats8 avem ine en gre de dficultate fei de le ‘ele ai simple pin ia probleme compli. Faf dean wenn pograa desler lipsse uncle capil cia i tsfountsie single le guzelr idle, fidel,searostiio te. Acst smi art dooce captlele especve mn se ma eps in programa gooa apr de MEL Ee ose biz petra cd uncle captle reas: in ogra MIE nn ps eles ies ‘pile lips din programs dace am st ulegere uel bebe din eats Is Pen. cee folosese awash culegee a pet fice leat inte capitoe. Desigu ex care var meng pe dec fri mini pot aaa pst cee tlc. Penta inthe de ip complement simply si pens probleme, repulse va a indicind litera ce corespude afrmatel eorecte din ele cine! varie ince i ext. Pn niche de ‘ipeaua -efct reponse va da afl: A -dactamble fino nt corece gt ne ee exists relajia de exuzaltate, B ~ daca mmbeleafrmafit sunt eorcte ine ele mo exit relia de ‘cuzin, C~ dod prime afm este cect ir a ous felt, D = daca pea amma este {alt [Link] cect - dock amiele simi su fle, Autor it i NOTA LL Faculte de Medici # Modicind Dantar8 examen va inside dou ccna (Giologie cbigaton., respect” zit sau Chimie [a legore) totaliztne un puma de 100 Totreb, cntre care 60 pentru proba obligate gi 40 perry coats sea, ‘La Facutatea de Farmactepxcbele de examen vor ince deud csciin, respec Chine exgaicd ciate, cu 60 itrebi sila alegre Biologie Vegetal sau Anatomie, cu ‘un rumér 60 Faro. La Faculte de Moags sl Aslstonté Medical? exananul vainchude dud esciptne, (Biologie ebigatas, respect Fils eal) Chimie la gers) ttalzind ur numa de 80 de Inter in cazu specialeri Mosse, dire care 60 ponzu proba obigaore g 20 pent cs |e alegere. Rest speciaztvio’(Astents Madiala,Baincofzckineloteraple gl recuperare Imedenla, Radiiogie gi magica, Laborator Clio, Aaitonfé Donara, Tebrica Dent, Asison de Famaci) vr avea aodeasi discipline de examen, foaiznd un numdr de 60 {Ge intebar, nse cae 40 pani proba obligato $20 penn cx a elgere.CUPRINS CAPITOLUL 1 - TERMODINAMICA ‘Termodinamick — complement 1 Raspunsuri termodinamici ~ complement 123 Imied (caurd - efeet) 19 Raspunsuri termodinamicd (cauzs -efect) 128 Probleme termodinamici 26 ‘Raspunsuri probleme termodinamick 134 - CAPITOLUL 2 ~ ELECTRICITATEA Electricitate~ complement 38 Stecteieltnte (cawzi-efect) 49 ‘Raxpunsuri electrictate (cauzi-efect) 143, Electricitate— probleme $4 al --probleme 147 OLUL 3- OPTICA GEOMETRICA Optica complement 65 Riisyunsuri optick complement 152 Oplick {ene ~ fect) B7 puuseri optic (eauzt -efect) 159 Probleme optica 94 Raspunsuri probleme optics 166 CAPITOLUL 4 - OPTICA ONDULATORIE Optics ~ complement 108 Réspunsuri optic — complement 178 Optied (cauzi-efeet) 116 Raspunsuri optica (cauzi - efect) 180 Probleme optick 119 RAspunsuri probleme optics 183 ‘SUBIECTE DATE 187 BIBLIOGRAPTE 243‘TERMODINAMICA complement ‘NOTIUNT-TERMODINAMICE DE BAZA 1 Rela dnte constans universalt & gaeor (R, num ui Avogato (Va) si consti i Botomana (x A ENR} RYE ON, De NW TE auexet iio eae Moti ese “s caniaea de substan stare atomicd confine N sami Bk, maa de substanqsegld ca masa moleslar elaiva nites de isu pent rund demoted dito substanls {@) unitates de mnaur pont canitatea de bss mime fie sear Masa molt ‘A udspine de ial sbstanpe!deoerece conn un wut tumuli Avopado ', serpin in nl monsice de mask C. eneadimensionala Dy deine de peste de anperetrt @ se pute expina in grme Uinjna dessa: confine Na molecule cafe Naomi C. confine un mand de panticue care deine J ip subse! Dates ct rasa molard»subaanf: xpi a . confine N, partial numa ace susan se alt sae zou Unita do mlsur a ase moleclare relate este: le egal eu ae aa (© avsinaslt oe om ee tg Nat Avast ml role fe ccotineee ty = melee Ag ca @ met alan ela ne meal Avoguio (A) suns tom de (8) on Gin ee cf D. Na EL Nasal, amt rin Sat oo pr iN ? r x ae aa aay # a 3% cette) wer ls Sema Migsaree browning est ‘AD migeatea cantina gi dezordonata a corprilor1 12 1, _Birisencconin i eer amor {© migeaes leon nel motel 1, migaon contin deaudont ator ta molecsle ©) mgearea cots 3 denon. partnlormicrssppic in supensi DMiyeren de eit ech ete aia Resign meet ete wigs conta dzordona s cellr © igen leer nj mule D. igen co i dezrdont aloo in molzle [Link] conn deena x patellar microscope. Un sem emodiamic ete "Ao ier ce sci intcteaun dude extol , m site inctdenna tlt de ersor (Gt sist ons din eae multe components ce poate fin independent dextrin on se microscopic silo singut conponeatt 3, un sista ale cri props se modifies inti. Patani de sre reprezin “@ nti tee eeractesizzah um sen in tare eb emodinanic 1S mii fie contusion sen nee pont elf de nih fnamenine site neual 1, fancies earcerzeact een unten dno tae ala E. mimi fice ce dep de eanafrmie eneinre ae steam Presunes est aime sich fuse vctralt mime ce depinde de mines sistema Din amen B. mbime cutee, Temperature est: “home av (axns temper pr comport) 2B omine vectors © omine ce depnde de misnea steno , embine adinensonala emtine cuniica Volar se: mine avd AD crane rn . omtine cmt deine de raine sstemul D. omine sass ©, oimirine eunificatl (Otransormar craic ex: ‘ho tearsformae car ste stile tered sa st ea. 5. otarsfornae leave majors slr ltenoedine sn ede ehitxe . oeaslomare in cae street cine cx cen alt D, tranformaerevesit el uma noe deal. transforma cassie A inten eversibh Boden reves 18, 2, 24 2 23. 2. Dif soidalor este: (© ev astern x ent eis 1 iouenm cb ee a peas (Otransformare reprezentati grafic este: “Tranafbernan ossekitalces |G) euka tnquevilei? decd ends Settreatios roman AsedhiQlatn , oolfel 2a ods morbid’. , inotdeauna ote ‘cosine eves @ crak heer ©. cies fore pi E enlom dite ‘ictal aim core ‘ince store crass seemed st tri deeb 6. vorstormaca nvr eae otaformare overs tana evs ene eaprateversia D. tasormare cit pone fevers gnc pone obj o tne ou sist trodes dsr rn coms temic mel eter, sone exerts ng el in chi trod ‘xt a mane pe ee eed pe dict piel de mieare Be deteamimt ecinsie dnre mokale © se ens pol ea ‘epidemics es , poping Sm moleclor char de viemlermedic. yyy! Dect moleclle aa sel sons dssian omit temper oun const, atte ‘h retne se ede jams 1 resmen gl imine pes sexe restnen ul edibles reste gz 9 ples eee ee ‘cor emi en accent get care uae tempera pind deters ty dent el Aepode ners propaonal de ms ez DY define dst opera de empress a sah . ifr fie peta pos iri ner de tempers. ‘on enter Ge pos meeatomice, le cor volume a vrs, sat pst icon emis Dace loc schimb ler ei arma nero cle do gace an aces empeat 1, cole da ae st in cir teri ele dus gcse eet veloere pr neta cist medic CD, eed poe mses lore eerie carne cele Joh gee mu most yume em SS ee =, = =oe ee es ee ee ee ee € a ef 25, Eglin oe: 7, sane dine energie componcatlr sti ce ez din mice unt {a deal diner dete 2B. seid interotine dine component sistema i tmp exam , matin de stare ce moar dor apa omic ecllorse , mine ce depinde d stoma tine ce apie dot de temper 26, Enea a aide! "Amst nega cio dine molecule epnds deeper de muse em ©. epnd de dstana mae dine moleeule D. bude dest de teres 8. U= Har pari pte ta 27. Mec pri ‘A. dimensional rites dr lesan nehible D amsi $n pio pi inion ine le selene ie epee ees E. musfeice 28, Simrad tro crc staitic: reese iterate reitoc 9 ml de mc © elute mol D, temper vl pres velar. 28, Sota dee “resin tempera press mui dma © volo mnie el D. tenpectia volun E. prt 9 volun 40 Viera nalelsor ni eel n chill temo ‘eine de mimi de molrle 2 sepnds deepens spn det get Ts pete ’ LLBGILE GAZULUL IDEAL 31. Transfonmares izobrd a uo gaz ideal se represin grafic print drape care ress rin ovigne: "A. ncoordonae denstate-volum in cordnatedeastatetemperaturs absolit C, ineoordonate presiane volun In coordnatepresiune-temperstur sol ?) Inecordonae Volum tempert sai. 2 3. 4, 38. 36. 3 28 “Trasformaren izobaik » voui gxe isl se eeprezil® graf priat-o muri de ipebolt etlates: ‘A. in coordonate denitae-presiome G in coordoate denise tempersturdcbsohts ©. incootdonate presiune-volum D. imcoordonse presiune-temperatud absolut B, fy coordonate Volum-tempersar absolut DPensiaea wii ghe ideal varacS dive proporional cu presiunea into ‘wansfonnae: 3 zocor BL izobark adiabatic @) izoeme E_ innicl yma dio transformérile de ma sus 62 eae hema $ aensumneauats © ee eet euu>t § comniimmipoayerart ct 2 eat orien pee eee eee Senos es eh oe © densitatea gazuhl se micgoreazA de dows ori 2 sae aa Seperate eee in coordonate (V, T) o wansformare # unui gaz ideal s¢ reprezint& printr-un cer. eee peer sear eater oad eet presto eecueeee eC Soe oer eaust pan cles . (©) in punctele de tngenp ale cerculi en dows drepe di familia de dept ear corsage eae oe poe eee ac aieae notes sims 1 eotid eee Estes Seen ceed E> raportul dintre volum si temperatura scade de dou’ ori Procesul din figurt (coordonate V-T) se desféyoard la presiune constants. in acest aaerpee ae he OT i poe fH cs a A cep ) sade afar const D. au ptcm presizn “E— depinde de tipu azul.». rr a 4. 45 46 fn tesformare zocor zai ideal resiunea varia (Geen eit vers roparina vero emperatar bsolate CC. dite poporioal en terpertura expats n grade Celsios 1D. inversroporona ou temperatura expimat tn grade Css B: ifn en geste ede expen gre Cale Pent an gs2 Mel care sufeth 0 tensormase izoorh la t= 273,15 °C presumes devine » BR oy cy o Bop ‘cunizescinb concen inal ¢ molecule uni zie, dac8 destin sa abet est locus x wo eter nr celeagi presi exters? ‘A. use shim B, crete CG, ett, indiferent dct ace loco destinies sa ocomprimare cade Ee poate pecan deoaree mu ge cunoase temperatura transform fb fgue ese trsoté dependent densi um gaz de volume scestua, sub forme ‘ei hipetboleeciltere. Ce el de tansformare sur gel? cS A iaoteoms 1 ainbutict Ceo De faobart ree ede el ws care ese afrmafin gepls? Trmsformarea izotermi 2 garni ideal este transformareaia ‘A cei ne ie constants mast lepers scone 1G grates inseordonate VT ete ofp ecite D, peste volumal sat vers propria presume i dentine gz st diet propor. {nigel compa terme al azide {QD Us T rhni comeie BV snd, Tama constant , Uskiin constant Tees D. Ueret Trade constant 2 Ugo. Pinel ani chil tere afr Mo ster neers iil termodinaic Ay ov sitemeter san ecilib c (© ous site nels tec atria sunt in chil tec ite 1D, don sere ines temodipane sunt inex ee , sstenel in ech emmodaaiem chibi cr nee. Io arformara fot geal presimes varie "Ate! proportional vari ola By, ives peptone van volume Gee poporooa cx volo! ns mrecpeporfomicivoim "Pato dpa Veta Bt sed \ saree 6 2 abetted 10, Iwamloers tr ges Kel von yi 1 et opal vai tepertal 3: ives popu cs rai temper res opel x tempers silo de Co Fees eater upernes cpt pe C= Eee eres ak. Nb str cme oni sen gr eal a iri psn in cordate Vt vereprecat (BD ena n inoiine iad t,t leit fa de scr ercl pesimen semaines 3, depecucUes perpen sean ee a a tlio at de ex teach peste coe mae epee pn pnetl(273.15,0) 1, Mtn ait ma np d ate peta mic rol cu atalino pene mal mate PRINCIPIUL 1 AL TERMODPNAMICIL APLICAREA PRINCIFTULUL 1 AL, ‘TERMODINAMICIL LA TRANSFORMARILE GAZULUL IDEAL 49, Cdr reprsins ‘A. neta de agitate trict e componeatelorsistemulsi energie pote componentelorsistemulut CC. enerpin incticd medi a moeculeler fora de schmb de energie pein mise dezordonate form de schimb de energe yen niger onda, 50, Laer meeanie eprern: ’A. ener de ete termicd 1 componentelor steel Bi, energa pote componentelor sistem CC. enetpa cited mes « molecolloc 1, fxm deschimb de energie prin mises dezmrdnate fone de rb de energie prin migetr ordonate. 51. Despre heal mesa se poste afin! TA. ee fancio de tre BB. eae dependent de wansformare CC. prin convent ext poniti cn este primi D, eateo frm deencigie semaser in (ull. 52, irl mecanie ete "A. ata caprns intr grafcul tansfonméci sata T tn cooetonate V-T 1B, ate cuprns inte grafou! tansfonniri yi ona T in cooronatep-T © sincaprins ne grafcul wansformari i xx V i coordomae 1 asi prin nite praficuleasformiri aka Vin eoordonate VT ati eaprinsh inte graficul transforma axa p in cocéonate pT, 53. Celdora reprint €or inh emi pin ie etre arcs di erga intern cate ssoer agian eric CC mirimes ce Stow sara de inezire a sistema D. mikine adimensonala . fincte de sare ce deinde de temperatura sistem.5. 36. 38 9. 60 61 ‘Dgaprs coors ott gaz eal se pte pe ) este o mire de stare ‘aris depinds de tpn tansfomait C. este o ete de proces DD. are. variafc poritvl ack sisal cedeazh curd +E nu poate 6 tranformalaifogal in huru mecani. Un sistem iolat adiabatic este: un sistem termodinamieinchis tn sistem termina ftotdeauns eae Cun sistem termoinane desc . rganismal via E. nic una dinue variant de a sus ‘nto trmsformaceizobard a gzull Hea: "A. vaiafia volumla unui gaz [Link] des pa ete prio pte ht ‘oefcientl de diatar iobara a gazulu depinde de T 1D. ylomal gaz ideal erst direst proporianl eu temperate exprimat iC 1. Ice mecanic este mu (Cac dine afimafile urmilowre, refeieare la Ieeral mecanie fecha inte dou ste bine precizae, este adeviral? "A. a depinde de drumnl raat ine ele dou tc |B, dspinde de temperture max ats in ansformare CC depinde de presiones mv tins fo transformare ‘epinde de vou min sins in transormare ee ara de sub curb taastormai in eoordonatep-V. in Wendi encore, cura morta yazelor ideale monoetomice et: ‘A. dependent de tompratura gz 1B. dependent de natura geal © veaeee t Sk D. galscu ere E cgancn CConsiderind owansformseciclict «unui gaz ied, identifica afirmaiaincoret ‘A AUs0 BO AT~0 capo D_ Aveo © bo Ini-o incipere se gloss un figier, Ce so va fatimpln dack deschidem wa ‘igiemlui apoi Hl punem tn funcfune (ve neglijeazi pierderes de clduré pon petit ncdperi)? ‘cru in incipere ge vari @) sera din incipere se ve Incalat . temperature aclu in inpere nu so modifck D, seri ma ni se fcdlzest pun, spl se rice , acral se rcste puis, apo: s infzet (© mast de gaz ideal sulerh o wansfommure In cre presiunes varer§ dicot proporjionl ea temperature absolut, p= «T, Monifica afmaiaizorets 'A. densitates gual crete @. concenzaie nolcullor mne constant C. energie nem crete, dc temperatures '. lucrl mezanie acimbat eu exterioni este 20 FE. ea esi sede dood topos see 2. Penirs gana Heal eave tec prin tunsforméri din figurn altwath se poate afi ee en ‘A. tool mecanie efetuat de gaz pe pavcursl nicely complet est eal cu aso — trafic ® inprocesal ¢~ 1 resianen gazul rete °F in grocesl 2— 3 presanes gaulu reste 1D. Intoowonate (, ¥) eel 3 preva sub forma un deptunghi EE. toate varinntele sunt deviate 62, Ungaro sss etemntomts contin Sept ai ‘A tw wansfomarce 1-2, supe gals efecueat uty mecaie 1B in tnsfrmares 2-3 peal efectoaz oer mesa. ele tans ence ine gu tele : eal gral stent ei mc Sect volumul gsi tres 3 lane vraele sunt coe. 4. se cont tansformile mui gz Weal, to cordonte presinne — emporatt alu, conform gust "a inane ransfonsti excl Cfhoueach cre mean prs cnterirl 1, intnafrmores 12 sistema tfectuaz aor can iaTa 24 pines crs mecanic ©ntnarmarea 1-2 sie ines ers can iat 23 fa sembe Ira mec c exterior 1. fnambletaformar energies crexo . inambel reformie so piste cal. hs (65, into tatmare un az ideal prime ltr poner moleulelo amin contents ential afrmai inoret: "A prslune rele diet proportional eo tempera bso Beer inert eres . feuportirs ree z cD, los mera schimbat de ga on exterion ete 70 (CB) lepers rte costa.466, Ungzziea de mst constant tee din stace de echilibu 1 in stara de echt 3 pe out drmuri 1-2 s 13, confoun figurit altura. S8 se infice afm Increct "GRD pe ale crumur tempers eye B pe elle camer cnerin intern rege (varia engl imteme ete aceeag pe ‘sl dou dum . Iver mecaic chimbat de gu pe fear dum ete pit ,eilure saat de pz drum {isle seen cn een slats de dum 1-23. (67. Pests on gaz eal comiten de cls gimbal ext ego eu Ira mecanic Scbigbat nex une transforma: nt Th iaobare «. f ciuwtct —-E_ generale 68. Dick ws ‘gar Heal schimbi of extedora un Ivcra mecanio pozitiy, tno ‘oansfomare ota, tunel ce siguan: seven cite 8. vhumlscade. ence , Session meleculelr erste seprmente cldurt 68, Dack peninso raed de faz Heal se realizeaci seseai restore a empersi ‘Bost ain tansfrmisie: oct, obart i sdiabaled, mets “ane eerie infeme ete acext I oat tansformfrie 2X 'B. cdldura schmnbati exte aceeag in toate transformirile oh © ficral ear schinbat este cela in owe tensor — 'B lncrl mezanie ete tepatiin cate tanfornvile ‘Siduce scmbetl eae neptv8 i ansfrmncaizocra, a0, Te exe ideal sued suocesime > trmsComiti conform fig, in cae srarlgmara 1 en oentem Se poste afi i [A pe peur Gell (enmodinac, azal efectueazi un Toru mecanic ara Ecol egal eu aia cielo 1, pe pacar ila, van de energie exe pot C. fnteasormares (2; gal primes cdr din enteror 1, fntransormates 23 peal cxdeas eid dn exterior 4B Instareetempeata gaz ete mai mare dee in starca 2 71. UP gar ileal sfert 0 teanslormare carecre. Care dine siti de mai jos, Teta la uel mccanieschimbnt de gaz cu exterior, este comets? 10 aL A ee ieee ' sate ae | ‘A paul efectnazt Iuera mecanic Bupa gms fectvenct cu mecanic. ‘avoia de energie intend este ala ‘ohuml geil este constant . zal ma seb Aldor cu meal exterior. 73, Energi inter gaze ieal scat ‘A. comprimores izoterti l Bi, desinderesioter’ . ean izoors aa D. comprimaren adiabatic’ att Epeomorineres ear j 1A. Ungeeideaefostesho eansformne cic, cntgh Vi bee \ \ rl wane tt dep ete pc mn eal fr ta mmen ex ale ee pesinn gna tare | © eal afr de a pens paces Bi ncatdonst pV), cl erent th form opr ase palace sane cane eae ema mse et resins gain er 4 | 1s, Dect tna pine es ea arent Di creste energie intern’: © foe asia temit Ditmas tat lege pram 16, Packt senate per ee | (See ee (Sete tne pte et | Pract etna cet td tem foe aide enpca ie ' rr. Ge Seger un et ue fa 2 sa emperi vpos i: “cise nutri ek ' ten unions Come saree eer poe Hl meal mie ot cpl%. , a a 4, 45, 6 a. 88 “Tempersurs uni gaz ideal ero inotdomins det ‘gal primey clu B,eazl rimeste Ines mecanie primey simian idan i lura mecanic ‘rete presones gar E. ese volumal zal, ‘espe energie a i stem se poate fim: A epinde de tile infermesire prin eae a recut sisted Beste zeroin area de eal mu poste f negatv? ete independents de numaral de coniponent al sistiulul sepinde doar de sca in ere se af ste. Pricipal al emodinamici asian: ‘4-tmae poste consi perpetum mobile de spe ‘Buse pote cons un perpetuum mobile de spe to transforma cicia ma se pot: transforma integral i DB clldn tm pat ree de le sne dela wa corp eve Js ual eld ‘Epeneria inet se conser. Ineo emsfomnre clit A QO B 0 co Det Bao ‘atin erg nterneauip ealat- uasfommare bat est: @ wer Bat GAT De wat Env, Lect mest no hransformare enema et: is av. Bo verb Cetin D. aswrnlt B 0 ocr mca nro fraafomate ocak exe: . A ap Bomar cyst Dar = @ ce eae = D. 6 Intro trnsformareaisbatio8 pant un ga ideal flue malar este: ee Bice ce a ° me alent Sco : ae Bom Ou v Se sda ne von gt er 3 fi i 2 ‘ ara ti w e: ‘ £9, Bows wannabe pate fs: A pict Be peiinct TE) pte D. pT=a EB pte re 0, Loon meus ntti et: oaay Bat Ce Can " Biel wert Bhawl D. wRTe i © = 91, Rela Rober Mayr ponte ei i t B 6-Gat CO qok ® Gat eg De scerat EGG. at 62. Dac nc afnareaihtc unl gr al monozae volun xt ego, Blisdeszod Bago delGort C sade ded Dy feiededoota E orede Bor 53, Dac atc tsar asc ures wontons Vlumul cde de oni mpei Ar naiede sod G) acglededad Cece de2eH5 Bi cewebon Este deZ or 94 Dac ia teen leach un ge el onan ese cree Cos cape A Maleletod MB exgedeterl C. sadede32or DD cregtede 320ri | E.~ eregte de 2 ori. 9 Doak guz al wml monatomic ela slo fect o estate eee kona din nce ae gc ung i sh ne crcl de tela cen Atel Pe ect de eto ee mie dct ex feu de rad menodtomis eae ear ead gua atic ee mi ae dot exten de ease Socom gus ction Wena meomie coe ‘cutie engined pele dou gaze sunt ele pra isu Dunit emai ik dct cxe gaz ccaLonnwertas 96, ale des pets copie cle ee 7 z J 2 eens aie mol gk 2 z a ete 97, Pera arid roprezints ‘elds dopa dun corp prin andere Before dopa de untsten de mast din-o subst pin arene pte deat de un corp prin andere 3‘, puters degaet de uitta de mash dino subs prin ardere 1 RANSFORMAR] DESTARE DE AGREGARE. Fella sbsobi den corn unitaten de tp. 98, evi calorimenicd poate seis A. Qin" Qua 104, Letemperotur eet: ‘Apa na poate fi lichen 1D al re tense superficial B. Queaint Qatar? ©. (Opel -Gea interval! de alum de icheliere se reduce Ia wn ponet D Qe! Qual-O Dichidal are volo prop ECan Omia E, lichidal re densitat ma mic dee gal 98. Care din afraid deme jos et evil? 105. In petal ite: ‘A. gal are aceasidenitat cu chil [Bgl are aceeayi tense superficial ou lich Cpe re aceegivsceitate en ichidut 1D cal eat in echiibra coed it una din file anterioure ni este core 106, Deseo 9 substan aft Jao temperatarksupeioet tempersturierilce se poste 1. calormeirel se confeioncazS di etal pent metalce 9 capectaten Calories ma mares preciia misaritoilor ede ai bund calorie se confclonea din alt peat. aces are capecine Caooh ms sep vain temperati ete ml ic Cc ealorimctele ae confectoneas dn still pent cb aces este transparent s beers fice ma wor [Link]: din meal pentru cl metalele au conductive ‘fia: fermi mi bund temperate se uniformizeez5 i repede Aes are gross £, calocnetrele se coneconeazA uma din em Bete in stae chit 10, Terme de Als speifc8 se refer: Ces insta solids wh ella sible un compen medi nt mami trasfermare 1. fze ei gazes sunt econ Bi eldora simu de un corp ev med intro trenforare de fk fee sold zest sunt in ecb (lure shia de unitate de meh dino substan petra modifica 17 tntinpl enorme de fea temperatura se mentine constant dock teraperetra coun sad ‘A presinea exten este consanth 1 pert dite cide sehimbata do un corps aperture Ta. care a efecto 1 volaml compa este constant CC. enerein potntll inert est const ‘romaformare prvi ine clu schibat Je un corp yi tmpeatra la cares feat 1D deste coal este constants frenfermares. nici ona din frail aneroae nm ele coresth 108. Dect in Gmpul tassformAlor de faa presines se menfine consti poste firme WA eeigie intern a sistemulu mse mosh 101, Principio Ta al termina afi: Bene penis ite ma se modiick "A-nuse pate constr un prpesuum mobile despa) (Ceneeia cine inter mu se modified muse ponte consti un perpetaum mobile de sea '. yolurmu sitemolti nu se modifies (intro transforma nas poate rnsforma inet Qin Ese efetueaa ora mecanic Dcakla na pote tee de lam cop ee la lsd 10, Lamson sustenelr pri top: .sandamentl uno motor teen poet f mai mar deci al ceatsi Camot (Acres dstanjo medi dni molecule 102 tun ce pros in Yenculeelor de ceasomie sistem: 1B sea datanga medi dintre molecals "A ptegle dela srs eal cedexzt Q sure ei i efetweassL . exe agitate 1B priest Qy dela sur ree gi efectvenz L Dees terperatre priest Q; dela srs alg Qs de a susa ree i feetuea seal enerpa poten item DPRINCIPIUL AL TERMODINAMICIL 1D prtneste Qj de Ia sus cal yi i cedears Q, ruse resi 110m oii priest L Qs de la srs rece gi edenz Q sume al. sine: 103 lun cc prcurs in sens tigonamedt ister ‘Aon prog cH Bp modi energia inert iSupitest Qy dea suse cal efector L 'Bprimeste Qed In ssa rece efectuearh Le CC. efctnezd ucra mecaie priest, dea srs ea cedex Qp srs sei 1 primege ler mecmie D. peg Oy de a sare cal iQ; de la sts reves efectucara L Ese inert pret LQ; dela ura ece gi endenrh Q suse cae 111. Despre temperatrle de topire 5 de solidfeae ale uel subston se ponte afm: "Asan iniotena egle aunt egal doar dack procesle au Joe Ia acess presioneCu dpi de nature substan D itsaima temperatura de tpir ete mai mate dsc eon de soidieare E, sunt gale doar dact solid ichidul a acelisivolom 112. Un corp flat a emperatua do top: ‘Aveteaoldeana in tare sb Bete ottdeaan bn ware ichids [Link] ess zoe adiabatic se poate fain elitr fza solids eu oe chide [Link] Eee itdeaura ful 113. Peru rbstangele car se dial pio tpi ‘4 Aemperatca de topie eres cu eresteta pees sosftice 1 temperatura de topieacade ca crestrea presi stmsfeice temperature de topie nu depinde de presies smosericd D emperatics de tpie este mai mare dectt cea de sliiiene IE emperatrn de topie ester mics leit ca de sliiiare 114, Peni sbstnele car se contrac prin opire: ‘A femperatira de topire eres eu creteres presi stmosfrice temperatura de tpire ssadecaexestrea presi stmosfiice (Ctemperstua de topize nu depinde de resumen stinafeicd D-teperatra de topire este mai mae dct cea de slidiiewe 7B empetmra de topite ene mai mic deo cea de saliiicare 115 Dace aura gcse exerci o presume local: ‘.ghesla se atop in iatepime pha se va nd tpi i oad masa .pheaf svar lea. gos it va schimba local masa molars EE. gheaja se va top local 116. Caldas Itens specific este o masa 2 ‘A Vali energie einticeiteme a compl B,varnfis energe einticeftene a ii de masa compl (C vrai encrgi! potential interne compu D. vara energie potenial intome oui de mac @corpl Evaro temper corall 117. Despre caldurle Intenteepectice de ape Q,)respectiv vaposizare (i) se poate fia A hich Bode, ee hs D. dei, Blok 118, Despre presiuicsvapoilos stan se pote afime: “A depinde de volumal lor 'B, dopinde de mas lichiduli cv care sunt const .depinde masa lor D depinde de masa serlui de deasupea lor .depinde de natura lr 119. Despre presianesvaporilr satura se paste afima: ‘ere linc ev temperatura cree clinica temperate C. sea finn ou temperatinn [Link] nena cu temperanse . mu deine de tempers, 120. Evaporarea et instance dack 16 ‘A preime soosi en plc xt de se 1 Rmes nee ml cave psn de densa chee mica ec de are D esnes vp daniel ene 0 had ene panei 121, Vite de verse tn lini ‘oped surf est ul 1 din de pene sosech E mudepn ites near ost Dae Ge dessa nena de postine vapor dn si (22 Perse dec “pees mone ete Ae Sone emai mish dnt pest de sai elle mae totic ee ov presi esata chi nee SSopentes pau ps ets au ese el ects nto 123. Tamora de ore: spn dat Hebi Bea consi pra id at mmoride depen mt D sul lsebde prs amctiie E, cog lasses presi tne, 104 Presse i pe! 10D os a summa 9. atame Cent Dose Sam 125, ume con "Aes vt stan ste evap tesa ue ban sae sired Dues nel stun i sede apr diel tase elute in stn sol et ste Se apn 126. eeepc deine pot fis ‘Cee cu cnn res emoaece Bee users esta peer in most Secu senses pen mete D seen epee pes vor dia amos Enndopne de poses atone. 121, Dees dala de iar be pot fl a oe Chater Depo Dike Doge Toran 2 Nee Nard ape 12k, Deee onan nse Si 9 vagotshis po afi Tsu ptenenite nace coi de resin § ote Bau ion incre mai mare deat presiune de satura lich esumtin eh Suck epi unt ats 1. post sce mts ne = eu seen estate dae eunt nec. 129. Un slid poate bli dock vag qhaop Ino preaune il eate doo cos Biscpiesieina pinion Jai hte nae Com tone stan jt ‘Buloete abetopele po sun ia sce price inc at ace En ile ntecioare mv este covet, 120, Pot = Ave Bote subsnyele csaine Coste subemnele eizotope ‘toate sustnfeleizatope E,subsanelepolimene 131, Pnctl trp lune substan est: "A nun near densittn chides egal cna geo +3 punta eave densiaten hid ete egal cu a soil peal ineare densa taro fzson sistem ete acest Dual neae coexist in ecb tot cele te faze ale sistema BE punetl near gel mu poate fiche. 132, Temperatrn efi eset A tempeatra ram I care, prin teases ie transform in ichid ‘tempera la care se po gis in eine os ei soli) ale une substante temperate nea eid sep 8 2 evaporeze 'D temperate ear un ich tbe tempera mini l cae, pein comprinare ote ex transfor in bi 193. Viteza de eveperare a apt ip cca cunseea erp sare punetl ph “ena pant tpl nee seat ‘A pest al cee pests see CSpot pr deen tr avn sve pt end su sLrenck Ebene eden 115, Pa dcidca einl lst pune pa A commit oe oxigen 7 es arr TERMODINAMICA cauzi-efect [NOPIUNITERMODINAMICE DE BAZA. 1. Migees de agitate termicl a moleculelor este cotial $i dezordonatt deourece rmolecnlee sunt punciforme. 2, Migeren bownians reprints migcwen contina qi dezordonsit a molecuilor tlearece eas fost observté la micrsce. 3, Copurile mi migeare browniant deoarc ele sunt cioeiteneuifom de moles 3 Cormac Rnwniacr ste continaa q dezordonatt deoarece este deteminnt de ite ogy paves he spans si molec ee tific oieare been ete Himitat deomrece molecule (x stoi) ‘onpror olde su o migcare de agai temic init. 6 Ganste-cu desta diferitena se apesteck perfect deoarece cl ma difuseazi S$ Slap slde pt difiendeoaece molec lr ma misear de atte ei. 1. Setuat ck nu sehimba energie sii mast cu exterior deoerece rie sistem este pool at de mel exteron. 9. Poanetii de stae sunt unitti de msm definit peat fccare componentt (le TAME mci) a sisemilt deverece uncle miriml Gzice pot 0 difxite de Ie omponei le eomponeat to, ndetn de ects termodinanse pam ntonsivi do stare sunt conn in tot ‘Sera! deorec patel neni de stage musa. 11, ieittmfonuae de stare velrie twwror paramettilor de stare se modifick deoareee Sant tecerea item dito stein al, in rust chats ste infermediare sunt ride ehilibr deoarece Awausormaie cvassatice au Toe fore eat 13, ‘Timsionmdile Grestatice pot i ievessibile deoarece t3tansformale cvasisttice thre intermediare pot fi deneectilib, 14, ‘Teton necesstatice sunt reversible denarece, pent 0 astfel do tensors, ‘Sentence mu pot fi stil dee, 1s. Teste tuanfontile reversible pot fireprezenate grafic deparece Intro tansformare Crash tote trl ntrmediare sit sth de ech. te me wecvaistaice mu pot fi ropezentate grafic deoarece, in saree de reece samt ate eit tot sistema Pere eiidasur exces tara ala nu poate fi nocay cu ex finnlt deoarece, flaca eevritt, sal le intermedone rant de neers. 18, Tonte tanaformirile cclce sit reversible deourece, im tansforminle cele, siren final este aceag ea initial. 19, Moku repedni#o mast de substan sumeicepal cu nase moleclarédeoarece ofa ne wtte de mfr acai de ksian 20, Unnol de subaanié bisiomicd are 2Nq stori deoarece wn mol din orice substanit conjne Nq molecu. an. Untce Ae art penta masa molecular olatva ee wnat stick de mash ticoarece mese molec est Foartemicd (de oxinul 10" kg) ‘20, Mae molari ni depnde de natura substan deoarese un mn din orice substan ‘ange Nolet 25, Ul dn once paz ocup scelag volum devarece un mot din orice gxz are acest ‘4, Te eondii normale de temperaturk § presume un mol de gw ocupS 22,411 devarece ‘yolomal ocupat de o molecula dopind de natura i »25, In acclensi conde presi i temperatur dstants mec dine molecule wri gaz Se we dere, ae in sel mi bee pt i 26. La acces tempest as mol din oie aubsanl are sceesi cir deoarece wi mol se Na molecule. 27 Esl termi luau ltr emodisamie se objine cfd sistema ange in stare de ‘cl lenmodinamic denarece presupune ca temperatura si presiwiea sisal st fic aeleasi n toate puncte 28, Misureen pins a temperaturtpresypune ca sistem sang I ei. temic (8 coral termonetic deerece niaraes acosta este indireest nisurnd de opt un arama l erat ermomeiic ce depinde ve tempera 29, Subliresempicd «une sea termometice presupinealegeicaabitrar a uni singur {eper termomiricteproeitil devarece insrvailcorespunz3or usu gra est cas 430, Msuaee tomportunicorplui une persoane coun tennomet es mercur presipune Uv conact de edeve at nie fxmomotra coral pesoanci respective deoarece ‘emperatra compl eb ae sbilizeze. 41, Paneipil tans echilibrol tennie se bazeszi pe observa experimentale dleoarece moat steele sunt in eh temic. 432, Te distene t inte molecule la care fosle de erate le ehiibreaxd pe eee de Teepingare eherga potafalé 2 moleculelor este minima deoarece enetpi potcajalt poste i negativd 53. Tempecatur pone 1 defnith pen) sisteme continind oriett de pujine moleule deoarece tempera no depinde de aural de molec 34 Tepes peste ut ain ate deere ein de vic rte LEGILE GAZULUIIDFAL 35. Penta micgoraa volun gazeorebuie si acon en ofr supra lor deoarec, pin apropiereemoleesleor vor preomine fotle de respingee 36 Hod lil pete tine dere molecule li secxercith 47, Moleclele gaz deal se coenes pecfct elastic deoarece sunt presupuse sei 38. Molecule gull ies au au nus deoerec sunt pantfone. 39, Pena se apron de modell gz del, yazal rel ebuie fic In pest mics temper oly ma deeuece trbuie a8 pum nei dimensinite molecule 51 forse dine el. 40, Groene dine moleculate gsosll deat gi pereil wssuui su considerate perfect astie derece molonlle ri iltstioneaz nt el. 41, Viteze medi 4 molecule nal giz aft in eciltra temodinamic et 2x deoarece sigearen moculelr ese otal dezordonats 42, Gavele ideale mu aw energie potetild intemt deoareee moleculcle or ou inieractioneas. 48, Boergi nim gazcor ideale et o maven sais devarece poste Fi exprimal in fief de vitezs patil medic. “4. Dap un timp toate moleculele unui gxz ideal vor aves acceai mirime « iezei ‘deoarece, pin sions, mcleeulele vr face transfer de energie. 45, nro tausformare izoter + wi gaz ideal presiones eryte direct proportional! cu creeres yolumlui deoarece ae modiick murda de ciocisi, to mitts de timp dine molecule pre vsul 2 46, Pent um gaz eal dat, hiperbola eorspunciiowe une! transformist izoteme te Coondonate pV este cu at mai depiiatt de ane cu ft temperaurs It care are Toc transforma este mai mare deoarec, ia temperstri mai mii, produsul pV este mai 47, Tntre wansformare izobast » grauli ideal volumul variscd dueet proportional ci ‘aria temperstaabsohie deoarece Varia tempetturi, exprim 3a K (Kelvin), te opal cea exriat nC. 48. incootdonate V-T graficul uoei transformariizobare pentru un gaz ideal dat este eu att hat icliat fa de axa Tc ft presiuaen la cae are loc tewsfrmare este mai mie TTenarece wngenta unghiut! diate grafic st axa T este javers proponionals pe 4p, [ince medic izocot resumen crete deoarece crete wits ternic8 a gezi So. iuice tansformae zocor! 4 gaa ideal presines varans liniar cu température ddeoarece vicea molcelelr cree ln cu temperatura absolt 51. fncoordouae pT geficul woe transforms izocorepentu un gaz ial dat este ou att de coor ee da oca T cu oft lim ln cae eos transformares est mai mare vjunarace angentaunghiul dite grafic axa Teste det proporhona. cu volun 52, fnegia intend a gazuhi diciro comers cae se Incilzete cesie deoarece energia Jer depnde ml de temperatark 153, Moan yom de scr umed este rol mare dect a aceluagtvoom do er wcat la ESAs tempera presine deparecescrl umed [Link] mat ml moi PRINCIPIUL J AL TERMODINAMICI. APLICAREA PRINCIPIULUL 1 AL: TERMODINAMICIT LA TRANSFORMARILE GAZULU IDEAL 454 Calura gi Neral mecanic sn simi de proses deoarece ele sunt forme de sei de ‘rere ne sistem exterior 8 455, Chua sl rl mecanie se rsort fo J oul) deoarece cle reprezints forme de xeric 156, Caldua priits de um sistem ete pov denarece, prin pimitea decks fi rete asa ernie ‘57 Laeal mecone et forma de energie eae se mai €l pesupaoe ntificarea volunulu copii 8. Lara neanis pit de sistem este negliv dearece un sisem care primeste = ‘nceanie fg migorea volun 59. Caldura epcznih forma de achimb de energie prin icin dezorconate deoares, i froma arbmbulu de edu, se modifick ata temic8 a moleeletor 60. Unilnea de misurh pent elldura gi lura mecanic ess J Gouleu) deoarece ambcle repredint fore desc de cB 461 eerste unui mol de pz wonoatomie et mash mic det unui mol de Dace aft a acca temperturt deoarece masa molar a gazuli monostomic ete Sitotdeauna nl mick deo ecu isto. 2, Energia item tm gral ese mai mick decit anol cami eyale de gaz ie dle ances tempor deoarece molecule yx real intraeones zs 63, Dick won get ideal i dublim temporanua energie st Sema se dabloazh deoarsce ‘coer cin inter este dzet proportional temperatra. (64, Deck unl gaz real Hi dubly Werpertics evergin su inferS ae dobleszt deoarece erga so intern est direct proporponalé eu emperata. 65, lncouprimareaiotermi a gszuli real epergia tems a acestuiaseade deonrece cre Forel davai dine moleule so esa prin mie ordonste deoarece a66. ©. 6s 6. m n n. 7. 22 3 Po 5. 6 7, 0. ners intra wn ez batomic exe mai mare det # wmia monoatomie deoarere ree a oral bitoni ew ma cote grade de Herat dee@t cele ale gi rent atone cit et = AT ee pt dni grade de liber Dock gar efeeast hau mecaic temper loi seal devarece In orice derindere zal se iceste. ‘rin eompamarea inten un gaz ieal,asupra gual se efetuea Jers mtcan tdeonrece cera ier azul rimtae const Deed tote molecicle uni gs tea! Distomic dsociacl la temperaturs constantt nue interns crete de 12 of deoarece gazal devine monostomic ar are wn mr fuble de molecule {Vern energie ire a unc ssem temmodnam fs roceen dint-o staré that opine de pl uansformai deoareceQ iL dep de ipl transforma Framal prnepiu a ermodineinil fm traneferl de energie pore fi fects dat prin migck deznedonate au ondonate doarece engi ma se roeza si dispar Primal princisie al termodinamicih poste fl sts matematic AU-QL deoarece convene de semne pent Q gi L sun ite Fare ttwforoare click AUC) deoarece, pot transfnmarca cic, trea iis oincde cu een final ere tamformare chick Q>LA0 deoerece tnsformarea cities eae Intotemons reversibil Ui ster poate efecto ern mecanie dc. primes Blk denarece AU-Q-L- Un sistem ear priteyc o canilate de cAkrk de ST gi un Ineru mecanic de SI va ave |AU=0 deoarece AUMO-L {iro destindee in etmosfertsisemolefetucazt L deoarece ef mest volo Tito destindee sistema primes eldur dvarece el efestver Ira mocaic. [Dock wn paz ideal efeciyezi o tansfomare izwerni AU decarece emu pimeste cals fa ransformazeazohae L-pSV devarece lua mecanc vrai de voum wa nel Jrtcasformareaaisatc’ Q=0 deoarece in acess irmsformare T= Tn stom earecvolueazd zocor ma schimb 1 cu exterior dearece mu an Ie migee ordonate LUnitsea de mast a cikiuié molar exto "> deoarece ex sepeznth fra eed cesar un mol de substan pent i sia tempera cu 1° tae dr na i che psi exif Crp deneree v= otra specifi ead ca cera asi imu dearce «= 6 jn climata oceanic voile de lmperiue sunt mai mici eet in cele continental conespuncitonre deoareoe ay are alr spi re. ‘Cattre molar ou depnde de transfocmaredeonreceen este o marine de ste Clue molar Te volum constant ete nceeag\ pentru tote zee ieale deoarec, Ix Solum constant, gzal no sehmbl Lev exterior CCaldura molar la presiune constnth ese acceagi pears tote gaze ideale bintmice deoaree ste ma xcelai nuts de grade de her. 2 CCetdra mola fa presune constant este msi mare dest en la volum constant (pentru tum et df) devaree in trmsformara incor mu se efetveack Iucrw mera, Cnccntl oditae al guaclon ate sienemitr deoareee cl ace valor dferite in fune(iede numaral de stor din molec In coordomse pV grafic ainbotei este mai inlinat dec lizotermet deoeree 7 {rn cuocdonse po¥ grafiele trenformiloradibatiee penta un ge ideal moncetomic apostate sunt ofl definate (daca pornete de a sceeai presiune 3 volun) ‘deoorece pent ambele ae ceca valoare. ola Robert Mayer ot acs ple)" dares = Du ete pois consinires unui perpetium mobile despein ‘fora fn ere cldura 9 i trasfornet integral in here mesanic, ‘PRINCIPIULIT AL TERMODINAMICHL 7 100. 101 ‘Nu este posbilé teceree lari de a um cop ese tuna ald degarece eidura este © ‘nmi transfer de ener prin mit dezordonote. ‘ieumotor tem cine i fi fn comet ox dou surse de eldré un rece wn cal UTenurece foes ccls monoten sistema ms post coda Lin exterior. Rendamenl ecu Camot este mal mare deci celal ricérui motor temic devarece ich! Carnot ete cil ieal Randamentl uni ein poste f mit main Vropeatra soe calde st mieyoro-o presse suc rel deoorecerandamentul orci ciel mai mic edt inci in eoordonse pV parcurs in Seas trigonometric pate ft cichl un feet Udenarece ined parca in teest sens sistema primeste clk de fa susn rece $i furs meson i cedeazt earl suse cal. ‘TRANSFORMARI DE STARE DE AGREGARE. 10. 103 10, 10s 106. 107 108 1, 110, itt In punt etc densiutalichidae este egal cu densiaie gral deoarece interval ddevolum de ichefiet se edues Ia un punct {6 Nihon ee tenanen superficial a cidull ete zo deoarcce, tn punch, ikki mi ae sopra bers. Te put ee energi cnt intent ichidult ete acral cua gz deoarece fe Pomel ipl ih re supra ber Pe rretowtle de [Link]& cSkiu cu extrioral deoarece, ta Eansormile def itor Ig modi nergi inte inioms. Fre de bd aldara Intent ene 0 mlsurh a veritici enersiei potenile Bar eoarec, in transhormarle de faz, eisteml nt fi movie enecgia cnctick IRE sea ae ac xaos ded doarce, rinse ener itr coals cet SEHR SE anid ch denerec, ia epi coer inert eo Scarce fceon cedar de ert dosrece i mpl sli, empeatr te modifica dad mse motif gresones de dasa ial ms mo evap’ fam hd sel codec item eld a et rer age etl de nrefne nemolecular - icgrech a er ecinh de vaporcne a ape ee mo are det cal ten eae te elim a sot deverec, a condensate, sla 3 deaNimae recta cat ent Bna 6, a. ua ns, ‘24, ma, 1%, 124 12s, 126 12. 12. 129, 120. 131 12, ‘Dac in tmp opt presiunes mise modifica nu se modi nll temperatura cospuli deoarese energa sini ner scorplui nase modi Seotburlecopailor se formete,n general, aproupe do supraajapomdnnlui deoarece fle se formeaza prin inghearea api ‘Toomna arituriletebike ce adic debarece arn seine ar fi afetate de ninsori. Ghetai permanent alunecd pe veramii muon deoarece gheajs de le supeaiya piminil se topes din cauza presiunll exert de strurilesupeiore de heal. Vaporizers in vid se loc tune ind presiunea de deasupra ici este msi mich oti pes de satuafic aici In temperatura respectivi deoarece lcd ese tai dens doo eazal, \Vaporizares fm supra are oe oar dack presiuneastmosfrc8 este mai mare dott yeshinca de saltraie a lichiddel Ia acts temperatuh deoarec, dick presiunea timosferic este egal presiuns de satiae ichiduul la pce temperatura oe tu ech namie ne lich gatmosferd. Viteza de vapoczare a supma depinde direct proportional de soprafija beck a ‘chil deoerece cid ae txsune superficial. \Vaporiarea in foth was cid ao lo dacs presiuneaetmoserict est egal ca rsunca de situps lich In acea terperatuh deoarece, In temperature de Ferber, denallaalchidolu devise eal cw cea a gaz ‘Vaporiars in supra poste eva loc doar dack armosfera i este satura cu vapoci Jichidafel deowree, dach aimosfa cle situa cu vapod lichidulul, are Toe un tiles dinamis ine lichid vapor din amos, Vaporizares ta fe nes Loe la vice temperstr a cae sbstana ete in stare liehidt deouree lichidle nua for prope ‘Vara incline alate fn consousie este mai ricoere deoarece evaprara a We cs sorb de calor. ‘Apa go elldud apectica mare deoaree, in intervalul O°C + 4 somali Is stare 1 presioneaimesferct normal sa fcibe 1 100°C deoarece la temperatura de 1008C [lesiunes de satura ape este do aos, Ea munte ap fede Ia o temperati mai mick de 100°C deoarece la munte presumes ‘te mel mica de stmosfert. CCaldurile Tatentespocifice sunt marimi ceracerisie substnflor deoarre cle sam risuri ele varie energie de lgtiad dine molecule corplui in proces! ‘eaneformiri de feck (CMe Intnte spcifice depind de mass eopulul deoarece ctor absoibith emu Sel de Sp pat ala tsar dei a cet proprio ‘masa copula (Caldura let speifick de subiqare este egal cu suma dntre eu atents speci Se topire pls oes de vaporizae dvareee varia energie interne poleoiale aur slid J woceres in stare gazoash este owe indiferenc dack uecerea © facut direct sa prin fxermedinl tr ichide, Denublimareaaze loc eu cadare de edurk deoarece, la accas! eampenturt, energia Solidi! este mat mcd dost a eau Tarun este fone fig chr acd ma ningo pe crengilecopocior sau pe cab s frmeart um stat aseminstor ape deoarece wpa dn stmosfar dosiblies2i. Nu toate substafle pot sublins deoarece nu toate subtle spot gis In tare de pa prezint 0 ae Feira cx © sibsangs at pos wim en webu sf se head ew pesione sub ‘resiunea punculitriphtdeoarere doar in acetcazslidl se poste pis in ecilibre cu vapors 138, Carbonul are dous puncte triple deoarece carbnul Jn stare sold se poate st ccistalizat sub dua fom. 134, Punel rp al ape este uit pent deine Kelvin deoarece puncte trip ab ‘pe ste pric! eproduct (CALORIMETRIE xe 0 cantite de 135, rim plaipi a ealrimeictafimi ef, dach un stem pimesie oct aim Tee intra str nl, aceasta et murs eal x cra cot In Sansome inv dearece eas exe nian ees 136, {uiaa"Suen emndiaan felt aaa, pent ple din sistem cae ehh {Elie in eGrae“Oyadearee coors caser 137 tan! ni elie ee fo da eal drarce fn cloimets tempers tebe ss unforizae ct repo. : tot. Gari tebe ot nue un sinh lt eal ai de dd cen auras coparledn elon eble st jug epete le tempeatar eit too, few pre eo ai rez temosual © ceszh vid deserece vidal ete iparterieperet. 140, Guam Se sunt mai ne folie Yeni dest ele spe denarece trl Gino consibi loa lee peo pur lms, ni bg eo ph eee Semen ner fete pot inal ie uo, te eg en operat foarte cbr contin fk (a) denerece Toe sofa se ec satrdeae 113, SERV mrt ete mal pon ger det clad et sein deoarere nr Sezit cir prin ighetaea apc,TERMODINAMICK probleme UNI TERMODINAMICE DE BAZA jem temniet @ melon de dogen Ik tempat CITC te 7 wees g) os @ ve casi boast eB “ Taps dings vitezl tec ale mean de respec Oa seo alte roe cmp, : a ©! is ‘ a0 ea a ‘Numi de molecule de apt (7-102 dint-un em’ este (1 1,66:10"" ke): ‘A 610" B 3310" Cc. 33407 OD 610" EB 16610" ‘Saree dts melo nes i cn eco" SOE A) 3510" m B 0991" mC. 10-12m D. 7340°m B 1210" m Densitste moleclelor unui gs ideal in esodiil normale de temperaturh gt presiane ete: cule a oo meal a mat BEC, ai = roieele rolecde pari CED zr Dessitstea seri (ve29 —£ yin cod normale de temper i presiune es: c ak @ wk B12 tun emer cv fort i, grocete mas) in 20% Os (“32 o£) 80% Na 18 £). Masa motard a amesteculul este: a 22 £ Qa ewe nol nol ‘nol z £ 0 Bona. a ae 1 ol % Un amestee de gaze este format din v roli de gaz avind masa mofark yy gi molt Aintean al gaz eu masa molar yy. Masa molard mediea amestecnli ete: Bl ern are 2 wh 2) pte 2, were ar 9, Dac dot ave vad msc my remem fase moles respec Ws se medec, masa molar n mvetecul bits: peacrre mater tee eer mim mm ia (By) tend gp 4h, 4 my tat Hate 10, cto fen inv eg iiazd mmral mel devi: a) de Bow cy p Ly a ue 11, Deed fjane Fain v mel de gz tonic oo masa mals disociae,wasa moar renal est: wes lee (oeen B. c OO) 17 =f D. (pe E. (Dn 12 Donte fate f din molecule uni gr Wstomic fla a presinenp discret, ite care vlumul temperate se modifi, pesuns devine D 2 oP 7 A a c (On “ep nits B) ee ce. LBGILE GAZULUFIDEAL 19. La dexchiden obneau um ves resin exci sce on 40%, ia temperance sen 10% Cot ud send ss ea? 3% B2% cs DB. 66,5% E. 12,5%. 1M. Ga moor pref tatonal inch 4° jn apc gent 105°C in pcre be. ‘Temperate reals coincide cu cea iit ‘A 2C B50 c. 60°C D306 40°C. (0 pomp de volum y introduce nto inn de volum F flat nial In pessnes lnuvosfricd, Presunea in incinté crete de n ofi dup um mumar de curse ale piston ee: wok Be inte oe EG npomp de compresume evind volumul itoduce ea ar Int-um ecpiont neil adiabatic evnd volumal Vin eae se wisest er la presunesp». Numial de pompat ‘neces pent ca presianea ah erased dem ri este @) fai tt B. E ce wat iy ee 2 lee! eet ies ee ae eee ee i) eer te a ace t rome oe pesve oe eer Awe gee ac, Dy ¥ nee > Ee Dp. ma” Bm ¥ 7 fn desc! din Figur pistons exalt mobi, fart ele dul compartments 52 ise: lle 4g (iy, = 208 eel Hey = 4; cen tempeh “Votumul (exprimat in procente din volumiul total) ocupat de Hy este: ‘A sos ‘3. 6 oT D3 @ ow mlm | 8 9. Dou vase Wnts, umplute eu H, sunt nite eu un ub to mill cia se afi o risdtud cu Hg, confoee figuil, Dack se inllzegis guzal din ambele vase cu 10°C, psstus de He G@) ee 1 1 A B, se vadeplas ctr was! afin EY sevadeplasa cure vasl efi 'D, aus poate prciza din cauca dtelr rex puting FE, dep de presiuns inal a gezeor din cele dous compartments. 20, Tato inci n vid 0 eet aot la presumes p= 2.10" 2 i ternperara 27°C, Care ese temperatura maxin la care incints poate fi inet, dock aceasta ms te Sepa iy (a) we Bowe |G mC a), Dare B 7o0re. 3 fn descoul din Br, fm ese douk compartimente se genset 32p de Osa T= 700 iar piston central este mobil stare masa de 250, i supafafa de 1Oen ind Ver 2 soul wot expla te: A. wh Bb 191 © ol D. 091 ack 122, Dow eciperte avind volumele Vs rspeciv Vo contin gala presi ps respect ps raced! temper Unind cele dous reciiene rita tub de volum nega! resumen devine: a Bae pe ee eh HA Darr y ) satel din igus pistonele se pot migcu fick frcare gi sunt fn ehilibns zee 1 gat coseg temperatar. Dal pistol dit tanga devine permeabil petra O; ic cel ~ Gin dreapta Jevine, penueabil petra Op s1N, Ylumul compatimentual din stage ‘vine AY a 3 a now O. ™ (= _[* Vee a 2. inal i fies ora i hp een A peel B. Veup? S peeT bv Eomev. = (/ 2S, ach volun unui guzel se reduce ioterm cu SM, presiuea I crest c A 50% B66 1a D. 33% BE 15%26, Dachoresiune un pr ideal eee insor cu 23%, tempera Coa 2 a ee sealecus% Erste cu 6, 27, Daghemprr el el omic 2% dens reste eu30% «BL mando c03005 C, sade cu 50% D semleon23% Earle co 29%, 28, in condi in care 1 ex lll int- init 2 inczeste eu Ar=1D(°C,presonea sa roe 033% (oe negli diltrea incntd). Temperatura inkl ese: ‘A 100K BOK ©. aK D. 83K EB 30K, act sistemel din fgurt exe jez vertical iar deplaaren colanel de Hichid ete at, presumes init poet thy yan? Banna 2 2h & A ooh FMEA ggy =A #1 Do : ae =m =a (0) det aeons * 430, Invonfonmaea din gud tempers maxi et: era Eup oe. Bl Bm ” 7 2 ah e teh WP ae ae voy v 51% in wanstormares din ga volun Vea vi B L2vy c 18M Bia 30 nin dine cattle calor dua ee este: et Beye cee Dowels Bea rec figura fost trast In aclas volum pera cant diferite de gaz ideal Pa * 43. Graficele din Gwe au fost tramte pentru aceengi canlitifi de ear Relotn dite resin este: A pe B. prt © pep D. pete Beep v vy 7 ot “4. Gratcele din Gigurd an fost trate f ceeasitmperatur pentru aceeasi mast din gare ite, Rela inte mesle mole ale eslor dowd ysze ete (2p A arn B. 2a Cary De diene Busts P B Pm35. Ia descaul din fgurt gaz ete infil a ehiibeo cid inayimes coluanelor de chi cesteaceeai in cele dou rai Eounia ce desrie tranformarea gamlul ature nd ssiemul se Incalzeste (se neplieaz ilataresFichiulu) este: A pal Bpeeveh | C pea D. VepT B vad z T PRINCIPIUL 1 AL TERMODINAMICIL APLICAREA PRINCIPIULUL 1 AL ‘TERMODINAMICT LA TRANSFORMARILE GAZULUIIDEAL 36. Un ex idea! sufers tensformazes termodinamick din figud, fa coordonate densitate- tempera, fn aceast staf p ‘A, azn nu schimbs crt cu exterior 1B. eral mocanicschimbat eu exterior este piv ©. conzentrfia molecular scade Dual codeach oldurd E _ presumes ena sca, 37. © cantitete de gee ideal snferh o tansformare dupi teges pV* = const, n> 1. Le destinder, gra ‘A. serene B Tasemodifca ©. setuczese D. decd , se rceyte(y ind exponen aisbatic) E, _ nse poate preciza cum evolveazS fa a cunoast temperatura 38. 0 canttate de gaz ideal sufrt transformare dups legea pV" = const, O< n <1, La destindee, eal: sere ‘Tau se mosiick sctncilzege ack n<, se fnctzese iar dad n> 7, se ees ( ind exponent adiabatic) ‘se pose peciza cm evolueed fick a cunoage temperatura, Popep 32 38. 40 41 2 4 4. 45 Un gaia! pomeste, penny ficcte din trnsformisle umitoar dint-o sare de shiliteu dad, Primind 0 canfitate de efldordajunge in aes print transformare ‘ole. Pravin aoveagicaniate de cldurdajunge in starea B print-o transformare faobar, respec fa Cprintvo transforma fzcor Inte valoile vitezelor terme ale ‘moeculelor in eee tei sti exist elaia: A MWR B. vscvecm C vacwerve D. vaevneve EB weveeva 5 care ocupi volumal de Hit a presiunea de Se eonsiderd un gz ideal avd Cy => tam, Print-o transformare izocork se dublezi presianea gazului, apoi_print-o itansformare obark se dubleac volun gezuu. Se cee lucal mecenie scm do em "A. “pingge 1007 ——-B,codoazi 2003. primese 003 BD. primeye S00) primeyte 2005. (© mast m3 g de giz ideal se destnde izoterm dela voluml inifial Vj = 11 pin to Dresiune Gali normal (pv=100KPa), Viteza termici a molesulelor est YI has, Lacral mecanic efecto de gaz est (sedi nl =23): A 138K B. 2kd © 23K D. 46K BE. a31W Uv amestes exe format din w moll de gz monostomic sy moli de ge titomic. Le volum constant cAldra mori amesteoul este: Ade oe Ayre Suk p 2M, rey Phe fn dout vase fochise ermetc se gAsese m moli de gaz monostomic Ia temperatura T, respec uy mol de gaz bistomic Is temperatura Ts, Puse tn contact termic, cel dou ‘yse vr atinge wtosen temperatrt de ecb: T+, p Mase « @ Maun z nt 7, Hh. whtnd, whe, beer Bae {in dowd inine de volume V respect Va se wisest vy respectv vz oli din acelast ge, In temperate Ty respect T, Cele doul vee se pun In contact print-un tnb de volun i Dupl singer ecilibrlupresiunea et Tn gael e pa leces torneo weit) tH neh fies Ja transformares din Sguré a unai gaz ideal clldur motard este: A GC B. Cry C 2CCv) Sao Eee n46, 47 49, 50. ef 54 > Pent a dubia izobar ene items U a una ex ideal monostomic este mevoie de © ede at pu E Pent a dabla incor enerpia inter U a [Link] ideal biatomic este neve de canttate de edu Teed a oo c= 3 7 2 ee Ew. r F fs! Hintomic este meveie de 0 a fy B ou 3 2 DU £ 1 anfeioars nu este core CCalduragpeetticg #15 5 eee a wy A 418s B ic ig K D, 4185 BE 103 kek lek CCocfieienal adiabatic 1 pntra in ga ideal rat exe: ce ea eect oe edie oii se niguroacs enargs Gani & ie ga Dain ns 09 adinbatic de 2 oni? 2 2 cae a2 sia Eom, ‘Velumal uni ga ideal al chr exponent adiabatic are valonrea 7a fostredus dene Js aterm gio dail adiabatic. De cite ori este mai mare presivnen final in cazal ‘Comprimiiladiabatce fof de cea in cazal comprimarti iter? at Bot coo! > owt Eo, fo comprare lent uns ga ideal flat ftr-oincintd neizolatéaabatic volar ne Se dene. Pressnes gxceh AL crestede Zoi B. scadede2oi ©. D. sxadede dort E._cresiede 8 or. nw-o comprimare bruset a unni gez ideal monoatomie aflat into inci neizolatt auiabatc volaml seade de 8 or, Presiunes paula: ‘AL crestede? o1i TB. seadede 20; C._creslede 32-de or) D. sende de32 eon) E. _creste de 8 ori. 55, Dact un sistem cedeezio cantitate de curd de 3 J si efectueazd un lueru mesanic de 3 ‘avian energie sle interme va fi A B 6 ee) boat B31 56 ack uni gee afat l p-I0® Ap sh avtnd V0 11 eesti: tempera buh 4 dout of, Iucral mecanie-va 41007 Bit co Das Bit Sim gab ala a pesina got) 3, yn lm 10d fasten oun Caldur primi este (1n2 = 693): a 63! B03) co D. 1386 E1386 SR Un rat de pe ideal flat la 27°C ig dableaeanbar volumal Lucrl meanic z feta ese RABIC ate ae ork 5 8 2m |G aK D2 Bo dusarh. PRINCIPTUL I! AL TERMODINAMICT. n yor aie pow: sista a figure Rerdamentl ila Camo ear ar funtion Snir temperature exteane din clues A 50% B 5% CISA D.73% | EAE% 60, Randaaenleiluui din problems precedents entra un gnz-monontmie ex: ‘A. 50% B. 2% c. 154% D. 13% BAe, 5, nana sen ot dt 61, In Sune de raportal de compresie afiabate gi dou inocote este: Bo c 1 88, 6. 66. @. ‘Rendamentul uni cistu Cam exe 5096, Cred temperatura sus eae de dou oi randamentl devine: A 2% B 100% 7% D. 66% EB 3m ‘Rendamentul uni chs Camot ese 50%, Micgorind temperatura surselreci de dou ti ‘andomentl devine: A 2% B 100% c 1% D6 E 3%. Un ejela Carot fetionezA tne femperuie de 2° si 127C. Mirind temperatura sors cle ev SI°Crandamenthl ill crested: A. (330% BR 2a C,1sori D. 0660 Bork. Un sicla Camot finejonearé Tame temperature de 27°C i I2TPC. Micgorénd temperate sure rei ou SO°C randamentaleicllu ree de: A 13306 Bed G isos D061 EB 3oi. (0 masindfiorificd fancioneazs dupa un ciclo Carnot ieversa (parcurs in seas ‘tigonometrs) ate temperate 23 gi 27°C. Stn cf motral are puterea de 100W ‘ll extras in interira ideal (5a rece) nam min est ‘A360 BK C603 D. sid E300. ent frigid din problema anterior efcaitatea este ‘A 05 Bol C025 oes B 2 “TRANSFORMARIDE STAREDE AGREGARE 6 6s, n. foto inst cu V-224 cae conjne sr Is pesunen p10? 29 OPC se inte 5 de ap (voluml ops ete neplisbil). Sistemul se tehide emetic si se tnetlzee Ia {u100°C, Presiunea devine (ilaaen Vasu se neglijeaz; A week, note om aseadl D, aoe sg sci Catdre molar cota amexcut in probes precedente A BR cok Se 2 dap (oh oes). i tk fn ag Sse ese aera Aen awe nett D. ao S z s3360° 2%, n (Cauca nvr io emesteculei din problema peseden ee: ae ae caer DR b ALORDMETRE 12. Osan ea 1 amet, sine 80 mas m8 50°C. Temperatura de ecilbe ind 20 raportal este | 7 a2 1 1 : AS Len = 7: in dept °C sen prt 10g de ee aah u 138g ot 093 & agi ‘ek a te ee on Ee : 1 tas cic amet 00 ea I CD ag 2 La ek wane oO Ba ©. 066 Baa a 75, Tatrain ealorimetru se gisese 100g vapori de apa Is 100°C. Tn calorimetns se ‘introduc ‘o : ia se de pt OMS, et, ig de gato OC ta i mat Se ap va 8 03852, uel Ze Si ee Eis 16, Da ew ond de Ot JO ine 8p vps de n. ‘vase (guzele sunt considerate iesle) TSURC. Pand fn contact termic cele dk tempest de ecliten va a 1255C B uggs G.130°C Dome B33 Us Str cu besa (pte bss 9=4527) evindrandaentl 50% ee {ojost pent a eibe ape alas Ie 100°C, Sind oF Dertttoul consumk m=1208 d= Me reat pe oh nt-n minut se objine 0 est Je wapor (y-2,28 1) de ‘sia pe ot In clyineo mash de wopor (2.25777) A dg B28 ce D. 500g E, 250g. FuELECTRICITATE I Complement CURENT ELECTRIC 1, Care lest ston et Son cecebce ea nin) SSSI Sams eee aco rc scone cst Bea ern cee cea vverew rei bie pone de Sr dtc dc cule cocrontore slr 8 URITER te eatat ning nonce see dat-u t Drea clea e vo ina ni. ee ee cece eee A 340 B d0% como pb. 340! Bos citer, 4, Jn soli curenal electric este trnsporat de: ‘A. electron ibe molecule C___ joni obfin prin disocierea moleeulelor in wma dizolvirt 1. joni obsnuf prin disocieres moleculelorn unma afin curentu electric E, macromolecule, 4. Curentalelectiereprezinet ‘omigeate oaecare a sarcnilor letrice 0 migcare dezordonatlasarciniorelctice 0 migcare dria a sucinilo electrce ‘rear de saeinelecirice Geplaserea electonilor pin slut ‘Penta cain eiteut inchs de ctren electric & crcule un cuentefecri trebui ea tn poaze st existe mai malt ezstoare sexiste col pun 0 sued si existe col putin dol surse siexiste un ampermetra shexiete un volimetry, 1 urentuli elect repreznt sarcina ce trece pint-un conductor Sarcinn ce tree print- sefiane a unit conductor rumsrul de electron ce trece int sefiune a unui conductor furina c ree prinr-o sefiune a ua condor in enitatea de imp 6, Intensi noope Emenee Incr mecanie neces transport nia d saein “nitates de srs intensitii curenttu electric) ete: ‘mite fundamental i $1 citatedervats in SL sbmaliplu al voll tip vot 7. Amper monee LEGEA OHM 8, Unittea de misurt entra tensunea elctict ete i ad a 7 c 3c F se Db. Vm Eee 9, Tensinnea la bomele uni sezistor este: "A. _ direct proporfionsls cu interstate eurentl prin rezstor B._invers proportonalé cu intensitaten curentalu prin rezistor C. direct propotioalé eu temperature DD. invers [Link] temperatura -E, _lavers proportional cu tenatunes Id borne sum 10, Tenses fa borne une sura> ideale, alate singurdintrsun creat, est: "A. i maze dectt tensivnea electromotoare 'B. _nai mick deci tensiunea electromoteare ©. egald cu tensiunes eleciromotonre D, depinde de rezistena inter a suse E, _depinde de rezistenjaextemd a circuit 11, Tensiues Ia bornele tei surse teale cu E gi, la bomele even este Fegat un rezistox avind R ete AE BEAR Cc Ba Dot EB Ik 12, Rezistenjacleticd.a unui conductor: is din nod in untae de tmp gal cueume tensiunilor de pe crc 22, Suma tensuailor eleomotcare de pe un och de circuit este: ‘A. egalca same caer elect din och 1B. Gyalaen sume cdeilor de ensue de pe och Cage eu sums eisteaeor de pe ochin de eat 1B. qgalkew mumara de eleeuoni ce tec psn ocin de cru. E,_ggalten sma ites din wel ach de cea 23 fau-on sicult oo m nod 0 pot axle n-1 ecu indepeodente din legs inti « hi ‘Kine Jeoarece: ‘A. ana ecustie deriva din eelelalen-1 ecu 1B. an eon nupoat sesh Cat ecu ese de forma 0-0 “0 1. peniwa serie au-» ecuti rcbuic st cunoastem Um. Fist wa din afrmafile sncioare m exe adovirat “4 0 eouafe din lena doun a hi Kitch est independent de elle ack ‘A. cosine mal mull amu confine msl multe nods (C._sonjne mai mall suse 1B. cline mai mule reaistene ici una in afrmatile aterioare mest adevrat 25, Dac int-un och de rej suma cBdoior de tensime pe elomentele de refes este wl, Seam c wa jnacel oci de rfea mu exit suse ensue lectamotoare BL aelcchi Je refainfenstate eurentul est 2210 C. ineirsitnw exis teasunielectonotosre 1. tase variance de mai suo sunt cose Eien dine varantele dem us GRUPAREA REZISTOARELOR $1 GENERATOARELOR ELECTRICE 126, Dac8 mei multe sure de caret se grapeazh fn erie (born «nel sure 8 rn sil utoae) "A. a borele gris bin tensime mai mare BB te bomel gropii se obfine o ensime msi mich C._ lubomele gps obtin © rezinenf msi mick D._ tebomele propa se objineo interstate mai mare Ele borele grup se obfineo intensitate ma mit 27. Dac mei mite sure de cent dene se epenz i pal: eae obj ls bore gris otensime elecnemotoure mai mite B. Seobiine labomele gris orezisent intr ma mice C,_scobfine la bomele guparit interstate mai mate 1D. nbomele gropari se obine oimerstate mai mic F,_Inbomele grup se bfie o rezisen extern mai mics 28, Dac ai mule yevistote 28 prpeazi in sri, mise echvale va fi Ae mate det cet ma mare resol dn gropare ma mic det cc ai mic erin din grape (C_egatlcu cea mai mare recited eropare 1D, egal co cea mai mich ezistenf din prupare E._nuse posto presiza 129, Deca ma mule ressoare se grupe2s in parle rezistnp echivaent wf "A omal mare duct cea rai mare eis din grpare mimic dett cea mal ici rezisth din grapare Cal cu cen msi mare resent din gripe plex cot mai nich rezitenfi din grace Epase poate preci. 430. Daci mal mute edison se gropenz fa serie In pura, ezstent chive vf "A. tare dec cea mal mare ecient di grpare 53. mic eet cea ah mcd reise dim grupare (Cal cu cea mal mare rezistengh dn grupare 1D. qaldcu cea mai mica ezitena dn grupare E, ase poate precizs. a‘1. Dock se leaps in sore douk resistoare identice avind reristnja R, rzistena lor cial exe: t : ned cok a i ‘a beet ran ci decease som nda, ste ‘A. condenstoal nase va neice B condensatoral se vm flees Ja 0 tensiune mai mick dott tessiumes estrone (constr mi va fineion un rerspitor fn cre 1D. _confensioyl sev inci Ino ensue egal eu tensunes eleeromotore ‘urs apo va fonefiona ce nermptor 5. cnndensafoal se-va inches Ta 0 teosione msi mare deeit tenunoe lesromotare 433. Bi afimmaia incor, Dac dou restoare entice se ag in parle, atc "A. ciderea de tensiun pe bore far este acces Ble vor fi suthite de creat cpa {© pterea debit pe ei doi vezstr vf seca D._teziseni pupil este mai mare ded a lcm rezitor i pare E_evistenja grup ste mai mica deta earl rezitr fa peste 434. Dact infensilaeacurntll ce state un rezstor se dubs, abe: 'A._ se dobos2svalare reistenfi sale valor ester sale se edocs la jumitae C__rleteaconrumat preciso se dbz’ 1D. putetes const pe reir ese dept cr E Clderen de tensive la bomele exis se rece Ia jum 135. itil altrt, valor rezisteselr sunt dup cura uma Ry > Ry > Rs, fn aceste gol ‘A. ceil de tensiune pe cei te rezitor sunt egale 1B ntensifaca cwrentalsi prin teitoral {este wai mare deeat ces prin recinul2 [Link] cirentulsi prin ict se poste calenla en formula D. toate reristonrle sum parcuse de acces corent E,tontevsintle dem sus sunt aevrale 36. In sem split tesiunea U. fn aceste conti: tate rexstoarele avind nceasi revistat, inte bornele A gi B se tensianea de pe eruparea pre! din ting (eaistorit 1,2, 3) este de tel ort ruai mare deat cee de pe tezitora 4 {ensiunes de pe prpares eral din drepta(ezstori 5,6) este de tri ont tai ml dectt ces de perezisiorul 4 {tensile carenilor pia rail gS swt in raport de 2/3 {ateril eoenilex pin resto 2 gS sunt in raport de 3/2 ‘tensile de pe restoarele 4 6 stmt in port de 3 37 fn Ggura altira feist au acezal Vala. Se pote ama z pase E c = op ® Wtbthak recislnja inte bornele BC ete mal mare deci rezstenia dnte bomcle AB ‘cloren de tensune inte bornsie BC ete mal mare dec eerea de tensiane fine bommele AB toate varintele sunt adevarae ‘3, Pent cri ltt precizai care dine relafile dine intensitaile cuenta prin ieritle porn de circuit m este adevirat: pense 28 Eee MW oge AR ey Is 1k 39, Dac o sas de Lem, reall inlouiegt cu alts care are acceagi resent inter ae ‘tem. dubl,rezsena exterieraraminind constant, wun: Ronee ects crea prin crc se reduce la junsate cern de tenshne pe restenia exterioar se dubz ‘dere de enone pe sus eredue a jumaate ‘cern de ensune pe srs amine const {deren de tensions pe srk crest de 4 orENERGIA $I PUTEREA CURENTULUL ELECTRIC 40. Ener electric depot sub forma de cura peo porn de cro se: ‘A Uls nd cu Dutt Bory 41, Pores let eo postiane de cei este A UH BOUL ce UH D. urt EUR 42, Ciara deena pe tae exit ese A Ul BOL © En D. ute EUR 43, Putra electri pion pe sun ete A EL BEL ott D RH Bef 44, Eft Joule oprezinh ‘A. incites unui conductor ee urmare weserii ui curent electric pin et BB, apwija uns cfm elec i url unui comfuctor taba de corent electric CC, descompunerea moleculelor inion sub ciumes unui curent electric DD. efeormrea de ora mecane de ce eimpal eecsic Eretsea condaciiii semicondococlor prin incite. 45, Randamentl wel sure in cazl in cae nem seama doar de piendeie prin efext Joule exe: £ t x es £ es Rg fr Tek as a 46, Poza siete de cn sei este main sh AL ReOr B. Ree c Re? D. Re Bree 19. a ante eile 2 6 ome ao pene ra 7 2 48. Rantoetl etc ant pu asin xa arc Ese BL am 2 foe 49, Fie doi consumafor, unl de patee mare, al dies de pure mic8. Amindolfuejionesza ‘onal I essinen de 1 HV. fi pune in paralel i simenti grupares Is ensunea de 2220. Se wa ade rimul cal eu puterea?: roe [Link] Caf: D._ ici ura E. _dopinde de orine in are sunt sya 0. Refstorlaexpresa U4 se poate fina e ‘A repent tepertars Bt epreaios timpul ([Link] Ul eprint reisenaretisorat , 1D. reprint leges Iai hsm penta pfiane de ecu .reprezin puereaconsumaté pe un rezistor “4 51. Dac se mae esto exteron unl suse rele WA incase caren pin cizcuitrest 1 cldeea de tensione le borele suse rete Celene ensiune la borele srs seade D, rexgen nerd x vrei crete [Link] dcbitla pe reziateniaextrioard va fi maxim dees valoaes rezsteni ‘Spiele vlourea fezstenelinteme eure [BFECTELB CURENTULUI ELECTRIC, APLICATIL 2, Cpl apt ropeznt (A bmp creat de srcnileeectrice fo epaus B, emlrine fics seals © omirime fines vectoratt D. ounitate de misurt TE cdmpl ret de sarcinile letice ta mea ke cmpali magnetic: ‘A. st fefldeauna pralcle sunt ange nfccare punt, Je veetorl indie magnetic ©. santjmotdesuns echiistate 1D. fediapoll ad. Sunt Efisiseale 54. nda magnatio eprint Se edimrine fied vectorial ce carsceizenckchnpul masmetc Boas fred selard ce earcterizeaa cpl magnetic Cun fenomea fiz 1D, amirime fcc vectorial co corecterizeaz cipal electric E. omirme fzicksolaa ce caracterzeai chmpul electri, 6, Unitata de mar a inact magnetic est: eae ‘BL BF (faradul) aoe 2 hee coe fa pico oa pra seer ee) See as elec yee eee De elevate <7 rematn age ‘A, T(testa) BH (henry) C.F (farad) Det raster 58, Fora elestommpnstit exec tre: ‘aren lacie tn reas torment un conductor suabint de rent clei et macnet tmnegaet io easig electric eps ltngoel gun conductor elects. oom 4559, For electromagnetics Th, adepinde de unghil dite conductor indactis megnetch B depinde de eerctersicl electric (1) ale mesa Cl depinde de lngimea conductor strat de curent electric 1D. _depinle de sercin elecics ce srtbat sefine a conductor fn wnitaten detimp E, _depinde de secfiuneacondctori. 60, Linile eimpulti magnetic roduse de un conductor reefilniy lung pacurs de un cent clectie sunt: ‘A. perpendicalare pe conductor B_paalle eu conductor! (©. cere concentice eu conductor D. rectlini paalele E esidistame 61, Moll inducic magneticeprodse de si parcurs de erent cet este nee ciently id 2 ier nee es 2 ler 62, Modula jnuclei magnetice produse de um cadre cireular de raz8 rex N spire si de Fungime lt ma mic ect diametol ete: a aL ae ee ae 2 ier Fs A a ler Eon 63, Limite empl magnetic al psn au seas: ‘A. de lapoal nord geogratic B. dela pall sud geogratic CC. Gea lingo paraleleor geografice dela et spre vest 1B. dea lungulpoallcor gengrafice dela vest srr es EL ikénta nu are efp magnetic. 6A: ntre doi condor retilini st preci de lugime 1 trSbitl de caren electric I iI iain distanta d se exerci o for uh a ae hh Bel @ eld weld ay Mile peas a Pi catte d 165, ac osucint electri est in eps ft-un clmp magnetic supra el ationeaza o for: ‘A. cleevomagnetca pe dren induciei magnetic a cémpelui magnetic BL Gleetomagaetica pempendicolar pe drcefiainducfei mapnetice a cfmpe ragaetic Lorentz pe directa indie! magnsice a efpwi magnetic ‘orentz perpendicular pe drefiainducici magnctice«cimpalu magnetic nv afiones2 nil 0 for. noo 46 66. Core dintestuaile urmstoare este core? feet ae 67. Flu magnetic este! : 3 0 a ee 2 af se Gres mpi erin np te: ee = oie 1D. dependent de mitimea suprafeei TE, tho este independent de orienaren euprafi 69, Unitategide mcurh a Hull magnetic este: ‘Wo (weber) BT (sia) c. F(Guad) Henry) ——-«-B,_—_ci una din ele anterioare 70. Inductana eprezina: "A, raportal dint Socal magnet wi cureatul elect prin creut B_vteza de variajeafluculii magnetic prin eeu. CC. prodsul dint faxal magnetic si arent electri pin circuit 1D. Viteza de vasije a tensini elecirice la bomele circuit E._rici una din ele anteriare. 171. Unitas de mtsurd pentru inductan este: ‘A. Wheweber) BL T(tesa) C. Fed) D. Wibeny) EL ie na din cle anterioae 72. Induetnelecomagnetick ese ‘omrirme fri scala ce eracterizeaS cfmpul magnetic ‘mime fzid vectorial ce caractrizeazAcfmnpal magnetic eoomemal fire ee canst in aparja inal clip electric tunel cénd vars ‘turul magnetic enowens fic ce cost in aparifia una chp magnetic atmcicAnd varias ural electic Eo unitate de masura fundamental, 73, Regula Lenz sfirmt: 'A. fivxul indus are sens opus eli indctor BL foc indus are acer sens eu cel inbctor oeP 2 4”(C. _varai sl indos se opm varie Mua inductor varias cul ins se opune ul industor Eflul cuss opine varie Muxuiu inductor. 14, Eaprosa matematcd a legiinfuchselesiromegnetoe et: 20 a Be Teor are) ry tae wos ET RAOA. 75 ack nada ppent nile nc mae des pel par o tensiane indus inte capes conductruli ‘pare un curentelete pia conctor spar tft otensune Inte capetee conductor ctx un cuent prin ‘art cl gn pin conductor ‘a are nei tenalune I capcteleconductorall ni curet pine “46. Dack ws conductor ce fue0 un ugh fc line uni cényp magncti se depen cu © ‘tect constant perpendicular pe conductor a capetele acess we induce otensine: A Bly Bo -Bivsnh —C. -Blvoosf Do E -Bivis. 77, Aatoindvetia reprint “A, apa une tensunt datos vari oma print-ua cut FB. spurs unui caren ect dators vara fla printrn cre (C._tmolifcnesinductanie dtr vara fuxuuiprint-n circit 'D_ modifoaes reise stort varnish print-unereuit nici din ele de mai sus, 78, Poute spare tensinneeuoindost "A. taal deed varie curetul lectin crit 1B) uamai deck varneh indactanta eeu (©. Gack varazs fic cual elect in cireuit fc indactans zeit dad cituial se deplasar ft-un cémp magnetic exter Educ iui afl fn cmp magneieextem vaca 479. Dackin-u cet spare o vaiajc» cuenta else "A. curl aufoindus se opine cuca din circuit 1B. quent aufoicus s opane fz magnetic proprin © Sorenfal ulsincas se ope teas a ome cireilat 1D, Gurcatul autoindus se opine varie chrenui in et FE _coentl ating 2 opuoe vrai inductance, 0, Fxpnesa energie edmpalsi magnetic n-an solenoid ext: A weliP BR Welt mpoee 1 wor 2 D. Well E WeLt. ELECTRICITATE I eauzi-efeet CCURENTUL ELECTRIC 1. Migotea cleewoclor fiber caustic un erent electric deverece, im toate cazuile Irigouea cectonilor ibe die ls un anspor net de sarcins electric. 2, igre dij a cleetromlor ibn prini-un comico rere esa elec cource, sea a, age Joe un transport net de saint elec 5, Pees ta erent lect sh duree fn inp tebe meat fren depot deosrece in cazcootar dispar free electrostatic 44, Pecos cunt electric st duireze tn timp tebui elit wn ere fnchis cae st aorrnd an generator electric deoarer elecuon ibn twebuie ren fa oval de mnde tu plecat penta a mertin dren de potent. 5. CDi loc eunsfonma cocgieonceare (a dec cea electcs) n eerie ce gery ycoorece elcctoni ni pot reveni de unde av plecat fn ipso unci neti 6, Gone elocrc se transmit ov vite fost mare deareceelsroni se depaeszt rin condor e vitezd foarte mare, 1. Bugrtoateti re deplaseard prin conduetor cu vite foarte mic (10a) cures! Dc trnanite eu vitzd foarte mare deoarece cima clectic se depateaza cu Sitecs fe mare @10"m/) eC ecu matlonar exe defnt pin fil «8 mundra de clctron cece rin jo» uml eel io unten de tmp ete constant devoree, fn acest x2, ‘itera or de ansarblu este constant 9, Caren cutie stoner este defnit pin Sap c8 itz de ansible eestor ee SS tn tn pin vee seciune a wou Cxoult devarece, in scest tz, numra ltr ce eee prin aie sofunes unui cra ese acl 10, Thenctstencurnfalal electric este o masurk a efeetclorcarenul clic deoarece © Tebege ce find sarin elecica ce sfc trneveralseflaes une conductor In ‘nian de imp. 11, Tue steatulai elect se mifsoat in A (amper) deserece ampeni! ese 0 te dems Fundamental nS 12. Tamatines slecomotoare 2 tne suse eleetrice repent ero) mecanc sfecunt ‘ns tanapora ene de sack piv des hngl fez cout deowece [ura nu cheltiese energie peru anspor lectronlo ea 13, Tebinnon slecsorolone x succh closrice ete egal co suma dire eles de Tepgaees Sua pi cadeoa de teniune pe chet) exteior deourece enerel > conserva 14, Tenses elecromotoare gi eBdoree repre esi, de tense s0 mlsoard in volti deoarece cle LEGEA OHM 15. Reise lectin depinde de tensune gi de inlenstaten cuenta cece deoareee pin definite, ae 16. Reaisivttea clocked este 0 carctrisicS « subsuntl deoarece co depinde de tempera 11 teaitoasart nts andar to 9 *®18, Recitviatn electric depinde diet proportions d tempertur deoarece pp Te cle aaj te ere coefifentl de emperor al recs poate i eomsierat nal ra a ia alii, valomea eoefcientl de operat al recistviti est mai mic Soci a meal pure, a0, La soniconivctoae vevstivitatn eade temperatura deoareceseizonducloece ‘celina de fempearut al rezsiviai nega fai, fue loco elton de tensime $i pe sures deoorece ms exis, fn relat, suse isle (ome stabs = a2, feo yerintenjt esi ave ioe a dere de tense deoarece electron se dplesenct prin eondoctoy dato tension letromotoare a sas 25, Tneasatn eurentlui elec in cizeitl exterior no depnde de rezistenia ine x ‘angel desarece eisenj exter’ mu depnde de ensiunesekecromotoare a suse. 24, Te an condoctor ee loco eidere de tensivne deoarece I deplsarea prin conductor, ‘ecto pier energie pin elocnc. 25, La sunciteatt (R=) tensimea a bore ers este 210 deoareeela=E. Je. ago (Re) corental elettic pin ssi ete maxim deoarece, inset ca, reitofa sure este ml mai mcd decd co extern. 127, Un ampenmets deal rebule stb ersten ze deoarece ampere monica inparaiel 28 Dach scuteb ita Go amr deel ossia $e va ade deoarece in acest az pein arpernet vo ree ur cuent fare mae. 1s, Unrvolietr ideal tebuie a abt rezistenf infin deoarece else moutee in paral incresit 30, Dae sour ict voltmet Heal nossa 92 = side deoarece, in seat nz, prin vol caret foarte mare. LEGILE KIRCHHOFF 51. Suma algebicd a cureflor elected ns, od este ro deoarece int-un od se Inline mai mult de doi caren 52, Suma cuenfilor electri infr-un nod ete ze denarece srcina clestrich 9 cose. 33. La aplicarea pre! lain Kitch, tn vederearezolvai use’ probleme, nto refen ‘hare nods se yor serie doar n-t ecu deoarece co-a de-a ma ecufiedeomge “notdeauna din cella 34 Dash fnirun ochi de fejen ma exist surse eecrice sume algebrich 2 chdeilor de tensions pe eel exh dr neea este ero deoarece peace ec de een sume tensiailor tlectomotnar et 2° 436, Tnteun oct de eiteuitsuma algeria x team. ete egalt cu sum eAderile de tense ‘leoarece saciite generate de srs we pies pe reristoare 436, Lecaliares legis Ia aii Kirchhoff ffecae echt ales peut seirea gi treble st nfl ee pin uy element de crcit i pls fof de Teil scrse anterior deoarece [afet s evit cbfnecen Un item deren nedeteint ‘GRUPAREA REZISIOARBLOR §! SURSELOR ELECTRICE. 47, La grupar fn sie veristoerelor a poste ovine o rezistenpecivalenta ma mick Sect reisenje. cot mai maze din gropae deoarece ia gropaea in see rezistoncior 8, = FR, 50 ‘38 La grupateinpaalel a rezistoareorrezistenf echivalentaobjnu va fi mai mit det cea ik! mick Tevisinfa din prupere deoarece rezstenys echivalent Ia grupar tn rdaose ASE 439, La eupare in pull sn srs identce de tensime elctromotoare E se abjne It borne ‘tensiune mE deoarece sue ideale nu rezistnf interna. 40, Le grapurs in perl an sure idence do tansiuneelectromotore Ese ofineo ssh tchivaleath ev tcnsinea electomotote E deoarece suscle ideale nu a0 rezisten|a ‘a, La grapars In pasel an surseidentce de tease elecromotoate Ei rezisientt intent ae va obfin in cial extern wn cureatclectic mai mare deoarece, in scot nz, recite utse echivlente devine 42, La prpere in sete en sre ence de tensimeelectomotoare Ei reise nimi. 1 tu obfine acclagt cuent de seuncteuit ca sl pein o singurs suis devarece tense ingot sera va E 43, La paren inser an stge ete de tnsioe letromtoare Bi resin item Tot ve ohjine ntodcnuns in cre exter (cu excefia metslui tn, go) un curent. viene more destin cazal uit une singur suse devarecerecistena iter 2 ric echivalente va fim mic deoft cea wel suse. [ENERGIA $I PUTEREA CURENTULUL ELECTRIC “44. La ecerea cmenul cece prntr-wn conductor acest eva incri denarece, in acest coz peeondielor sv degja etka 45, La escerea cureaui electric print conductor reistenn electric @ acest v2 taeye deaareceeurenil electric poate produce Iver mecanic, 46, Laoal mecanic predus de un eutenelectic pote fi calculat eu relia W=L'R denarecesvrgia lett e poate tmsfora in era mens. ‘47, Cals degint de weveren nui curent electric print condctor poate fi cleat cu felis W-UT( deoarece scent lofi poate fl splicnt 1a wansformrca energie ‘lectrice in orice li forma de energie 48, Energi eleetich nm poate fi franformath tn eneriechimic& deoarece in bateii ene toca energie chimich 4, Une fizbtor cect (alimentt Is tenshine constanf) consumf msi mult, eneraie Clcticd ate! nd Incilzesle wn Hihid dest ancl clnd merge tn gol denarece Tichidl sbvonrbe eBldua degajla de esto. 50, 1 KWhe3, 6104) deourece aceasts mitts de masurl se folosse, tn gencrel, penta eg a [BFECTELE CURENTULUL ELECTRIC. APLICATIL Si. Cimpal ngoeic este 0 formé de existent « mteiel deosrece ol tnmagaziocast coe 452, Clopal magnetic poste fi eprezentat prin in de cmp deoarece finite de cmp pot chide. 53, Lille de enp moguetic sunt mai dese acolo unde elmpul este mal intens deoarece Linitede ela po vizalizate prin intermedi pita de fer. ‘4, Tnlutin mapnasil ete 0 mime fzc8 vectrialé deoarece indocia magnetic seme cu pirat tan! fl depo nord.6. @. se. ©. ”, n n. n, ws Linile de efimp peace dele polul nord magnetic i se duc spre poll sud magnetic ‘eoarece i camp rgnetic uniform lini do imp San paralele echiditante nile de imp magnetic se ot nterscts deoarec le mint Sloesuns parle ‘Aon se pot comport cs nists miei magni (ipl magnetic) deareseeletrnit se rots jurul alto. Tose subsanfle sua! sae de wn magnet deourece sibstenele sintslcite din toni. ‘Substaneleferomapnsice amt sass de magnet exterior! deoaree th avestesubsanie Aipoli magoetic atomic se riestaz sul acjunea noi chp magni extern. Lil de camp magnet sunt curbe deschise deoaree ele pleac de fs polal not ‘magnetic se dc a polul sad apc. Tine de cfmn magnetic in jun uni conuctor intr parcurs de cure eletie sont crete coneentive ot conductor deoarece cea smi rai Permeabiltata agnctich asolt «vidulu este o constants piven dearece ea se anitoatta 2 Qeay pee). Permesbiliates magnetich eativé «unui medin se masoaet fa © qheny pe mets) eoarece ex reprezintS. poral inte peimesbiltes sbsohutt = medial gi cca a vid Inducia magnetic produs de un conductor lini parcars de cuent leet sade ox tral diane fh de condor denaree line de inp sunt dete Indusjiaelmpalus magneton inion unui solnoid parcurs de cuent cece este ect proportional cu numiral de spire dcoarece fiecize sir produce acess inducic ‘magnolics ie indi ols se obfne prin smart inductor produse de care sir (care sunt parle) ‘Flial magnetic print-o sual este maxim cod supe este ppensiealra pe liniile de efmp deoarece Jin acest caz,unghiul dintre By $ este maxim, Jnductanfs unui cet depinde dseet proportional de Hux megs propru deoarece ¢aesteraportl diawefural magus pope # eure prin crcl fue doi conductor parael stsbaup de cursnt elect potapare fone de respingere ‘sau de atic deoarece exist dot pur de sarin luce Forfle ce se exert supra a doi conductor paral pis care wee eueas elect sunt tale dsr due cei dot ren sum egal dearece fon cerns de ines curator © sarcint electrich in reps to imp magnetic va fi aceleratl deoarece esupa ci sejioneaz fora Loca. © ppartiultineéreatt elects eae ined Gottam cmp mapetic waiforn ii va mii ners deoarecessupra ei pote afin fora Lorena paricltintreats else ear ints perpendicular pe un cmp magnetic uniforms va saa 0 isiesorie cienlrh (ms me de rve) denarace hia mapetis ions soupre paca ov o for perpendicular pe vite. © patcult neta elecwic care intel parsed ou line de clip sle unui efimp ‘nggneic usform va aves tn chnp 0 tesiectoric circular. deaarece asp eV sjionk ‘for Lorentz pespenticalar pe vit, hol magueseiedus ee opane intotdeoune fuxulai magnetic inductor devarece ‘cease este afmnais regu i Lent Inca eletromapoeick duce ftdensna tram cuit aparitia uni caret eecse indus devree oe Yara pull magnets dss apariia w chp Sse 2 16. n. . 2. . ‘Sens! cuenta auiondas fnt-un ee ls deschiderea circu ete acess eu cel eneral de surah deoarece tenstnea elcctomcloure aucindush ete dat de vitezs de ‘varie afoul mugnetic pin creat Sensul cure vbindu infr-un cuit la Wehideres eet este acest cu cel {eacrel de sus deoarece ls nchiderea eri curearal pin circuit ereye de bs zero [a aleares dees [a acozas vite de varie a cureatlui eletic Tni-un circuit valores tens oiniuse este cu atit mai nue ci eB inductania crcl ete mai mare deearece Jnductanfa crcitul depinde de viteza de variate acumen, BBecrile se ard mai des 1a fchiderea lini (eschiderea cieuitul) deo in dnp fime(iontri deoarece, in See xz, cen suoindus are acelagi ses ea cel generat de pet ‘Benufle se ard mal des ta apeindrea mini (achideea circu) deed fo tmp fame{iontt deoarece, in Act cz, een) susindus seaduni cu cel generat de sus 3ELECTRICITATE probleme CURENT ELECTRIC ‘Dact prnisun eonductor trve ua caret eletie de 16 A print secfiae ai in 10 va trece un nami de electron (e=1,610" Cy A B. sei" 10" D. 25610" 10". Jn atonul de hidrogen clecttonnl efecruea78 aproximativ 06-10 rota pe seeund in {jurul pucleuli Veloares medie a curetui in-un punet de pe omit eletronul este ‘A OsimA B. 0S6mAC.L2A D.1BPA | E 1BWA. © sofujie confine ion Ca, Pack pein solu trece an eurent avind ILA in 10s print~o seofisne va rece un nur de on ‘A. 62510". 62510" szsi0% p16 E1640". Thtr-un tub videt electron (m=9.110" ke, e=1 610°" C) sunt ooelerai de o tensinne dde | KV. Viteza cu care electro cocnese anol ete: A 175% Bo 1a7sto” 2c. Larsaot vp. aot B® Bate 2 fc-un consuctor metalic de seofiame S densitaten electrnior fiber’ este m. Dack prin conductor tece un cuent de intestate [vteza medie x elctronilr va fi: s 1S ons mo Ey es nl a ear 1 A we oe ont asi ‘Un conductor filiform, metalic, vind secfiamen S, densiatea p si masa molar® texte stetbatt de un curent electric cle intent I. Dac fecare atom generazi doi electron Tiberi =! cmorcénd mural Ii Avogadro Na gi sarcina electondhsi€ viteza medic & slectrenilor poate fi sexs sie Palen eee DLE =, OM eps epi, a es ex D. ss BR =4. UN, west (0 bobing de diametra 1 gi lunge Leste cbjinal prin infsurarea sri (fir Wing fir) a tunel sirme emailate (izolat) eu rezsivitaten si diametral d, Rezistenja clecticd a Ibobins et: 2 ww Lp 422 c 4 A Me eo aD. D. Bee eo LEGEA O1M 8 Un cizcit electric este format dinu-o surshaviand B4,5 V ai r= 0.5.0 si un conductor eu Ref 0. Tensiunea Ia bomelesursei este: A 4sv B 4V © ay Do1SV E228. 9, O suist are cuteatul de seurciteuit l= 1A iar tensiunea In gol este Uy =1.57 Rezistenja inter surse ete: 4 2250 B 15a c 10 Dv 20 E0330. 10, Dout surse egst in paral au E210 V, Ex= 5 V si tyr 1 0 gi debiteara euret poo recisenfi extern R. Stind 8 prin sur a doua mi trece cunt electric valoarea Ini R A 10 Bot cy Disa ree. 11, Cderea de tensiune pe un conductor avind rezistenfa de 5. tind c= prin flere ‘secjiume a sa ec 610" elecuonl in fccare mit este: yer ee er aera iy Baw Tes ben oe ae a eet A © Boo os 3 bo ss sm ei ein suv Ea atonal ee: A 2B ee, coms z i ee eee 14, Coeicentltermie al reristvitni euprlul este pon-10 °C. Raportul inte rezsteats ‘um fide cup a 100°C respetiv 0 °C este: A208 BT C104 D095 EB og 15. Un amperoeira Tega sing fa bornele nei suse avind B=10V si 10 indi 5A. Legst inser. otecistnft de 802 va indice: ean B. LIA 09a Dp. 12a E 8A LEGILE XIRCHHOTF 16. ln moniajul din Figur conditia ca prin Rs s8 nu treacd um cureat electric este: RR 55A ek a a eth Bak “ERE Be BoB GARR Ad ag, p ALB og 4-8 RR aa 17a mons din fig R=? 2, R=t, Rye}, RES ar ensues bore Rs 0 zt. Reieau echt rept eS: R R R R inte intenstale cuenulut prin diteiteleporjiuni de S(T 19, Sind Ey= 3V, r= 0.5 0, B= 1,5V, n= 0.3 OR~20 giT*-0.5 A teasiunen ie punctele ‘A exirema singh) 8 (extrema deat) exe En 7 a En Rl A ay BR aye OV hiv Sov, LBA, Er A uy By aw Dov Elev. 56 GRUPAREA REZISTOARELOR $1 GENERATOARELOR ELECTRICE 21.0 sinm’ 64 seofunen S= 1 mn? formeazi wn core avind ran r= 10 em. Misurind Felten In cpetele tm dimer ofiness R~ 0,14 £2. Rexntvitaea materiel do one eae ou esa este: a 22 a 210m C. B10* B 67810¢Am. pv. 0am [Link] fig litt tof reisorl au aceensvaloae = recisefsi R. la acest conf, risen echivslent ‘grup este: ear B Car ‘A. c&ierea de seasune pe rezistrul I este mai mare dettcBlerea de tense pe ‘eaisioral2 ',caderen Je tensiune pe ferstorl 2 este mal mare decks cieren de tonsitne Pe reason (Cede de tense pe rezstor | s13 sunt eee D. ebdeile de tense pevezistori 1912 sat exale earl de tensime pe ezstorit 2 y3 suo gale ‘24. Un crit ets format dint-o aursk ov B= 1OV gi = 10 gi un resistor eu recstena R ‘Sin un volmeta vind Ry 1000 lgat in pale! eu Sine otenabane U9 V Yaloarearzisenet Rest: a 90 Bima c¢ 0A dD 1pa E9390 25, Doct ave 2sce reastenfe vind Fosse rezistena de 10 0 cee mai mica resent ‘uhivalela pe creo ten objine prin gruparesreistentelor ete: ana B30 C1000 D. 20 E 10a, 26. Docd avem ace tezstenie vind ficome rzisenga de 10 0 cea mai mare resent ‘eval pe care opie sine pei groparearecitegelor ete: 4 10 B50 co D 20 E la 727 fey schema allt, tole ezstoarcle avid woo 7 * aplie ennimes U. In acet coi 'A tigen de ye gupaen paralel din stnga Gezisoi 1, 2,3) ese de tri on nai ae desi ea de pe recistorl 4 1 teoiunes de pe anes parael din dreapte (recisoi5, 6 xe de oi ma ‘nicl dee xe dep rezistrul 4 Intensitie enn prin recite 2 gS sant in raport de 25, intense eae rin esto 23S samt in ropotde 372 tenshnile dep resitorele 5 6 sun! in apt de ¥s 28, Dous suse evi Ey= 3 0, r= OSV respectiv y= 1.5, V 9 02 0 sunt lene sere dat oun neznt » sree edoua leat la bora negaiv. prime sure gi impreor n resistor einties yes tel I Bomele eee de-a do suse indie A ipov ROLY G38 D. av EB asev. 79. amperes vais Bye? OL ie 4 Tove 4m etent ae SEA penstened 4 nie pus coins A 1a Gen | Gud Domo 8B 1A. 430. Un votimetu are rezistnia de TKO 51 misoar tension de pn Ja SV. Pent pata ‘msura tenia de 3K in sei el trebaie puso reise de in: fon ns Gan Doo an 5H Resse even aca dia gut oma in infinite deel Wet pp RK [Re] R pee es eee Sle ae BF, 2 laa > a oe ee 42,0 ms decent etn nt FAO elena 100 iment he Dice nena sunt Jegte fn sere erent fn sel ese 60 A. Se eee tensinen la tin eieut fea. ciel ete W252, ie dood tig bom sts! in cele dont coz AL URSVU8¥ BURTV,Uja3V [Link].U4Y Di Ud, U=T5V E, Us8V, U6V. 539. Un conducor de Jangime ! i seefiune transversal onsen are recistenta electric R st ecistiviatesp, Fe o prune x din acest ccnductor sectionea se rece, prin pili, laa focn pt, Velones Ia x pent cae recisteja bare’ olgjinate ext Ry = 1,SReste A B, z i ae 3 2 i Db E a “44. Dowt voimete eu restenele ntervere de 000 02 respect 4000 © sunt legate sere. In para en ele se lap orient de 10 A. La borers cise se mle teniune de 180, Volimetrele vor indice: AL Urs}08V giUse=72.V BL Uns VsiUs=75 V C U=SV GUS =105V D. Uy=90V sis =90V E Up290V U8 V. 45, Rezisenele muciilr uni enh as fone accagivloare R. Recistenjacchivalent nie oui vfs opase ale cabui ae valoares: wee as SE 2R a 3 a 3 CR 5k o = BOR 1 oud tothe arlene eeeromotane Py = [1 regpasiy By = SY resisted peste rod ka repos re (sce grape fe gale, sn wile de acelgt sem fa ‘Conon. Valomea tens Ia borne mona ess Av B. 6Sv cov Dp 78v EW. 437. Cinct sure SSentice avind E=3V sf ro10 sunt legate fm sre, Intensitaten curenu chia de pupare peo reristenéexteml cuR100 este: eens B OAD CsA D. 2A 38. Cinck suse inte avid bia de grpare peo reise exter coR=1OMheste: ATA B O2A COSA DOA BUSA 539, Un volimet are rezistenfe R=200 6g oate murs pnt In 100 tn sere ou cl se eapl ur ensor eu Re=}BOD 61, Lega a benci uel puree ele nek 28, Tene reall sar ext ne av Bay) Ge aany D. 500V E 350¥, 40. Un ampeanetru ae redstenta Re-2 09 pote mfsura find ia 2A. Se Fags in para! et umseetral mn evstr ou Red.22 091s coneceaz lao sus indicind 1A. Corea bia de sus este: A OA BDA fo AUS DMA E 2A. ‘41. Un voineir ideal conetat la o sure care mn dbiteaz8 caren electic indica 20 V. eat Tevoomce suet clnd aceasta debiteaz caren pe un rezistor cu RS 9 indicS 15 V. Restnt inter a sursei este: ‘A. 1660 Baye | euio2 in schema altura, tote reistoucle avind ace aplia tencitea Un acest consi: ae =| — it temee ms oe it ermal Ct eae anaemic 6) ete de te ori ma 5, ¥ #9 0,2 0 sunt legate in serie dar primed surge ¢ impreus ia un 1 Ta bornele cele de-a doun surse 28, Dou gurse avin ce bona negativl a su 1, n= OSV respestiv i aden legate Ia bors ne indict’: 7 pe c 3069 ey essa ’ Boma ta nnsUn vine re ese de 1 fou ein de pn V. Pe 2 pln Ce teiceedkntc poker les Ee peg slab om Bonn, si: Reson ctv cst nf oma dio init de ele ice RR R wes, it R 8 ca An sn els c.g ate 8% , Rak, 7 rar p. \RR anit sn.o mama decuent sos, sted ern Poth freee nt =) 0 linet PEA GU ie od Se ee iso earl Use 2.8 tod gh pall ee es A Sect sine fa A (SV, Upe6V BUSTY, 0 e3V C.UR7SY.U AV D. Up, p97 59 E._ Ups, Up 33, Un conductor de fang 19 sei ali constant ate rezistenfa elect R si Tevitinten Peo gfe x din cet conducbr secinea se reduce, prin pie ie 8 tin parte Valonen Wx pei ce rezisten bai obit ete Ry ~ 15 et: vit fal et 4 3 2 pee 1 4, Dou voltmette ew sezstenel ineriave de 6000 2 respectiv 4000 £2 suot legate fn sere fnarael cu cle 9 eal oteisenf de 10 KO La borne ies so opie tense «de 180 V, Volimetrle vor indies: AL Uy=108V si Uan72.V B. Uy=10S VsiUS475 ¥ C UsTSV i U:=105 V D. Up=0V I U:=90V EB Ua99VsiUs 81 V. 45, Rezistenjele mochiilor unui cob au toate aceesgivaloare R. Rezistenta echivalen(l faire dou vafur pase ale cubui are vaoares: 5k 2R 3k aR a a a 3 cor pe BOR in sie By SV si rezstente Moone net a weapons 1-1 abe) papas fy aralel, or nada de aoelagh sen In comin Valoarenfensanit a boracke montajul te: a 8 B. 63V cw Do 7Sv E. wv. 37. Cinci surse dente avind B-3V Ackitat de gropare pe orezistets extem’ ou RTO este: AIA BL O2A © OSA DA E13 A, 138 Cinei sme Wentice avind E=3V $i 10 sunt epate in paral, Intensitaten curentlu ebitt de propare pe orezsienga exter cu R=16G ese: ALA B. ODA COSA D034 B 133A, 439. Un voltmetry are rezstenfa Ry=200 © g poste maura pi ta 100 V. In serie en el ve engl un rezistr en R=1800 0 Legat in borele ae suse ideale indie 25 V. ensinmen reall a sursel ete: A 25V B25 250 p. 500V B550¥. 40. Un ampere ezstenfa Re=2 9 gi poate nfsua pla 2. Se exp in pale cu enpermetral un eziior ct R022 023 se conscteazB lao sus indieind 1A. Corentul ‘debit de sus este: A 9A B 10A c ita DMA BORA “41, Un volimett Ideal conceit lao sursh caren debiten2K curent electric nded 20 V. Jegat Ie vomele sursei clnd nceasia debiteazb cutent pe un rezistor cu R~5 & indieb 18 V. Rezistenja interna suse este: ‘A 1,660 Boa C13p10 E0660, 42, Dou suas avind EyrSW gh rj respesiv Ea=SV sl o-20) aunt lgaie tn sere #8 “lmmeoteash un reisor Sind o8 tensunea pe a dous susi este zero Testes reritorlu este: A B 3a c in D0 5 20. 43, Pa suse dete avd Ei uot rapa nin serie gi apoiin parle. Covi cain sine ead naw io ee init ecient exiems R k g a orek oe k Bork crf Dm BPR [ENERGIA $1 PUTEREA CURENTULUI ELECTRIC 1460 ssi avid E-28V 91 0,50 ete consctail la un resistor avind R20 Energia ‘constmali de sus fa 103 cst: ‘A. 250 B 25k 2 D. 25k B20). 45, Fnproblems anton anamentul eliza a energie sus este: A 50% Bh 85% c 60% D. 30% Eom 46,0 rezstaft suits de un caren ea vlonrea de A ese cul fun vas ct pt Supa 10 minute de cfd apa sSnceput sk fin se vaporizacers 90 g de apt, Canoscénd cra lateota specific de vaporizare a. ape (2256 Kl), valooea recite 6te: A 1000 B asa CG 36a D. 1360 E Won “47, Douk resistoae sunt lepate fu sei, Plea pe a doles este dublt. fh de ea de pe iol. Report 7 este: ed B pee eB 48 Dous sezsioure sunt Hegate fn parle, Potere pe al dil este dubia fs de oso de pe pit at \ oe 2 A nt cud Df E 4 4, Poa un eu oma to sus cu px x mrcrstor xR redaent ese Fe z wok * & nk Dm EO 50, Peres nso ett iran ct vind E=AV gr Qs ar mv) 2 sw Dp. 4W B 8W, 51.0 sash svind B= SV pencrensh pe 0 recites exer o puter: maximé de 3 W. Redisca ner a sursei este ee a 40 cin D. 2250 E120, 452. Dachosurtdetieaz increta exterorpuesea maxims randaentl ete ‘A. 100% 50% C2 D. 15% E 10% sa: Dash o tush debieazh pe un tei exterior puttea mani fensien Ia bordel Se a = BOE a 2 2 z BE 44, icko sur avind F=3V si 1°19 gnereel plete maxi in crn Pierderen de pre pe sus este: Bw BAW Ge pow B, 033. 55.0 ssl ave featmoa Ia mers in gol 10V iat x sccicit genres un cue! ct 0 ease ds 10 A. Puree maxim generat in cit exterior de aecat urs ee ‘A 100 BWC. SOW Dd. 10W EW, 56,0 sara ce twnsunen electomotare Ex 10V piecing inte 20 ete Lane ot eT [ Penta ea surs 8 dn a ceil extei steal pute Nebuie ona ou rial recitor un lal avn reristeta Ru eich B30 € 30 Don B aa. ‘7-tnteasusen corel electric pintcn reir avin R109 ero inn do la 01824 rump de eure degsjt a acest inp pe vei es ‘A 100 Bay. OF D207 E $0 ‘3 O mr cu bg y datas accngt tre pe dou ezstoare conectate succes avi Roni respectv Row16 0, Recistenfa tema sure ee a 40 B. 160 c.20 D 10 Eso $9.0 sus sve-senshnca slectomotore E= 10Y si reitnt inter 20 i ese eit Or a fe Pesca srs ea fo ict ener abeesi tere Webi == Si pmrlel cu pl rector st pune vin ltl and rezsenfe Rs a da B 30 20 3 4 Dp. oa E 02a 60.0 sud dchiteazA acceagi pure pe dou rezitoare avind Ri~B £2 respectiy oie daet aunt Tega sre sa in paaic. Cat de asurteict al ust co B-10V este A USA BIA 44 Div 6A B44. ‘61.0 suet geind Eni V 51-0, Ces Jegath nn recitravind R-1,€ 2. Randamental ciel est: AS 100% Boom = CM D. 10% E 01% o62 entra ca sues avind E sir sk deters, separa, pe dou rerstenfe Rsi Re ercesi tere tebe a ite seestea existe reli hen BRR OC RR nh nh pork 8 ok « Cepaciaten clove ui condutor co rxisenja R~10 este C=100-., Contacto ‘exe Jepat Ino sual on B=I2V si -20. Cregterentenpersturit conductor dopt un Innate negli vrai ese cu terperatur) ex: ‘A. 108 Hee c 6c D2 BE wie 64,0 surst ies ew tensoneseletromotoae E este legaté Ja un rezstr cv recites R. acd mci reisenacu 50% poterea pe rezstr: "A seadeeu S0% DB, crepe ca MM C. sade cu55,5% D. ereiee 555% E seadecns33% 65.0 sured ideal en tenshnea elestomotoace E este legal in un resistor cu rezsenaR ‘Deca mi ese on 50 oterea pe rezistr. vA. eregiede 225 of Bi. seadedo 225 eri ©. aeglede LSet D. scadede 15 14 E, scadede dot 466. Un motor clecteslimenta a 20 V ae puteren de 2 KW clin pine eee wn caent cd 1-10 A. Reisen electric a motoull et ‘a 20. Tm m0 = -¢. 4220 D. 20 E oa, 67. Uin motor elect alimentat Ia 220 V ave pteen de 2K cod prin el eee corente0| [10/A. Rendamental motor ese: A. 9% B 25% co D1 5 502% BFECTELE CURENTULUI ELECTRIC, APLICATH 66,0 pavtculs ieticeta electri poz se mic Intran cfm magnetic pe wn cer de ra ‘elt end ean, Viteza panicle de 10° mi, ine india magnetic 6, Dack ners ‘inetch particule exte 24 keV, sucina ele ‘A. 1610 B, 32IMC CC. 1 BD 3a" BSC, 69. Vntuile agonal opuse ale unui cadra metalic prt stmt conetae i wn generator ect, Stind e& mtvimen vetoull indie agnetct prods in cena cdra de ‘tte caren cesuabeteflecere dia tule cadralu este, vectra induce remit in ‘ental pal este: A 4B ame oC Be Do E 2 70. Un corent electric prnt-an conductor rectilni produc, Is © mum dist, un chp pepe 0. mf. Ce cmp rman v pros un cura inten Wo ‘ilar de cine ex ral mare? A Be025mr BB 107 c. B=20*T a b. oyT Beton ‘[Link] eat inintin meget in cenbul uot bobine avind 10 spielem, de ese Stbts dun erent de | A gare un mice de it cu 42002 (= 4-107 VA) "A. BedepT, B. B=Saut, C. B=Bel@T Do peaeirtr BE Basri0“T 72.0 spist pat, avd ltrs 1-10 on, ese sgeath ntan cap megoctic uniform, de Qa Berto? Normale a lau pte! ace gh e 30 cull de bap Cate St fle site sia? A OnS pW B D=10NWS C. O-S0mW D. @oswo EB O-5mWb 78, oi conduct tsiin, foarte long, parle stun era ana d= 1m unl de ‘not prude cen de infest I~ 10 In sens cone Cala fos de ince pe ute de nine, ft ei doi coninci (ie= A107 N/A) ‘A f= J0uNm, eeactiv’ 1B, £=10uNim, epusivt CF 0,02mNin, repulsive Di fet Nm, stectiva E ‘Nin, eps 14 toda magni nen pc situ in atl gna de 1 cm de un conductor isi tung stride un erent de 1 A este ie 4-10” py) A 2ST BB 2OTT G. det T D. aeto"T EB 410°T, 45. Doi conto fini parleli prin eae tec coenil I~ UA si b= 2A in aelagi sens se ‘pss la dna & em onl fof dealt, Punciele din plaalcelor doi condcton in ‘ar ivicie get rezulant ete xo se gises: "A. Sem de para primulu conductor 1B, 3emde parte celui de-aldcifes conductor © Teme prtea prizmulul conductor 1D, lamijlca dsj inte cei doi conductor inte ei doicondoctor a Tea de primal 76. Doi oduct! linet pall prin eave tee cure y= 1A si = 2A in seme contr se flees fe dana d= Scan unl ff de ala Puntle din plana! celor doi conductor i nr indcin magnetic reliant ext 2305 yess ‘A. Bemde erica primulai conductor 5 3emde paces celui de-aldilea emduetor (C,—_Tem de pastes primufui conductor 1D. lnnilocal dite dine ce doi conductor B _tutrecei doi condotrt le ema de pil 17. Dout site create Hentice perpendicalre cu raze de tm se afl im ner au central eta sunt ibe de een I 3A rempectv f= 4A. Induce magnetic in cent spiclr este A Azur B 4zuoST oo. 340 De aMotT” OE A0T, 178, Un pot (n-1 6 kg «=1,610" C) se deplnseszorzatal,prpeniculr pe nile um cdzp magodic Je asemenes orizontal cu B=10°T in cémpul gravitational al pint (6-10 .), Sind traiecoria ini este rectilnie vite Ii este: ae Bat) og kmDp. 2500" 6 Lato! 2. 7. cvuita di praia ser sees a ele espeot 3 tse de ese tndenmagnts cen oper ie Ble) g Halle +B) 2k ark MRD Hl(B=P) palacke . 2k arf 80. circuit din gud afiat in er semicercuile wu tazele seapootiyR gi eunt sre de lun eurent I. Inducfia magnetio8 in cetrul sprelor este: WEEE) Helle +R) 2rk ark pelle) mR=") rk ark 1,Psin vile uni ng ecilateral Intra de 1 ree si conductor nie ung Papell pe pan inunghila Prin cite conductor tec een egal cu 10-A in Pee gon Feces exert asopra uli de lnagime a unis din conductor este: a ON Bo aN GO Dp. 28mN £242 my, 2 In grafic din stngn sunt reprcenate dependeniele furor magnetie de inp, arn Tneethapte ten: laduse corepuncdloae. Care cin cele ene corespondenie est eoreotl? ° 4 Se » 6 —s : A Lea B 264 C3eA D 16B E 268 OPTICA GEOMETRIC complement REFLEXIE $1 REFRACTIE 1. Despre viteza lumii se poate afiema ‘A. esteo constant universal DB. estemaxima in vid C. in vid depinde de freeventa radi [Link] modifica teverea luminii in alt media E. esteinfinitt 2, Trungimea de undi reprezintt “AL distnfa percursé de lumind tatr-o perioad BL o-constans penta o anumit radiafie Co mirime fizica veetoriaa 1D. produsal dire viteza lamin si frecvenf® TE, _raportul dinte fecventt i vitezs Iommi. 3, La tecerea uti raze de lurid cu Tungimea de und de refacjie ne poate firma ck: "A. Iungimea de und nu se modified 2 din aor inten meu cu indicele Basan c ak vp. aede BR hatte 4. Dect oc rind ee dn-un media cn nt-am allem mse modifi: ‘A vita B,lungimes de und CC. numérul de oscilai pe unitates de fungime 1D, umérul de und (inversal lungimii de und) E. freeventa. 5, Viveza lumii trun mediu osrecare depinde de: ‘A. deastates mediulu B. clasictatea mediului C.__propritiil electrice {magnetic sle mediubut D. eulosrea medi E, nudepinde de medin, 6. Viteza lumina vid este de aproximativ: A st B. 3105 c. 308 i D. He i» Bay 65rey ‘Despee hint se poate afirma: A paga in vid poate fprivit ca find o und electromagnetic ©. se propa prin vrai ale partcullorainse 1D. este formata din panicule materiale E. ici una din firma antrioare nu este adevarat ‘Despre normala Ie suprafeh fn panctul de eontect se poate afm "A. este ntotdetuna perpendicular’ pe raza incident B,_esteintotdeauns perpendiculrd pe raza reflect C__ este perpendicular pe plana format dere icin pi raza reflect 1D. este inlotdcauna in planel format de raza incidents si raza reflecaté (seu refiacat®) E, mu poate fi peralel cu raza incident san cu cen refletat Reflexa mini implic&: ‘A. ‘treceres lumini dint-an media in atl 1B. trecerea lamin ding-ur media optic mal densin sta mai prin dens C. ttonrceea parila kiminii in metol din care a vent la interectin cv supraja de separare fa de alt media 1D. _plitarea dterfieiveccorului electric al undeiclectromagnetie daca i # 0 E, Schimbarea sensu rezei de lumind la interscjia ex suprafta de separate Ainge dood medi Despre fenomienul de refiexte se poste afima ck: "A. ge poste pane in evident doar peo supafafé perfect pana slucioast 1B, se poate pe in evident si pe suprafss cu denivel&s CC. dupa refleie, 1m fasiculpoalel rims intotdeaune paralel 1D. prin eflexe dif lumina nue impetstiat in diferite direct E, este m fenomen specific mumai razelr iuminoase ‘Front undelrellectate se determin: "AL construind inflguritorea undelorsirice secundare emise din fiecare pune ia ‘are frontal unde tinge supraferefleetitoare 1B. egal tnghiol de reflexie cu unghiul de incident C, _ducnd tangents la supra reflectitoare DD. _folosind aproximaji gaussian [Link] poate consti Prima lege areflexeiafirnd ct: 'A. unde incident pi unda eflectatl sunt coplanare B. nomnala Io suprafatareiecftoure in punctui de incidenf este coplanar ext raza incident ca reflects C. _unda incidents 51 normale fa suprafeta reflectatoare sunt perpendiculare 1D. unda reflect e parle cu nda incidents 'E._normala J suprafaja si una incidents sont coplanare Din dous lege a reesei se deduce ek: '[Link] de incidenf este egal ex unghinl de reflxie B. sini=cosr CC. suplementul sume} enghluriior de incident si reflexie cxte dublul ‘complement unghialu init 1D. _tnghiel de incident este complementul unghilui de eflxie TE, _complementul unghinlui de incidenj este egal ea complements unghiul de 66 14, Reflein difu constin: sori lumii pe osuprafay8 mat Finpesteree wai fescicul parael dupa reflexia pe © suprafait rugs fprastiorea tnt fascicul paralel dup’ reflexic datoriti nerespect reflexici ‘bjineres, dupa reflex, 2 unui fasicul pareteldint-on fascict divergent ‘htineres unui fescical divergent duph reflexia unai fascicul paralel pe © “praia convex lucioasi. 15. acd un fascicul paralel de lumind se reflect pe supra plank de separatic dintre dou ‘medi fasecul reflect va fi: legit po oE> ‘A. divergent Bparalel C. convergent 1D. * convergent sau divergent depinaind de indici de efcfe ai celor dows medi 1B, parle doar daca sc reflecta total 36. act o sunt punctiformi de lumink se giseste in central de curburl al unetsemisfere reflecitoare, Razele reflect: ‘A. voravea access diretiecu cele incidente 1B, vor forma un faseicalparael ©. vorforma un fascicul divergent 1D, se vor indi int-un punct situa a distanja 2R de semisferk E,_azele extreme ale fascicululi eflectat vor fi perpendiculae inte cle 17. Indicee de refrectie relat al unui med fai de alt medi "A. _ en raportuldinttevitezele cu care se ptopsgi lumina in cele dow medi Beste egal cu indicele de refactc absolut ©. este adimensional 1D. este fntotdenune supraonitar E, mest ntetdemma pot 18. In cazul reftaciei luminii ta suprafaga de separate dintre dou mesii eu indici de refractie ier rm se modifi ‘A. petioadaundet luminoase B. nghiuldntre raz si normals C.__Inngimea de wnt 1D. diresin de provagare E, _siteeshumini. 19, Care este afimaiiagresit? Feaomenul de vefractie impli "A. achimbarce direcfiei de propazare a luminii i orice staaie B. trecetea lumii dint-un media optic in alt media optic cu motlffcaree lungimii de und ‘tecerealuminiédinr-un miu optic in alt medi optic cu sau irk modificares ioofie de propagate pistraeafrecvenje lomini i ecerea dinte-un media in alt todifiareavitezei de propagare a unc a treceten dinu-un rod in alt 20, Din legea efiaciel se deduce c&: ‘complemental ungivlai de incident este egal cu complementul unghislat de relrctie sinilsine= 2/4, anmmy sini I-sint po roo => a21, La wecetea lmindint-un mein mai ingen form ltl mai pun refingent ‘S. _rizaseapropic de nonnal Bi. azase indpaeazd de normal tng de incideaa este egal once de reiactc 1D. ungbil do sofacie va ntotdenuna ze Eins va fi totdeaua reflecat toa 20, Dac unghil de incident este mai mic deft cel de refacie pulem spune cu cetiadine cu A id Bias? Cnn D. apm Eines 23, O razi de limind trece nedeviatt prin suprafaa de separate dintre doul mei dack: A mt Bo onpm ci D. isg0° Bisse 24, Dast un fascical parael de Jamin’ tece prin supratiya plans de separafic dinte dou medi eu indci de refraciediferii fascieutulrefractat va fi: ‘A. divergent B. paralel convergent 'D. convergent sau divergent depinzine de indicil de refracfie i eelor dou met 'E. _paralel doar daca se reflec total 25, Dect o razi de lumink tre din acr (a1) inn medi ou indice de refiacie > 1 lunghial de refractie indeplineste condifia: A B. Sin(eH-1 © sinea D._ sing-+9=4 BE sinrst. 26, ‘Daci o mz de mind strsbateo ams cu fefe plan paralele unghiul emergent va fi "A. opal ewcel de refracie B. egal on col de incident ©. mai mare dect cel derefrsetic 1D, mai mie decdt cel de reftctie TE, rosi mare decit cal de incident 27, Dacd o rid de liming stribateo lami cu fefe plan parle: ‘A. raza emerpenti este paraleld cu cee incident B. rasa emergent este paraeli cu ces refrctatt C._ raza emergent este parale cu normala 1D, raza emergent este paralels cu suprafaja lame E. _reza emergent este perpendicular pe cea incident 28. Dacd o razi de lamind stribatek lame cu fete plan paralele (cu indict de refacic mst rosimile ,) aliite inte ele unghiul de emergenft: ‘A, depinde de togin $id, « 28, 30, 31 2. 33. 34 1B. depinde doar de m gid ©. depinde doar de my i de D. eal intotdeauna egal eu cel de incide E, este intotdeauna de 90°. acd o raza de lumind suidbatek lame eu fofe plan paralele (cu indicii de reftactie ms $t trosimile & ) lipite nie ele deplasarea razciemergente fj de cea incident ‘A. depinde de tof m 316, 1B. depinde doar dem sid ©. depinde doar de ne 5 de D, ese zero Eee independent den, gd Reflexa totals poate aparea dack ‘A. lamina tece dnse-un modiv mai dens tni-un all mai pufin dens Blin tece dinvs-un mediv mai pajin dens fne-un all msi dens C. mina trece dinte-um mediu mai tefringent int-un all mai pofinrefringent 1D. mediul al doilea este perfect absorbant E_fomina rece dint-un mediu mai putin refringetint-un aul mai zefringent ‘Unghin! Kimi reprezint 8: "A. -unghitl de incidenf cel mal mic I ear apare reflex total 'B. uaghiul de incidengS cel mai mare la eae apar reflexia toal C__nphiul de incident cel mai mic Is care lumina pitrunde in al dilea medi 1D. umghiul de incidenfacel mai mare 1a care lumina mai poate patrunde in al mi sit=aresin “> Bomaresin A isi’ B irA c tea D. i=90" oB i-90° 436, Yentia co orice re intra din ex (n= 1) Int-o prisms avéod unghiul 8 ish din aceasta uci ex "A. iz iunde! =aesinn B iS2A © j= dlunde! =sesinn DA Stunde (ares » E1224, 36, Penta ea cel putin oraz inet into prisms avind unghial A st inst din seas rebuie ca: A. 12 2vnde l= arcsinn B is?A Cie 2iundel=aresinn D. A Slunde = arésinn EAs dhundet = aresin 37. Misurind unghivl de devise minim ie al unei prisme ex unghil A se poate eterna A i steel nteiaul in care ete allt rise BL Asda avidente ©. dependent nde D. _dependenfa By de BL dependents A'de 7. 38. Oprisnd os slew tah TA enc Se denna rat B. devil intotdeausa race 180° ©. ponte devin raza cu 90 au ou 180° 1D. se bars pe refacfa umini in prism Be bance pe dspetsia um in prism, OGLINZI SILENTILE 139, Convergenin une oalnzt depind de: "A. material din ere este construita 4, meio in care se phseste C._Gistnja I care se alla bie D. dsr de raza de cusburt ghia deinen a lamin 4, Formoleleoglinzilor sunt valabie: "A. pent orice ogling’ 'B. uma pentru oglinzile concave num pen eplinzte convene 1B. tama pentru oglinzle cu desire mich uma pentru opfinzie plane “a1. Unitatee de mfeark a convergent in SI. ete: Am Boom © om! Doom E. 6 Giepta). a 4a 4 4 8 9, ed cea sce ee Seren creme tel al ore ae sr pac tz nol doce ae ‘inrice Areapta care trece prin centr optical Ientilei | 2 eon ear ee ee eae coe op acme is Co a 2 et pareve nh pi ad oS i ew ge b. fate in emo le Dioptra este: | poose CL Sevunde ee dees 2 | ina | Re ee rr eee be ae | eee ee aes ri B. ye j D. ae | EB yi om” ee gas Ree © Bex | 150. 51 2. 83 54 5, 56, 37 aah nalts 0) Formula fundamentals oplnailor este (flosind convenja geometric) A Vl + U2 =U BL el + 1s = 26 Uhr = UR D. Val -162=2R EB Vl-Ik2=1, Dac un abet formeaca tao opfindto imagine rsturnt’ putem spune cu certudine “A. oplnda este divergent [Link] oplinal ese poztiv Copii este plant 1D. oplinds este convergent E, mses linia ese negativk {magn int idl neo cvitdne isnt dk sali de ceallt parte a oglinai fat de obiect Hh Saindcsorer eesogina! aelinaal C___estemai micd deci cbiectl DD. estemsi mare dec obieeul E. seafltinfocr. aime map - opisimdeinde ‘mance obiestlud B), seeecuaepeadlogios C.__semnal convergent oelinzit D. razade curbur a opines E. mes omogen fn care se psescoglinda gi obicctl Imagines int-ooglnds plans exe: ‘A. reals, dreapti egal ca obictul 1B. real rstumat gi cpl eu obicetul ©. visual, dreapt si eal cu biectl D. virld, stint egal ex biectl virtual, dreeph si mal mics deca objet ‘se plete in faju unl online! plane. Dac8obiecil se lndepliteas de oplinds ‘A. sematege Peete . se indepimeazi de cbieet D. fe apropie de lentils Ip pisteues dimeasianes 5 pai In cazul unci oplina sfvice concave imagines unui object real este mai mare dectt object! (in mire absolut) daca: ‘A. object e piseyte mal departe de-2R fade vf ogi B. obicon se piseste lao disans cuprinsainreR si 2K de vf olin C. objec se pisos Ino distant cuprinsl intr Kg 0 de vf oglinit D. obiectl se gisegte ls orice dstanth de vial oglinai EB, _oglindaconcavi muctecaz niciodstk imagine mai maze ea obiestl rd Formule lenilelor sunt vaibile pent: ‘A. toate katile BL numa pentru Jetilelesubyirt C. nual peer lente convergent 58. 9. rn © a. 64 66. D. —numai pent lente divergemte E, mimi pent lentil ciindsice Jenile a depinde de: ul din care este constuitt B medial tu cae se psegte © distajals care se ala object D. valoares numeric arazelor de curburk E,__semml rzelor de eurbur. © fenita convergenté are distana focal: ‘A. pocitiva 1B. negativt Cae D. + EB. -o, 0 lentils divergent are convergena: ‘A. poaiivs BL negaiva Caw Dd, +e Ea, ack oingine poate fi expat pe un ecran inseumn’ ‘coleo imagine viwals ‘mi poate fi fotografia ‘A B. (Csi objnuté cu sivorl unc lentile divergent fa faa clreia se afl un obicet D. E ral ‘se obfimit eu auton net lentile convergente I fa crease af un obiect teal sittin sare focarlui ‘se obfimii en stor und lenvile convergent in fj carta se afd un obiect real situate focar seni (© imagine virtual se objine di interseoi ‘A nizelor de lumink BB, _prehmgirlorrzelo de lumin’ provente din acelagi punst al obiectuui [Link] DD. fuseiculelor convergente E, _fucieulelor sigmatce ifs airmajagregits. Urmonnee lenient convergent in er: ‘A. eatleleplan-convexe Beatle plan-concave Cente biconvexe 1D, _entlele menise convergent E_ _lealele eu margini mai subi decat moc act imagines print-o lenis este deeap patem afirma cu eertiadne cl "A. immginea se piste de aceoas pate cu obiecul fi de lentils 'B. imagines este de ecallts pare lentil fat de obiect CC. entla este convergent lentil este divergeats E, _obiecul este real Prin alipres a doud oglinzi se poate obine un sisem care are convergent: ‘A. puma pozitivs B. mums negativl a61 ©. to, n n [Link] 20 D. _pocitiva sau negaivlinfunctc de valorile numeice ale convergenelor E, egal cuaprime oplinzi Prin alpirea a dovd lente se poate objine un sistem care are convergenja: A. numa pozitiva 1B, mama negntiva Cuma zero 1D. _poritivk sau nepativa in funcfe de varie numerice si semnele convergenilor E. bicet veal formeazi,print-un sistem optic, imagines pe un ecran, sstermul act poate fi "A tural v Lent convergent B. nuunai o oplinds convergent C. lentil divergenti D. ooglinds divergent E. lentil sauo oplinds convergent. act 4 B. c. D, ‘un biect real este plasatinfocarl uni oplinzi concave, imagine se force: Ja infin. ‘Dac n obiect realest pasa n focarul une opfinzi convex: ‘maginen se formeaza in imapinea se formeazd in 2 imaginea se formeaza inf imaginea se former in 2 icc! plasa fs focar nu poate forma imagine. ‘Dacdlun obiee! real formeazi prnt-o oglindh pe un ecrano imagine cant cel se poate firma cl: ‘otlinda este coneav iar obictal est in -2E ‘oplinda este convex ar cbieealestein-2F coplinda este coneav iar abiectul este in 2F ‘oplinda este convex iar obiecal este in 2F ‘oglinda este plan ject real formeaza into oglinda convex o imagine: real estarnala gi mai micé decit obietul virtnll sturnati gi mai mic8 det obiectl ‘irtualt,dreapt gi mai mcd dee obiectul ‘irtual,esturald simi mare dec obiectal Jeela, dient gma mied doc obiect ict afiat ao distant foarte mare deo plinds convergent formeaz o imagine: virtual punctifom in cer real panctiform in focar viral pucetiforn® in central de curburd reala punctformi in central de cuburd Eresla panctiformatin 2. fn ena une! oglinalefeice concave imagine unui obiect realest virtual. dack: "A. obiectal se pisese mai departe de 2R fai de vécful opin [Link] se giseste leo distan cuprins® inte R gi 2 de viel ogtinai poom> un. mope>smonee un romp " 14 6. 6 n. . B. ©. obiecal se pisgte la o distant cuprins tre R gi R/2 de viefl oglinai 1D. obicful se pest i odistana cuprinsd inte R/2 si O de vasful oglinii E,_oplinda concava nu creea2A niciodstd imagine viral (0 len este consideratssubire dact: ‘A. mnmgines este mai subjiredecitmifocul lente: Brazel de eurburd ale dioptrelor ce limiteaz leila sunt forte mick CC. osimes lentil este mict in comparajie eu rzele de curbard ale dioptrelor ce Timitea Jena 1D. razele de curburd ale dioptrelor ce limiteaz lentil sunt foarte mari B. dct ete africt. ‘Marre finira une eal: "A. _ este egall cu valoatea absolut a raportului coordonstclor imagine-cbicct Bese egald en raportal coordomstelor imagine-obiect Ces egal cu raportl coordomstelor obiet-imagine D. ara de clic oni este mai mare dimensiunea imaginit dectt dimensiunes obiectului 5, ste egal ev raportal intima objec-imagine. Lentilele convergente au: ‘A focare eale B. focare virtuale C_mmginca msi grossh deoft milocul 1D. marginea egal cu mijlocel E, _focaral imagine rel, focarul obec. Lentlele divergente au: ‘A focae eale B. focre virtuale C._ mmginea ceali eu mijlocnl 1D. marginea ral subir decat mijlocul TE. _focaral imagine eal, focarul obicst vista ‘Maize lniré in cazul tne ene, conform conventiei geometric de semne: A epee % B. poste fi pozitiva si atunc imsginen este mai mare dectt obiectui (©. ponte fi pozitva indiosnd fap imagines ese ristumati 1D. ponte f negativa indicind faptl ef imagines este rasta E, este infotdeauna suprauoiter ‘Daca se dubleazdistanfa focal a net lente convergent: "A. convergenj ese dubleaza B._cenvergenia nu se modifieS é E vergence a jum asin fcarl lentil ini se va forma tote infinit fen devine diverges 1 s (& Ne al senifcail sinbolurlor sunt: 'A. sn sindiele de rcnete al aera lente Bm minded reef al moth exter Te = coordonta cent de cuburé al dopo prin cae ins lamin pin elt m81 &. 85, D. R= coordonate central de curb al dioprdu prin ase iat Lumina pin leat Ex), x2" e0ordoraee iin pf respetiv, obec Dinire iagile urmstaae pot core ‘A 1g? Be 133 Gees D. 394 B24 he 4 ack i object real foreach print Featll pe un ecran o imagine msi se poste sma ek 1 lata del ict la cea est 1B, istni de la oiect I cero este 26 CC siaio de a ciet i eoran cst mpl mid dott 20 1D. isto de ie cbet I cra steel mare dec 4 Edict de eet I nila este 4 ‘Dact un obietfrmesa, pinto lel, pe un ecrn, 0 imagine mat, se pote sfima oh A dist de le oiect Ia orn este f Bisa dela bit In ecran este 2° ‘[Link] ce la ofc a etl est mai mi dct 2 dar ms mae decd f 1D. ists de ls obiet Ia Jeni este ma are dec 4f Edisto de Is oiect la enti ese a Caz din wmstsrelecombinfi my exe posiil tn cazl une eile convergent ‘A. objet eal -imgine real migra 1B objet eal ~imzgine reall mast C. objet el ~ imagine vit micgoatt D, objet eal imine vials sis FE Gbict viral - magne reals minjorat (Care ia wtonrele consi este posi ncaa nel ene divergent? TA. objet el ~ imagine rela mlepori surat 1B, Gbict el - imagine els mi rstometa CC. obiect eal = imagine vit icgorats si reat 'D, object eal - imine Viral mai i deap obs virtal- maine real micgora st cap ‘Care din wnttarele ombinai a este postin cazl une Teil converges? "A. obiect viru - imagine real mieyorat gi stunath 1B) objet el - imagine vita 9 reap CC. object real imagine real, micjrat i ntstmats object eal ~ imagine ral, mi i sturah .obiect el - imagine visual ir deap. 16 87, Dactalpim ms cute eile pute fina cf igre © cae B feds c. ye, Sb Danas ard 8 Despre divans ddnte dou lene converges ce leruist un sistem focal poste a= [alla Dalal Teh £9, Putem consi sister afocal dint prin etl divergent sis dows omvergent fr few ale Lilet se poate consti un sistem afsal dao lent convergent si wit Siverpents ‘ 60. Despre distee Udinuc donk lentil, pina convergent sis dous divergent ce Aledes ua sstem afocal. se pst finns: A d=frilfit avtrth a={A-lAl B cc pv. a= Sa E ee ith fas se poate consti un sistem afvcal dint-o lenis convergent si sna divergent. 1, Inte disanfle focle a dout lent, prina convergent gi a dows divergent, ce sen focal, exit ea: Bf ‘92. Distant dine dons ete divergent ce alltiesc un sistem afoel este A d=itlsl4, 9s. 9%. 97 Baath & selel-lil ae REE Geh sual et cota ey ec in out le dee ‘tea nat bv en ea ‘ B c oo fh Sh Sith Despre imagines print sistem afoeal se poste afrma: "A. dimensitmea ei nu depinde de pritiaobieculu BB. _poziia imu depinde de pozitia object C_ este nfotdeauna mai mare dedt obiectl DB. ate ntotdensns mai nich decd obiectul E, este niotdeauna situati in focar. ‘Dac intsan sistem afocal prima lentil este divergent, imagines va fi intotdeauna: ‘A. sturnati B realé C._mai mare decat object DD. maimick decét obiectal situa tnfocar. Prin alipires «dou fentilesistemul obfnat vaavea dist focal: Ao ote B gene Lith co Ath fh bb g= Ad Es Nth EB. f= fib. act o fenil convergent din sila (ny1,5) are inner (n), distant focal ff ap {ne-1,33) va avea dstanj focal fa tent Bo tek © tet Do feet * Bete Boat 98, Dact o lentla convergent din sticks (n1,5) ar im ace (01,33) ‘AL yaaves convergent mai mare ‘ya evea indice de refractie absolut mai mare ‘ye even dita focll mai mare ‘ye aves raze de curburk mai mi E. nici una din varintele anterioare nu ests mdevirati. 98. Dac suprafafe din dreapta unc lentile se arginteaz4, Tunine venind din stings, convergenja sstemului Cs (Ci = convergenie lente, Co = convergenta oglinzit) |, distanfa focal fin sp moo evi’ A Ce=CutCy B. Cy=2 Cr+ Co ¢ 14 2Co D, C1 Co E. Cya-2G:+Co, 100, Daca se umple concevitetea unei oglinzi convergente cu un lichid transparent sistemul ‘bginut este echivalent cu: ‘A. lentil divergent Bo letilk convergeata CC. ooplinda divergenta D. ooglindd avind convergenta poztivd E, ooglinda convergent 101, act o lent convergent este scufundatt Intr-ua medi evind indicele de react mai ‘mare deci al stile! din care ent ale, ea se va comport ca: A. lentil divergent B, ooglind& plana ©. onglinds divergenti D. ecoplinds convergent E,raindne o lend convergent. 102, Daca un obiet se gisese intre dou oglinai plane si paralele el va forma int-una din cle: |A. o sngur imagine drapes simetic fide ogiinda si een. cu cbiectal ‘Bun mum ifinit de irngiai egale eu object dar din ce ince mi indepértate C. un mumis infin de imagin din ce in e mai mici dee obiectl si din ce fn ee rai indeparate 1D. imagine mai micé decdt object E,olinfinitate de imag rstumate. 103, Dacé un ebiect se deplaseaza in fafa unei ogkzi convergeate eu viteza v inte -2f si 2 imaginen sa se va deplase cu viteza: i Bow CC. infinie DoW BE 7 p104 105. 106. 107, ‘Un pusctIuminos se plsege in punctul-2%n stingn une lente convergente. Deplassnd Feutla spre dreapia imagines: ‘A. seve indeplrts de Tella 'B, imagines se va forma mai aproape de lent CC. pons imagin as de ena nu se moaitick DD. imagivea va deve vil imagines a ii scimiba poz fk de obiet. {In fafa unei lente divergente se gisesle tn obiect. Apropiind obiectul de lentil imagines: "A se mire B. semicgoresza C. se indepirteaz de lentilt D. Spi plstreazhpovifia EB, nusemsi formeaza, ntroducerea une lame ca fee plan — paralele eu grosimea e gl indicele de refratie » {nize un obiect sum sistem opti, format din lenfle sau opine, est echivelentéc ‘A. Indepirtareaobiectulu fafa de sistem cu d= e(1-—) spoyicrctican tite sseace dete!) B ©. indepirtarea ebiectului fj de sistem cud = e(I-n) DD. indeplstareaimapini fai de sistem ou d= e(0-1) E, _apropierea obiecului fai de sistem cu d= e(n-). “ntroduceres une lame ea fofe plan ~ paralele cu grosimea e 3 indicele de refratie n Inte o lentil io imagine ests echivalenti cu: A. indeptarea obiectuui fat de lentil end = € 1B, apropicres imagini fa delenit eu d= Cee ing a les dma!) D. indeptitares obicnufu fafa de lent oud = (a1) E, _apropicrea imag fas de lensia eu d= e(0-t) ocamuL 108 109. Se poate afirma ck: "A. din panct de vedere al opicii geametrce ochul se comport ea o lentil steric fi convergent flat Le distan fxd de un ecran 1B, Ochiul normal formeazimagini mirite ale obiectelor ©. inochi are loc descompunereaIumini albe in radii D. ochiol ‘comport cao lentil divergent B, _ putereade separaie a ochiul este innit Jn och imaginea formats este: ‘A. reall, dreapt gi mal mics deeat obiestal B. virtual, dreapti si mai mica decdt obiectat c 5, riturna gi mai mica decd obiectal D. _reald, rsturnti i mai mic dedt obiectul E. _realé risturata gi egali cu obiectal 110, uy 14 115. née 117, 2. fn punetul proxi PPeotn um ach normal puncte proximum se gst, fade oci, le distant de: A 6m B infinit Cc Bm D. 025m EB im Patra un och normal panel remotum se gaseste fade oc s stan: A infnit BR 6m Cem dD 25m Elm mm rezolgia ochinl (stan minima dinte dowd puncte ce sunt pereepute distinct) ese de cites: ‘A em B Imm c Otmm D. Tum Bin Despre eristalin putem afirma: "Ate 0 lens divergent FR. joned roll unei lente sferce convergente eu convergentt fix ‘este lentil cilinarict D. _josskrolul une lentil sfeice convergente cu convergent variable TE, _ qrerol in objinerea informayiel de cul ‘Acomodarea penta a vedea obiecte situate Ia ‘proximum gi punful remotusm) presupime: "A, modifiarea distanfei dinirecristalin sein B. modifieares indicola de reffacjc eistalinului C._ modificare razeloe de curbur8 ale crstalinul D. modificares diametrului pupiei E) ichuna din afrmatile anterioare nu este ndeviraté Prin bombarea cristaliauli: "A. semicgoreaz8 distanfa dint ristalin i retin BL cesteindicele de refiacie a cristalinuui C._erese raze de curburd ale exstalinalt 1) seed razele de cuubor ale eristalioul E_oresterezaujiaochiul Prin bombareacrstalinull seade distanta focal a acestia rete distanja focal sad convergen|a rete indicele de-reftactic scade distana dint ritalin gi rtin8 ‘Bombares eistalimolui permite ‘yelereaobiestelor ma aproplate de och ‘ederes obiestelor ma indepartate de ochi restores rezoufiel ochiului feemarea imagiai in central retine! ‘ederes tridimensional istanje difeite (aflate fntre puncte PpOEP pope 4H118, fustrca slat chin cali este rca coxa ce permite: Th vedere ebecclor mai aproiate de och B_ vedere obictelr minder de och crete rezone ohh formes magn central retin Evers idmensionla 119, Vederencoort ate posi cu ator: ‘A. modifi converge ctl Bod dametrl pier Codi dine: dnt sisal rtink D._eeeloreeepomecuhasions FE. _celulelorseeeptoae cu cont 120. in owl ios "hse formes in pte B. ene deforma C._estenecolratt 1D. pres iia Se frear in fa etn 121 Inmiopie poet remota: ‘hv eteafetat BB eseml apoape de oi det a oh oma CC esesrapus ex poet proxi este depute de och et a ocial nal E.__siiuna din afimafie precedemte mu este deviant 122, © persona cae prezintmiopc aa pate vee clr bite: fall citante medi ast in pant epoxies ite n pont et eotum, D. eolrae iat la iste mar Mioyi se covetezk ct lente: 7h fei converente 1B, sire divergent C._ Gilinze convergent D. E Desw a B a ee 123. cilindrce divergente rwismatice + ochiu hipermetrop se poate spune c ormeazd o imagine virtual in fafa retinsi fare punctul proximum mai deperte dec ochiul emetrop | formeazh o imagine real in faa retnei 1D. _seppoate corecta cu lentiledivergente E, formes o imagine vita in spateleretinet 125, tn eazuthinermetropiei: ‘A. imagines este ab — negra B. _imaginea este deformata pe margini ©. _imaginea se formes in speteleretinet D. imagen mest tridimensional , _immginea este mai mare decit object 126, © personns care prezintthipermewopie: "A. are puntal remottan apropiat de och 4. m. are panel proxinam mai indepariat de ochi ‘nu poate veea obiecele ndepatate ru percepe culoare rosie su vede tridimensional 1 hipermetropiei nu pot forma imagini clare: obieetele foarte indeptate de ocbi obieotle sbiectele de dimensiuni mari biecteleaflte in punctl remotum obicetele apropiate de ochi 128. Hipermetopia se corecteazA cu: ‘A. lentil sferie convergente B. lentlesterice divergente Clea indie divergente 1D. lonile cilndrice convergent E. lentil prsmatice 129, Precifia apace datorti seer elasticitiiifesuturilor o das eu inaintarea fn varsa, Ex cst similar 27. fn pooprg moos ‘A. miopia B. hipermetropia ©. stigmatisn D, éaltonismul E, siren convergeafeicristalinalui ‘MICROSCOP 130, Puterea unui instrument opi: “A ese dalé de distanja minim dintre dows puncte ale objectlui, care mai daw imaging diferiein instrument B, ese definits de unghial minim dinte razele venind de ta dow puncte ale ‘bicctului, cre mai dau imagin dferite in instrament (Ces raportul dintre tangenta unghiulsi sub care se vede obiectul prin fnstrument si dimensiunea Hiniacl a objectului, misuraté pe 0 diresie perpendicular pe axa optica 1D, semfsoart in met E,nware unitate de masuh, 131. Miriea tnsversla « microscopulai: TA. ge definesie ea raport dintre Iungimea imaginii gi Jungimes obiectului rmisurate perpendicalar pe axa optic® Bede raportl dine o anumit® dimensiune liniect @ imeginii si dimersiones corespimzitoare a obiectulu este uilzatd numa in eazal instrumentelor care produc imagini reale 1D. se caleleaza dinrelatia P= yv'y2 Ewe ca unitate de miswé dioptria. 132, Grosismenial mieroscopai: A. secaleuleszt dinrelaia G ey ea, ‘B. se calculeaz’ din relagia ee 8se exprim’ tn diopt D. secalouleszs din relia G 5 Ese exprima in, 133, Paterea de separare a uni instrument optic ‘Apa filiniar sau unghilaré Beste dependent de mirimea obigctlui C. esteo mirime adimensionslt se defineste doar pent instrumente ce dau imagini rele este suma puterilor de separajie ale componenteor. 134, Unitutea de mlsue a pater micoscopului este: Am Bom ee De rad E. _patereaesteadimensionala 135. Unitatea de misurd a grosismentului microscopalui este: ra Bom es a a E.__grossmentl este adimensonat 136. Imagines obec prin obietival microscopes: ‘Amis dreap real mii dreapa 9 vit © nia drape vital D. iit reap real Emi rstumatl gral 137, Ocuiaral miroscopului s comport lop 3 ens divergent ©. elnd converse D. elnds plant E. nil convergent avind obiecain-2 138. Imaginea daté de microscopal optic est: ‘A, mit, dreapit [Link] reals C.—virmala, ristumatt D. Viral, maria 5 dreapts BL reala, misc gi starati. 139, Matires pater microscopului poste fi obfinutt prin: ‘A. marie distanjel dipire focsrul imagine al biecivului gi focarul obiect al scalaralt B. mirirs distanei focale a obiecivalui Cmte distanfei focale @ ocularatui on 1D. mien distanjei dinve obiect si o€ular E, micgorara distanfei dintre obiect st ocular. 140, Grosismentl mieroseopali "A. crete cu distanga dine focarul imagine al obiectivului si focaral obiect al ceulaval B, _creyte en ditanga focal a obiectivului CC. depinde de pozitia obiectului D, sea ou convergenta ocularulut E_ taste variantele de mai sus sunt corete 141, Grosismental unui miroscop: "A. _ nu depinde de convergenfele ocularlui si obicetivalat 1B. vasiazé direst proportional eu convergenta ocularlui C.__vaziaz invers proporfional eu convergeats obiectivl 1D. depinde de pozitia obiectulu E, _ semAsoard in dioptit 142, Grosismentul unui microscop crestedack: ‘A. crjte distanja focal a ocular B. _cregte distanja focal a obicetivului ©. obicctal ze apropie de abicctiv 1D, obiecrl e indapirteazi deobiectiv E._ crete distanja dinte ocular si obiectiv 443. Care din urattonrele prafice referioare a pulerea opicl a microscopulu, este cores” (Perameti care nu apar pe grafic se considers constan) Wie 144, in eazul unai mieroseop: "A. ootlarul este o lentil divergent’ 1B. objcotiva este o Lnula divergents ©. oaularl gi obicctivul formeazi un sistem afocal 1D. imagines prin obioctiv este obiect virtual pent ocular E. ichun din afirmapiile precedente nu est adevicati |S. Pentru un microssop parametrl .e” reprezinté distant dint ‘A. centele obiectivulu gi ocular B. objet si ocular C. object gi obientiv D. focarul imagine al obiectivului g ocaral obiect al ocularulut E. focal obiect al obiectivului gi focaral imagine al ocularuui, 146. Putcrea mieroscopalui este Timtsta de fenomenal de. ‘A. bsoxbfic 1B. dispersie C. ditt 85D. reflex [Link] 147, Puteree mieroseopalu no depinde de: ‘A. converpenja obiectval 1B. convergenia ocularala C. distanfa inte obiectiy si ocular 1D, dimensimes obiectala E._puteresocularul 148, Objinerea une imagiai clare pinir-un microseop presupune: ‘modificarea convergenfe obiectivui rmodilicarea convergeni ocular ‘modifieares distanfe dine oblectv si wvslar rmodiicarea pozitiei obieulu fl de sistema! optic al microseopal smoaifcare simultant convergentei obiectivulni si ocular. moore 86 ‘OPTICA GEOMETRICA cauzi-efect REFLEXIE $I REFRACTIE Lamina se poate propaga in vid deoarece ea este 0 und electromagnetic. 2. Viteza lumiaifin vid nu este 0 coastanté universal deoarece lumina nu se poste propaga invid 3, Viteon de propagare a fumini fnt-on mediu oarecare depinde de proprictjile electrics si tnagpetice ale mediului deoarece humina se propagi prin deplasareesarcinilor libee. 4, La tecerea luminil din vid int-un alt mediu lungimes de undA seade deoarece viteza omini scade ‘nap vedem close objet diate fat de cole dina devarace = Ze. 6, Lomi ere mn eaacer dual denarece ea poate fi pivit ea und electromagnetic ders Laflix de prtiule © supra mah reflects fu lumina deoarece suraeja matt presi negli 7, [rance media fumine spropagh tn lini deaptt deoarece lumina poste f consider unl cectromagnetica 8 Un faves parlel de Inmiok rimine tot pale dupa rflesia pe o supafat plexi dlevarece unghinl de icing este egal cu cel de reflex. 6, O saat mall reflect ifiz lumina devarece supra ats pesos noregulrti Deck © supraff ati este merits en va difuza mai pin lumine deoarece aps unple coneavtile supratel gi supafaia devine mai neted8 ‘oe Iamina eae pe supafaa de separate dintre dous medi ea se va impr intotdecuna Jou degaece, general, o parte din lumina ete reflect iar alta este etacat. 12-lntinpal eestor tue de und nu mi vedem hina decarece fun reflect df hina sole 13, Dect nosplca ne uti afar vornveden aproape nimic deoareceobicsele cre mi emit Jamin va wa vor eit nic noepea. 14. Uitndone aoatca afr pri gam dnt- comer unin dela distant de el mi vor Vasanimic deoorec geal reflect paral lmina proven dela obecele de afte 15, Cast vedem mai bine afar, noaptea, dini-o camert Juan prin geam, tebe <8 Se ahwopiem de geam si st panem ména inte geam si besa! din eanett devarece ess! ianina dia canes care ange In geam vom avea mai pun loin reflect ‘Be peam care sk parcitze lumina provenind de In bicstele de far 16. Ince de finetic al nei substan depinde direct proprional de viteza Iain in seh trol deourceviteza lain avid eso constant nvr. [Link] de misurd a indicclui de refiacfie este deoarece el depinde invers imal de vteza lumi In acel medi, 1s lndiecle de cefractc al unt media oarecare este mei mare decat unu deoarece vitezs fini este mai mare in vid deca in orice alt medi, ‘9, Dupa refracie raza retacalé nu poate avea accent direc eu raza incidents deoarece fumina este o und electromagnetic. 20, trecerea luminiidint-an mediu mai pujn rftingent inr-umul mei refringent (a1< ra) rah se propie de normali deearece unghiul de relractie este invers proportional ex ma. ‘1. Prie inteduceres unel lame transparente cu fefe plan paralele intre 0 sursi si un ecran iominarea ecranulii va crete deoarece lama find transpareut wa va absorb famine. 22, Dumina nie poate reflecta total Ia trecerea dint-am medi mai pin reffingentintr-unul thal rofingent denarece in acest caz raza se apropie de normals a23, Lamiog mu se poate reflecta total fs recereu dint-un medi mai dens int-un media mai putin dens deoarece, in acestcaz, raza se ndepdrteaza de normali, 24, Dacé 0 +424 de lumind cade sub unghiul limit pe 0 suprafajlumine se va reflects total deoarece, a incidents sub unghiul limit, lumina se polarizeaza total 5. Cera este luminat chiar dac& soarele nu @ risirit nea (dar si dap’ apusul soarelui) deoarece razcl solare se refrac in straturile succesive de ar de density difert. 26, Pentru ca orice raz intaté fn prism (sub un unghi inte O si 5 sh iasi din ea (condita de emergenfa) trebuie ca AS deoarece unghiul maxim de incidenfi pe fala a dous @ prismei este A. 27 Patra ca eel pin o raz intrat in prism (sub un unghie Osi £) 58 path isi dn ea het AZ dre ik 12, so val pa dn se 2k Dk prude ugh 32 asin mi a reflca Fe rina © din care este aleatuta prisms este mai reffingent decSt aera din prismel dearece me ‘are vine lumina. 29, Daca 0 prismé are unghinl de deviate minim’ 6, in aer, in apd va aves un unghi de , Adaparen yenru a vedeoobiecteapropiae se face prin sckérearazelor do curbust ale ‘isblials deoaree prin tacire eritalinali convergenfa nesta crest 493, Pon bombaves esau rzele de crbura ale acesuia sad deoarece couvergena uel fen cese cu sere azcor de eubur (in modu) 94, Petra voien obiete alate la stan mari rzele de itburt ae eristalinul tebuie si fie mri deoaree convergent ute’ lel depinde de medi in eae a= foes 45, Ata edn! chil rece de In accmodares pentm vederea Ia cistania la acomodarea ‘ont vedere la apopiee convergenfacrisalinlui sade deverece prin creieesrclor de curb crest envergen 6, Pen unoetsemelrop (normal diferent maxima de convergent a istalinull (putea te acomodae) ene de 46 devarece pera eciel emetrop prnctilproximsm ete Ia 25 en jar etl remot Ia nit o7. Penna veda object apropiete cristina uebuie s se bombeze devarece astfl razle de ouburt sad 98, Det penta ocialenetrop cristina cu sazele de euburt maxime este adaptat pent ‘stays de 6m vedem clr pnb i infnit doarece in acest ca: converge cstalinsui este minim, 99,0 paca care ae miopie nu pote vee In distant deonrece des cristina ar az ‘ie urbart marime posi imaginea se forme inaintea tne 100. Canes miopiel poate fi convergent prea mich a echinlul deoarece in eaaul miopit ‘imainca se formeazd in sptee retin 101. - Mona ose fi coretati cu lente sferice convergentedeoarece letilele eonvergente ‘av eonvergefl poatv oz. Pentru exectaca miopisitrebuie 8 objnem un sistem optic mai potin convergent deoarece in eax miopeiimaginea se frmeaz®insntea retin. oi. Covectaen miepet se face cu Lentil sevice divergent deoarece asifel se ojine sistem afoeal104, Prin corectaes miopici prin intermediul leaillor sferice divergente poterea de ‘scomodare (variaja coavergenfei cristslinului fn procesul de adgptare pent vederea ta ‘istante dfeite) a ochiului nu se modifica deoarece prin purtarea lenilelor de cocecfie se rmodifics si eonvargenfa maxim a ocbiul. 105. In hipermetropie nu pot fi vizute obiectele apropinte deoarece convergeafs maxim a cistalinlui este prea mare 106. 0 persoani care are hipermetrapic mi poate vedes obicctcle indeptriats deoarece convergenia minima ochiulu ete prea mare. 107. Ta cazal hipermetropivi imaginea objectelor apropiste se formeaA in spatele retinei deoarece in acest eaz punctul emowum poate si fie norm 108. Hipermtrapia se corecteazi eu lenile sferice di Imrirea convergeotei minime a ochiuhi. 109. Purlarea lenflclorsferice convergente pentru corectarea hipermetropiei mu afecteaz ‘vederea la distant deoarece purtare lentilelor mu efectesz punctul remotum. 410. Purlarea lentilelor sferice convergente pentru corectares hipermetropiei moifick diferenfa dire convergenfele minime gi maxime ale ochiuiui coresiat deoarece lintels fntre care variazérazle de eurburi ale cristalinului nu sunt modifica 111, 0 dat eu insntarea in virsté mu mai putem vedea clar obiectcle apropiic deoarece ‘cistaliligi micgoreaz& clasicitate 112, Freabiliareprezntao forma de hipermetopie deoarece imaginile obiceelorapropiate ‘5 formeadi in spatele retinei. 113... Preabtjia se corecteazi ou lentlesferice convergeate deoarece imginile prin lentille ‘convergente pot fi virtuale 114. 0 persound care are miopie nv poate devent prezbiti deoarece fn miopie este afoot ppunctul remotum. MMICROSCOP ente deoarece este necesart 115, Puterea optic este fatotdeauns inversil distantel focale deoarece ea se misoard in ti 116, Pentralupa P= 1 5 desarece magne se omseazA ore proape dea 117, Unitates de maura a grosismentului este m deoarece el este inversl distansi focal. 118, Prin defn grosinmena ext GE unde ou unghinlnib aes ved objet sin aperatul optic ia a; unghiul sub care se vede obiectul dac este agezatastfel tnt st fl vedem firk efor de acemodare deoarece ochiul vede imeginea firs efort de acomode acd object se gisoste la circa 25em de och, 119, Grosismentul unt microscop este invers proportions cu distanja focal osulorlui ‘deoarece ocblaril se comport coup 120. Paterea separaioare lini a unui instrument optic esto inversul mint nie Adeourece cane indica dimensiunea maxim a imagini, 121, Dimensines minim a unui obieet ce poate fi vizut cu microscopul opti este de ‘tdinul lum deoarece in microscopul optic te flosest radiaje din domeniul vib 122, Cu un instrument optic nu pulem objine © putere separstoare oridt de mare vrem ‘voarece ea este limita de difracte. 123, Un mieroscap optic pase fi construt si avind obiectivulo tent divergent deoarece si lenfileledivergente pot furniza imagin: mirite ale obiectlor rele. 92 124, Cu un microscop puilem velea obiecte oricat de mici devarece aitt obiectivul eit $1 ‘cularal pot fi formate din mai multe lentil. 125. Imagines prin obieetival unui microscop este reals gi miritt deoarece objectival se ‘compost cao lup 126. Putem mi puterea de separare a unui microscop folosind radiate ULV, in loc de ‘vicibil deoarece raiayia ULV. re} mu mic decdtradiaiaviibil. 127, Ocularel unui microscop d8 imagini virle si mirite ale obiectului deoarece ocular se comportieso hip 18,” Misoscaptl esi un sisem afocal_ deoarece imagines prin obiectiv ae formeazs foarte proape de focarul obict al ocelaruli no, pera separaioare a unvi microscop sete cu ati{ mai mare cu cit convergenfele ‘Sbiztivalui gt ocularulot precums gi iniervalul optic (distanja dintre focarul imagine al Shlsctvului i cel obiect al ocalamlui) este mai mare deoarece cu cresieres Convergen(elor seade posbiltates apa’ difactic. 3OPTICA GEOMETRICA PROBLEME 10, Dack o taxi de lumint cade sub unghial i+ 30° pe suprafata de separafie dintre un mediu avind n= /3 si act (n=1), unghiul de refractie va fi ROLES I REFRACTE J Ae oe ee oom 4 3 = 1 plod = 10H, as teense a apne ep a ee a, : . 3 2 iD. ansiny3 E. arcsin- jin ie ai Ics inp al 3 @ asw® B33 oc a 11 Re pa a at ood a mi oh ng 90% tnd tm ii : sce pent en opus engl ine va et > sims Bano oe ie ree? 2 Ree ae we emninnnc oe A 00am toon 00m 7 D. 30am y g 450m 12, Pee prismi avand unghiul A=30" cade persendicular pe prime fat ‘raz de Jumind. suites ilar sre omies Pont ed ee on aud omit ov 30nd de 5 Oralsincuv= 6105 wits rt) ee A 800nm B. 666mm Cc. 250-nm ale le B. 3 cat & Yim © hom =e eo 4. aa cae wa vidh= St om referee in apo 5 a Ne | tie 1a, be weet Tamia nin andi 0-5 sre ar v4 ave Te fii ol D. 6401S Hz E9104 He == ° 5. Q razi de lumind cade sub un unghi de ident de 300 pe © oglinda plan’, Cu ce hi ME, Ba Ae c inae “unghi se va modifica direcfia tazci de lumind dup reflexia pe oglind? Bi, ae Ee ee a es 1 Dae ea ua compe ith arnd yf spe © sus mins Gone, ate elo com foo non Yoni vad nai «Tae ion in sa ei ee prs ae Be Steinbre ee 15. ee anfn nns te pt pts psa) 5 om es Datel de posime © indice de refrac n fk de cazal in care ene prvi dest Sada De seplmde de dines ef de eat. ‘cesta va fi perceput ca fiind mai apropiat cu: 1. Fie Coat plant» rt mie spc en 0 m dene pel Cae 5 Dee eet foes ama oe Um os od ae iain wollte inaljime si se vada complet in oglind’ ? t * ‘sen ee 6 te ee ew D100: E S0em. oD ba 4 Ua tt etn a ait 40 em de ok of ed in ple ve: Aven i $e a line lpi eo rosie hint tai mm Pe ‘séu un eamion cu intltimea aparenté (miksuraté pe optinds) de 2 em si tnalfime realk ssuprafeta ulimei lame se giseste un punct luminos. Privind dinspre prime lama Soe has aik cmon nonin ee punted oe eras ede het Room ne tS em iaicmetee 8 ee Bim oie say : Un asl all de unico fea demas uo de 3” pe a suprafata de separatic dintre aet gi sticld (2-3/2), Dupa refractie Mifimen faseiculalui * wn ce ee oe Eola o 9518. 19. 21 ‘acd o suet luminoas se afl trun lchid do indice de refractien fa adincimes Pe suprafala ape se gisgte un dize opac cenrat pe vertcalasursei, Penta ca nici o ‘a2 sh nn jas di lchid trebule ca raze minim dscului 8 fie: A cat Bohva aT ee D. nh E oth Un scafendru se afl lao adlncime h= J7 m. Uitinta-sein sus observa cd cazele de Jumind din stmosfer vin doar printe-un disc, Care raza acest dis aflet i planal suprafosiapei (n= 413) ? A Ro3m BOR=V7im C. D. Re4m B R=20m (0 sazk de lumint cade pe o peiculé subtire de tenzind (a'= 1,5) sub unghil de jncidenjt = 30°, Pelicula se aff pe suprafsfeunei ape (n= 4/3) Ce se va Snipe nts SUntet ag rapa eee eee eS babu ose ams (es 4 Uiténda-se prin reflexie toiala vede doar obfeotele aflte pe fundul apei ls 0 eee sta’ deel mai mare de 6m. adtncimea bezinalui este: A im B 25m C 35m Dd. Sm E én Ce conte weinic si fodeptineaset indicele de refractie al materialulo din cre ete ‘confecfionatéo prism’ de unghi refringent A si secfiunea principal un triunghi isoscel scufundsté cu varfu inrsun vas cu ap& pentru ce mazele ncidente normal pe iyaza prism af ufere 6 reflexie total pe fa lteml& a prism? Se dam, 54/3 mal A Bafcit 2 (43) foos (42) [Link] 2 (4/9 cos A CC. neilt 2 (M4) c0s (4/2) D. nggcta= GM) cos A E. ngticta & GM) 608 (4/2). (© prisina optck are unghiul eftingent A ~ 90° ndicele de refrctie al materialulut Gin care este confectioneta 2. Una din feele prismel este in contact ou aerul, iat ‘ealalta este in contact cu 1m modiu transparea! omogen si izotrop cu indicele de refacfie J572- St 0 afle ce conditie tebaie si vecfice unghiul de incidental Iuminii pe fala care eate in contact Gu aeral pent es huming sh poatd emerge din prisma, A ia? Be iz30 c. 1x30 D. ise B isast 96 30. Un obiect se glsexte le mijlocal distanfel 20 dintre doud ogtinzt 23, 0 raz de luruinS cade sub un unghi de 60° pe o lam de sticl cu fete plan parslele fe grosime 3 om si indice de relractic n= f3 «La iegirea din lami raze va fi dovistd A tem B 1 om C1 flen D. 22cm EB 173em. 24, Un om se ut perpendicular spre funda une ape si se pare e& adBacimes apet este 4) este 3 52m B.180m Dizm E1Aasm 25, Un observaorpiveste un obieot flat ft-un bazin cx 2 (0™ de 1,5, Adincimea real a ape (0. c11sm 4) In adincimen de ‘am. observaren se face sub unghiul de 30°, Adincimen aparenti Ie care este vizit obiectul este aproximativ: A im Bim © 2m D. sm Em. 6, Intraan bazin cu adineimes d= Im se giseyte un B 6 pecan incearsh si atingh un objct aflat po fandul bazinlut 2 lichid eu indicele de refvectie introductod un ba sub unghint de 60°, Bal va atinge fundul bazinulu lao distant de obiect de: ‘A 023m Bim ©. 123m D, 056m EB 1m. 21. 0 rash de Junio pltrunde int-o prismil perpendicular pe prima Tah si iese di friar tangent ls dova fff, Sting o& indcee de reftcte al prismel ese 2 ‘unghiul prsmei este! Ao Boo cor D4 BF. (OGLINZI $ILENTILE 28. Dac dou oplinat plane fc inte ele un unghi diedru 9 90%, unghiut dintre raze incident pe prima oslind& si raza reflectat pe a dous vf Ae B® cw Dd. @ Bmw. 29, Penira cao razh, eflectath suecesiy pe dow oglina plane ce fac fntre ele un unghi ‘odru p90" a fie paralel cn raza incident trebuie ca @ 54 fe: Aas 30°. oo oor 1s, D. plane paralele. A ‘rela imagine pe care o vedem Intr-una din oglinzi ve fila distant: AM Bod c a D. 6d BS oma 2 33, us. 36 ¥. 38. 2», 40 1m obiect de inakime h se piseste Ia mijlocol dstanfei 24 dintre douk oglinai plane Dulce. A na magine pe cae o vedem in-una din ogling va aves iafimex: foes a cts Do nb Beth ‘Dact un object ala in faa uneioglinzi plane se roteste cu un unghi ct imaginea sa 8° A de Roa G 4a i i pb. te Ea Un obiect se afl la distanja d foft de 0 oglindi pland. Se introduce fntre obiect si belinds, para cu oplnda, ola de grsime e indice de [Link] i ‘lin se-va forms, fot de acenst La distant Ad B. det Cc eli Cee saeetaearee geet nea as &2 Ps Fin de iat cin secon da rte em tt pe ermal i tase ns cas Ds Eos in phd sek cones de em mga po ctr ml ores os Soo cerars § ate Ba eS (© oglinds are convergenta 3 8. Introdveind oglinda fn apa (0~ 3) convergenta ae er oe Digs ae ro db csns iain nt sbi pte ont ove emte a tcc ol Se po pipes Bf c= e BO 2 ‘Marirea fniatprintr-o ogtindS convexs pentru un object staat I infinit este: A Bd Coe D2 E 0. Un obiect se gaseste 1a 20 cm de o oping divergent co dstana focal de 10 em. 8 41 2 8 44 45. 46. 4 a8. ”. Un obiect se plsegte le 15 om de 0 opfinds convergent cn distanfa focal de 10 om. Misirea linia a a OS Bos oye me B 4 ‘Ua obec flat In 20 em in faja nei olin dvergente formessi o imagine de dova ‘ort amie dectobiectal Convergent opin exe: a 58 B58 C108 D_ Goss E0058. ‘Un obiect fat a 30 em in ef uae! oplinziconvergente formeaz8 imagine de dou ‘ork ma mid dectobiectal Convergen oglinai exe A 56 B, -105, C108 D. Gss EB .0058. {Jn obieet real formeazAtnt-o oplindsconvext 0 imagine de dout ori mai mre decitobiectal Obiectul se va gsi: ie Bo tuesoposbll C. Do ot eo ise dnse on ote real imanc pin oginda convex xe 3 tn 2 sees cz mien nn vf 3 3 1 ie ee eee Be 2 2 ts p. 4 Bt. 3 {Un object virtual formeazd intr-o oglindso imagine realt de douii oni mai mare devi cobjectul. imagines ceva gis in At Bo eer D2 E 3t ‘Un obiect virtual formeazi, ito oglind& divergent, o imagine virtual de dova ori mai mare dect obiectul Imagince se va gsi in AY Boo of D, 2 BE 3f Un oblect real fonucsza inte oglinds eonomvd o imagine realé de dou ori mai mare ect ebiectol, Obiectul se va gsi in: af At B. bat 5. ‘Un obiect real formeaza fnt-0 og mare decitobiectul. Obiectul se va gs fr: af At a WE o Dv. 2 EB 3t Un obiectiuminos se gseste la D=2iem in cu F-10em, Deck intre objec i lentil se introduce, perpendicular pe axl opti, o lami de stilt (n=1,8) eu ee pan-paatete imagines se formeazh in central de curburs al oglinzi. Grosimea lamel este: A. lem Bo fem c tem D. Qsem. E. 25m. 9st 3 34 55, 56 31. ss. 0 6 6. 8) avind razele de eurbuck de 25 Convergeats unet Iie bieouvexe din sticla A 08 B 2k © 48 D. 38 E58. CConvergenfe use lentil plan-convere din sticl&(n=1,5) avd raza de carbunde 25 A 108 B28 6 08 D. 28 E108 Convergenta mei lentle plan-coneave din stclt (a-1,5) avnd raza de curburd de 25 A 108 B26 c 08 Dd. 28 E108, A (0 Jentilé din sicls (0 1,5) avid fa aet C= 10 8 se soufunds fs ap (073) Convergenta ei devine: ‘A 108 B 1338 rCunist D. 258 E46. act o lentlé confecioneta dintr-un materisl cu indicele de refracic 1,2, avind convergenta de -28 tn ar se introduce fn apt (nay = 43), atunci converzenja devine: AO B -1338 C16 D. 3h E28 (© lensiltplan-convesd din set (n= 1,3) avénd tn aer C~ 10 8 are sama de ensbur A Som Bo osm c im D005 en EB 005m. © Jens plan-concavé din sell (a= 1,5) ate in aer, C= -5 8. Umplind concavitatea 20 api (a= Powwersene devine: A 8665 B, 2336 tes D138 E4668. O lentils Convergentl formeazs o imagine realk gi de 4 ori mai mare dec un obit real plasat in fafa lenfiei, Distan dint obiect si imagine ente de 60 em. “1668 A 10cm B 12cm c. -30cm Di 24cm B 15Sem, Pent lentila din problems precedent, coordonata imag A. Bem B S0em D. 45cm E 26cm. Distanfs focal s lenilei din problema anterioar est: ‘A 206m 8, I2em c. 960m D. Sem E, 2em. act argintim fafa e doua a une lentil avénd eonvergenja Cy si notim ou Co= 2 R ‘convergent oglinzii objiaate prin argintate, convergenfasistemulul objiaut vs fi © CH 20+ Co 100 6 64 os on. 68 0, (© eile sticlt (a = 1,5) are faa dous argintath, Siiind cB Rp = 30 om si cb ‘Gotcmul se comport ca o oglinda plank putem afirna c& Ry are valoarea (in om) iar Tents este "A IOjeancav-convext. B. BD. iG eonver-concava F. 90 cm plan-voncavi 0 tee de sic (a ~ 1,5) are fa a dous argintats. Sting oh Ram -30 erm sf ‘stem se comport ceo oglind’ plank putem afm e& Ri are valoarea (i em) iar Ieotila est: "A. =10,concev-convexs B. -10, biconcavsC- D. A0-converconcavs B. 90 em plan-concav Distnja minis dine un object qi un ecran pe cate Se prinde imaginea pinto lentlé eu C= 5 Beste A 40cm Bim D. fem E Sem, (0 Jenilé formesz8 imagines win obiest pe un ecran aft Ja distanfa d= AF de obiees Sent dous port ale lentils. Relaile cae exist ne x sf x2 ponte cele dot 10,biconeava —C, 10, bicomext -10,biconvext ce oni le leatilet sunt A Boweentaesy) Coxe x ETA D. EB xta)aart a’ ‘unui obiect pe un ectan alt la distants Af de obicct lenis formescd iain cate exist inte 2 §iy2, 92” pentru cele dou pent dout poz ale lentil. Rel ori ale lentil! este: yn ‘Marien linard a unui sistem afocal fn eare prima lentil are convergenia Cy= 10 6 iar cea de a dova Ca= $8 va fi Aa D. 0s ‘Mice linia ¢ una sistem a cea de i doua C= 108 va fi a2 B 2 ce Do 0s E) dependent de porta oblecul, act un obicst se piseste la 10 cm de un sistem afocal format din dou lealile ee convergeaile Cr= 10 651 Cr 55, imaginca final va fi fté de a dous lentil la ‘A 40cm | 20cm C.-20em D. 40cm E 60cm ‘Un sitet optic eate format dint-o lentil convergenth cu C~ 10 6 si o oglind plank ‘Htuatt la 10 om in spatcle lentle, Un obiect se gisegte 12 10 cm ia fa lentil upd oe lumina provenith de Ia biect wece prin lent, se reflect pe lings tnese din nou prin lentil, imaginea sc va forma, ft delenit 2 cos ‘ependentl de porta biect fn care prim lentil are convergents C= 3 8 iar ‘A. Idem B. 1dem, C-20em D. 20cm B dbem, tot1 72 m, 15. 16. n Convergenja une lentile este C = 56. La ce distant de lentil trebuie aezat un ‘object pentrs a obfineo imagine virtuale situats la 15 em de Jentila’? A. -857em B, -l2em Cem D. en EB 28cm {© eats convergent ci aticlt (wn — 272) onmeaad la distegs de 10 em imagines ‘unui obicet {a aer. Seufundind lentla i obiectul in apé (n'=43) firh x schimba fanja dine ele, imeginen se formesz4 la 60 cin de lentil. Distants focala « lentil in aer est: A 18cm Bo Sem © mem D. Zien BE 3em Un obiect este ajezat la 50) cm de un Tentila, ye ecran se objinimapini clare ale obiectuni penta douk port distinete ale Tentill, distanfte ev 10cm, Caleulyidistanfa focal a lentil. AL faim B, f= 120m Cc. f=-20em D. em E. _ problema este impesbit, devarece exuafia Fundamental lenilelor are solyie wivec. (© lensils ew distenja focala de 40 cm formeazs imaginex uni object real eu Snalfimes de 10 cm pe un ccran. fndlyimes imaginii este de 40 em. Se deplaseaz’ ‘coranul si object pnd end inilhimes imaginii se micyoreaza de dowd ot. In ce ‘ens gi cu cli centimetri a fost deplnestobiecta ffl de lentil? “A apropiatca 10m —B. indephriat cu 10 C. spropiat eu 20 em D, indepirat cu 20cm E. apropiatcw 15 em. (0 lentils biconcava simetricd are raza de cusburé 10 cm si indicele de refincic » = 1,5. La 20 em in fafa lenllei se plaseazt um obiect ou TnBljimes de 8 em. Pozitia, natura $i mivimea imagint sunt, respect: (A. X.= 8,66. virtual, ys = 2,6 crn B. x= 46,56 em, vinta, yy ~=8,66.0m © x2 =-6,56 om, virtual, y1=2,66 om 1D. x= 266 em, real, 91 =-6,66 em B, x= 6,66em, real, 91 = 1,66 om. Se formeazs imaginea unui obiect real cu ejutordl unei lenile convergente eu distantafoeel8 de 9 om si indice de refrectie 1,5. knagines ese situa in ac, fa 10 fem de lentil, La ce distant de lentil ge va forma imagines si care va fi natura ei act se cufundd obicetul si lenila fn spa (n'= 4/3), fA08 a schimba distanje diate ele? ‘A. Aon, reali B, Gvemreala C40 em, virtual D. 60cm, vitals EB 80-em eal. Sse arginteaza dovd lentile plan-convexe identice, una pe faa plant, cenit pe fala Convext. Dect indicele de refracie al tilei este 1,5 sf se caleuleze raporal dine $ietanja focala a lentil cu fap convexs argintaté gi distane focal lentil’ eu fa plan argintat (in ambee cazur obiectl este plat inantes fete plane). A Bo oe eS 3 Distanfa focold a unei oglinzi obfinul prin argintares uneifeje a une lente convexe simetsice (R= 20 om, = 1.3) ese: ‘A. 10-em, acd Tomina cade pe fot agin #8. Som, dack lumina cade pe fa nemgintats D. 10 C.-10 em, dacd Inmina cade pe fafa argintat D. -10-em, dict lumina cade pe fate nearginta E, Sem, indferent pe care fa cade lamin 19, Peo len vpn client oa de 20 ad fail amis sind {5 Giana de 0 cm pamlel cv ext oplch principal. St se ables lace Slane eid fea ae date de 20 ree 2 doen 60am DL ie 2 Som ‘20, nto oalinds concava de razA se toarah punt ap& (avind indicele de refacte n), Calin ind in oe orzo Foca Sema ‘A. mnvemodifca By devine vital Cte tn olin D. este ta tnt opinal BI. Un obiect se piseste ls 11 em in fafa unei lentile cu convergenja C=10 6, intre object Wiis odes, pepntteua pe el opt, ma ansparert ca ee la seen esi dom tind aes cen mains pan else fore isan fete mare incl refine al lames Aas a as aa >. 12 a $2. Un ee! frmene © inagie rel prints lent convergent Indust fe vet fougine lame tanepreit foe pla-parile i rosie e=2an (pends e seul ope imagen ve ldepiteeet x 2am, tise detec None exe: neo B16 can bo ia Bu cam $5. iind od ocilenevop se camo pent a veex obec situate ne 25m SunGharaxint de convergent csi (pues de daar) ee ane Bas aes D. 13668 Egos. 4, id ca pet un och, dstn dnt evisalin oi este de 15S pet a SURE Siac sat Te dian de 25 ft de ci convergent cele te ‘A Sd D443 cms D9 Ewe 85. In problema precedent’ marirea liniard a ochiului este: ie B08 46 46 1037, #8 ®. 0. 91 n. 53. 95, 97. Gn vehi nocmal acomedat pentru panel proximb ae rezolyi (stan minim inte dout puncte eare se vi distinc!) de 008mm, Dac tte eitalin retina sunt 3.5mm distenfa pe relink dint celulele receptoare corespunzitoare panctclor imagine ete: ‘A. Sam Bo 2mm c. Sum Do thm E O5nm Penta veda un obiget situs Ia 2m un ochi reluct (adapat penru vederen I infin) rebuie s-5i modifice convergent eu: A 18 B O36 © 2 D208 E43 ‘Un chi emetrop este adaptat pontra svedea obicte afte in puneral proximum (@Scm),Pentnaa vedes obiacte fete la mn rebule sii mieyorez= convergent cu A 45 B3. cos D358 E 3758 (0 persoan avid miopie nn poate vodea clr Ia distant mal mari de 80 cm de ochi ‘Convergena lenillor de contac care 84 permit persanci tn cauzi st dstingd clar ‘oblocele situnte departed och est: "A. C-2Sdiopiti —-B. C=-2Sdiopnii C. C=1,25dioptri D. Ce-125dioptii —E_Co-115 dopa. {Un ochi miop ate punta remot ia 50 em si puncts!proximum la Sem. Pests ete lar It distanfe foarte mari se foloseste 0 lentil de coreti de contact (onsderats lips de ahi) fn aceste condi punctulproximum ge ve alls Is A. 53am B 25cm Clan D. em EB 23cm ‘Aceensi problem doc lent este pasatl Ia 2em de och AL 55cm B. sem C W2dam D. 320m EB Sem ‘Ua miop are pinctul remotum la 28,Sem. Peru a vedea ts distanje foarte mast foloseyts late de conse, Acasteaebuie si ait converges AU 28 B 358 C8 D338 E38 ‘n problema precedents dat se folosese ehelari jini Ia 2cm de oe sega rebuie #1 aii convergenfssproximati ‘A 3758 B28 G 358 D155 £3256 Un chi mop are punctul erurum Ia $0 em si punctalproximum in Sem. Dass istanjadinte ocular i eins ee 15,Saum lar pen a fi pereepue separ dout puree we imaginis pe retin trebuie sé fc La distana de Sum tezola in puncta roxim ese ‘A. 008mm B. 0mm Oem D. G46 EB ifma Panel peoximum sl umul och hipenmetop ete ls im. peniru x puten veden Is Astana opin de vedere (250m) rebuie folsitho eal de contact cu convergenis! ATS B35 cass eet E28, _Dact pent ociul din probleiasoetioara se foloses: pentru corte ochele ina Ta distngs de 2em de och lenlilee trebuie 88 sibs convergent A 35 B 255 C3325 Dd. 36 E 256. 8, la poten’ iar pure de scomodae ochinh ete Tapas B28 on 3s8 be E53 9, Dae un eli cmetop are recolia corespunatoae punch proxi de tbo on ec perewop avid poral proximars a, ve aves eli ‘ODS Boesmm C.0.15nm De opts E0225. 100. © persona eu rebieavansat ze punta posit 2m, Pent «pact oa salem) perouna usbuie ak pore Teale de conic ovdad 368 bn 365 co 2 D6 & 58 t01, Peon din publema precedent pen «pata eds oars 1 iced cout en converge: red D068 c 38 Bo cts Bish sen. 0 persia vind mpi cu pani eotu amg prebitinstfl aet pant oor ees Impaled contact pent a vee le st Fare te imac ca dst nm de vedo cathe roar B75 cae D_13sm & 03m 102, Dae pera din probes prececn port eae pt so rots se I A Im Bs BO Gm Cc. 03m D. otm En 104, 0 pero et pent ci fin ores oem de och, Pont a ine cat ofa Teas de coves treble tb convergsns p tebe sh eit ts veteres ta 25em rent) Bs 28 D 28 E38 icroscor 105, 0 up avid convergenja 58 are pera optic: i ro B02 C sar cary D. Sea, 406. 0 up din scl (nons=1,5) are Ta see puteten oplisk P=30m‘ Tneodusl fa eP8 ngs) va avon puerea optics 3 AD TSa B 120m 266m" D. 35,5a" 5 Sm 107. Un mcroacop are distanja focalé a objectivulel f= 4 mm si cos # ocularlul istonj dinice obiectiv si oculat este de 20,4 em. Puterea optics ® f= Mem sees mierescop 6 a a 10m B 290m c. 250.m D. 0 Bm, 0s108. 109, 110. 111 112, 14, us, ne ‘Un microscop are distenfe foealt » obiectivulul fi= 4 mm si cea a ocular P isunja dinue obiectiv si ocular este de 204 cm. Grosismentel fy= Mom i aceetui mieroscop este: A 625m" B OS c 20m! D. 250 E25, Ce distnfs ye" este inte focarl imagine al objectivul i focaral obiect al ‘ocularuli unui microseop avind grosismental G~150, disianja focal 2 obiectivulu ‘ea=2 mm si distanja focal a oculerulul f.~5 cin? A e=80 mm 2, ef0mm ©. 0mm D, e-$0 mm EB e=60nm. ‘Un microseop avénd puterea opticd P=250 gi distanfele focale f= fmm si far are distanjedinte obiectiv si ocular de: A. 30,8em B 206m C920 D. 108m B 200m. Distanja focal obiectivului unui microseop este f=2em iar distanfadintre ocular si obieciv este dem, Stiind cd puteres optc& a microscopolui este Som puteres Opticd #ocularul este: ‘A. lem B. 10m" © dem C 20m EB toon" Distanjele focale pentru un microscop sunt fa=2em respect fem, Dacd distant Ginire ooalar gi obiectiv este e=fom iar imaginea este privtdfArkefort de acomodare cobiectul este plas, faa ce obiectiv, fe distanjs: A 15mm B2Semm ©. Sem D. tem E 10cm, 5, © persoan priveteprint-un microscop o imagine format la 2Sem de och lipit de ‘ocular. Sind cb, pentru microscop, fe"2em,faz=Tem si e=Bem obiectal este plasat (fal de obiectiy) a dstanja: ‘A. 243mm B. 25cm CLs B. 240em EB 02dem. Pentru problema precedeatt mirirea lini a obiectivuti este: A 2d B 4 c Dp. 48 B 12 ‘Convetgenta obiectivului unui microscap este C1006 iar interval optic &=16cm. Sti ef prosismentul mictoscopului este G>160 distanja focal a ecularulu est A. 25m B. 25cm c. imn B. 4mm E 25mm. Distanfele focale ale cbiectivnlod si ocularului unui mieroscop sunt f respectiv fy20m, Dac& puterea optict este P=10' mi jar imagines finala se Formeazi la 25 em de ocular rita Hsia’ a mic A 15 B 500 D. 200 E 7, 106 117, Ua mieroscop confine un obiectiv eu Cy=1008 gi un ceutar eu Coc=S06, Stiind c& un fbiect situat a 12cm in fala objecivului formeazi imagines finalk Is 25em de ‘cular interval optic e este: A. 485cm, B. 45cm ©. 22mm D. Zen BE. 3lem. 118, Pentrw problema anterioar marirea linia a ocular este: Aud B24 135 D. 1s EB 6 119. Un microscop vind farSmm, fe=Lem si e=10 cm este replat pentru a vedes jimaginea final fra efort de acomoderc. Penta vedea imaginea Ia 2Sem de ocular corpul micsoscopuluitrebuie apropiat de obiect cu: ‘A lem 3. imm D. nm E, Som, ©. loom 107OPTICA ONDULATORIE — intebati tp complement simpli DISPERSIA 1, Dispersia luminii consti tn: ‘A, Teflesa luminll pe o suprafajt goasi BB. bjinerea unui fascicul divergent dupa rfractia luminiprint-o supra rugoast C, objinerea unui fascicul divergent dup refractia lomini print-o lentil slivergentt . varaja indicelu de refacfie cu lingimes de undé E, varisfia unghiului de refractie n funcje de unghiul de incident, 2. Una din afirmafi Je ummatoarereferitoare la indicele de refracte absolut al unui media ate fla "A. este constant ponir in medi dat indifereat care ar fi radiata care il stribate 'B. cepinde de lungimea de unda a radiajcice strate meditl respectiv CC. este aportul dinice viteza luminil i vi gi vitza radiafiei tm medial respectiv D. pent vid ese 1 E. este adimensional 3, Care din afrmalfile de mai jos este fsa? "A. Tndicele de refracfe al unui medin depinde att de natura mediului respect, colt side lunglmea de und a radiafiei; B, Indico de refracie al uoui mediv ar valor difeite pent diferite hmgimi Jo sunds ae radiate; . Indicele de refractie depinde de temperatura medi, 1. Indieele de refracte depinde doar de Iungimea de und& a radiatiei; EE. Indicele de reracfc depinde de unghiul de incident side cel de refratie. 4. Despre dispersia normal se poate afirma: ‘A. spare in vid 1B. const in sctderes indicelui de refrejie eu eresterea lung de und (C, consi fn scibrea indicelui de refretie cu scdderea langimii de und D. duce la absorbiaradiagilr eu langimi de und mari -E, duce la absorbjia radiailor cu lungimi de und 5, Despre disporsi anomala se poste afr: ‘A. apare i vid B, cons in soidree indicelui de refrac cu creterea lungimi de und C. consi in seSderesindicelu de refraciie cu sctderes langimii de und 1D. duce la absorbjia radiailor cu lngimi de und mari TE, duce la absorbjaradifillo eu Tungina de und mic, 16. Dac un media predin disprsie normal® se poate afia C3 |A. raze violete sunt mai puternic reffactate devi celegalbene iar acestea mai ‘mult deci cele rosi BB. razele roi sunt mai putemic refracate decdt cele galbene iar acestea mai malt decdt cele violete C. raze galbene sunt mai potemic refractete dectt cele violete iar acestea ult deedt cele si D. sazcle violet sunt mai putemic refactate dectt cole ropt iar aeestea mat mult dees ece galbene za glbene sunt ma emi ent det ele oii sea ma mult lect cele violet, 108 +1, Duct un medi prezint disperse anomal8 se poste afima ci va. cazste violete sunt mai puternic reftactete dec cele galbene jar acestea mii mult dect cole ri 1B. anze rogit sunt mai puternie reffactate deci ele galbene jr acestea rai ult eciteeleviolete rzele galbene sunt mai puternic refrecate decd cele violets fa acesten mai sult dect cole ros), Z : 1D, raze violete sunt mai puteric refiactate dect cele rosi iar acestes ma mult cit cole galbene P ; 1, mek galbene sunt mai putea reftactate deca ele ros lar acess mal mult Aeeit eae violetc. 8. Termenu de media dispersi se refer le: A vid 1B. medile prin care radtala electrons pentru orice lungime de und ©, mea solide 1D. meile prin care tec radiaiile vizibile FE medile netransparente. 9, Dispersia lumii ' " "A. se observ pentra lumina monocrometicl; BB reprezini Variafiaindicchui de refiacie co fungimea de und; CC. reprezinté ocoiresobstacoleloecnd dimensiunile acestor sunt compatible eo Iugimea de undia radiate’ folosites : 1D, detennind objinereaspocteului la ecerea luminii monocromtice prin prism’: 1, pare numa in prisms opticé 10, Dispersia anomal i‘ ‘ese lezati de absorbfialumini n inateriall prisms, prosupune cn gi -vaiaz8 invers proportional; dv existasubstanf care si abs disperse anormal; ‘se observ doar in lumin monocromaticl; ‘ seobservl doer inprisme cu unghitrireftingente 1 11. Despre unghialimit& putem afirma: ‘A. este o constant universalé B. depinde de densitatea medivlut CC este unghiul a care apare reflexia total D. este o matime adimensionals E, depinde de himgimea de und a radii 12: In desen este eprezentats vasa indicelui de refracic ev feoventa pent dat. vom aves disperse anomald in regiunee: ed nm 20 propagh cu ncceng vital mpoee un roster AL? B13 109a4 D.1s2g3—4 B1a2g2—3 INTERFERENTA, 13. Ine ferent de fac i diforsn de dum exit ela: 5 5 40 . tmz. ton EB AL bo= kb Bent 0-5 bo anes anes 14 Dante Reena ma § Sth Senora © teat 2a harm D. amplitudines este aceesgi 2 Sates is peste tions cin ee 7p a op frre ema ep © Satcan ans deface ep 5 et na et me ea tne 2 hvuinecaomwe scone atte ean hte easel ee adie orecaene tee 25h rence yan She adie a ae daca pot ore iechicamach A B,difereje de dam ese 241) ic D. mooe> difleren de far este 2k) een dei exe OHS siferenya de foevond este constant in timp. 18 fen puns se bfine wn mini de inerfere dae A dferena de drum este 1A BB diferenga de drm este (20. CC. diferena de faz este (21a D, fered fac ete tS , difeen lecvenfelor ete constant nip. 19, Inerfranja repent: ‘A. dist dine un msi a nim BB. eistanja dnte dou maxime oaecare CC. cistanja dine dooa minime eaecare 1. dist dine dow maxi accesive 0 E, diana de fate 20. Deed You erat ims: 1 fanjele sunt localize fEeniele sunt nelocaliate CC. infertanja se miesorenza cu mivirea distal dine ft gi ecran D. inerfanja exes seeres. . inert cogs cu eresteren distant dnt fe, 21 la disporitvl Voung punetl in ere se obine un maxon de interferon are, fh de xn de simesie, eordonatx ean ane © i a Ce eee Prete ere eee ee a eee De ean at Cees 2 becfecese mate 23, Doc iin on ioe Young ht {oate maximele vor falbe ‘ai ge vor foona maxime maa cenital af lb fac maxim rmior va i de ft o secesiune de tate colorte de la violet po arog ‘naximl cata va feb fr maximal umitor ve de apt osuecesiue de ‘name eolorte de la rogu pin Ia violet 2, soll een efi violet ir urmtoarleeolorte in ones cresetonre a} lina I 107. 24. Misuraen intron poste sera deterinare: "A. lungimi de end 1, anpitedini ©. vier D, indie de refracie , pulse 25: fn cau lac fe plan parle, in expresia dfeenei de drem opts Ia incident inte canes 9 wre ain fm tee 1 ed peat ting {SSS ae ten © Dietetics coos 5 Seat op ce © ceperfngin de wad ow 26, ln cal un facia! pale incident peo lam u fee play-paralee tebe = wilizam 6 Jeni penis observa starea de nterferenl denarece: tena este prea me 1B razle refectate sunt divergent © raze refiectate sunt paralle 1, fumina reflect este prea prin intenss mi1 mu tebe ah uz olen 27. La reflexia uni fasciculparael d= umink pe o pant opi “A. Hane sunt localizate B, fianjele sue nelocalizate CC. mhate oe inererea 1, interftnje nu dopinde de unghil penet __E. interfana dep de grosirea pee. 28. In caza incidnjei normale a uni fiscal parle peo pankoplicé de wnghi foarte mic Ifa este: ee 7 ©, is2nte Dias Bie na 29, Steal antrefex est: ‘A, opank opicd do ung foarte mic 1B panf opted cu ung als stfel foot pein interferenl apart minime de interfer CC. lami eu fee plen paras a care lumina transmis fonmeazi mini de erie . lami ou fee plen paral a care hum reflectatlformeazt minime de incerferenya EE. lami ou fee plan paclele care absoarbe perfect hina. DIFRACTIA 30, Difiafia mini poste 6 observat: ‘A. sumai pe obecte mari 1B. nunat pe fame mar . mai pe obiecte cu dimension! mult mai mick dec 2 1. yecobicci sau fante en dioensinni msi mici sau compart E, pe orcs fel de obiscte su fate, ‘1. Difectia poate explieat pe baz: ‘A. leg reflai B. lei refactied C. principinl Hioygens-Fresn! D, reflxii totale , forms maximo de interferents, 32, Conslanta wel rece de diffe ese: ‘A. distaofs dine dovt fate succesive ale refelet |B, namin de fante pe uniates de angie © amir total de fante D. Uji une fate E. Iungimea une fant, 3, Pear observa pe un ecran maximeleobfinuteprnt-o ree de difocie: 12 pate plasa eal ride deoarece fanjelededifacie sunt neocelizate {tebe sf plastm scranulft-o annmia poze dnareae franjele sunt locaizate C ttebvic oa Sn roa eran st plasm o lentils convergent ssf! int ‘rams fe plant in plaml ei foal pentra fue ca razele dase, parlele Inte el, si convearpt in acelai punct . treble a Tne rojo eran sh plasm o lens divergontt atl Int extant tif pasa in plan i focal penta face cx ale daca, paralele ate ‘Se, sf convearg fn acelagipanct 1B. nige pot objine maxime peecran, - 4. aci zs rovenite den do fant tavecinate al uel rfl de difracte dav wn maxim. {cintrfeeot inten pant de pun ecran se post firma ce "A opare din raze provenite de a cleat fate vor de un minim fn wel punct toate rezele vor conti Ia formarea maximuli © ass provenind de la fel pare dau maxime ir cele proven de Is este D. ra {pare dau minime ratcle proc alestoria maxime sav minime Ine pote stabil o regu pent celelate raze 135, Despre maximee obfinte pe un eran prin dain pe orefa de facie se poate sina nt ecidisante fun albedact rejeau a fost umninst cu hung lb fm sunt szetrice ff do al de simeti al reflet Jnteniates lor sete ca ft ne depitdm de axl desimetric al item ‘nt tn ne nelzaitat. ‘36. ck dep in sus sara fi de axa de simeti: 1A figura de difaete de pe ecran mu se modifica 1B, fu de difactede pe ecm se de deplaseaza in sas ch odistnp egal ev deplsetoa suse figura de diftactie de pe ora sede deplseaz4 in os cto distani ego cu eplasazea suse 1D. figura de diftacfie depo eran sede deplseazt jos ste nck mexizl cents se gibeasc pe dreapla ce unegle sus co central refeei -E, figura de ditactie de pe eren sede depleseazain sus asl init masimul ctl hse giscascd pe perpndiculars de I sur a rete 37. Despesrefeaua de dita se poste afin: a pe fi utlizats pentru descompanerea rani incident in adaile fronocromiatice ceo compan 1B, pout Fi utlizath pena compuneréa radallor monocromatice penta Shara smi lhe post A tlizath pentru determinarea vitezei unin 1D. pone i liza pena obfineressurselor coerente pout i filizath peat determinate inicifor de refactic mone POLARIZAREA 38. Despre lun se poate afirms: ‘A. erie ound eloctromapnetic transversalé Beste undé electromagnetics lngitdinele 13, este o uni lectompntics cre ae att componente fongitinale ets transverse 1D se comport in mee fenomene ca nd tansvesat inate ca und fonpiudioas| Ee empath inotdeauna cao wd perfect series 39. in lumina natural: oh esl vestoni autos ye ote epee pe ide propeger dar uma oe prvlegath onli vesonhi Fae ana pe deta de rose onli veo’ F aac mash ws gilt de 90” de hee de ronasu oxi resort suloe mai po gu rae, pepe pe ‘TrauhdopoyugarGt-w ngr lan ce cnie deja de poner) mle at pe plot efile pepenclre ye desi de root enone fe pep 40. unin pr part "hoodie ecard 2 lc pe tt defile epee pe ded propepe dao ete prvegaih 3, vadaie vectra B au lo numai pe def de promeee (C. coscilatile vectorulu: E au toc numa sub un unghi diferit de 0 $i de 90° fafa de: eee . oxi yo Fane nmap sng dese pena = ‘Gresfa de popup nn singe plan ce ene deta de proses) .osilaie vec E a hep tot defile prendre pe dei de peepee, cats epg fn sian tl point: 1 ene vetoratE alae pe toa dole erence pe ds romper dar una rvleesa B. oseilaiile vectorulsi E an loc mumai pe directia de propagare csi vectors an oe mms sm wh ifr d 0 de fade ect de prope Dostlaite veo Fax loe mame sng ci perpendcln pe ‘eo ce panne nan sg ce celine deca popes) nso yen E ae pe tne dif een pe decide promt cata fe pave 2, La uminn total poesizatl fa una refese oscil vetorulai ‘A au oe erpordiclr pe pianal de incident Bloc in pana deincents (afc a 4S fh de paral de incidents D. av le perendienar pe norma IE, aulocpe tnt dette. 43, Despre inal poerza se poate afm ‘A. ia poate Sule eflecie foals 1B, neste reflectatt dct exe trish peo sopra ate inet vectra! E st fscleze in plnal de incident na CC. rmeste refecatt dct este wimisk peo surat ate not veetoral Es toelleze perpendicnlar pe planul de iden . sm est refactat dak este wimish peo supra ate incht veetoat E38 ‘acitae fo planal do incidents E. aweste refrac dac este trimist peo suprafats ate inctt vectra E si fvcllze la 45° ft de plana de incident, 44, Se poet obi ling total poltiza pen "A. refeislmn marae pe o supra metalic FB refers fuminii naturale pe ocuprafe dielectric, In orice unghi de incident (Celene total Iain naturale D. refi amin sub ung Brewster BE. seflete nin atrle e 0 sopafl delete a incident sub mghi Brewster. 45, Unghil Brevser este dat de eti: A wine D, singe » 46. In czulincidnjel sub unghi Brewster ‘aoa indent gi rzareftactaldsuntparlcle aa tlracat et perpendiclar p: normal taza efeeait este perpendicular pe planl de incident raza refractath este ttl polaizat sted cat vectoral E ossleact lar pe pana de incident? 1, uma dint unghialdeincidea sie de refrac este 90" POP us‘OPTICA ONDULATORIE —intrebar tip cauza-fect DISPERSIA 1. Dacd o rack de Iumin alb tbateo prismd, I igre a va fi deseompost fn radaile componente deoarece kingimile de und diferite vor fi refactate der. 2. La treoerea unei raat’ monocromatice print-o prism, apare descompunerea et in radiofile componente deoaree inicele de relacjie depinde dc lnizca de und 5. Razele monocromtice obinate n prism prin ispesia unei raze de lamin albi vor avea fn prism aceeasiviteck deoarece se propag prin aelai materi. 4, Indicele de refscfic absolut l lumii nian medi depinde direct proportional de viteza limini fa eee! mediu dearece vitez liminl a vd ete o constant universal 5, Tato piso eparedispersia lamin decarece pentru un medi er depinde de feyen. 6 fintr-an metiu post apae dispersialuminil deoarece yu depinde de. 7 Lumina albf se dessompune fa componentole sale la trecerea print-o prismk deoarece Viteza lamin ito prism depinde de 2. 8, Pentru mole obiguite inficele de refiucic este suprauntar deosrece tn matrialele obigmuteviteza ini ete mi mare dec in vid 9, 0 raat monociomatica se descormpune la treceres peini-o prism deoarece in orice ‘pediu indice de refracle depinde de frvents [Link]-o prism radial ox 2 difedit vor avea deviaii minime difeite deoerece viteza lumiail ta vid este independent de feaveni. 11. Dupé ploee, uneor,apate curcubeul deoarece lumina sufi dispesia fn pisitrle de ap. 12 La apusl sno rssiulsoarlui cera apae colorat in rope devarece wmina solar suerd refrain in atmoser, : 13 La treceres fumini le pein ps ntotdeaumaraiajia ric este ma pufn devia decd cea violets deoarece indicele de refiactecreste pent orice materia ob acieren 14 Privind prit-o lps imagines Ie perferialupet poste apirea colorati deogrece margines lapel se comport ca 0 prism 1, fn eazaldispersetanomale lamina roie este deviatt mai mult dest ev albosth deoarece Junina rosie are 1. mai mare decd cea abate. 16.[n ean dspersici lumii albe tuw-o primi deviajia minima na se mai objne penta mers simeric al razeloe denarece indicele de refracfe depinde de INTERFERENTA, 17, Drumal ope este produsnl dine drumal geometic sin deoarece vitezs hin fa vid ‘este maxim vf ipsa Youg fle ei fe oe aon dence de tte tuebuie se corrent 19-4n puncna in care se objine un maxim de interfeeaft densitatea de energie @ undei reaititeeate sua densitjilor de energie ale celor dowd unde deearece tn puns de ‘moxie undele sunt i faz. 20.{nteun punet tn care se objine wn minim de inerferen|t intenstates fumioast mu este fnlotdesims zero. deoarece smplitudinen wndei reatate ese diferenje dite anplitudinen cclor dou nde 21, Fentraca dou aus a fie coerente este suficientes eles emit radial cu cecal. (St fe monocromalice i cu aceon 2) deoarece undelecoscents sunt unis care a diferent e faziconsant. 22 Donk une necoerete nu po interfer deourece uncle necoeents au dite 23, Dou unde necoerente na pot interfer deoarece uncle necoereats au? difeie 2A Dout radiafii monceromatice ci } diferite mi pol da interiereajb vieibila pe eon ddeoaroce deena de fez dining ole mu este constant ia timp. 25, oul raat monocromatice daw inotdeauna interfereni pe un ecran deoarece diferenta Ae faz intr ele este intoldeaune constant In timp, 126, Dack diferente de faz inte doud radii monocrematice jntr-un punct ls un moment dat ste zero in ocal punet vom veg permanent un misxim deoarece oui cadili monooromatice au aceasi 2. 27 fo dspoatval Young pe post de sursecoorente se folossedouf fe foarte apropite gt fguse pe eae Se dats lina deoarece uncle proven] de Ia cele dou fante vor caerteprovening de fa din acceaireiune a srs nd emise in acelesi moment 28, fn dapoatival Young. vor objite franje pe un eran orice ar i plasst acest i Sptcle fielor deoaec= in dispoaitivul Young fianjele sunt nelocalizate. 29, Deed seufundim Bspoziival Young inten lchidavénd indice de refractc minterfrania ‘ya eegie den on denreceintrfanja ese direct proporionl es . 430, Gueit coral este mai depare de plan fantelordistans dintre dont! maximme este mai are deoarece ntrranj ese inves proportional cu distana inte fant, fe dispoidvl Young fanjele sunt echidistante otic de deparate ar fide axl de simetie deoerese cle sut simetice fade aul de simeti. 432. eck un digociiv Young este ihiminat cu luminal pe ecran mu puter observt interforena deourece inerferena poate 1 observa dec dac nt-un pant diferente te faz este conta fa timp [Link], Huminasea unsi dispoziiv Young ev Tumind abs primul maxim este de fapt 0 eevslune de marine de la violet Ia ros (maxim vinlt find cot msi spropiat de ‘axial cone! deoareceiterranja este direct proportional cu 434, Daok In dept fantelinferioare a unui cispozitiv Young intoducem o Jam subfie de ‘ila cu Tee planeparlcle imagines de interfereni pe estan nu se modifick deoarece ‘drum geometric mu se modiic8 35. Nu pute observa Enel objinie pri reflexis unui fsccul paral de huming pe o lam (aot plat-paralcle deeitprint-0 lets deoarece razcle reflectae de ambole supeate fle lame vor paralele inte cl. 36. Putemn i observ frajele de iterferen( si prin transmisie rio lam ou ete pla ralelc deourece nina se poate eflecta de msi mute oni interior! lame 3z fo canal observ rancor la tensmisis huminii print-o lamé eu fefeplan-parele mu 3 tree dug a drum parcurs deca reficeah > deearee Iuina refectind-e In fodloirea suprafeei de separfie dintre tn media mai refringeat si unul mai pu refringent nu are lo ypirderes de seminal, a aproriafa unghtuibor nici interraia la 0 pank opis exe direct propajonal cu unghiul pene! deourecedifeenja de grosime a penei penin care se objin dou maxime lsucesive este dret proportionalé cu umghial pene Franjele objiate eu ajutoral penei optic iluminate ev vn fesciu) paraiel de Teming TraMveromaice sunt Voclizate medial sub duprafeja superioard a penei deoarece razsle reflectae de cele dou supafefe ale pene vor fi divergenie. 40, Petole de uel de pe supredaja eps in lind slarh vor przenta irizait colorate doar ec, ‘up vefleia pe ele doud supafet> ale pelicule de ule, diferitele lngimt de wnds ale Jdigie solae vor da maxim de interferen in locun dirt ‘41, Pate verficadacto supra este plank formfind o pan de aerintre aceast supra st puprniah perfect pland (Je excmphy supraafo apd) qi iuminsnd-o cu Yamin Fr xmonocromatick devarece forms fanjelor de interfere produse prin reflexia tumiaii pe ‘Rhuanape eae o controll, respect pe cea can, dpiniepanchate wpa. DIFRACTIA 42. Viele sesundare emise de fantle nei refele de dace sunt intotdenna fn faz ‘courece difractn ese explicatA de prncipi Hoygens-Freme 43. fn coal diac lumini pent fat ings pe un eran ma vom putes observa xxime ‘minim de intestate hininoast deparec razz dfactate nu pot interfere “44, Lumina monvcromatcs dfactats de o fans ingustl va produce pe nm eran maxime si Tinie de inerferens deoarece, contorm pnepiuli Tuyyens-Tremc, undole Secundare prodvse de frontal de und de pe fate sunt coerente 45, Conetmta une! refele de dffafie se mscar8 frit deaarece ea repeats mumécil 3¢ fant pe witates de Tangime. 146, Dac Hlumindm o flea de dissin Inn albS aximul cental ve fi intotdenuns at ideoarece, pnts mexinl central, ifeenfa de drum nu depinde de. 447, Deed tana o refen de difacic eu Taming lb maximal de ordina inti va. fi spectral Tumi: elbe de la viokt la op deoarece pozitia ecestui maxim va fi cu at&t mat {ndepiratt de exa de simetie eu ct? estemai mare ‘48. Donia a observa pe un eran fanjele de interferenfi obfinite cv 0 rjea de diftactio Iuebule sd plasm ecranol in planal focal m>e B, Conform definifiei vim Sar . Veloars eneiet interme depinde de canst de ez A Pin defini. B.u=Ler fn modell gaz! ideal molecule sun punetifonns, au mack gma inercioneet inte ee. 328. A. Ambee saat fume demediapitrateloe vitezsbor¥? Jo. G. Paraneuitaditvi sunt parumetit a cor valoare pens sistem este suma valrilor ‘pent subsistemele componente 30. E, Moleclele migesnduse tot dezordonat, numimaleelor cn o anumittvaloare a Witeze are se mig tr-un ens ese egal cua celor ce se migeH in Sous ops LEGILE GAZULUI DEAL 3h E Veer. . 32._B. pT =constant se represnta grafic print hipesbo echilaterd. 33... Densitate direct proporfiondli cu presiunea (perp) Inseam pY ~ consent, adic ‘ranaformateizotema 54, B, Densitsee gazulu ese inversproportonal co volumal acest 35. B, Denslaten paral este iaversproporional ca volumal acratuis sa se dublecd. 36. Dla coordanate V-T,izobaree sum dreple cate tec pri origins; co cit pana deptch ‘ote mai mae, cu att prestaes Ja. car se deslgoarprocestl este mai mick 37, [Link] ecuatia de star trmicd. 38, [Link] = m= PEE, prot T cope iarV sade 38, A. Coeficintul eric al presiu Pest acelasi pontra toate gaze 40. D. pe p,+ P-Dunde 6 == ard? 7s 41. D. Concentraia moleculelor sesde, deoerece reste volumul mai mult deoit in ‘ransformatea ediabats 42, &, Feusjin transforms din Hip esto pV = constant, adie (m/V)V™= m= constant, ‘ala petra orice tip de tansformare, lta timp ct masa gamit este const 43, [Link] coordonats V ~ T, hipertolaechilaters inseam 8 prosusul VT este constant, ‘prin mare nama temperatura T mu poate Fine constants, 44, A. Conform definite U = LaR7- 2 45, [Link] sistcinnl 1 stein ech tormie eu? ine 2 eu 3, aes 193 sot th exif 46, DapV=s. 41. B Vaile) 4 PRINCIPIUL 1 AL TERMODINAMICH, APLICAREA PRINCIPTULUI 1 AL ‘TERMODINAMICII LA TRANSFCRMARILE GAZULULIDEAL 19. [Link] defini 50, E-Pandefinie. StF Eaton de schimb de eri, else fsa in 52. C.6L=paV gi de ft 55. [Link] es o mime de oes rereentnd vari ener nee pia mips dczordonte. A, [Link] defini 55, 8 Confer defn! (poste tog skims), 124 56 3. 5. 3. 61 o, 6 6. 7. 6 7, a aR ws % 7” 8. w 10. ‘Bin transformarea izobartV $i T sunt direct proportionale, prin urmase densitates, car etc pporfonald cu volun, vai, de ascmenea, inves propetonlé ek temperate B.A- [nL ©. Gant ie ets gar monatomic, prin tmare molecule Ii au ote 3 gre de eat, =) In transfornavea cited Iuerul mecanic et ria cist, n coontooate p— 1B Auta din fncdpere se inclzepte deosocefrigiderlefectuea I. asupra aerului din ‘acipere i mp coQ doar se franierk dir interior fn exterior ighnst A. Transformaes ete zocor. BB. Transfomarea 4-1 esto izoterm ip care sca (C Transfomarea 1-2 este 0 incizire izber, CTrausformarca 1-2 este o comprimarefzotermi, iar 2-3 incre izocord E Transfomatea esto incite i2ocor. 1D. Transformarea 1-3 este 0 izocor, deci lucrol mecanic este ml, iar compresie aterm, rma de odestindee aobar ‘A. Conform peincipiuui Il temmodinamisit In destindcrea ioteamd gazul primegte clu. AA Varia de energie intr depinde Goa de trperatrile nal iil ale gezalu AU=LCVAT, 1 fntove 3, volomol gaz fod mai mere Jeet in sterox 2 ls presivae constant din essa de stare trie, rezll c temperatura ee ma mare 1b feuoordyate (p.V), Ineral mecanie ecimbet de gaz cn exterior esi numeric egal uara de sub graf siete pozitiv in desindere . Bate worba despre o foatzireizocori Tf oteend, energie intemi rimdne constant a nczireaizocort gin comprimarea alisha crete, doar in comprimarea izobars wari se races, deci i setde gi veri inten D, Gal ee format in dou iancore (4-1 ie zoo g 2-3 Snr eens) sett isobure (1.2 inclateizobart, 3-4 rire izobad). In coordonate (p, V) eich eoodinanic 3 prezind sub fora unt dzeptunghi cu latrile paralle cu axcle de coordonate DD. Lucal mecanie este lega de varaia volumolui aL=pdV. Deed sistem efectienz8 mai mul Ldec® Q primi Fseade EGanal el ares energie potnfials negati, dar U depinde gi de mumrul de grade de liberate a molecule. Ices cz cresevotdeaune energie intsmd, deci si temperatare {E Enea ated este ofincjie de stare. Ea pote fi negatva daca energin poten de racic (ngetiva) este mai mare, ia mod, det esa citi ‘A: Pepener mobile de spo [arf acelcisporit cate, Sno fancionare ccc, a proce [fist consum de energie din exert. ta transformarea cited AU. ‘S. AU=VCVAT indifereat de transformare (U est functe de stare) bbe fp a sunt © |. [Link] mecanic eae legate varafia de volun 12s2 igs ao, var poe wo caL mea 85, B.C a. p= 2 ape geac ities. 142 85, D. y= 42 jaspenre motel ou sas mab mul ston 6 89, B Inlocuim pe V din pYewRT in pV"ret. * cae 91. [Link]-CrR 2. Apres, Bea(H) iar 7 A MA) Salen eg. £2 B. BEINDES 37 (8 Lem oT Pie S. a, diay =e 2 = 22)" eye, cance ti (3) oA 95, B. Adiabate este cu tit mai inelinaté cu efl exponental adiabatic este mai mare, iat ‘pein gezal moncatoricacesta ar valoare 5/3 mai mare dect 7/5 elt este valoaen a pent gaa biatomi. CALORIMETRIE 96, A. Din Q-CaT real [C -4 a7. Bane, 98. B. Qabsorbita >0 si Qoedata<, conform conven 99. D. Corpurile din ineriorul calorimetruiutebuie s sjungl ta echilibra termic repede [penta limita pierderile deelldur prin schimb eu exterior 100. €. Conform defini din mania PRINCINIUL Il AL TERMODINAMICI 01. B. Un perpetuum mobile de speja I ar fi un dispoziiv case, intr-un proces cile trans ford integral Q in L(Faneionea73 ca un singurizvor de clu). 102, A. Este cic unui motor termi. 103, B. Este cicol unui frigider care in caldurd de Ia suse rece (interiral frigideruui) si ‘codenz ld gurseicalds(exteriralfigidealu consumind L dela motor 104, [Link] gaz-lchid se fceinstatanen in tat masa. TRANSFORMARIDE STARE DE AGREGARE 105, A. In punctl crite att Tichidal eft si gaz ocupS scelasi volut. 126 106. A. La temperatura peste ces critica substanjs nu poate fi decdt in stare gazoasi 107, A Temperatura la eare are lo o transformare de faza depinde de presiune. 108. C. Dacd in tipol temsformari de fazi nu se modified presiunea nu se modifice nici ‘emperatora deci nei energia cineticd intern 106. A. Majorittea substan(elor iyi misesc volumul prin topire (existh si excepti, de exempt epa) 116, C. Orie sistem care fi mireste volumul efectveard nora mecanic 11, B. Topitea $i solidificarea sunt procese opuse cate In soeeas presiune, loc Ia aceeas temperatura. 113, C. Dach sitemul na schimba eSldura eu exteriorul se va stabili un ecilibra ine feza solid gi ce lick. 115. A. Afirmafie din manual. Se poste explice prin fapul cf, la cresterea presi are loc © ‘contractare a sisterului si webuic crescuth temperatura pentru « se dilaia si a se ‘propia de caracersticile sai ichide Taimte de a3 (opi 114, B, Absmuaie din manual, Pin cresteree presiunii stmosferce substanele se contract si ‘se aprepie de caroctersticle stiri ichie la temperaturi mai jase. 115, E. Apweste une din excepile le eare temperatura de tpire scade cu cresteea presi, deci in focul in care crest prestunce pheala se va top 116, D. Temperature find constant energia cineca intemd ma se modific8 iar 4 = 2 117, D. Topitea si solidifiarea sunt procese opuse si simetrice. [13, [Link] vaporilorgaturanji depinde doar de natura lor side emporatard. 11, B, Se demonsteaza experimental 129, C. Péné ind presiunea de deasupra lichidulsi nu o egaleazs pe cea de saturatie ‘vapotizaren este instance, 1a), B, v= E222 eps de vtezn euro amos 12 ack pa et pak a ed pn pt apne oe 12. 0 RaSh pena te pt estes snr esta hase mpc va A pier OC cn sinned o msi Finder a 1 osha alkenes SS o. Binet A porte cspameal A Se cta CPCI Stee pel nt fe sant pons, bin See act ald comet ven et ins 1 A nfo ete 13 cpio SEED {3A inn, vp pt eves neta psn reo vickne gor dips met ge 1s 0, Gat eae 27‘TERMODINAMICA cauzi-efect NOTTUNI TERMODINAMICE DE BAZA nL 2 B 14 15, 16. 1. 18 19. PoP = of p> > > yp mp Br gop ‘epi molesulle stun featc ie, cle no soot panetiorne (fir downs’. “Migcarea browniant este migetea particalelor microseopice (aici dar toni mult tai mari decit molecule) care pot fi observate la microscop. Numai corpurile sufiient de mici (microscopice) sunt eioeite newnitocm de moleonle gi capt! migcare brovniand Prticulele fn suspensic sunt suicient de mici pentru » f ciocnite neuniform de ‘molecule, eépitind astfel o miscare continul i dezordonat, firsolide m pot exsta particule in suspense in migcare deci nici migeare brovmian. Difiucia we lo indifecent de densitate; daca diferena de densité este mare, eo va fi si em, ‘Molecule sav atomi compurilr solide au migeare de agiajc termict, desi ea este Jima fn jurul une poz de ecilbeu Pein definijie (deine sunt abitrare, deci mu mu eauze) sisemul Inch mu sekimblt nas dar schinbd energie cu exterior. Un sistem este separa, in general mental, de ‘exterior iu ‘Parametti de stare sunt mirimi (fizice), flecare masurind o propre a sstenaub Parametsi intensvi ce stare sant acel parumetsi care nu depind de mirimes intl si se expr, de ral, cao medic pent componentelesstemuth fo tansformiei paciclare unit parametsi rimén constanji, A doua afimuaic este efi eansforiiri ‘Teausformarile evasistatice sunt foarte lente, dar stile intsrmetiare mi. sunt rape sisi de echilibrn, Dacd atirile intermedia sunt stiri de echilibra ‘ransformaren este reversibila Peni ea otrnsformare sfc reveribllatcbuie cx trensformaren si fi evasistaticd dar pe lig secant ebuie si ca stile intermediates fe de ekilibra. ‘Trausformarce reversibila exe acea tansformare care poate fl parcurst si fm sens invers prin acclenji sci intemmediare ca gi Sn tansformarea primar, iar pentru sccasa stile interinediae rebule si fie sti de echilibe, ‘acto tansformare ese fare lath ny este suficient pent ca sil ntermediare i fie side ecb stare poate fi reprezentata grafic doar dac8 parsmetii au sessaqivaloare fn tot sistemul “Transormbslecilice pot fi i ieversbile sti intermesiae de echilibr Chiar dact stares final este acceasi cu cea inl, stile intermediare pot fi de neechilibra, ‘Mast gi cantitstea de substin)a sunt mri fzie difesite. Mase (mfsuraté tos) este o mfsuré ince iat cantaten de substan (misurat® in mol) este leat de ‘nulrul de molecule din sistem Prin defiige Nq reprezin namiral de molecule dintr-an mol de substan, Micimile eative sont adimensional, find raportl a dout misimi de aces tp Desi un mo! din orive substaja. conjine N, molecule, nasa unei molesile depinde de natura substanel ‘Gea acelai volum done dac& sunt in accleasi condi de presume ‘Volum! molar al unui gaz ni depinde de dimensiunes moleeueler lui (care este noglibilt) fn transformiile ieversibile pt fist ns 30. 3L 32 33 3 331 cont A. Un mol din orice gaz are Ny molecule si in a sane gi ‘emperaturiocup acelastvolum. 1D. Caldura este 0 forma de schimb de energie, del un corp nt poate aves clr TE. Elid tenmie se stables inte doul sisieme inseam ca acestes at aecasi texnperaturh A, Camp mnisiram temperatura wisi de Sept wo parumetr al corpus fermometric {lamgimea une coloane de lichid,rezistent electid et) . Se alep dout repere termometrice iar interval dnte ele se imparte farm nui arbtrar de pat gale Cc, Teopernize compu este constants, dar thule e8 aces sf ajung fs echilbra termic en termometrl 1B, Toate principlile e bazeaz8 pe observa expesimentale JB Ponts caun corp af ficin echilibra stabil rebuie ca, simutan,rezuitanta frfeor ce oioweloh esupee lui 58 fie zero iar energia totals 8 fie minim si nogativé (Prt Convent, energia ptenjiali corespurzitoareforclor de atacic este nega 1. Tempamtare este o marime statis si se definele pent sistem ou forte multe ‘compoueat, ins nu depinde de numdrul acsstora: mv” = KP ‘acpebam? ie mo? =1KP (Gmail gradetor deliberate) 3 LEGILE GAZULULIDEAL 38. 36 3. 8 39. 40, 41 2. 6 a 4s 46 CC. Moleculete gazelor suntin medis, 1 distnfe mari Ia care predoning forte de sfc cate sunt ind foarte mick Ticbuie 58 acfonim eu o fr ls comprimares fazclor penra a invinge presiunea exerotatd de gaze prin cioeisi cu peri vasulst stort agitate termice. B. Modelol geailal idesl presupane ef moleculele sunt punctifome im internjioneaz inte cle [i Find puoctiforme, molecule nu se pot efocn intr cl gi mu se pane nici probleme Forme, 1D, Deyi sunt considerate punciforme, molecule au msi vA ach province este mich distanele dintre molecule sunt mati si putem nea imeatiunle for, ic dick temporturile sunt sclatiy mari guzul vs fi deparie de (roporatura de lichefiere iar agtfia ernic8 ve fi sufcient de ampla pentru ¢ putea neglijainteraciunile dntre molecule. Bi, Interaciunea dine molecule si petit vasuui an are nimi intera{iunea dine molecule. 'A. Migcarea find total dezordonati, numa de molecule care se deplasesz4 intrun sens este egal cual celor ce se deplaseaz8 in sens conta. ‘A. Bnevia potenjala este energia ce apae in wrma interaction D._ Enema intend este sum energilo cinetce interne sleruror moleeuelor Zulu ‘deal, deci mare caracterstaitic char duck poate i seris8 ca U = N= fn commun ot [E. Molecule gazufu ideal sunt punctiforme sim ou com ai se cioeneasct, dar chisr daeh sat ciocni nt ar ajunge a ncceas teas, ‘D, Prashmen scade la ctestereaizatennd a volurmuui din cauza scidesii munfrului de ‘Gosnri, in unifatea de tmp, dine molecule gi peri varus ‘4, pNOVRT, La temperate mar, clea presi corespane volume ms ma D. Volumal vatiazh dest proporjional cu temperatura (ax'eu AN) iar AT~At 198 A wo rp 49. A. Temperatura este © minut a energie cinetice medi, iar presiunea ete direct proportional eu sceasa. TAA dae mediepliratelor vitezelordepinde linia de tempera: 52, E. erg intr depnde gi de mumaral de mol, U= SyRP = 5p’. Presunen din ‘cemert gi volun! mm se modifi, acu din camer putind sie. 453, B, Numlral de mol este acclagi pentru cf p, V iT Sunt sceieasi, Se inlocuiese deci olecle de rnd ig = 29a mel Se yg = 18 85 PRINCIPIUL 1 AL TERMODINAMICT, APLICAREA PRINCIPIULUL 1 AL TERMODINAMICI LA TRANSFORMARILE GAZULUI IDEAL 54, A. Q gil carcterizesoXschimbal de energie gi depind de tpel transfor 55. Cl QgiL sunt forme de schimb de enersc. Se ©. Caldura este poctiva prin convent (arbitra deci mu are cau far agiai eric ‘ya crete dor dc va rete T. TT cate form de schimmb de energie, in sistem care efectneaz& Iyer mecanic Ist teqle velumal iar daca pimese Li micyoreazA volun. [pimit este nati pin convent Schimbl de ealdur presupue doar modificare aitaje exmice. (Qe schimb de energie prin miei dezordonat, L= ehimb de energie pin mig rdonat 61, ©. U=LoRT.fe8 pent part monontomic 5 pet binomie 6 pentru molecula cx ‘ref sau maf mult stomi. Masa molt depinde side masn atomic, sm numa de nama de ston din molecal 62, Ac Gaal real ate i energie potenfalé inter, care este negativd, pentru o8 ire molecule sale se exercit ore de traci 57 58 5 . pepo 63. A, Pett gl ial UTani 2 RT 64. Peat gaa el UE Et” — [pea 65. A-Enetla ota corespuntor foo aac se nega $B TGBERE fe. Pant yal baton 5. Pont monowere 2 67. A. UetyRT jae pena gral bistomie 15 coregancind cl uel mick de 2 tronsajc pe cele trl axe rectangulre gi dout de rotaje. Roti a de ela ax cate de fap objinsa din celeb dows (nw este independent) 68, Elin desindere ictermi gaz feetgezd cr mecanic la temperatr’ constant 63.__B In orice comprimare se efectzazdluere mecanicsrupra gamit 7. Av 2» 5 2 Svar, u'=3vRr giv 2 dont 30 1. 2. B D. U este mitime de stare (depinde doar de stile initials 5i final in imp ce Q si L ‘sunt imi de proves (depind de pal trnsformii). ‘A, Pritt praxipi al termoginasie ext o form princpiulal conserva energil st poate fi sris QUSQ-L. ‘A. Dach schimbim comenfile pentru Q yvsau L se schimbi semnele acestora in sormal A. Wests fetie de sare, EQ iL sunt mirimi de proces, deci depind de tpul tansformin. Proesclecilice jot fiveversibile dact sts intermediare mu sunt tri de ecb, D, Sidi formuld se poate observa cf un sistem poate fects L pe seam U. D. Aplisind convenfile de ema, Q=SI, L=-5) deci AU=101. 'A. Marindi-i volurul, sisteml impinge” corprile din exterfor (atmos). 1D, Sister poate efectu Li pe same U (chiar edind Q). . Dack Tret U=cl(gazul idea are muni energie cinetic inter proportional ex T) deci =. ‘A. Un sistem care primeste L (L<0 conform convents) fi (8-0), DacdL gi AV aut ar aven acelasisemn atuei L= AY. Prin define (deci exter) fn transfermarea adiabatica’ Q-0. Temperatura mu este zoo eet de temperaturt ci de ener cinticl (edie) intent. ‘A. Volum find constant nu se produc mgr ordonate. smlegoees28_ yolumul Q J eh at Lore. is Q m wal mar 1. Cada specified este o constant a substan (Qu si raportul est constant). TR. apa, avin cldurh spciicd mare dar avind in vedere i mast mare oceanclo, joacrolul de termosta Calum molacd este un cotficient ce earacterizeazA schimbul de eAldur cre ene smarime de proces. 1D. Caldure mola la volum constant depinde de mumBral de stomi din molecul; Coo 3 yr ak soni, +5 pnt eal ten #6 peor pt plaice, noel nies Din eke rns womans nb 0 pr exe esi pen fears 2 er ce uronermnes ces fon ec lsh ens Sole pet Saas 92 Cake A. ue ede eu fot st el Vapi, penta Pat eh Cat ede on tae at ied ee Ft (eke vri de voli corse o vara me nar de reson) } A, deci BY Te al mete == 186 br fia pentru cel menostomic este mai Intinat. A. Din G-CveR i Cre 13196. , CAldura mu poate fi tansformeta integral in ura mecanic in tansformisicilice dar, de exemplu, in tansformacea izoienmd aceasta este posi PRINCIPIUL I Al. TERMODINAMICIL 7. 8. 6, 100, 101. D. Caldra poate tec del sine de aun corp roce I unl cald(igderl face ast Jucru cu ajutorul motorubui). ‘A, Sunt nunfuriechvalnte le principal Il temodinami D. Rendsmentle m pot f compara dct dac8 ciclurile au lo ne acl limite de tempers Pi eaten oc tm mie et (sot a mt et bjine ui), E depinde eat de tempermtars suse cal ety de eon a surei rei (de i ein nt pty tl om esis ga ‘de acelasi tip). 1 SD ae tt a at Ges ie coe cok eno id dee ene ‘TRANSFORMARIDE STARE DE AGREGARE 102, 103, tos 108. 106. 107. 108. 109, 110, un 2, 413 14, us. 'A, Lichefiere se face instantaneu iar ich! ocupS intreg voluml (cai gz), ‘A, In punetul enc lichidul ocupa tot vohumul sims are Suprafe bert. BL Avdod lc la temperatura constant in transformirile de fs28 nu se modifi excreia ‘incticdimcra8 dar suprafi iberd nu are legiturd cu enerpia cietic, . In tansforminile de faze se modificA energia poteufalé intern pe seams cilduri schimbate cu exterioral A. Cilduta absorbit sa cedati duce doar Ia modificere enerpsi potential interne: E. Solidificara are loc cu cedare de ctldusd, Pnergia potengal ereste in vsloare sbsolutl dar este negatva in sistem find forte de atrafi intre molecule. 'A. Prin topire forjele de atracfie sead scade ca valoare absolut si encrgia potenfiala ‘cere find negativ duce Ia creserea enecgie interac. Si toprea se face la temperaru constant gi are loc eu absorbfie de efldurs ‘Transformirile de fazi sunt i2oterme, ir prin tecerce la faza de vapor din faz fichids distanfele intermolecuare cresc, prin urmare scade energis potetiala de ‘meraciune, Energia potenfial este neganva (de attacie) x sede x wala, deci de apt erete [Link] hy. Vaiaiaenerpiel potengiale este mai mare la ruperea total aleghturilor dite molecule (vapoizare} deca la mieyorarea intereojusitor dnte ele (opie) A. Le presione constanti sansformavile de fil au Jae la temperatur constant, teinperatura ind omoisurt a cnergic cinetice meal de apitaietermich. ‘A, Scotburile se formeazA penteu c lama apa lichidé care citealé prin ridécinile fopstilor inpheafé cfind sjunge Te suprafa iar apa, mérindv-gi yolumul prin solidiicare, produce raptor f structur copacult . Seminfle, pentra @ mine viable iama, rebuie sf uu inghefe, desi tebuie sb se fseaset lao adincime la care pimdatal nu ingeald ‘A, Lav aps (ca una din excep) temperatura de topire sade en eresteres tempera, fastel inedt staturile infeioare de gheaf4, supuse unci presiuni masi de edire ‘Srutrile de desspra lor, vor aves 0 temperaturé de topie sub O°C. pe 12 116 B Vid pesfiet mu exist. Veporizarea este instante: atta timp eit prosinnea shmcaered cote rai ick dest cea de saturajic lich a aces temperat 117, ©. Behl damien epost stb ded ue cid vapor 18, B. Cu edt suprafaa berd este mai mare cu att pot gi mai mul vapori din ichid in tbitata de Gimp iar tensinnea superficial nu aze Legh cu vaporizarea. 19, C. Denattea lichull este epelcu evan gaz So punetl rite iar prima afrmatie cesta di lepile iexbet 120, A. Dacd vaposi sunt saturn, tune! fn wnitatea de timp numa yaporilor care int este egal cu numa coor care cs dn hid. 121, B, Vaporizarea mest lopat de fonma propre a sistem 122, A. Apa din bona! tarsal se evaportsbsorbind ealdur, 125, B Anomaliadlatrig valoarea c3ldurit spociice mu eu nisi o legs 124, A. Presiuaea vaporilrsatrani i apei la 100°C este deo atesfer 125, A. Presiues stmosferia sade cu ime. 126, A. Enenpile de leat gi vite lor sunt specfice substanfelos. BP, D. Calor latenid este direct proportonald cu masa sistem dar e&ldura Istenit spectict ma dep de mast (4= 2), 128. A. La trocetes uni sistem dint-o stare Sn alta energia cineticd infems se modifica Troeace care se modifies tzopertua Gnesi sau rir) iar enereiapotenalt Proeet fa proces in eae se motifie8 srcturs inlenB a sstemulu (de exempla ‘ranafocmis de fz. 129. A. La desublimareenegiasisemtui sede deci sistem treble sl cedeze cAldurt 130. 2. Gl ene ig presunes de sturie a vaporilor de apt scade iar wsport de ap8 dia simoafr, devenii saturn deoblinesz3. 131, E. Toate sustanjle pr ublina dace aft oo presiwne sub cea & pune et 132, K. Atunel cdnd tn slid se etsegle In echilibru eu vapori sl se poste srca acest Ailes prin absorbie sen codare de clldur moteulle sind din slid spre ex ‘eublimar) respect ionnd in slid dinspre gz (desvimare)- 133, A. Carboni ese o substan polimorft cu douk forme de xstalizare diamant i graf. 134. A. Prin convent CALORIMETRIE . 135, C. Principe su const experimentale generalizae ce nu pot fi demonstrate gi 8 se poste pone problema cauze,Inclzres ponte fi jeversibil 136. D. [leur Gyan Cale duh ctr a seme difeite conform conven 137. A. Metfele mint be conducttoare de cilduré iar temperatura trobuic sii se anaforzezs fainte ca schimburile de cAlduri cu enteriona 8 fle pres mat 138, E, Rolulealorimetrull este tocnsi dea impiedica achimburile de efldaré eu exterior 139. A, Tennoml uebuie sf se comporte ea un calorimet. Vidal este un izoltor temic parece pec eh sshimbul de eAldari mu poate aves foc decit prin mith Gexondonate le prtculeor (Gar dsigar sid perfect mu ex 140, A. fne-adevic nel este un bn iolator termi. 141, ©. Tate hanes eecaa tt dene are zoleazd 142, A. Ara este un bun zor. 43, CL Now joc rola Ge ioltor termi impledictnd degejaea Ge clas spe state superioaesleatmosfere 133‘TERMODINAMICA probleme NOTIUNETERMODINAMICE DE BAZA este in centnal unui cub de lator r avind volumal jar distanta medic este d=r, = WN, reece ® Na qay-aons.10™ BOCEHE, [Link] ee rae ei tonal 2 fs mol 6. A. p= E. Petron mal m= $i V-Vo 7 Beit See # By Bx, 8, C. m=mytm,, (vrtv2)H™ villa. 9, Di yew, SAME My Re hy 10, A. Numirul de moli rimasi nedisociati este (J-y iar 2 eel objinui prin disciere 260 (prin disocier, din fiecare mol tiafomic se objin 2 moli monoatomic). 11, A. Amestecl este format din (J-)y moll eu roast motard (cei nedisoiai) si 240 moi > cx masa mort (oyna prin disciere). Ves problems anterioar 12, E, Numtrul de moti rimasi nedsocif este (1- iar al eelor objnui prin disoccre 2 (tn disociere, din ficare mol es objn doi) deci v' =(1+. LEGILE GAZULUTIDEAL 13. A. Din ecnafile de stare termice pentru cele dout sirtale gazului, sind eb voluml mf, incintei nu se modifi, obfinem m, = TI pV. fe, obfinem my =P 14. E, Temperatura reald depinde Tiniar de cea citi (watbte si cind t=O t= 4 106-5100 =0-+106-b. Folosind datele se ezolv tratbt. 15, A. Le ficcate pompere se introduce ioterm in inent un yolum v de ner la presiunea py pa pAV#inv),m find muna de curse 16. C, La flecare pompare (izoterma) se introduce in recipient um volum v de scr Ia presinnea py, Rezalté p(n =m pe¥, 134 mB. 18. Bevan dept ete pe" (ete paNFe 2244) = aa San: dacd voluml sede a juttatepresinnea se La ficcare pompare aerul se destinde fzoterm de a presiunes atinsd In pomparen iC 40)epoV, volumal— V+v. 7) autericart gi volumul «Vo a pV ECV. Rez La ecilbru gaze se pest la aceeagi presiane p= xB cto v Din ccunile de stare termice pentru gxzsle din cle dou compartments aver, in sen inal cu temperature exprimate tn K gi inind cont de fap eX pidtura cote nia, dei presi nine sunt eae: py =, Zh p, =v, EE. Dar aE Vu = Vo. Desi, 273¥4 % 29302, fn stare Gall, pittura find fn eckilibrs, avem a = Fe ande Pam™Ap (incinta se giseste in vid), Tyax = 900K, adic& 627°C. PRT WRT. mE y, = RTS. st vey yea % 1% 5 Tomg Be RT Rr RT” supa pistol exes presine Hy dings sings i Ns dnpre drops ar see Pepe sera din pn exec pean 9 actt me elas yh iar pV—wRT. 100) ‘Transformirile sunt jzoterme Pentru compartimentul—_supetior Thy. (ich ih prtchsen(Gh+as, pou cel infor py SO =v condifa de ecilbea este p=pr+peh. euaie tansformiri este p=aV+b. Constotcle a gi se determin’ din condita ca dreapia al treaci prin puactele I si 2: 2p, =a¥, +b qi p, =2ah, +b. Panto de pe 13535 transformare in cate se objine temperature maxima trebuie s8 sparjina gi igotermei PV=RT my, Din sistemul objinat objinem aVs+bV-vRTma*0, iar cum punetal Teebuie sf fe nic aver A=O. ‘A. Beusia tansformlrii 193 este p-sV4b. Din condita cs dreapta si treacd prin 2s, aan soma 12 exe puncele 1 si 2reale A sien Bt CC. Penin cele dou transforma, Pt ak 1B. Ponta cele dout wansformai, Zim? respect i a nae ar ‘A. In staea 1: prVievsRT iar starea2:2p,ViuRT. Reais a v% B a -Votx8, popetve 2, apathy se, PRINCIPIUL J AL TERMODINAMICI. APLICAREA PRINCIPIULUI 1 AL ‘TERMODINAMICIT LA TRANSFORMARILE GAZULUL IDEAL 36, 31 38 39, 40, 2 1D. Transformarea este o comprimare izotemd, prin urmace gazulcodeaza ebldurt, ‘A, Ga eft exponeatul lui V este mai mare cv att cuzbs grafic « transforms este mai abrupt ntersctind izoterme la temperaturi din ce in ce mai mci, Sau pY—vRT gi ou Vet reaulis Poot", Cum u>1 T seade cu creseres volumuin, CC. Grafical in coordonate p ~ V) este mai pefin iucinat decit jzoterms intersetind ‘otemme le temperatui din ce in o> mai mari, Sau pY-vRT si cu pV" rezult Troi", Cum n<1 T creste cu cresteres volumul, | D. Cantifle de cdlduré primite| de yiz in cele 3 transformiri hind eysle vem: ayloorcjy-T)=HyQi-T), ee sf oi aceedsiterperaturd cu stares A, Reailti cl Ty > Ts, Din ulime egaitate,rezltk ef reat TesTo(G>Cy, B, Se efectuenz dba tn ranformareaizobat = 2py2V:-Vip=2p1¥s ~ 200. C. therul mecenic efeomat de gaz tn destndereafzotermh este ’, peverinZes =" erin, Dar Vout Fat GRE _ xT _ vt a! RT AT tt pe mttin in eis 2 3 Via cls PEAT 2g = Dove L-23 8, B COMO, (rrMCATyGiatedvs unde Cy tA ot 3 pent gaz pent ce i (sa poli) atomic. 136 48.6. 44D. 45, 5 PoP A. 5A st. Baqy-njen int) CT -T.rv2C(Te-Ta) iar numérul de Guzele webu 5 sjungS la echilibr tr wth) HT, moll se conservl v=v140, yh cnt aM Fe) Dar din ecvafia QAUHL, L=Aria wapeznlui 1,2,ViN. BP, Pe Eira HY ws ReCpCr, transformisii 1—>2 seat evc,ar +hy(C, ~C)8T Sar iet-pavesnate20. eau in tansformarea izocrs fa ransformarea izotermé AU=O 1, = 42 ra nto tat iar legen eansionniri este 7,77" = 177" unde hd oar) y i 7 fe wansformerea iztermi: p, “=p artn cm v ‘Transformarea este izotermd, gazulavénd timp, sk scimnbe eXidurk eu exterior aa ‘Tranefonnarea esto odiabatick, schinbul de cildurh fiind lent. Pentru gamit pricy #22 = mepvies a(t) thar (8 tidaza coda ete nogaiva) L= 3 (uel pimit este nega. ed YU gitepay. To oe Y, QeL=vRT Inge = Pi Ia H Lepavoecret PRINCIPIUL Il AL TERMODINAMICIL 39, B. Feusite de stare ouat piVievRT, 2piVieVRTo, 2pi2VimRTS, PEVITURT Remulis TTe2T; gi TAT iar 4760, 61 2, 63. 6, 66, 6. QuerQntQn Wo =loul*HOal=¥Cr TC C07)» ©. Diny=1-2 , in cilul parcurs in sens trigonometic sistem (gazal care cial in sistemul de ‘cire)primesle L (L=P)) dl la motor, Qy de a suse rece i cedeazQy exteroru Ts. L pean figider [Q|~Q,+ 2 Peat Sgdor wilt este exageren cdr din imeror Q) iar conan este cfectat de motor dec efcaitates: 1» 2 Pentru motorl eorespunzator: TRANSFORMARIDE STARE DE AGREGARE. 68. 69, ™. ep Mears Bs, i Nome entra objne vaporisaturanji, Apa va veporiza in intregime gi = v2 comport ea BY 1 ertarenac tt de mse in a gar ideal Yerba LS. PYSVRT 9 AV Wen, A. Qe QyjestOvigm (ar Cre setae Sara Cre SR (0a 16 cen Cee octets) 201 ne 2 Ame ii en NC ci apn dL rh Tr a prapatea paralel a rezistosreor,rezstenta grup ‘ect redsox in pate D.P=Rit deci dubland intensitatea, puterea creste de 4 a D. Rezistoarele find legate in serie, vor fi parcurse de acelasicurent. i . Deoarece tof sezistori an aceeagi valoare a rezstenei, vom avea 7 , Conform legior Ini Ohm si Kirehbof. D. Deoarece fy == Ie > coe gi tm es cit ins = Er abe SE se Poa pin er sn i ce 0 dubia deoaroe va fi strut de un curent de intensitates dubla ENERGIA $I PUTEREA CURENTULUI ELECTRIC 40, a 2 8 44 co 46, 0. 48, ‘A, Din ges ini Sole no pe C. Degajarea de calduré se produce atit pe rezstens intomt a susel it 53 extem GF (HREM B, Quer iar P= A, Prin dein z PR is = Pema FO+R) D. Leonor alta valosre a rezistenjeiexteme puterea transfert este mat mick 0. Py = PR= GR ia oR. ° ual9. OP PR penta ambee ete depts stpaterea eft tensiunen nominal z 50, E, Conform defiitie, SIC Murindu-se rezitenlaextrioar sursi,scade intenstatea eorentufui prin eruit, pri Tut gi céderea de tensiune w= rd In bornele srs [EFECTELE CURENTULU! FI SCTRIC, APLICAT! 152, E. Numa srl electrce in migcare(curent elect) creeaz cmp magnetic. 33. Linile de elmp magnetic sn ini conventionale cre plesc dn plu nord gi sunt tangent in feeae pune a vetorl induce magnetic. 4, A. Prindefiiie 55, A. Unitata de maou a induce! maanetie se numeste prin convent tsia(P. S¢ C. Senaul liner este sencul de inaintre al burghiulu dreptrott fm sonoul to care ‘eurenfl elect siabate spire, 57, D, Afirmatie din mana 58._B, Prin defini. $9. D, Fa sin far infensitatea cuenta elect este chiar sarcina ce stufbete fn ‘untaten de Limp secfiunea eonductonuli 60. €. Ceres eoncenttice eu coniuctorl gi din ce in ce mai indepriate tre ele cu ct ne {ndepirtim de conductor GLB, Formulé din mana Formula din mane 63. B Polul sud geografc coincide, aproximati, eu cel ord magnetic. 64, E, Fonli din manal G6. E_ Cémpul magnetic nu acfioneera decdtasupra srcnilor elecce in migcae, Ge. B, Conform regulii mini stingi de determine a sensului si directet fori electromagnetics 67. B Floml magoetic este, prin definite, produsol scalar dintte vector induc ‘mngnetic fi vectoral supafatd(avdnd directa norma 68, B, BS cestiar a= Ounghial dine B i normale a supra. 69. A. Prindcini 20, E. L=9 ar @ ete Morel mms propria pin du 11, D. Prindefiite 2. G Prin definite 73. E. Enunfl regi lui Lenz. TAA, Tearinea elecromotcare indus este viteza de vara « oxulut magnetic lua x sem sehimbat. 15, E. Deplasin-se porael ca Finile de cfenp condvetorul na Je intersectenA 46. C, e~Bl sina =-Bly cos) (weste mg dnte normal a conductor si). 77, E, Autoindvefiareprezint® parjia une tensiuni datort8 vai Muxului magnetic opr pe circ. 7, cen 08 unde @ este Ausnl magnetic propre prin supataa circa 79. 0. Conform eli fa Lenz. 80. A. Formll demonsrat in manoal wa ELECTRICITATE eauzi-efect URENTUL BLECTRIC 1B. Nuns migate ordomt src elec consti cure lati + Olena Gone reprecing in tesport net sarc Fat ee acheter sb acne foreorelewosatice ce er teat! total res Se ok 1a BRCM cea nepnart tuneprelecvneefpotvn cast ‘electric. in cazul electronilor care sunt negativi de Ia potenjial mare la potensial mic. eee ete nec chi) tenga ecto in ust Pan oni cee pet menfinres deal de poe Ce ct tment epee pn itemedel capa ela tg cco deplesns eo vied mick 7A Vet aqua ster Fe cack rn oie secs + ui conductor (on cca) tose a Deck cat ur tanicj po val amici vr finest a ator moe mimic earcnitenste arena clei. 9, & Yestispma nei Met scnt mai mare ta unas de np cu at fete vot 11, 1, neat pi convo nate fandancntal 1 A ncuaneul teu ca sa salen cares const, eee ee pe anaes pte a intron soe et cee A ‘Atal tensiunea electromotoare eft gi c&derea de tensiune sunt diferenfe de potential. LEGEA On 1S. D. Renee eetick exe © emacesich 2 condita sm deine nist aera ee Diet (eporalocere cosa, te Cor sege i a suiconiatndlor sade ct tempera ar mba! cfm cle dv afin nu enc ong ere ee ie ta 2 A Alps See lca x reterea emperstun usecase nea 20 A. Pet ae rnin net (chic dco et fore ic) 3768 Atavcalocu cre detexie 1 1s Can cate re fo dit ideo de eng ale sari eetc fn caictnre componente stoma pin me dele 22, D1 i ersten to carci tam wri lense geo 24a. Vet spel nincares 22 we ean ci evita ext % ee fare mie (eel 20) i Uys E anv, Dun tinejactoms inf intensens pinche ee ze. a27. A. Un aparat de misurt ideal webuie st nu ifiuejeze civil Sor ampenmetul ‘montindu-3e in sere pe el nu tebuie si apard eidere de tensiune 28. E, Tensiumea la borncle ampermetalii este mick (penir cel ideal ese ze) deci seurtsireiares nu are practic nicium fet. 29, A. Un volimera ideal, mont in paral, treble sf abi ezistent ifinit pena ca prin cuentl 38 fe zero, 30, E, Prin volimetw mu va tree, practic nisi wn cuent dar prin circuit i cae este ‘mont spin sus poate rece ui coent foarte mae. LEGILE KIRCHHOFE 31, B, Int-un nod se fntlese cel pun tre eueni dar sume lor algebro esi 20 pentru cf arcing elecid se conser 5 32. D. Sums algebid ese zero ia srcinle care intr fn nod tebuie a fle egle cu cole care ies din nod. 33. A. Doct int-n nod curent generat de sus se impale pe ramus le cicatull va cxista un all nod in cae caret de pe remus (nu neapirat sszzai) vor teface senna etree pein sure. 34, A, Legenadouaa li KirchhofTeste S36, = S12, 135, E, Sumelealgebrice sot opal iar suciile nici m se genereazl aici nu se pied. 36. A, Dacknu se procedoazt asf! un din ecusi va deriva dn deat GRUPAREA REZISTOARELOR $I SURSELOR ELECTRICE 37 38 39, 40, 4. 2. 1D. Suma uooe vale poztive mu poate fi mai mic8 deed unul din termeni ‘A. La grupares in paralel rezistenjaechivalent® este mai mic8 dees seridreirezistenje din grupare. D, ‘Tenstupes la bamele grup de surse va 8 E. 'B. Tip sursei nu influenjeazdtensiunes electromotoare. (A, int-adevar rezitenfle interne le surselor vor fin paral, G ‘Curentl de scursreit pent suse lego in seio va 1, = "=. Tenses in [La mersul fn gol (Rez) 190, ENERGIA SIPUTEREA CURENTULUI ELECTRIC 44 45, 46. 7 4 |A. Energia pint de electron! va fi preluath de conductor sub forma de c&ldur, B. Resistenfa exete deoarece oregte rezisvitstea iar curenul electric poste produce Iueru mecanic doar indiest de exempla prin intermediul producer unui cémp ‘magnetic. D, Relat reprezints caldura degeat, ‘AL Legea ti Joule sub accastt form permite caleulul enerpiei piendute de purtitorii de srcind care poate f transformata ih alt forme de enetpe. D. Energia electrica poste fi trnsformaté tn orice alti Sonn de energic. Bateiile transforma energia chimick stocat in ele in energie electric 14s «9, 3 51 DW 1B, Relajia reprints definijia pontra Kwh deci este o conventie (nu are cau, ‘A. Farmele materiale pot iamagazina ener v Us sartm ace wezstenfa va fi mai mare din eaves nes mei puternice. . 2 [EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC, APLICATIL 2. 3. si 58. 56, 57. 58. 39, 60, 61 a 64, 65 66 1B Incazul edupului magnetic uniform line de cémp sunt paralete sf echidstante dar ‘eprezeaarea prin fini de eémp este conventional. Titace de hor oe dirpune dnp lnile de cémp dar densittealiniilor este mai mare fvolo vade cdmpul magnetic este mai itens (prin convene). Fo exsto reais india magutc i dana a8 de gota nod Line de cdmp g! sensl lor unt reprezeatiri conventionale (deci ma aticawZe), Line de edmp magnetic nu se pot inirscla penta c& ele sunt tangente la Bai Fiecarepunct ext cracteriza de un singur B (Char dact este obyinut prin sumare) nile de edmp sunt paralele doar in empl tniform, ‘A. Hleston in migeae de rotajc in jor auclelor sunt echivaleni eu mick chen magb SO = 2 reals >i Dink re dak ma Distinct nem Confer ee cer nota cl gi id expel in ge Hy nda sama kona de nt ee a0 . Bi pal vei elo, ak I inden pe ri Ct eit de Innes cel de rajcea legs na upil eetnt ticle em fl ply ee pemmesbilitstes DOD P >PpPOPRRPS do DD BE 2 28 30. a1 32 33, 34 35, 36, 31 38 . Raza emergent ve i parslela cu cea incident, Presupunem ef inte flecare dou fame stocesive exist un stat de aer de rosin infnitezimale,astel inet, a feires di orice lad, raza va paral cu cea incidents. |A. La tuocerea prin fiecare lam are loc 0 deplasare raze, dependent de »-ul gi -ul soeei lame, CC. Raza tebuic si se indeplsteze de normals, deci my > mz, cea ce nu are neaplret legaurd eu densitstea, 1D Laincidenja sub unghiul Timid xzareiatat este perpendicular pe normal sin = B. Reza trebuie si se Sndepirteze de norma, deci m) > mo si i > 1, unde esin ‘Deed i= raza se refrac i 90% |A. Deviaie minim se objne pentru mersul simi ol raz [D. Pontne cao raz i ish trebuie a unghit! de incidenj pe fafa @ dows a piste! Jar’ ete maxim dacd i=0, Cum inacesteaz= A reals A #1 Pence oraz st iasd trebuie ox umghitl de incident pe fafa a doua a pismel #51 jar ete minim daca i =90", Cum in acest caz'= A-Lrezal A <2 A+6i (C. ups cum raza incidents ir perpendicalar pe una din catete saw pe ipotenu, OGLINZ! $tLENTILE ». 40, a 2. 4“ 4 465, 46 41 1 p, c=4, z 1D. Formuleleoplinzilor sunt stablite in aproximfile Gauss ceea ce presupune unghit 'B. Reni din definiia convergent (veztwspansul anterior) C. Prin deiitie. Prin defi ‘A, Prin definiie focaral imagine este local fo care se paralele ca axul opi. C. Raznoplnzit plane find infin, convergena ete ze. 1B. Raza de curburd « oglinaii se misoer! de la oglindé in sens contrar sensulul de propapare a mini ‘a. Raa de curburd a oglinzil se misoari de la oplindl in acelagi sens ca sensul de propaga fumini. A Definific. 1B Formulé dedust fa manasl ‘A. Formal demonstrat Yo manta E. Imaginile obicctelor reale pot fi ristunate 12, dup reflex, razele ‘oglinile convergente iar imagines bic vital pot suman hie dvesente f= 2 ene totdenns n _pegatvfaeszu imaginilorHisturnate, 15338 59, 60. 61 mB m. #0, 2 deci este negatiy doar dacit xy $i x: au acelasi semn. E. Diack medi ete omogen nu intuenfeazd formaten imegini. (©. Conform consti! imag . tinagines into oplinds plant ese tnttdesuna, gal cn obictul i simetid fet de onl . Pentru object nite -R si imagines este reals sturatl i mai mare decft obiecul B jar pent obec flat inte iO imagines este vial dreapl i mit. ,. Formlelelentilelor sunt stabil in aproxiznaiile Gauss coos ce presupune unghit cof} a er seen ee c. A -sensul propagii fumini 1B, Focaral imagine se piseste in fog” lentil, deci distant focal se mason in sens D. sazle vind semnul conform convene. invers propagirii lumii Deca potie fi capialé pe ecran, imagines este real jr o astfe} de imagine se poste ‘objne print-o lentil convergent in fga efzeia se afl un object real stunt in afara focarulti ‘B. Prin definijie prelungirea razelor eale se numese raze virtuale iar Ia intesecyia lor se ‘obtin imagini virtuale. neat one-y 2) wade Rime iar RPO. eR Saas 24 32 deci xy si xo tebuie 38 abi acelasi semn wom {Lumina se reffeeti doar pe prima lentil sim ajumge laa dove. tC ‘Numai oplinzil, fentilele sau asociaiile convergente pot forms immagini reale (pe ccran) ale obiectelor real. Razele provenite din focarol uncioglinzi convergente devin paralele dupa reflexia pe ogling. Focaral oglinaii divergente este in spatele olinzi. TImeginea este Teald deci oglinda este convergent, it pentru afi eget en object cesta trebuie plasa in central de curbur. {in oplinds divergent, indiferent de pozitia obiectuli real, imagines este dreaptt, ‘virtual gi mai mick decdt obese Razele paralle (veaite de ia infini) se string in focaral oglinzii convergente, ‘Vezi construcfin imag in acest xz. fin acest oaz grovimea lente’ post Fi neelijat fat de raze 6-2 22 (Gomnnla a T-ta lenilelon), Se objin In intersectiarazelor reale ce, vin paralel spre lentil, dup trecerea prin ea. ‘Se objin in intersecfia prehungisilor razelor scale ce, vin parael spre lentil, dup ‘treceres prin et 1D. Conform conventiei peomerrice de seme, imagines ristumata este negatvi, dect ‘mire fniard va fi negativs C. Convergenta reprezinta inversul distangei focal. [Link] sunt inversate. poppe > a pm => p poe 154 a 2 8. at 8. 4%, 97. 1, 2, Lenilele divergent impr razele de lamin, cele convergent le aun D._Disianja dnte obiect gi imagines sa real print lentil convergent® este d > 4f, Ronn egal find pereu caul in eae obiectal se ain -2f imagines formfadu-2ef0 2f i id egal cx object Cc. Insaginea peins-o fend convergent, pentru un object sitat fate fg -2f, este rea, retreat ai mae deckt ob: Cclmagine uu obict real ponte f vituala doar dacdobicetul se giseteftie—f 55 0 tune este mist Grice afi porifaobjestulul ral imagines niente divergent este vital reap 5 micsral A Li'Tentln convergent orcare fi pociia biectusi virualimaginen ete realt Cheap mies Cc. Fertuih {n manual Gn cazul lenileloralpte sistema format converges este egal ex sama converzefcorlntilelor components) Focetl imagine el rime! lenlle rebuie #8 eoincda cu focarulobect al cele de-a dova G lenilele find convergeatedstnee foele sunt pozitive 1 Benim a pute enincide focarl agin al prime lentil co ect obiect al cee dot ova (ind divergent focarl obec se pases in “spatle” ci ', Foon imagine al primet lente acbule sb coined ex focarl obiect al cel doin, nea nos, fy <0. D, Ver ispunsul anterior. Nu putem face ea fcarl imagine al prime lentils coincide focara imagine al clei de-a dou D. Din igus (seminareatiunghiuilor AOF si AOR) P= dea |A. Miia nas sem afc ete =~, dest mn depinde de positn siesta eee te «dou lent este convergent iar imagine final ete reaps, veal sini mae det obec i 1D, Deoarece Cs ~ Cr1C2 [E Sistema se comport ea 0 oglinds. Lamina stribate de dou oi lentil gi se reflect 6 dats pe oglinda i, din cau convenfici de semne (lentilele convergente au 158convergen}i poritvi iar oglingle convergente au convergent negativa), Couvergenfs leaill trebaieIuta cu sem schimba ffl de a glia 400. E, Sistomul echivaleaza cu o lentils plan convex® (lchidul) argintté (oglinds) si se ‘comport cao oglindi convergent 101. A. Convergenia isi schimba semmnul deoarsoe C = ("= sd eens primal fermen ii schimba semnul 102. B. Imegines prin fiecare oglinds plans devine obiest pentru ccalalé oglindi, vate ‘meginile find eyale ce objecul si din ce in ee mal indepartate aceasta repetin-s= Iainfnit, 103. C. Object wece prin for iar imaginea sa va tece brase de is + 404, B. fifa! imagines se formezzh in 2F iar pe misurd ce lentils se indepirtenxa ea se spropiede f° 108, A. Pe misura ce obicetl se apropic de lentils imaginea se epropie gi ea de lend iar dimensiunea sa rete apropiindu-se de ees a obiectil eee secre in 2 107, C, Acezapi demonstajie eta intcbarea wterioaré der lumina vine din dreapta ier Jmagines devine obict inves. ocmuL 108. A. Pentru ca imagines #8 mu fie deforms ochiul uebuie si se camporte cao lentil perfect steric iar dimensinnes lui este fxd, 109, Ochi ee comport ca o lentils convergent® stay mult mai mare deest 2 (= 25 mm). 110. [Link] mod normal vedem clarincepnd de Is 23 em. 111. A. Un oshi normal vede clar pn la infin 119. C. Consiatare experimental 113, D. Este o lentil sferch g convergent care iyi poate moulfica razele de curburi sub cfimea propre clastic g prin aceasta si convergenj 114, €. Prin bombarea sau ractarescristalinlu se modifica mele de curburé ale acestua ‘objectul se giseste fad de el Ino 156 us. 6. 7. ng 19, 120, nL. 122, 123, 124 19. 1D. Bonubarea face cristalinul sf fie mai curb deci razeles8 fie mai mii ‘AL Distanja focal oreste en crepterea razslor de curburd conform relafci 1 ia rete) A. Pri eetren convergent eistalna 2 Postucitlina! wetarazle de crburt st mari convergen ich E, Exista trei tipuri de celule cu comuri (au pigmenti uyor -diferii i absorb preponderent sap role, vede rspectvllasrd)ceea ce pemite objeres format ‘hloure (apoximatv ex a tlevizaral cle) .Deouree ec eral) este prea convergent Fetal asain) fd prea convergent mu pent fora pe rein imap hizcelor re inde, ; Bassi cen sare a ochiuli face ca raze (evasiparele) provenite de Is Code dephit convened iste ei wp. Pe Stmupuca uae lene sionce divergente se fomearA un sistem avind convergent mich 2, Fens uaa! hipermetop, aft punts proxi et i pct rotum sunt ma Fer ta dot pon cul endtop converge ipemetopi ind a mick deed a enetopa Deane convergeia estou et pre mick S Convergena ockill find pres mice izle jminose provi de la biece tpropite pot foclzat pe ein Ohl ar converges pra mic rae provente de ln obieteapopiate ms pot sean” sliient pea frm gies ert ’ ‘A Thi altyaren ui Ile sfece convergete se obfie un sitom opie a B convergent Sobderea elasticity nu mai permite bombarea suficienti a cristelinlui sf coavergenja acesnuia nv mai cresesuficient 24ICROSCOP 130, BL 132 133. 134 135, 136. 137, 138, 139, ©, Conform defini ‘A. Conform defile. B Conform defini A Poste defini ait o distan8 min biestlul ce apar distinct in imagine. 1 ct si un unghi minim Sate doua punete ale 1 B, Din resi dimensional [P]=1E!= sau] leas] Obici se comport ca o eit convergets ir obiesul xe gst foarte aprospe de foc obit uli dar dincolo dee ‘A. Onin se camporth en olen convergent iar obectl imaginea prin obiectv) ese inire-f ic. (¢. Opiecivlformeact o imagine rst i stunts fr oculaul se comport cao Iup8 A B, Din rela dimensional [6 aa ‘unde e - distanya dintre focarul imagine al obiectivalui gi focarul object al 137140, 141 12, 143, 144 us. 146, ur. mB. nde “oes A. Grosimental metoscopasi me expres G= 2 = 1. ocarl imagine al obictvul si focarul obec] oculrull eee JB Ne Camas del osismentl dere a iach divect proportional on converges ceuarl B, Aufl crete lista dint 1B. Conform definities == 4 th , Ait ocularl ft si objecval se compote lene convergent far imagines pein ‘bictiv devine obec eal pent ocle Prin definite. . Prin lfc lin ocolesteobieeta D. P= Ayhen Pala 55. Se apropie sa ndepetaz sistem pte de obec pnt la bfnerea imagini cle 158 OPTICA GEOMETRICA cauzi-efect REFLEXIF $1 REFRACTIE i z 3 45, 16. 0 18 ». 10. a. 2. 2 4, pp pepe oP > epee Find unda clectomagnetic, lumina se propegt fn vid. Undele mecanice mi se pot propaga in vid pent c& necestéosclafia unor particule ‘Viteza lamin In vid este constants universal, oye far lunina ww necesits uo media material penta ae propags eu vlan, Indiferent unde este obiectul, imaginen sa se formearA tn ochi deci vom veden faceless culo Lumina se comport in uncle fenomene (reflexi, refracte ..) os und ar tn alte (fect foiosteczc,abrorbfe..) caf de foto ‘Lamina se propa inline dresptl doar in medi izatope gi omogene. Pasciclal find paralel toate rezele ead sub aceayi unghi pe supra gi ee vor reflecta sub ecelagi uni (6 suprafaté mata este 0 suprafal ryzosst (ncslfuit) care, conform legilr reflec, ‘ve reflecia huni, practic, in toate direct [Lamina se va reflect pari pe ap {n cami refleniei totale toat lunina este reflects. A down afirmatie este alevieats ot Bind fap in cele ma multe cazuri refiexieg refmetieapar simian, ‘Vedem lune deoarece ea reflec Iumina sole, In timpul eclipse totale de lund, fine eas sare se interpune pamsatu si Tumine solar ma mask ajunge Ines. ‘Marea majorilate a obiectelor ra emit lumint dar le putem vedea pent cE reflect Jumine, isi noaptea nu an ce mind 8 reflect. “Nu vom vedea nimic deoarece in ochi ajinge mai mult IuminB provenind din camer reflectall de geam decit lumina proveniné de la obiectul de afar, Trebuie #4 imbundtjim raportul dintre semnalol util Qumine provenind de la ‘semnaful parazitar Glumins di cares reflectaté de geamn) prin a deine iver proporional dev (a= ). Find un rp de out vtez, nel de ef exe adimensonl ‘In carn incidentei normale, raza incidenta are acceasi direcfic cu ‘cea incidentl. Narel sin rete vers poprfnal cum eee ge dcower inmoduceren ie ont ecivlenth co ances sch f fags deecrancud= (1+). Raza aropiind-se de noma > Refetia ete lgat de denstaen mediuli ei de indcele de refiacie (densitatea optic. se petenja sob ung lmiti raza se refrac sub un unghi de 9 ar polarizare tn re imiccomun cu refiexia eal 15925, A Din cauza sedert densitjii aerului ox Snhimes, rele solare vor f refretate sucesi lumina avnd oualectone curb 26, A. Arti under este maxim dacd = 0 ia, pent anu se produce reflex otal, pe {aja a dove a prismeir's1 => ASL 27, A Pentru ca oraz intaté in prism st iash trebuie ca r'<1 => “=> sin(4—!) relatic ce tnebuie indeplniti pentru orice unghi i inte 0 si A Valoarea cea mai mica a prima ternen este zaro (pent #0) => AS 1 (condiia cx orice rac intrats fn prism s ist din ea). Valoarea oes mai mare a primulul ternen ete (sin 1) (ese %) = 2a cel payin kiana in pn ti dine) 28, T. Laumina mu se poote reflects total decit pe a dou supmafayé a prism. eri ‘puna anteior. 29. A. Indicele de refracfic relativ al prismei devine ge Matet (soade) dar n= — nt sind 2 dec sade 4 Bu 30, A, Disperia noma const in seeres Iain la cresterea 2. Disersa anomalé (dela tnomalie)apare ma rar, doar pentru domeniile specraleabsorbite putemic de © uni subean 431, A. hreaaal sill (n-1,5) unghinl limit este de circa 42" iar ungil de incident pe fajaa dun ene de 45 OGLIN2i $1LENTILE 32 A: In demonsrjes-0 flosit proximate Gauss. 35, A Formulele au fost sibilitefolosind aceasts convent. 34. E, fn demonsrarea fomolelor sa flosit conveofs: segmentcle indreptte fn us sunt poaiive iar cole indeptae fa jos sunt negative 35. 4. Co iar, conform sone 436, B.A dous afrmajc eprezinté definijiafocarlu, dar mu are ni leg eu sana distane foeae 37, B. Fiind in spatele lentilei, focarul lentilei convexe este virtual (se giseste Ja intersectia ‘relugirior razor provenin dintr-a fascial parse reflestat de oglind) 36. A. A dousafimajie repreini chiar define focruh imagine respedy obec, at Teale secstea coins. 38. ©, Tnfotdeauns pentrs oplinzi B=“, iar lenflele concave (convergente) dau si ‘agin state, dei poste fii negatv. 40, &, p--22 gi este mirime adimensionali, dar nu este invers proporfionall cu x1 eoarece six: depinde de x1. 160 4 2 a a. 48, 49. 50, 31. 38. 39, 61 er py ve Pentru ogling! avem fnotdeauna reale,deoaoceacestea nu se pot gis dec in fa olinz Foceral oplinat divergeate este viru, iar imaginileabicetelorreale sunt situate in spatele oplnal, ind virwale, drepte mai mioi deft obieetl ‘Geiectele virnale sunt situate in spatle Jnl si cle sunt imagini obfinute print-un sistem optic anterior Tnapnile obietelor virale prin oglzzi concave ae construiese sinner en imagine anette prin oglinal divergent gi vor avea aceleagi caracterstici ea aces, Sar vor fi reale ‘ino real mu poate fi plasat in central de eurburl al oplinzi divergent, deoarese sete se giseste in spstcle lene, iar imaginile obectelor reale prin oglinzle divergente vor final mick decBt obiectl favanest caz imagines se formeazA tot in cenirl de euburl desi 6 2 ae x este negativ pentru obicct 7 se negativ pent fn aproximatie gausiand toate razeleprovenite de ls object vin din focar s! dupa reflexie vor fi paraele ‘Orimnde vai plasat obiectul, imagine se va forma ine vrful oglin2i st Deqi Rechui punct al cbiectull i eorespunde un punct imagine, lstrile alate le stune fer fh de ogling vor aves eit deomeoe = _ fniruedt imagines prin oglinda plank este simenict fast de olin, deci x1= 2» p22 =1 oricare a fi pozitia obiectuli Imagine pinr- opin nu depinde Se medinl i cares geese obicel soins Timaginea i oglinda pland este dreap, deci = 1 find de asemenee simerich 8 de oplinds. (C= deoarece R= @. Troupin va i rela deoarece se va form Jn ffrseatnrnzeor real si eg ex Sbitota, dar dimensiunea imaginii ru este legath de caractel real sav virtual al ieaagini, Feranut va i iuminat att de surs elt ide imagines suse prin ogling Imagines surei so va forma simeCie fii de oglinds plant, das distanta de le Timagine la coran va fi detrei ori mai mare dec cea dintre surat si ectan, dec ‘lumtarea produsi de imagine va fide noua ori mai mick decit ces produs direst de surst Resale rovenind din focar yor dove praele ae iuminares prodast de ele ve et indifveut la ex distnfS ceva gisi ecrovl, Penis afla ituminarea tor rebate sh mai adiugian ins si lumirarea produ direct de suss8. Distange focal este dati de distanja de 1a lentil le focarul imagine care, in cazul cconventie din manual, este poztiv. Dupteceree_ prin lenila convergent, un fesical paral devine convergent udagando-se Ja focarl imagine sivat in dreapta lentlei (act lumina vine din sing) Foonele unei lentil sunt intotdeaina simetrice fats de lentils (dac8 fentila este lost ft-un medi omogen) indifrent da lentil ese simetricd san mu Focaral lente divergente este vituel yi fa stanga lentil, deci F< 0 si C=O. 1616. 61 6. 1. n. 2. 1 1. 1%. n. n a1. ‘A doua rai este nogatv dar are gun seann minus in formels ‘Raza de eurbunt s fefel convere poate fi pozitvl (Gac8 este prima) sau negativa (Gack cate « dous) dar gi sernele Ii Ry si Ra diferd in formula, ast incét C va fi ‘oricam positive. Razele de curbura muse schitmba, dar teem (71) poate fi negativ san pozitiv dup co indicele de e-fecticl >) material din care este constituits Jenin este mare sau mai mie Ge: ei ot medi LLenila poate fi convergend dac8 este mai groest Ia mijloe deste pe margin, deci tune cnd temvenul (1-1 i et poe R fn eonvenfia de semne in care a fost stabiit sinu ae lesiturh Formula cate val cx tip imagini FFormola lentlelor este fntetdcauna (in con indiferent de semnul marimilor ce intervin far x este poztiv le couventiel de seme tn care «fost pentru cd obiectal vinta ete situatin spatele lentil. {Un obiect realm poate fi last in focaru object al nei lentil dvergents, pentru ch cesta este vrtol 5 st sittin spatele lente, Ditensiunea imaginil exis egal cx oea a ol deci PH tului dar imaginea este rasta Imaginea prnt-o lent divergent este virtual iar un punet luminos ete real ‘Desi imaginen virtual este formats la intersectia wior raze virtuale (prtungti ale ‘eaelor reale), a poate fi fotografi pentru cA in aparatal de fotogafit vor inka raze reale ce para proveni de la obiect, dar ce mu peat i obfinui pe eran deoarece fcranal tree psa i local in care se eiseste imagine ‘Comportnd-se ea lentil convergent picturle de aph pot concentra Sumina solar pe plane gi pot ape aru ‘Nurmai penta Intille alipte convergenja este sums convergenlor letter, ‘A dona afiemafie este chir definitiasistesmul afocal, iar distanfle focale sunt pozitive pentrs lntilele convergent Rava parle cu axul opis principal va tece prin focal imag care coincide eu focaral olieet al cell de-a dova, Fntrct fecarul imagine el lentlei convernente este in dreapia letile st focarut bict al fentilekdivergente in creapta lent, trebuie ea lentil divergent st e ale {ne lentil convergent si focaral acest. ‘Trebvie ca d= fh tovmai penteu cd distana focalé « leniled divergnte este negativa imsginea sc va forma inte axul optic principal gi raza care iese paralela cu acest, ‘deci mrimes ei va i aceesiindiferent de poziic Imoginen este ristumalZ, O rez care intr in sistem parle cu axel optic principal 5 densupre Ini deve tot pacelé cu axl, dar sub el Imaginea va fi dreapt peru e8 orice rark paralell en axol optic ese din sistem tot paralli cue side acevas parte ah Prima lentil find divergent, o r22% paraleli cu axul optic va diverge, iar dup ‘occere prin Jentila convergent raza va redovent paral cu axul dar va fi msi erate de acest al primeilenile 182 £2, B, Imaginea va fi dreapt i mai mici decat obiecn!findcd, dupa recerea prin prime lentil, o raz pale cu axul optic se va apropia de ax. 83. A. Ambele distane focele sunt negative, dar odisianjim poate fi negativa, ocHIUL, 84. _D. Pe unccraa (in particular pe retina) se formeazA doar imagin real. 85. A. Punetl proximum pentru ochiul nonmal este la 25 de ondimil a 15 mm. 86, E, Imaginea pe relink este micgoratt jar lentilele sferice convergente pot forma ett imagini micorate eft virwale in fiafie de pozjin object, 87, B. Adaplarea la faci luminoase dfeite se face prin modificarca diametraui pupa. 488. D. {nsigi vederea scotopic este o adaplae Ie fhixuri luminoase sc&zae si nu se mai B. limp ce distanfa focal este face o lth adapeare, CCauza pentru care vederea noctumk exte necolera coast tn prezenta unt singur tip de molecule fotosensbile (rodopsina) sproape ta fel de sensibils la toate Igimile de wa din domeninl viz 90, A. Cole rc tipuri de celule contin tel forme de fodopsiné cu maxim de absorbje fn 19. albast, verde respetv ro. gt. a, LL. taconite a ce x efx ia vil Cte Be vrai 2. Racal cuba sea ra bombaa etisalat propre clash. cs 2 4] dae ntl ext nk eee ve ese ae legit cauzalé. 94, B. Pentrs a vedea Ia dist eonvergen(a cristalinalui trebuie 8X fle miei iar convergen(a une lente depinds de mediul fn care se afl (vezi cispunsul anterior) (Cele don afirmait nu sunt ns legate inte ele. 95. B, Pentru vederea Ia apropire converges cistalinuui eresle prin scidcreatazelor de ub 96 A Dal find ch x pemtru_—un_——ochi_— cate constant wt = 2 97. A. Prin sxidoren toler de cuvinsh cresle converges ceca ce permite vederea shietelorapropite 98. B. Ambeleafimapi sunt adevirate dar cauza pnt eae ite 6m gi se vedem fit scomodare suptimentark este difereta mick de convergent AC = == 0165 6 99. A. Imagines se formeach inaintea retini deoarece fie istalinal réméne pre ‘convergent fe lungimea ochiul ete pea mate 100. B, in caztl miopic’ imaginen se formesz in faa retine’ iar eauzn poate fi convergenfa prea mae acristalinul 101. D. Miopia ze corecteazh cu lentil sevice divergente 102. A. Pentru coreetmes miopiciimagineatebuie indepsrtats pent a s= forma pe relink, 103. C. Nu poate fi vorba de sistem afocal ei, mai degra delete alipite 104, A. Lentila de corecfe au afecteard convergenta cristalinului si nic} capacittes sa de &= si modifica razele de cusburl (fe modified la fel si convergenia minima si cos ‘maxim. 163128. D, Toca peut § imagines prin ocular trebuie si se formeze oft mai apronpe de con ma 2 ocarut Obieet al ocularului fi s8 fic Ait, ueesta nu poate coincide cu focaral NG, lntpemcone mat vane te pa mes ei il Se a 107. B. Tn hipenmetropie este afetat punt! proximum imagines obiecslor epropiate 129, ©, Pa! jar difacia au este egal de converge forméndse in spatele reine! fe din saiza convergenfei maxime prea mic fe din th ‘aura Singin pros mic ociul 108, Bf hipemetople este neces nia converges maxime a oshul eee ce ‘necesiti lentile sferice convergente, 109. B. Pustarea lenillor mireste si convergeafa minima apropind punctul remotum. 110. D. Convergenfa erstalinul vars fotre accleasiTmite la care se dang convergent corstanté a lentil cesa ce nu modificdvavafia convergen}s. 111, A. Pierderea elastcitapii mu mai permite bombarea sulci si deci nisi eregterea auficienti.a convergeotsi cristalinull (pezbific). 112, A. Sederea elastciii face duce ls micgrarea converpenfei maxime a cxstalinali, 113, BL Ambele afirmafi sunt adevarate dar esuza corectiri prezbijiei cu lentle convergente ‘cons Tn pt cele impreuni ev cristalinalformeszA on sistem mai convergent 114, D. Setdereaclastcitiii poste duce la apariiaprezbifei indiferent de prezenta miopi MICROSCOP 115. E. Prin definite P=" jar unittea de nasura va fim" nH 116. C. Obicetul este forte aproape de focar i cand sproximafia x: obfinem ie 107. B Pra defile @=fEC si va fh aimensional (ese om mite Ask wate de smiturd). 118. B, a; este nghiul sub care se vede cu ochiul liber object dact se afl8 la distana minim de yedore d = 25cm, distnjS 1a care ochiul face efor! maxim de acomodare (na face eft da obiectl s> afi Ino distant de peste 6a), 1 19, A, G-O25 unde Be = 120. E. Purerea separatoareTiniar este lepaté de dstange minim dinire dows puncte ce pot fiviante distinct 121. A. Diffie epare etanciclind dimensiusos objcctului este compsrabild cu 2 iar pentra adiafia viibild Leste i interval Of -08 yt (sotui. 122, A. Clnd apare diffacia (atnet edd 2 este compurabilé cu dimensiunca obieetu, bis numil poate M1 vazat devaece lumba ocolepe oblectil Fuk al interotions cue 125, E, Lentil divergent m pot ds imagini mast ale obictlor ele, 124, D. In general att ocularal edt x obectivl sunt alate dn mal multe lente (et $= comport fccare cx o lentils converges ish putres de separaie ete limita de Sittacie 125, C, Obiectl ese plas tnsintea focaruliobiestivalt 126. A. Puterea de separaic este invers proporionald eu 127, A. Imaginea finslé trebuie si fic ct mai mare, deci tebuie ea alat obiectivul et 51 beulacul si furnizeze imagini mart iar imagines fila tebuie s& se formeze la distanja mare pent & 0 vedea firkefart de acomodar. 165 164OPTICA GEOMETRICA probleme [REFLEXIE $1 REFRACTIE, 7. A. Marginesinferioarts olin rebui s fie Ia 17072 em G9}. 8. C. Aserinareatiunghinilor (i. 166 11. [Link](anghior ov latr perendicuare) si == 12, B. Aet’=30° (unghie lata perpendiculare).=Ad=60" si 57 sint 1 sn 167Frat omapistdat = tae Pn 18. A. Raza discuui laminos este dati de Fenomenul de reflexe total care ae loc la igirca Fe (eri desenul de te problema Week Juminti din apa in aer_ sin! ate nasi EA ante Dos ee 2 tn dee Abe pen anintnn) = satay nt 24. A.,Apa se comporté ca o Tam cu fefele plan-paralcle ce spropie obiectul peste fa focaru leaile} asl ck razele provenite de ta obiect vor isi Ga lnila tor parle. Fle vor rimne tot parle si dup reflexia pe oglinds ‘Gopika doua recre prin lal se vor stringe in focaul din stings acest. 1255, x2 -15 em, rezlthxj=-8,57 em. lentes este C= Bin ape, = comvergents a % “y=, date dintre corn gi obieet ese gi trebuie sf abso yaloure minim pent ca pron se pestis =|ofrpsl dk de acne ha, Otc ceouajia x? HdIMO en & P4af20. 1wg ihe pene Obiectol find real inseam cA este rst, deci a) Pa % 76, Bin Lads, ingge Cot a[ eae So 71. B. Olinda plank ar ists oeal init RA, Cid lumina cade pe fae sina: Cots =2(R> 0, Ch Ii cade pe 22") (p 0).Desi f10em si 79, A. Fescieululiese divergent astelfncit prelungirile rzelor sale tee prin foear. Din 80, D. Apa se-vacompora cao lentil plan-convexa avand raza Ry =, Ro ~ Rs indicele Ae rofraeie ny iar sitemul se ve comporta cao lentil agintath avdnd 1 _2_yn=1_2n Lae re 2Cte 81. C. Pentru ce imaginca si se formeze Ia infinit obiectul trebuie si se giseascat in focar. 1 Deci d=e(l-1j=9d= D-|x 4) nde i = em £2. [Link] cn d= et") ocHIUL 1 33.C. Pentru oki 1-4 ‘SoBesnd selatile seise pevtra distanjle minim soxpeetiv maxima obfion CC made xa constant (aproxinatiy dimensiones ochivli). im 4. 5 8. 88, 31 92. 7 fat LL unde x2» 0,0155m iar xi=-0,25m. (f= 72 ca xy=-250mm $12 Sam. cao? buat con xy 25m, AF 8mm (avénd in vedere diametral 22S. ee eee ee Soe ae ocr aa Seer epee a eee eee 550m $13 Let Lec’ unde xj=~4m deci co (xs este aproximativ oentien iain ne : = ee a pe Bayne re Nou! punct proximem va fi punetul in care tebuic plasat wn object asfel nett 1 ini pi ote ein pel sia al = 26 xa= ~3em{fh2|= 4pm ~ drat) Gemaer=-0/285)- (© sen -0,265), Sem sy Sh. Cate +Chmie 08 A= -0,35m (Xa este aproximativ ditmensiunes gcse! sou se modifi), Itmngiee prin leis tn obiect fiat In 25cm de och trebuie of se formeze in 1 as puncte! proximum ral al ochiulut98 p. ac CU aga © $1 Me E Pew och) axceop: fa—2= A tar pam od : ma = 0,25 0,075-107 ae eh, eee yt re Bian “Big Fe 8 gem ace nue dines sh fe ea ir iene mai webu of ecg le pr air el 1 1 Cow = Coan + Cyne $selder rail 103, 109, ss 025 Cian + ins? Cimap = 35. Pentru 8 caleula Conte 8 C. Pentru microscop P= —— iar e= d - (+f), BoB. Fe Aisi distana mine de vedere la stn «ponent sid-fanthete. idehstlocte gf Beeb, 176 112, B. Pentru a privife8| acomodare imaginea twebuie sf se formeze I infnit deci obiestul ent ceular Giaginca rin obictv) tui sf se pscascd in Locam ocular 1 Pentru obiectiv deci xa=fite~2 113. D, Foams letlelor pentru LV gue xf =-0:25m sf fu, =0.0im. Acceasi formu pentru HOM Se Lad ste 2, = Sgt See 2-H as Se biestiv 114, B, p'=22=-4 (imagines este investi). uns, 116. 25m gif = 0.02m =3)3 ph obiectiv | 3, = APs = 2 Vande 5 * fas Sua ¥ 1 117. B. Pt obiestivatt,2om -L-1 = Cy =>335 pt ocular x'2-25em sidan thil= Su three nc. p= seca pote ou or et 3.5 (imagines este dreapla in report cu obi imegines prin obieetv). 119, D. Pentru obicctiv (vedere fk scomodare) ¢ AL eux, = fig +e (imagines ‘ebuie sf se formeze in focarul ocularlui). Imagen final Ia 25em: pens oouler A 1g penta obieaiy EERO gai ales ‘Distana cn eare se apropie va 8: d=|5~[sy] mBB oS om >a ‘OPTICA UNDULATORIE R comp! D, Prin define. UA. Incl de eta depnde de gies do nd D. Indes de telacic depinge de alli paremettit com ar fi fungmen de uni temperate, bs, Inmedileepice care nu abort pater digi crete cu scores . Inmedile optics cre asor pte raiileeparesckderea in cuscderea IK, Brin “Poy del nes2l apes! ROMA Ni? pen ee FB hou Remershoy dei neal specie’ anomal Moe Bena Powe Coca ce dele dependents hind) i, Prin definite. ‘A. Dispersia anomalé pare in regiuilespectale tn care subsanja ebsoarbe putrnic lamiae FE. inf = deck depinde de cele douk medi. Find un unghi se misoar8 fn radiant ‘axe legBtur direct cu dentate. Cindi 1-90". Depinind den depinde Ge. Dispersa anomall cons in creeres new crescerea dec scderean ev cree. B. 2m D, Feosest pot 22 1B, Confoem defini. ‘A, Deosroze amplitdines unde ezlante va i constant i timp. 'B, Denerece anplitudinen unde rezultnte va fi variabilt n timp. TA. Uinele ee sk fie in fai (veciri E s8aibl aceeag rete i aceagi sens), dec ‘hg Drs deci =. CC. Uniele uebuie 8 fe in oporije de fz (vectoritF st iba necest di copnee), deck Ap ic, D, Conform defini BB. Franjele pot Bi obscrvateoriande am pane ecran tn spa de dup fant. E. Formals demonstrat in manua. B. ci sf sensu Deoarece hu fn centu, pete loote radial, = 0. Din acest motv. toate reali vor da maxime recnltind wn muaximy al de, fete interfrana eee eu 2, maximele de ordi) ft orf dechlete ol moni aso de cnt find cel volts ce! mit indepiriat cel rt, ‘A. Dinttemismalc eatmerate, snerfanj depinde direst doa deb ‘A. La vellesis pe un medi mai refringeat, Ia drumal efectv parcrs de unda refectatb tg 2 at dei one Din lges teflesei reals of rizele reflectate sunt paral ‘upd tflera pe cele dow fee ale Ime razele mu mai sunt paraee,prlungrie Sor Sneinind-s in interior frei imedat sub supra supeiont Formula demonstat in mami Grosimes tcbnie alee afl int raze eflctate de cele dou suprafete ale Imei fie in antfad,atfel ined sb dea minim de interteren. Reza chit din defini diate, Limi oceleste obsiacoele de dimessini comparable cu 7. deoaecefiecare punct al tin font de und devine o sur de noi unde coerente cu unde iil (principiul Huygens Frese). 1 35.0. 36.D. BTA. 38a 33.8, Prin definite. ‘Maxime pe ecran se objin pin interfeenfa azelor difractateparael ine ele de etre refeaua de difacic. aed inten pune diferenfs de drum intr dba raze vecine este Kh (peru a produce tun maxim fn acel pune) din eauza faptui ef fantele sunt echiistante inte ercare dou raz ce se intdinesc in acelagi pact difrena de dram vf mn multiply ineg de h Intenstateslumini itacateseade eu ceserca unginladedifracic. Ravel diffctete sub acelayi unghi sunt sinetice {a8 de dreapia ce uneste sursa cu central elt ‘Maxioele de ordinal inti st separate pent Hecare 2. (maximele de ordin superior ale difritele se pot syprapane din 100), fn experimentele de polarzare e iui lini Tada kaminoasd este 0 und electromagnet transversal, deci oscinile vector E pot area ioe door perpendicular pe drejia de propagare. fn lumina stall ma crit drei privilegiate de oscil Prin define Pin definite. Conform expesimentuli ca lumina poarizat. Conform experimentul cu lumins polarizai. Conform eg Brewster. Conform legi Brewster. ‘Conform legit Brewster gin ‘oe pone in evden caractral transversal al 1n 2. ppm ob eHEP Bom O oP peesr ee OPTICA ONDULATORIER ce Dispersia ‘Lamin va sufi fenomenul de dispesie ere const tn dependenfa uw de. Taming moncoromatics aro singer ngime de unis Thiruct nese dif v va f diet, 1. Dependenfa neste dret proportional Propctiile cectice (rprezeatst de g) ale unui medi dep de frsrent it eum: Propitile magnetic (reprezentate dey) ale ns medi depind de reovets (est éedyiar n= e,u, Indicele de refineyie depinde de iar x=. Jn mie obigouitevitezs lumii este mai mi destin vi iat (0 radijie monocromatiet mu confine decdt © singud iar n fo vid este 1 peru toate adil Devisin mind depinde den care, a fndul ui, depinde de n dat inte cele dows Simi nu este uel o leit. Benail colors apc dali disperse Tluini tn pct de api din atmos (Catan colori ete dspesin. ‘Ambele efirmai sunt valabile doar neal disperse normale ‘ice mic porione ¢ une lenile poate fi sinilaid une porianl de prism dat ‘orgie sun echivalont cu pisme cu unghi mai mae. {hy dspersia anormal nese cu crete. [No se poate vrbi despre devisia minima & lumi bec dow a ick rig in pure cuz izes abine per mers smctric al ez repoctve Prin defini (deci abitrar, fist eau) = dn. ‘Doc fantale sunt foarte apropiste ave sguranjac8razce ce jung I le provin din score regione s suas gb asl sunt costes Jsuncicle de maxim amplitainesundel resultant este suns ampliviiir ear dont unde iar denstalen de energie ete dtet proportional ca pial smpitudini find ma mate deca sums densitiilor de ene. ‘Boer dacksrplitudinieclordoud unde sunt eae intenstte tino este e, Fan unde ete p= o+gn Pett ir penry ca dous unde $8 fle coerente na she 1H Ge monacromatice cu acsraji 1 decks aoeeai o, ci mal tebe gi ca fale Faia smu oe mosifice (bau st se mode la fl) deci tebe ca suse a emit simulan. Tntcrfereafefseamod suprapunees gi companeres under deci ea poste ape taal undeor nesoerate di, th acest ca, et nb poate B observath intensiatca Fuminoast in-un punt po esr varind ridin inp. Interfeenja insearans ‘supapuneree si compuneree undolor, deci yi undele ecoorenie interfrk dar infeniaten une rezulene va varie foot rah a inp {oat nu vom putea obsorva maximele 9 ninele. $i undle cee aces ptf ‘evostente daca nu eunt emis simlan deere cle dou! sre Dilereja de fad este by (0,0) + Apo, Cum wy vy Ap depinde de inp [Ar tebui gi ca difereni fxelor inal 3 fe constant in timp (uncle $8 eit ‘onan 180 n. 26. 2, 20. 31 2 3. En 3. 36 3 3 2. 40. 4 a, 2. ss. 46 ” a ”. 30. 51 32. E. Ornzh este monoeromatic dach ae o sing dar nu obligatory eae dons rai ‘uv aceeai 2. ‘A. Hneadone ursele find foarte spropate lamina va jung I ele simulta, asigurind ast ecerenfa undelor facta ‘a. Une ditactte de fant vor interfer, practic, ta ot spatial dn sate he D. terfaja eae demo potrach = 2 Formula pena interim fost obi ineproximatia wghluilor mii, deci mo cer nll decd! penta fanjle nu res depirate de axa de simete D. imcfereja ponte fi obseraid deoarece foram pont Seca din radiate oo comp luisa ab 4p ‘A. Maximal central este ab (6 pont tone radial). Din =“ reese relia de ‘courte, “ ‘Eigen deterrent se deplascad Spee pate infor dru ote pasts rz inferiom cresend ew ef!) 1 Daql amie electte ant parle fre ce, fanjoe pot 6 observate si cu oes tipo elect entra vedere la distant. ‘A, teceatcaz wor inerfera raz tranemist direct pin fami cu eta care a sferit dou reflea ninterionu! lan 7 ‘A. Temdea plede” 9 june hingime de undd doar Ia rellexia pe un medi msi refinge a D. Interna este ivors proportional ew a: F= 5 ‘A. Unghinie de incident pe cole dot fee vor fi dif, ir race a iepiea din pan even divergent, prelngvle or inlnindwseimedis sub ooprafss superior ia do a Ar ae lel scompont x opal pick a exe pvt nif c rosie into deta. ‘Sth nu en pln rane vor fdstrsionae. Dac gia m0 OE seco wil nota prove da wc dent wt Dinter tudcnona soil einen Pita Munndre mu ar f cores nu am puce obser fale de irre ine constant lie distnta dine dou fantesezesive $5 v8 tnisunn et ‘Pein eta 3=0, des m depindede ar iis Je maxi Vicia sin a) = fel cA enh de dif wb B oe oP cae se forme un maim, ees. Freterena buie obinuth nite rzcle diftactte parte nie ele de cre resus dedi. A. Unghie difecie ab cae spar maxiee rele cn ereyerea ‘A: Din pri maximeler de dey putem dedace A. aeaaee ten este pus in evident de comportares mini 1a reflex mii pe ‘elnda analizoae din experiment de poerzare. Legs Brewster ext valabili oar pentru substange delete, 18153. 54 Prima afirmajie este verfia in experimentul de analiza a fuminii polrizate iar supa rtine! acfioueaza B. ‘Unghiul Brewster depinde de ambele medi tgiy = "2 La eflexia ub unghi Brewster are loc polarizaren totals, fntr-adevar la snali sar reflects eel putin component longitudinal, ‘Nu este nici legitusl ire polacizace 3 tenia tou 182 OPTICA ONDULATORIE R probleme DISPERSIE pere oe en aene 2. © Cinghiurle find soils oat foern ta sproxio ‘a dove prismel este fe gauasiant. Unghinl de incident “A. jar legile reliacfic hos pea if if (vind dose raportar de unghie na este necesarl ansaid). INTERFERENTA 3. p.den2t 1D. Dei def x corepund nel dee de drum Und tebe tn fa 5. D. Uncle tebe fe nani, Dien de dram (kH) corespunde frente dtu b+ 6 eo 2 sche ted mains cheat 1h ca de inca na pt emer wn main ce ei cin) 2, ln pn ca nl ec 2 mec oi 5D. Ye fi Zou iyt, Ns peat k= O (minimal de orn 0 primal deaspra 40. B. fn poet aflat fa distanja x de maximul central diferenta de dram inte razsle rovennd dele cele douk fame ete 5 = 22 = ni. Dack este ntreg, tn punto D respect vf mms, ack ee selineg (de pal 24 pune reepetv va ‘un minim, ine dacS are alt-valore va fi un pune otermedierSnte un maxim gan ‘nin In cacul nosteu n=2,5, dec a prnctl respect va fim minim si ituminarea va fiero. 1, D. Puactl respect se glseyte In mijloce! distanfei dintre maximul central gi minimal 1 aS de ordin 0 (re veri problema precedent), =~ =——-t in O (re veri problema pr ee ere 12, €. Drumul optic pr lami este en deci lama introduce un dram supimentar e(%~1) ‘are, pentru maxienl de ordinl 10, este 103 18318. B.e(n-D= er DS unde k= 9 dcstce primal minim este peau k= 0 aoe eae Di engom 15, A. Lama intodhce wn drum optic supimentarSven-1) cae trebuie 5 fe eg! cu nous diferent de drum fn central dispozitivult dtot)-0k41) 3 cu 5-3 (prim minim corespunde li k=0). 16 RK T 1% A 2 ii i bt 18, C. #54 unde as soar In ain. 36". 2d « rad yp. cia {distanja intre 11 maxime este de 10 interfranje). Diferenfa de drum datoriti nt seiuiiicaninawatroenre ee es 20. A. Pentru ca stratul si reflecte cét mai pufin lumina trebuie si se comporte ca un strat eee isa Sed eect ssa ace Ramated nme Paseo taeit a DIFRACTIA oss 21. Blin e= Kunde T= jar 22. D.1(Gini sino) 1, iar pentru maximal central k= 0 23. B. Unghial maxim de difracic este a= 90° iar k maxim va fi partea fnireagi a sande 1 = jars 108 SSS ie 24, 0, tsina =e. 2%, Dt inde diac, Ah eo 27. D. Ue muti 6 Sita ee 240) hal a Nat setae! say POLARIZAREA. 28. Cotgiga Ze. 31 E. sinf sien as186 SUBIECTE ADMITERE MEDICINA GENERALA 2008 1. olen convergent subse lent 1 se lps ae eas convergent subire Gents) Ca rmare imagines vl fascia ere parte elmins prin site Aledo enti 1 devin ai ae dct iagines nial Format de ete Deccpoai oleic} ‘se fonene in plan foc lei! 2 Byes vin 2 Convergent unc ene: ‘aye eit de sur gl Byarecx unite dems mera; {Chet pov act ei ce divergent Dp sn dat ex scdeen tani focal el ccna i ent ce mers ph deka fi eins a 2a chil norma ‘ete wa bic it itn mn mie de 25cm de ck efrmexc pe eh iia de porn ebiea: Dy covers en nt veri capa bist {comtcnn chile! etc biel prone de cis Sp onaies un bic Ino dans mare 25cm oi ste dep TD converge ccd devine eee! nd obit eal I dst mare de 6m eeech 1 Orn amin oscars propa in er hung pe surf ni ‘pertinent leas de ft clo snl cele frac in aps B) pone sf ocend de rte tl mpet spel {Chup ebnoge meet de propagate a ae, Dre eet 1) leat ene 0 soa 5 ropag nap peo dei perc pe supa pc "Penta tm dpe Young, intertase: yc dest peer Gal cr ngimen dm uri losis 1) ots Seat proportional cn asa de fan; Sac inert porn cu tne de pam alr eer Dycteimers proportional engine de unl rin ls suceeded premes denaii. {Avon digest un anual num de gnertoareeletice rene Hei So sama oof em, ecvalett ott rn ein pre 2) Fags angers reciente asec de ene ein se Orato ese etvalente ms dnd de nomi egneratone dk acca Sot gn pal Dyed tems suse ehialeot cet proportional cu mani de geeratare dct accent le in BTR tte crepe popu x mma de genet det ase nein pall 7 nsitaten unl gan iel() a exprin in fnctie eprsine (pj mas mol (3) Constanta ease (8) temperatora abot (1) ns 1877 BP ba [Link] doa ranted nse aprstart belt, snl ind ‘eit dedt lat nen arse rasan fcrl mean ‘Shasbc de aceasta fre cn extra oe min IS ntide ese uate ace ion 3 denier, Seni nna caed densi ie 1) desde abi ese lpn ne tase 3 pena prapares eerste a eri avd ene dete cutis Ine tarde tesa sofia, one arn ‘tse pe ru ec ee ch ep el ea! le: Shs pe doen eer esa mare co peal uli Cjlactle cena ce tal a se cfr eer in ame By nos dg al cl prin lt ok ft eke erste; yeaa evn pee eto a mar eck ese wn ng SE 16. Raporta lungiilor de und a douk unde electromaguetice de acceayifreevenf fa loud nei dlferite ai chro indie de vetracfie sunt my fins est }u?a= n/a Putem firma of interfranja unl dspoxity Young: ‘A este manic nae dec in pa; 1) est mat mare in ac dectt in a8; (© mndepinde de indicele de rofasiel medida; D)nvid este 1B) vid este infin, 11, Legea a Hui Kirchoft se refer a: ‘8 wi coaturpoigonal facil une reele electric; B) un aod derejes; © olatuea de ree D) grparca in paral « genertoarelrelctrieg; 1) gruparss in serie a gneratoerelorelesuice 412.0 feanaformare aterm este reprezentald in coordomatele (pV) pint» hperbold chilaterd ea in fgurd. Se poate firma cl: 1) [J ermporatia paul ideal varia nia cu vohumol de-langol tansermsi, 188 3) presunes se exit in fate de volum p= =, unde cee © constants (temperatura seadeexpovenial de- hngol transforma ) enor inter a gaz ede; ) energia inter gazalu crest 13. Lege Ta Kier Soe tees tht eon cnet eis | ees = Shere Rese Fe gv un mut denn, oobi ol abit Deere dee esi capri ct secret i Oat gr ner enor ces dire eal al Oe et a aretsoa esos ste ace eto ese ih tenia ergata stem plariz-analior dead de Me eit nin elente pe stn ape" Toy = ny X78 de alti mlede nase chnpl tric permis gece Gu somone aa tad paral ne rie ess alarmed teal de 2 ed canine tot oma emergent ae acne oe Be O Dx Bs 7 se ransfrmara wl gaze erl mesic en mod cert fea de at eee raga cprcer ui te poe, ene ©) en yolo ua ee porto Sha onget mee pees ml ge etait cor Ran ance se mar stm intratonal in wat (Wee een Naemtst Dinas fs Ome a Dies Disn's ee randamenl ne agin terme care fenfoneat dapat Terrien peas otras cucoratdie ‘Spotless es poasBeste eel cu rapora dine Alduracedat Aka primi pe pacar un cc (Cesc neeati dad presitnea minim aint cil ete mai ek deco valoare ei Dy) este inttdeauna prt smal mi de 10%, pate egal eu rporul dine lla cede cnergiaconsumat po pareasul uni ih, 18, Cine a geatd dtr fic proaspth de pizza a ebservat el partes ce cenine ls apecal rd parcial yfiecblate” dee btcat de Gou]tc¥ oated ele Goud runt ln aceagiemperntarh Consiertnd mave egale de con i brn, explefia cost ‘A cierenja mae dine valorle ciluslor peice al ceor dot, diferent dite vaorite densitiior elo dou fae bana exe al lest detec 1) lena dine valor vlumeor clr dood, 2) difeena dine supafjlecelor dou 19 Senslconvenfionlal caren lectri printr-un condcto: O; F)AU=Q. Despre o substanfi aflatk lao temperaturd superioard temperaturitcrtie se ponte firms ei ) Este stare lich, © Bete in sare sold 1D) Fazele lichid i gazoush sunt in exit echilibra, 6. Variaia energiel interne a uaui gaz ideal fatr-otransformare adiabatic este: A) pAY; —B) vGAT; © 0, D) ve AT E) vCyAT, 1. Presiunes vaporilorsaturan} 'A) Depinde de masa lichiduui cu care sunt in contact, lor: () Depinde denature lor, ) Depinde de masa arului de deasupea or. ‘Pentru o mask dati de gaz ideal eildura schimbats de gaz ew exteriorul este egal eu variagia de energie interna intro transformare: A) Generals 1B) Fzoterma, C)Adiabatica; DD) Izobark; EB) Inncort 9, Se da enccesiunen de transforma simple ale uneicantiiti de gaz ideal in csordonate (VT) conform fuel Se poate afirma ck: 1B) Fezele solidi si guzoast sunt in B) Depinde de vofumul ) Depinde de masa for; A) Presiunee gaznl jn saren2 este mai mare deci presiunes gaa 'B) Gacal nu efectiazd huoru mecanie in transformates 1 => 2 ) Intzansfomarea | > [Link] Iueru mecanicasupra exterior: 194 'D) In transformarea 2 —> 3 eneria interna gezul crete; B)Intraneformarea 2 3 gnzulefectnea7i lucru mecanic asupra exteriorulal 10, O masa de gaz ideal se fucilzegte, prima dali tzocor si apot izobar, pornind din fcceagl stare infilé in ambele transforméri, astel incht stirile finale au mcreasi temperatars. in neste condi 'A) Vatiile de energie ttemt pe cele doul transfornsci sunt exale; 1B) Cantiiile de elldnraprimite de gaz. in cle dow’ tranformke sunt gle: (©) Caldura primi tn transforimaresizobark este mai mic deel cea primitS in izocorés 'D) Lucral mecanic in transforroareaizobark este negativ : ) Verijia de energie interna fstransfommare izobard este mal mich deca vaiatia de enerate mer in wansfomareaiz0cor8. 11, Temperatura: ‘A) Este un parametra de stare extens (©) Se mfcoard in J Joule: 1D) Exe constant impul une transforma adiabatice a gszulut ideal, ) Este on paramesru de stave intensiv. 12. Un gurideal trece printr-a serie de transforma conform figurl liturate, Varia de volum Gu modul) pe care o safer gezal este: 1B) Ete o mBrime fica vectorial, A) Mai mare in evoofia 2-3 decdt in evolufia 1-2; 1B) Aceeasi in toate evoluile de mei sus; (C) Mai micd in evolufia 4-5 dect tn evoluia 3 D) Mai mare in evoluja 3-4 dec in evolutia 235, 5) Mai mica in evotujia 23 deca in evolajia 1-2, 13, Care dintre urmitonrcle marin fizice depinde de masa gx7al ‘A) Caldara Iter specifica de cheese; 1B) Caldura spec {©} Caldura molar la volum constant; 1D) Cadre molard a presne constants; ) Cildura latent, 14. Se considers un sistem optic centrat format din dous fentile alipit, in aer, avind comvergentele $6 1-10 8, Dack sistemul rimfine fn aer, se poate afirma cH ‘A Sistemal se comport. ea letilé convergent, eu distr foals 10 em 3) Sistemal se compoth ea lentil divergent; {C)Imaginee une obict real prin acest sistem ete reals gi strnat DD) Un fascial paralel eu avol optic principal va pst sistem tor parlele cu axul optic 4 paalel eu axul optic principal va deveni convergent dup ce strtbate sistema biconcavd simetrie confec{ionati dintr-an material transparent cu indice de refractiem>1: 'S) Nu poate face parte dintrum sistem de fentilealipite; B) Este notdeauna convergent; ©) Are convergen{ ero deoarece raze de curbura au valor egale, dar seme contre; 1D) Bae diverge tn aer; IE) Nu poate face parte dinr-un sistem afocal. 16. Despre o imagine virtwalf se poate afirma eX A) Poate fi caplat pe un cern8B) Poate fi fotografists (©) Poate fi objinuté numa ev autora une lente divergente; DD) Bate totdeauna msi mick dec obiectl; ) Poste f obfinit i printro lena convergent dac8 obiectu real se afl fy de lentil a 0 distan oat mare decit distant focal, 17. Folosind convengia geometric de seme (cea din manual), dact urirea liniark 2 ‘unui a unui sistem optic este negativa inseamal ci: ‘A)Imaginea este dreaptl; BB) lmaginea este micgoatés sist 1D) Imagince este ristumnati; 18-fn eazal ochiuluihipermetro ‘A)magines se formeazd tn spateleretineis retinei, Se foloses iemtiledivergente pentru coats; ) Imagine este dreatt 19, Daci eeranul pe care se objin franjle de inerferenti tet-un dispeaitiv Young se ndeparteaci de la estanfa de 2 m la distanga de 2,5 m fafi de ecranul in care au fost practicate fantele, snc: ‘A)Nu se mai vid franje de interferentts (©) Valoares interfranjei soade; ) Valoareainterfranic crest. 20, fn cazulinsidenje sub unghl Brewster: ‘4) Raza incident si raza efiactat sunt paralele; $B) Suma dinie unghiul de incidenf si cl de reftacfi ese 90% ©) Raza refictati este perpendiculara pe planul de incidents; 1) Raza refracata est pespendictlars pe normals Raza seffaciath este total polarizath atfelnctt vectonl E osclea2s perpendicular pe planul de incident. 21, Grosismental microscopalut: '8)Reprezint nversl pater mieroscopulul 'B) Repreznts iversul distant focal socials () Reprezintsjaversuldistenje fvales obiecivaul, 1D) Se iisoaréin m*"; ) Ete adimensional. 22, Dispersia lamin consti tn: ‘8 Ocolrea de cate lamin obstacolelor de dimesiuni comparable ev Iungimea de und 'B) Objincrea uni facicul divergent dup refracis uminiiprntr-n sistem afoeal, ©) Objnerea unui facicul divergent dup refiacia lumindiprintre lentil divergent; 1D) Vatatiaindietui de refmcfie cu ngimea de nd a unde! Iuminoase; ) Vavitisunghiului de refrac in funeie de mghiul de incident. 23, Despre uu sistem afocal este adevarat cis ‘A) Are mitre linia fs dependenté de pocifia obicerluls BB) Poat i format numa din lentil convergent; CC) Poxifiafocaruui imagine al primet lente coincide spatial co pozifiafecarfui obiest al cael de dows, 1D) Un fescial paale cu cu optic principal va deveni convergent sau divergent, in funtie de tipulcelei dea dous lentil, dupa ce strate sistem; E) Mirioa ea liniaré os depinde de convergence lenilelor componente 24, Pentru a vedea sbiecele situate fn apropierea ochiuba: ‘A) Rael de curb ale eitalinali exes; ©) Imaginea este ) Acest Iucru nu este posi B) Imagines se formeazt tn Saja 1D) Imagines este marits, 'B) Valoares interfranjei mu se modifies: 'D) Maximul ceutral igi modifies pozifia; 196 8B) Convergenja cristslinuli crete; C} Converge cristalinalut scade; 1D) Convergenjacrstlinului nu se modified; B) Razele de curburt ale cristalinului pot s& scada sau s8 exeasct, objectului 35.0 persoandsuferind de miopie vede clar obiectele situate in aprapierea ochiula! 1 20 cai. Care eae convergenfa lentilelor corectoare astfel inet s8 vali bine obicstle situate 1425 em? funcjie de mirimes ALE B)-LS8; iss D)-18: 26 32. Dacd o lentilé convergenti (a = 1,5) in aer se introduce in api (n= 4/3): ‘A) Distan focal crete: B) Convexgenta ct creste; ° ovine divergent é 1D) Va forms fn continuare numa imaging reales 27. Caldura molar a unui gaz ideal Diatoml EN o vain mu est core. j- tranafermare adiabatic este ee ee ‘igure adverts, conectait lo susi de 28. Despre porfiunea de cireuit electric di zac nina, i eave tft reaistorli au acceasireisten(l se peat afirma cl: 4 OR 'A) Reristenja echivalenti gruparii de rezistori este 3R; 'B) Rezistenja echivalent a grupiri de rezistos ete RIS Oy > bs 1D) Reristenjaechivalentl a grupici de rezisor este 3/R; Bink, sa puck intensitates curentului printr-m rezistor cliule a chrul femperaturd este ‘Constant si care are rezistonta R, creste de tréf ori, anc: 'A) Se trpleaza veloarearezisteniei, 1B) Valoares rezistenfeiramdine neschimbats (C) Valoarea rezistenjei se reduce de tei ori; 1D) Tensinea la bornele rezistoralui se reduce de trl os ) Tensiunes la bomelerezistorului rmfine constant : a. teltatea de maisurd a energiei disipate pe un rezistor parcurs de curent electric B)W (Watt), OV (Wel; —_D) C {Covlom)s Hd ui reristor obmie R=, Se poate afirma 531, Se consideri expresia valoritrezistent ea ‘sp reprint densiatea material conductor; B) freprezinth longimea conductrulis (0) S reprint ra supraefe! lateral a conductor 1 'D) Accast exprsic est egal eu => 1) Aceaatk oxpresie reprint lege hui Ohm pentrao portume de circuit 532, Prin cuplarea a dowd generatoare electrice identice avind tensiunileelestramotoare 197sireristenfele interme r, in paralel: ‘A) Termes electromotoarerematants devine 2; B) Intensitates curenafui de seuteircut s> micgoreaza fe jumBiale falt de valoaren corespimeitoare une singure suse (©) Revisteaf inter a grup devine W 1D) Tensiunes electomotoare rulant va i 2E 5 ) Rezstena inte gropti va fi 2r 33, Puterea :sievath rezistorulul K de eftre © sursh realf (a chrel reristeafs CRs DR; 5 Rese 434. Referttor i intensitatea curentului elects contin, ete adevirat el 'A) Este acceasi in cxzol mai mulorreiston difesficonectai in sete, 'B) Reprezint dferenja de potenfaldintre dout noduri de rejes; ©) Se misoara in Coulor 1D) Este accens prin msi tai rezitoxdiferf conectafin pralel; 5) Exe egala eu prods dine reristenja rezistorul st clierea de tensiune Ja bomele acestuin 35. Se considers um circet electric format dintr-o sursi de curent continum real (avand ‘caracteriatcile Ky x) yin veristor en reziten{a R. Dack se inseriaza cu reristoral R un revistor avind valoarea rezstenfel 3R, atunci intensitatea curentulei electric prin rent: ‘A)Nuse modifcl B) Cregie de 4 ais © Seate; 1D) Ceejte de 3 ori, ) Se dubleazh 236, Despre sarcina clectricd este adevirat ct 'A) Se misoart in V (Vol): 'B)Esteo mire fzid vectorial; ©) Poate si orice valoere, pozitiva sau negatvi; 1D) Bste oii fic sealant; ) Se mispart in A (Ampere). 37, Conform prinet leg a lal Kirchhoff 1) Sums intensisilor enenflr electici care ind nt-um nod de ren este egal ov summa intensitiiloreuenflr elect care ies din nal de tej considera 1B) Valonreaintensiiiieurentu electric int-un ercut simpla este direct proportional cu tensiuneaelectromotoare din ace crit CC} Raporiul dintte cideree de tensiune 1a borele unui restr si valoarea intensiiit ‘crentalui eles cae strdbateacelrezstor ese constant; 1D) Rezistena elected est dret [Link] lungimea conductors; F) Niel una cine variantele de mai sus nu exysima prima lege ai KschboE, 138, Pentru ca Intr-un cireult inchis sk cirexle un curent electric continua trebuie ea fn ‘rent: 'A) Si existe cl pin dou ste; §B) St existe ma mole rezistoae; ©) Siexise cel payin sus D)Si existe wn ampemetn; E) $k existe un volimetra. 439, Cideren de tensiune fa capetele unui revisor eu rezistenfa R, conectat Ia hornele aml sureereale de corent contin, aviad fenslanen clecromotoare E yi rezstnia interna este: nun"; = B 8 u=Er 40, La trecorea unui corent de intemsitate I print-n reaistor cu rezstenja R pe care cliderea de tensiane este U, puterea disipati P are expresi: AyP= UM; BP=U' QP-UL = D)P=RUY: E)P=RA Rispansur 1.B.2.D,3.A,4.4,5.A,6.E)[Link]&5,9-B, 10,A, 1-E, 12. B, 13.5 14.B, 15.D, 16 BI7.D, 18. A, 19. E, 20.B, 21-E, 22, D, 23. C, 24.8, 25. D,26, A, 27. D, 28. E, 29. B, 30. E,31,B,32. C, 33. D,34.A, 35. © 36., 37. A, 38.C, 39.6, 40.C. 19SUBIECTE ADMITERE MEDICINA GENERALA 2010 - Fiziei 25 complement simpla + 15 complement grupat Flecare sublect este punetat ex 1 punct ‘Complement simplu: 5 variants de rispuns, una singurecorecia |. Un sistem termodinamic tzolat: ‘Aj evolveazd spre o stare de echilibratermodinamie dsc infil se afl intro stare de ‘eeehilibraternodinamic; BB) evolueaza spre o stare de nechiliraterinodinamic duct inifal seals intro tare de cchilibrateemodinamie; (Csi modifies energa inter’ dact tn interioralsistemmlui au Toe procese fixie; 1D) poate sehimba céldurd, dar nu i substan, cu medial exterior, BE) poate efecius lueru mecenic asuprs medi exterior. 2, Energia intern U a garulul ideal: ‘A) eat proportional cu encrgia cinetic medie de agitsie temic a mofeculelor pazaui: B) este invers proportional cu temperatura T; (©) mu depinde de masa azul; 1D) este proporjionala cu volumel gazalul; ) este invers proporjonalé cu numrul gradelor deliberate ale moleeulelor gx 3.1m tmpul destinderit oterme a unui ga Ideal Sntre dous volume bine precizat: ‘A) ena cedeazi cildurt mediului exterior, ‘By enorgis intend graului crt; ) ucral mecani efecuat ese direct proportional ou vais de vou; 1) gaul mu schimba ealdura cu medial exterior, ) eral meeerie efecuat ese direct proportional cu temperatura. 4, in gaz ideal aflat infil into stare en presiunea pss volunoul V, sufer® o destindere Ja volumal Vs ‘A) Incr mecinie efectat este mai mare in cazulunei destinder adiaatice deck in cazal uae desinder izoterme; 'B) cru mecanic efeetuat este mai mare in cazal unei desindet izobare dest a cara unsi sestinded izoterme, ©) lucral mecanieefectust este mai mare fn cazul unc destindei adiabatice dec fn cazal ‘unl destindetizobare; 1D) in cazu! unc destindor adisbatice,remperatura guzului crests E varatia energie interne prodist in destinderea adiabatic este egali cu cea produst in ealindere izobaré 5. Un gaz ideal menoatomic este IncHlzit zobar pink cind volumul siu devine de 4 ori tai mare deeit cel inifial, Gazal este rBeit spot izocor pind ednd presiunea sa scade de 4 Ori fafd de presinea inifalk. Cxldura totalaschimbati de gaz in aceste transformiri tute de ork mal mare dec? onergiainterwaiaifiald « ga7ulul, unde m este: a 1s; Bz 25; bys FA. 6 Intr-un cicla Carnot, produsul intre presiune gi volum (pY) are valoarea minima 0.2 Porm! gi reapectiv valoarea maxima OS Parm’. Dac randamentulcilului este, temperatura sursei calde este T. $i temperatura sursel resi, atun 086 gf TUT, = 1 Byn= 40% § TUT C)n~ 50% 58 TWN, D): E)n= 80% siTIT, 7, Conform prineipivlui al Te al termodinamicii: 1 vataia ene! interne a unl sistem zoat ese 10 f orice proces termodinamic: 1B} variata enerselinteme a unui sister temmodinamic este egal cu sum diate eure Ssehimbeta eu mediul gi lucral mecanic efectust; ‘Sy cdldu ma pone rece dela sine de la un corp rece la un corp eal, adic fr consum de Tueeu mecanic, 1D) intra deetindere izoterma, cAldur primi de un sistem ennodinamic ent egalt uv era rmecanie efetua de sistem; £B randamentul cielului Carnot depinde de cocficiental adiabatic al gaz. 5, Un motor temic funefioncazi dup& cilul din figura, iar gezul din clindrul motoralai are exponentul adiabatic. Randanental motorula este: i ees ) ne say Byn= On ¥ py ned; ye aye tel plies 9. grupare fa serie a dou suse identice de tensiune electries dezvoltd aceensi puter’ fn cevultl exterior dack reziston{cle consumatorilor suut Ry ~442 au Ry = 144 2 rad a fechrelsurse de tensiune are valoarea: 201179, p40, £)360. 10, Legea Ia ui Kirchoft se refer la: ‘A) suns edderilor de tensiane pe lturilc unui confor poligonl inchs a une rele electrce; B) sume intenstiilorcureyior electric care se intines it-un nod de nef {C) sume ciderilr de tensiune peo laturk de rees; D) selaia dine edrea de tense pe un estr si infensitatea curentuli prin ace rezistor, B} puterea dezvoliaté de un generator electric fntr-un citeit electric 1LDou fire conduetoare fabricate din ncclagi metal si xvdnd lungimile Zt respectiv 21 av In temperatura camerel,aceeayirezisten electric, R. Firele se topese 9 din font Cantitaten de metal obfinut oe Sabrick, fri» avea pierderi de material, un at fr oncduclor enre area (emperatara eamerel lungimea 3/. Rerstenjaeleetric8 ceii de al trellea fr, a temperatura camerc, este: ARIS; B) 3/5; OR: D) ORS; Bak. 12, Curental electri represintit ‘A)vatifia peiodicd intensititcfmpultieletic al wei unde electrommgnetize: 1B) variafa potentialuli electric in interiorul unui conductor electsc; (©) transport disjt de saci electrice fnt-un anit medi; 'D) un transport de molecule realizat prin difuzie Ine dou zone ale wnai medi inte care exist o diferenf de concentrate; FF) genecarea de energie electric inr- tates prin rea chimes. 13. Dispumem de un numsdr » de rezistonreidentice, de fire conductoare si de o sus reali de tensiune eleetrict. (b)intesitatea curentull este aceeasi prin toate rerstoaele numai dae fe legam in series 'B) intensiatea curentulti este acccayi prin toate rezstcarele numal dae le Jet in paralel; ©) peatrua rive ct mai rultcurental a ircitul principal, kerk tezstazce ln series 1D) daca lem rezisoarele ia paral, ntensittcacurentalu in ciruitl principal este de 1? ‘ori mai mare decftdact le legim in serie; Bp recistenlaechivalen sgruptri fn serie arezistoareor este de nor mai mic decit cea pi paralel {T, Rezistenfaintre puncte A st B ale grupiri de rezisteare din figura urmatoare este: or Bek Ap A A AY SRS BAR oan, D)2R; BR 15. Un conductor ohmic filiform are rezistvitatea clectricap, langimea fi diametral scefiunitd, La aplicarea nei tensiuni electrice Ula capeteleconductorul,intensitaten ‘curentulai electric care va cireula prin conductor va fi: 202 16, Sensal conventional al exrenteluk electric printr-un conductor: ‘Apede seas de miseare al atomilor sau moleculelor din cae este compus conductors 'B) ete sngal de migeae al sarcinilor negative in conductor, (C)este invers seas de migcare al sarcinilor negative in conductor; _D)eate ales fn fnefe de valorea absolut a infensitii eurentul electrics (C)este ales in funtie de ezsteaja conductoraui 47-In procesele de reflese i refracfie: ‘A) raza incident i reza refractatt mm pet aven aceeag refi; B) frecventa radiafeiluminoase se modifi in urna refreticis ‘C)nphial de refiacjic este ntotdemuna mai mic decat unghiul de incidents; Dy unghial de refactie nu depinde de indicele de reftafic al mediuii din care provine raza incident IE) unghint de refleie este egal mghinl de incidents. 18, Distana focal une! lenile subfiri eu convergenta de2.5 dioptri este: Ayam; B)25 em; 30m; D)4Dem; 225m 19,0 lenfilé snbfire convergenti di tunel end obietal este agezat ‘A) in plana Foal object, & B) le infnits C) intr plana fcal object lentils; 1D) Ie dba distaeifocale obiect; )indiferent unde agezinyobicctal, este impo 20, in exzal miopiek ‘A) imaginea unt cbieet inbeprtat se formesz¥ in sptele retinei; 1B) se fosese lentil de coretie convergent: (C) se folosese leatile do coreofiedivergentes ) distnf focal echivalenta sochiului este mai mare decat cea a ochiulut normal; B) lute arf entero posterior of chil rte mai mie der Ia echinl normal (ochiul este ma sur). 21, Pentru un fasciculparafel de lumind alba cate adevirat ef ‘A)vitezs de propaga i vid depinde de hingimea de und8 aradiailor componente; ‘By in caval reltefielint-un media transparent, toate radiaile componente se propagh pe aceeasidirecfie,indiferent de natura meu © until sub care o anumi radiafic monceromatict component fessiculul de Luin agin reals, risturnatl si egal cu obiectul de objinatonstfel de imagine, 203este devia int. prison optic depinde de lungimes de und a raises D) este descompus in culrleeutcealu de ete pica de ap fat fn suspesi in act deostee asses Se comport cami lel convergent cre aslzr Imig; insert normale peo etl, obi ae colorte plan orl imagine let 22. Un dsporitv Young cu distanfa dint fate 2!~ 0,5 mm est iamlnat cx lamina ‘mouoeromatie eu = 640 nm, Dack sistem e introduce th api (indice de refrctie «= 43), porta rane intanecate de odin f= 2 observate pe un eeranaflat a dstanfa D= ‘3 mva (apt de ara de simetie): ‘A= 1238 ms; B) a= 1024 mm; n= 96mm; Daa 72mm Bj =5.76 mm. 23, Un fasion paral) de Yamink monoeromtck cu = 600 nm ende in incidents hnormali pe fant filiform de Kirglme a= 01 mm, In care este alipti o lentil ‘convergent subjire cu convergents C= 5 a. Larghea franje centrale de difracie bserval pe wn eran statin plan focal inagine a entlel este: A)mm: 3) mm; © 18mm; D)émm;, 5)2mm 24.0 pelcul sransparentisubjire cu indice de vefracti my~1 ete depast po un ‘geam de stellen ince de rfractien,> ni Rafexa min se face eu pierdere de 2 pe rmbele ff ale peliculel (la separarca aer-pelculs gi peliculdsticlt). Pentru aobfine interfren(sdistructva Is incklenfanormalaa radinfielluminoase cu ~ 644 no, ‘lila trebuie a8 aibi ogrosime minima de ©) 115 om: D) 92mm, F)46mm. 25, Convergenflebiectivul sslarul uu mlerocap suit C= 165 i Ga = 40 ‘ns iar distanfa dintre centrele optice alo ebietivulat gi ocularul este d=22,5 em. Daci prnerea la punct este practic pentru infint, sbsclseobiectuul (ff de central Complement grupat: 4 vatiante de lspuns, ispunsurile cree legindse afl “A corest: vanantele de isp 12,3 corte, variant 4 incorecta “B corost: varantele de rigpans 13 corecte,varanele 2,4 incorete -C corect: verantele de rispuns 2/4 corete, vranee 13 incorete “D coect: vsiantele de rispans 1,23 incorece, variant 4 covets cored: tate variance de rispuns corect sa tate incorecte 26, Patem afrma ed Ts tempat este 0 mlrime fil de stare; 2: edldar ete o marie fzik de proces: 5 ctl mecanic ene o misime ics de proces; 4. eoera inter este o mime fii de stare, 37, Peatrw un gaz ideal monoatomie care cone un m temperatura T semua iter este U-=30RT2 (K Bind constanta universal gazeor)s 2 lldara molar la volum constant este Cy ~ 322; 3, ealdurs mor Is presiune constant este C= 58/2; 4 exponent adiabatic estey~ 315, 28. Un gaz ideal eare confine un mumArv de moll size afi la temperatura T sufert o ‘ransformare termodinancd. Cildura schimbats Q este: 11 Q'=0 in wansarmarea adiabatic, 2 Qe¥RATi tansformaresizobark(R find constanta universal gazlos far AT ve de iemperatirs); J Qe ¥GysT fn transformarea izooort (Cy ind cidura molar Ia vohum constant as AT ‘varia de vernperats8), 4-00 in tansformarea ioterma, 1, Patem afr ek: 1 tonto proossletexmodinamice cvasisaice sunt reversible; 3 tntran proces wecvaistatis sister pote tece prin stride xeeckilibra termodinamic; 53 dontindereaadabatica este un proces cil 44 otausfomnar izotern anu ga ideal ese in proces cvasatc 30, Patom afirma ek: ‘-anittes de misurhpentm cSldura specific ete YK; 2 niaten de mura penta cada latent ext Vg; 5 unitste de misuré entra ealdra latent specified este Mees “caida specfch a unui corpse modifies la schimaren stride wereger. 31 Intensifaea eurentulul electric 1 cate apo dine sarina electric a purtatrilor de sarin care raverscazi oacojinne transversal condetorulls asia accel seins 2, areca unitate de misuré 1 V (Vet 5 re emia de misura 1 C (Coalomt); 4, re ca umiate do mésuré 1 (Ohm) 532, Curentl electric fntr-un conductor metalic pe are se aplici 1 cae tanspor ijt lfnilo metal, realzal exclusivpria mage de agitatis texmick ‘Fao intesitale proporponsll ci tezstega electric w eomltoraus 5 tc intense proporional ou rezistivitaea elected a conictorut, 4. reo infest proportional. U. 3. In procera de electrolizl: 1 eed cure electric pra chil electri determina dsocieen chimic s acess Fee Goal disociat care se depune pe uml din electoc este proportional ct jatonstates cunt elect eare tece prin env eletrolitca Free noa eueniulu elecinc cae tree prin cuyaclectroiiea depinde de rezistenge ‘lctrick a fichidll electro siseani le4. ijensittc cure electric care tee prin ewe eleetoiicd este proportional ot teen elecrck apical pce dot eleewor uf inicio eesti. J Intreuniile de rwistr8s (ecu), Joule DA (Amer), C (Coulomb). V (Yat, iW (Wat) exist relate: 1 A= ICs DIQ=1VA; S.1I=10N; AIWHICA 23 De-a langul wna fir conductor en scfune constant, intensitaten curently letie: 36. Interfereeta lini reprezit |r ptocesul de parzae tla fumin pein flexi pe ooplindsdielooick: 2. Fetrunderes unin n spel obtaelle sau fantelo, pin abstere de n propaga recline F descompnerea lint in radii componente dari proces de disperse afumins 4 prapunere a dou sat rai mle unde electromagnetice de ececay frevena din domenial viii ‘$0.1 timp wei rotafi compte (360) 2 analizorull in jr razel de ming cident, inlensitata fascculullenins tansmis de visteml polarizor-anallor: Tinuse modes; 2. crete contin, 3 previndl un maxim sm nis 44 peat dot maxim si dou minim. ‘38, Comvergentsunel lente: Tex ate de masura m5; 2, ate ea nate de msc otra 5 eae egal ou veri distant focale alent, 4m depnde de indiele de refried n care ese sitet enti 20. Indice de refraefe al un ms {ate egal x ptt raportl dive viteza de propagare a rade famine in acel madiv si vilesa de propagare area minoase i vids Fea avers proporinal cu vteza de popagar adil Tuminaase a ce med 3 ex intutdena Ry Preelzai com se modifies indicate aparatelor de asus din ert dupa treceren eomtatoraai K de pe poifs 1 pe poifn 27 Er ‘Am-empermetn, m= voimery Rapes ‘Ay Vn gi Amst consante, 1B) Vn gi Ar ees Vins Ams 1D) Vin sade iar Am reste; 1B) Vin crete i Am sade. “4 Daca intron ealorimetrut ideal ye amestecK mascle de sp m; In (°C ak isla 100°C, far temperatura final este de 75°C, atunels A) m=3m B) m= 3ms/2 207 1 [©) 3m, = ms D)m,~ mld -) nisi un rpms caret. '$,Termeuul de efdurt specie ve veto ‘A saldua schimbatideun corp cu mesial nro anu ransformare 3) cada shims de un corp cu eal nteotwansformare de fz, ©) caldure shimbts de uaa de masé dininosubsin(é pena sg modifica emperstra cum grat; 1) reporal dine cdr schimbstt de un corp i tmperatra la eares-aefetuat tcansfomaes; ) produ! diane ‘eansformarea ‘6. Energia cineticd medio « moleculelor anu gor ideal monoatomie, este egal: \dura schimbatde wn corp gi temperatura la cares efectat 2) lel ovr. 7. Irs comprare adabatlc sun az et ener ner Deng; B sate; Cy ante axes, Deepen ete inf de tempera 2) nse ponte precio. 4. Defaia principled Tal termodinemil ct: ‘cra nent sistemas zl! 9 consis By aon rnd ems nai mn no ransfonmere reversible ns poate ere el sn el oop rec su Oh le ese elas deco re uml D) fn rnformaereveniil, OU= QL; B) ste vale Varia neil interme, CU, Into transformarea near «gaz ied, te: A) uC,ar . es By) ecyar: ©) ar Dyce, jel ovarian. 10. ermodinamd ermenul decider repre A)unparomets de aurea seo Bomrimede proces, © cern nek nem D)tenjerntien ssa te vaiancle 11. 1h ceal unl restr Rpareur de un caro! de intnuat Ino diforen potential U, legen lui Ohm se serie: ee eee 208 A) R=U-T 140 [A intean oehi de refes, sama intensiafior de curent de pe rama est zr 4) intvan nod de refs, uma edderilor de tensiune este egal cn suma tensor clectomotoare; ‘O)inro ramurh de rejea,cAderea de tensiune este raportl inte intenitatencurentig reaistapaeletrck; D) inn nod de rej, suma algebricd a intenstailor eurenyilorelctici este zero, 1) nici o variant nu este cores 1s. Prin eaplarea a dowi generatoare cletrice Kentlee, in seri, In aceasi sens: 4 teasimea elestromotoarerezultanit se dubleszi; 1 intenstatea carentul de eourcircuit se micgorea la jumatte: (C)reistenta inter a aociatiet se reduce la jumatate; 1D) tensiunes eletromotoare se reduce la jumstate; [E)inensitea curntului de surcrout se dubleaz. 14. Unitaea de nuasur pentru puterea electrica este A) Wastnetra (Wha) B) Joulefmeira* tm), Conte; 1) Watt (W), 4B) Amper (A), 15, Prin grupares 23 res ADR: HRY ORs D)2R3; DBR 16. Prin conectarea unui reistor Ia bornele unui generator electri, eu tease Est rezistenf intern 7: ‘A tensiunea ls boruele rezistorlul este mai mic8 dees B; 1) intenstatea cxrentuli prin reistor este egal eu Ei, {O)tensiuea is borne rzistonal eet mai mare deck Fs 'D)intensitateacureulai prin eenerator este mai mick decAteza prin relator; ) nici wn raspuns mu este corect 17. Prin seurtcienltarea unui generator cect ‘A tensiunea electromotosre devine 210; 1 ensiumes la borne devine ze; )ntesitten curentui devine ze; 1) reistenja interna devine ze; B) toate variantele sunt corecte istoare identee,R, fn parale,rezistenta echivalenti este egal 18. 1ntr-o transformare iotermf produsul dintre presiune si volun 1) eae desresstr, 209By este exescator, © rane constant; D)crgte si apo! sade; B) reste exponen. a Pentea an gar ideal, prinipial [al termedisamicit apicat uneitransformar cilice stabieste eh: ‘By enecgia intern stemultl este egal cu 220; B) fucrul mecenieefecuat este egal eu 2205, (C)cildur schimbai este epalt eu 2°05 1) lucrui mecenie efecsat este egal eu clus sohimbat 1) ansformarea ete ntokdeaunaireversbilt oh. back jutro tranaformere unui gaz Meal volamal se dubleszilar presianes seade J jumtate, stun temperatura acest: % ‘Ay eedubleaz, 'B)seedelajumate: Opcrestede 4 or Dy exe avccasi B) se reduce de 4 of ‘Complement grupat 21, Comprimaren unui gaz onrecare i temperatura critics 1) sate o tansformareizoermt, 2) exe o trmsformane eibatls 3) dicen icbeRerainstatance a gezuui petro anit valoare a peso si vote ‘duce Is amplifiarea migeti de aitafefermick a molecular de rz “Po Pentre ea intre dou noduri diferite ale unelrefle si se poati forma wn curent dectric sunt neceenre urmitoarele condi: 4) potenisl electric al nodutlor si ie acta; 3) tre cele doa nod fic conectat un element condactor: 3)ete dous nods fle pcarse de wn curent electric en nceeai intestate: ‘dypotentel electrical nodurlor sie dite. 23, Despre careceristica carentAensione a unui restr electri = poste spone cl: 1) este un grafic in cooedonate / Citensal),U (tensiune); 2) axe o pata poritivt; 3) rece prin oripinea axel, ‘ese simetsicl fal de origines praficul 24 Mexpre puterea P furnizath unui reristoreletricR, pin care rece un curent ectri de intensitateFstavand la borne tensiunea Use poate nfo spat peace) raistor in nitaten de tiem SPUR, PR 2s air xpia = gE ern 1) reprezin o forma a legit Ini Ohm; 2) eepeevint tenses electromotonre; 23) Repent rezstenfaechivalenté a circuit exten; 210 4) sepreznt lees li Joule. 126, Recistentaeleetrick a unui conductor metalic de lungime J diametra dst resisivitate Cl, pareurs de un cureat de intensitateT lao diferenja de potential U, cate: HUE 20: 4a a a of 27. Referlor Ia intensitaten eurentulul electri, exte adeviat ei 1) ese acceasi in azn mai multorrezistri conectng in pall; 2) repeeznthdiferenja de poteafaldintre dows nod derefea 3) 2e misoart In Coulon 2 eprint sorcina electric ce traverseacsefiunea tenqvesala ui conductor intr-o seed; rmarca reversibilteatetransfarmarea in care: 41) stare nil final coineiés 2) strle intermediate sunt str de ecilibew; 23) parametrit de sare nu se modifica; ‘in inversreasesului de evo n parametilor de tare, sistem rece prin aetasi sti inermediare 129. Referitor la mAsurarea temperaturii se ponte afirma eX: 4 neceit tliaren unui corp eactriztprnt-o mice fiic8 foarte censibilt I vasiapile de temparaturk; 2) orice scar termometzc8 are cel pufin un punet de referntts 3) 100°C corespand ix 373,15 Ks 2B la termomesul ex mercu, mirimes termometricd este grosimea colomel de 30. Despre energia interai a unui gaz ileal se poate preciza: 2) repreznth suo energielcinetice a tuturorparticletor de 2 1) vaiafia dice fntotdeauna'aefectuare de kuru mecani 4) intro tansfomae abi, vain exe egal luce mecanie ct seman scibet “}Tnteun tub termolzolant se afid dowd volume epale din neclas gaz separate de un. ‘piston trmoizlant nob Dac pistomal se afi in exhlibra mecans,atanciin ele ‘dom eompartimente: {)presianen este ececasiindiferent de mamarul de molis 2) densiile sunt egaleindiferent de numdral de melis 3) temperatura este diferitidac8 numial de mole difeits ‘9 oumrul de vol este ea, indferent de termperatara 32, Cu privire la nofiunes de prnct rip, este adevdat ci 1) seteted ln staea de epregnz in care ei rei pares: volumul,presinmes gi emperatra sunt eli 2) gx ideal ave un singur pun tip Ia 100 K 23) repretinth un punetoarecae nt-un sistem cu tei coordonate, p-V-T; 1) se refer la slavea in cae cee tei forme de agregar ale nei substange salt tn ecilir. 133. Benafia de stare a unui gaz ideal confine urmatert parumetri: 1) Volum (V5 2)Presinnen (9); 23) Temperatura (1); aut a ie4) Numiral de moli (0. 34, Referitor la exponentul adiabatic, este adevirat ci 1) exe infotdenuna supraunier, py. 2) este egal cu 3) et pa eu Cys +4) poate avea valoare intre Osi |. 35, Renomenul de ferbere, la presiune constant 1) ac loc nua a anunit tempera 2) este un proces specific muna lichielo, 3) eaten proces care impli tcaga masa de substan, 3) se proce numa la nivel srtulorsupericiale de substan 36, cazal une transform izbare a unl gaz idea, st poate afirma et: 1) energiainterd se conser, 2} ler mecanio este egal cldua chim 3) pV est constant 4) lucral mecanic este egal u pAV. '37. Puterea pe care un generator eu tensiune electromotoare E gi rezistenf internh r 0 poste transfera unui rezistor R este: 1) maxims das R= 2) egal ca ER 3) constant daca Pest x; 4) minim dace R- 938, Pentru a putea determina valoarea rezsten{ei unui rezistor avem nevote de: 41) un ampeemetru, 2) un voltmetry; 3) 0 sur de cureat; 44) un rezistor de refering, '39, Un ulilizator are la dispazifien baterliidentice pe care le conecteazi in paral in ‘accag! sens. Fafi de oricealts modalitate de conectare, este adevarat cl: 1) tensiuneseleetromotoare este maxim; 2) intensitatea eurentuli de scurtcreuit este maxima 3) puteree debitataint-un rzistorR oarecare este maxims 4) rezistenta mers este mimi. ‘40, Pentra a creste reristenfa echivalenti a unel grupati existente de veristori este necesar si: 1) SA crestem tensiunea de a bornle grupiris 2) si cregem intensitatea carentuli prin circuitulechivaleat 3) = addugim um rezistr in paral ca gruparea existent ‘4)s4 addugim un rezstor fa serie eu pruparea existent Raspunsurt: 1-B; 2B; 3-D; 4-C; 5-C; 6B; 7-A; B.C; 9-As 10-B; 11-0; 12-0 13-Az 14D: 15-0; 16:4 17 1B; 18; 10D; 20-D; 21-B; 22-C; 23-8; 24-B; 25-A; 26-B; 27-D; 28-C; 29-5 30-C; 31-8; 32D, 346; 34-B; 35-A; 35D; 37-B, 38-A;39-C; 40-D. 22 SUBIECTE ADMITERE MEDICINA DENTARA Tulie 2009 Tntrebiri complement simpli 1. Precizati ce marime fizci se misoara in Ohmi? A) tensiunea elecric§; B) intenstaten elect ) rezistenta electric; 1D) rezistivitatea eleirica, #) puterea electrics Poeaneenital dia imagine toate cele 3 becuri sunt deatice, Preclzafieare afrmatic este corecth eu privire la huminozitatea becurilor? B, & Sb A)B)= Bi? Bx ByB,> Bp > Bs; ©)Bi< Ba BS 3) dact BS se ade, atunci B B3=B4=0 4)BI~B2=B3 -BA>Bs 439, Prin graparea generatoarclor de tensiune in seri in wcelai sens: 5) tensunee elecuomotoere semareste 2) intensitatea de set circuit nu se modifies 3) rezstenya inter echivalenta se micele -#ycurentl electric debitatscade 40. Referitor Ia gruparea unor rezistoare eu valoridiferite este adevdrat et 1) prin grupares lor paral fiecare rezstr se micgoreazd 2) prin grupares lor fa svi, flecarerezistor are Ia bome tensiun diferite 3) prin grupares lori ssi, reistenjaechivalent este ma micé deck cos mai micd dine 4) prin pruparee lori paralel,rezistonjaechivalent este mal mict decd ces mai mic8 dine rezistome LE; 2D; 3.B; 4.4: SE; 6B; 7B; &.D; 9; 10.4; 11.C; 12D; 13.4; 145; 15D; 16C; 17.4; 18B; 19.B; 208; 1.C; 228, 23.4; 24.D;25.C, 26.A; 27.8; 28.3; 29D; 30B; 31D; 32.¢; 53.5; 4B; 35.B; 36 37.45 388; 39.4: 40.C. 224 SUBIECTE ADMITERE FMAM 2008 1. Temperatura esto masurt ‘4 Sezai inten sistem 18) migciritordonate« componentelor sistem (© nied dczardonate de agitate temici a componetelor sistemului _D) mumului de componcate ae sistemului B) presi din sistem 2 Ju Sistema Inernafional unitatca de misurd a femperaturi este A) BN newon) ©)5 oud D)K (kevin) B) % (grad Coss) 3. Cidura molar reprezinti: ‘A clldura nocesar un corp pentr ert temperatura eu un grad ') clléwa necesard unui mol de substan pena a-ji moific terperanua cu un grad © caiduzaschimat de un corp pent a ajnge I echiibra temic D) calduza necesar8 corpului pent ase tpi FF) efldura necesar corpului pent x vaporiza 4. Inelorimetrie se poate determina: {s) terperstrs de ecilibm a sstemelorpuse fn contact B) enerpin interne sistemulu cae eden curd (© congia interna sistemulu care priests card 1) exargia totale sistemelor pase in contact 3) lucul mecanieschimbat de sstemele pus fn contact 5 Principiu I ermodinamici poste fi seris: A) O= meds B) O=ma ©) Le pay ») cevarint B)av-9-L fntransformareafzobard« uno gai Ao B00 OL6 D) L> pav BOL 7. fntransformarenizocord »gazulul ideal A) avs0 Bio ©) aul=2 Doo OL '. Din prinsipiol Ta ermodinamnil rezalth et: {A into tansfornere ilies mooolemcldurs nu poate 6 wansfommath integra a srs ca1) ino tansformare celica reversibil muse poate produce Iucra mecanic (Opinio tensformare momoternt L=0 1D) ino transforma ccc’ U=Q. 1) intro transformare cilia U 4, Despre lopite putem arm: |A) ate los cu eodare de Bland ') doce intoldenina a martes volomulu corpului (© duce intodeauna la iegorarca volun corp D) ae loc en absorb de eka ) pote avea foc doar dacs atmesfra ese snturat cu vapor subtanfei Te, Despre edldura specific latent prem afirma: |) dep de natura substantet 18) depinde de presianenvaporilor din aumosferd (© depinde de temperatura medi 1) depinde de masa corpului E) depinde de presume snes 11, Curent electri reprezintt: A) mieeren ordonatt copurlor 1B) migerea dezordonata a corparitor © ordonarcesarcinilo nt-um conductor 1D) miscarea dezordonat a srcnilorelectice 1) migeatea ordonata a seciilrelectrice 12. Unitatea de maura» intenstaiteurentuul electric este: A) (coulomb) 1B) W (watt) OA famper) DV (val) BN (newton) 13, Rezstenia electric este o miisurd a: A) edldor depaate a trecerea cuentul elects prin-um conductor 'B)luerului mecanieefectot de srsh pentru transport sacinilorelectice ©) impotsivir conductorlu a trecero cuenta electric prin el 1} vata! tempera conductor fe trecerea curentul eleerie prin el ) mobili electonilor din conductor 14, Despre rezstenfs elected unui fir conductor me Aj erete on resterea temperatri 'B) nu depinde de material din care este confetionat (©) crete ea cresterea scfuni fru ')seade ev micsorarea lung iu 1B) ni depinde de temperaturs 15. Unitaten de misurd a rezitentel electrce este: A) A tamper) B)V (volt) ‘©)C(coulom) D)W (wat) E) ohm) 16, Leges In ll Kirchhoff firod ck: |) sumaintensitilr cureiilor electric’ int-n och de cit este zer0 ') sun algebra a intensiailorcuretilor electric tnt-am nod de ciruit este 220 © jake nod de eireut sume cterilor de tensume este za10 fe potem sfirma: 26 ) intra ec de circuit sua slgebced a tensiunilorclctromotoer ete z6r0 ) caret electric pe un ochi de ect ese constant Traci un ochi de reut ma contine sure eletrice ci legen a Ta putem afm 1h) sume intesitlorcuenilor dn acl och ete 20 'B) in acelochi de cre au putem aven cure electick {C) soon tensinilorelectromotoare fa ace ochi ext zero 1) pe eh de cei ue produc cide de ensue 3) pe ochiul de circuit respeciv nm se deg Alu 18 La groparea in parael n dl rezstor rezistenfaechivlentl post fi srist: ADR =R +R ga DAE y RYE OR DR=RR ae PA reel 19. Daca printr-un conductor de rzitenfSR trece un curent electric de intesiate I {constant in timp) timp de t ecunde puterea degnjat pe conductor poate fserist: A) PRIt B) P=RP ot lu Kirehott By PaR It lang sabstat eeerentcctee peter arma: [dened dln care se pei condotnl ‘he ectas tine nent pose ()depine de mrfies eat 1) spinde de npc omaitoru ov dead deen cent etic ‘isp PENS. wa; 5,6, 6 0; 7B: 8 A:9.D; 10, As LB 12.C5 19.05 14 15.8516. B17 G18. 219.0204 21 3h. Despre ingacfin magaelil a cfmpolai magnetic reat in jurul wat conductor liniar a rSUBIECTE FMAM SEPTEMBRIE 2008 1. Beeprotciperatirt pata afi: 1) pom idols prt toc meus 1) Caos es onsen 1 cos nisrd nano cneice mes gia mcs ) sop de mine tru 1) tenperstures in se ee sume tener or sl corpora “2. Presnes pot malate 4 Jub 1) aim amet © Niemen) D) koeten ) Cleoucr) 4 enue specie repro 1) laure noconare el o rns n ca pare cs topes chun tad 1) cara monet nsimatenean cap pein serene un ad () clas neous unc per creas oun oad D) Slur nesues nico pom abn 1) cara pcan cop pmatu esos “Tose dul detec colin toric ptar firma cele dou tome au: 1) oesap eng es 1) seca prosane ©) ssa van D) semen erat ) ecaog mama do at “ Invanotori cc Avo Boo ow bom Boe Ineanetoraas saat: 40 Bio Gt Dud Bow 7, bin pnp al moda ez A lor tnstrmre cca ve pote fa ao esac 3) chaise paseo enn oy std iu ce 1 cn oe pc tener st et chp cba ‘Dy cava ppt antes locals epan hens mec 2) ineoransome sea UCL cpr care pte ata the A) en noose mana vel copie 3) ces ineidoane a mcgoes voided 6) woe secede rs D) oles asceawedectiard 1 silos atari coasts ns 3, Voporzrea unl iti io ncn inci A) eins pic vopotonae thc 2 SEER Sha Sows de design Roi se canara el ©) ene nstonaiee 1) Sot aer dst peas hel opty tempat ce fete 1) crelecintotamase whl “0 in tinp iro porte rine const ck A ant nam eh 16 tonas eats pats ne 1) Inston egies: apo ei B) ronmes dose eid ruse nod A) miyoven coca enor 1) pare ernst eon () mises Semen elaconi 1) genes ooh elector 1) sci rat glia "2 Unaton do mur nau elecoe ose 2c etoan, DV) ©) Wirt D) Ntowex B Newer 19, Lagee bi Olin poate si aon 3 oxen Rat >) cour 5) eur D) done 8) rors und wart late detest inp de teecunde prnkeun me ee: “5, cera) gaa ae RSIS Sint Reiriat es aploate toahine dy"oeae Bout ©) acirw Boul mon 76 bin agea aa Keto pla aflena: IF age ar neces nk run odessa nll ccc os 6.2808 Perea monsk tensa cura dace 20 Bete ua ruunseladatoco eo opal era cero tenune 1) insu tenn etic est soe By intan not soma caseorce hin ese was “7bsk ech creat canine sues cco dn egos sh Keto pata ts Drinseteade cost crah over eectiel 2SUBIECTE ADMITERE FMAM IULIE 2009 1 in cco de ciel ve cer de tine (} Inaccech orca se opal chs 1} maces de et na te eeeez cmp mame E} au agli ier de ahr taal el ext 280 1-fn SistemalIaternafional mitten de masuri nconverpenel une Tent este: Ayman) Byem (enimet) “pes gi i gr eee tt eminent £) Meteors mse cto aes Ce aes } iotdenune opel fects se D) me 1} posi ma are an i rc ec fer! ouae ) 5 (diopia) ) depended era stort 2. Imaginea uni oblect real intr leat divergenti este: perro mae ee A) teal, deeapt piri “os logesa pile lars! tele eine reitenfa echivalent a grup ef ate ears we Be Cj, rey ga Be | Dp ep migra pe | Rpt rst migra 5 Fe nel eae de humingdint-un medte mai reingentft-onal mal a | parca Meecha et | eee | Bee sees pon onan nos wanretancti clan cont poo si Or er | Ay inj cota pare ep mage 2} Injector some un ep mogpete unio 1) lsunt carta aer chnp megoes cide nage depts de estate 1) raza incident se reflec total intotdeaun A) Fa Steal International mifaten de suri. aindicelu de sfracteabsolt al wnul 5) har contr aparece gna vail inp media este: Prey Conant apr ur cap mapnelc ain nur mop wade po mcr ema inept at econ = : To, 20, 8A, AD, EE, 6A TO, OD, 88, IDE, 11D, 128, 1A, 4, 158, 184 17 186, 190, 20 psy 1 incl de eftcfie absolut alumi mediv et admensional © inmginen final print-un mieroscop (Ins de obec) ete: ADL realty reap mits 1) (vital, ristuma init ) teal, sara i miegrat 1) vital, deat mit 1) al star maith int sransformarereversibils [A ala infil coincide intoticama cu ce nat B) sie termedine pot de neehitre {) snocesiues sor ete oars Hnt(cvasistatc8) D)sistemul n scimb edu eu exterior 1) stare inflam poate coincide eu cea finals 4, Caldura specifica aneisubstanfe depinde de: (A) natara sistant 1B) masa corpus (©) vasiayn de termperturdD>) denstaten substanel 'B) numirul de moli de substan 8, Variatia energisl interne a unul gaz ideal poate fi serisi 'A) pentru orice tip de tansformare 1) nual penta trnsformareaizocort (©) namai petra transformareaizoterma 1D) namai pena transformarcaizabard 1) rumai pena transformarea adiabatic 9. fn transformarea izotermi a gumulul ideal: A) AU =0 B)Q-0 OL D) AU=E° B) Av~9 10, Cantitatea de elldurd reprezin‘S: A) energie migdrilor dezordonate ale componentelorsistemulai Bi) energia miptrilor ordonae ale componentclor sistemulut Cy varitia energie inteme a sstemlu prin migeri dezordonate 1D) varifia energie! interne a sistem prin mize ordonate 'B) variafia energie interne asstemulu inu-o transfonmare adiabaticd 11. Din principal al Hi-len al termedivamicli rezalt ‘sy nw exis transformace fa care caldora si fie tranformat® integral fn Iucru meceni 5B) ealdurs nu poate wece de la un corp mai cal Is unt mai rece (© randementhl el motor temic mv poate fi msi mare dec 1 1D) fnt-o vansformace ciclick mse poate efeetuahueru mecanic Bnet ena din fiamaile nterioare mu este adeviratt 12, Despre vaporizares in vid ne poate afirma: A) este iustarianee B) are loc doar la supra lchidul (©) muposte aves Joc init incint inchis 1D) viteza do yaporizare depinde de natu ichigult 'B) viteza de yaporizare depinde de micimen supra 13, [in enzul topic la presiane constants: A) sistemul cedeaz8clldurd ‘B) sistema igi miele energiacinetic de agitatie termed (©) sterol igi mney temperatura 1) sistemul isi mares fntotdesuna voluml ') sistemul mu fi modific8 temperatura 14, Cildura latent specifici de sublimare: A) depinde do variayia de temperatad ‘Beste sum dtr cea latent specific de topire gi cea de vaporizare a substanei (©) depinde de masa compilu 1D) medepinde de natura substanei E)esteo mirime adimensionala 15, Unitatea do misurd a intensitfiicurentulal electric este: ALY (void) B) 10 (ohm) ©)10 Goule) ‘) unitate findamentalé ta 8.1, IF (fared) CyAT + 232 16, Restenfa electric s unui rezistor depinde de: |) tensiunea elected de Ia borne 4B) intensitatea curentuui elect prin el (C natura material din cre ese alcatait D) numisul de susing electrice ce trece prinel B) tipul de srcinielctrice ce trece prin el HY. O surst care gonereaza tense electromotosreiatr-un circu: [Aj gensreaai stein electrice in circuit }) provoncs aparifia de sarin electrce liber in conductor (C) produce disocleres electroifilr in soluit ‘D) slg’ deplasarea sarciilor prin interionl sursel imporsv 'B) provice sarcin elecrice in inferionil susei 130. Prima loge ta Kirehbo afr {A intensitatea earentlu clesrie inte-an ochi de iru este zero ‘By sumaalgebid a intensitflorcuentlor clectric rtm nod este ero (©) suna teasunilorelectromotoare intr-um nod este zero ) sume cdderilor de tense fnirsun nad este 270 #) suma tnsiunilrclectromotoareftr-un ech de cir este 220 aepakavem un eireult simplu format dintr-o strsi reali de tensine elecéromotoare ~ TE sivcotanflinternd- um reoistor de reisten{S~R ensiunes la bornele sure va rs cimpuli electic EUR+n) 20, Un emp magnetic pare: A) dot in ura unul magnet permanent ‘By in jun ochre sarini clectrce (Cin ural unui conductor strbanut de curet elecitic 'D) in jurul arcana conductor eeciie ) in jucul anumitor configura de sarin’ clectrice tatice Raspunsur Dy, Ard. 5,B:6. C7. As 8. As9- As 10.11, B5 12, As 13.5 14.8; 15.0516 6519, D5 18. B;19.A.20.C. 5) 233SUBIECTE ADMITERE FMAM SEPTEMBRIE 2009 Despre leit divergent peter fay are foctereale 1) are foese vive are conven poz D)- este nttdeauna ai gross ame 1) foaeackinotdeauna magn ese ‘bic real este pasa a dbl dlstanel fea fn ffm une Tete cconvergente imagines sv fi 2) egalé cu cbiectal seul ©) sreapth >) sina iniit sit ina ete Despre indiel abot de relrafie putem afirma: "a) ete o constants versa 1 este 1 peru ap ©) depinds de unghiul de inckeatt ) sepinde de ghia! de retocie ty ete £ unde vita lumii in viiary vitamin a mei pet fin cazul refers notind cu |-uoghial de Incident peu r-unghial de reflex: “hy L) apoe edn i <1 (j-unghil de inlet fac - gh! imi) 1) pte spar nderent de indi de refracte ai eso doa medi ‘Convergenfaunei lentil: "A) nu pote nopaivs 1) dep de medi fy care se ges fentl ©) depnde doc roporinal de razele de xb le surfer nl 1 este om ‘Unjtaten de unisurk a canta de substan exe » ke a 1. Energi Intern x wna guzel ‘AY depinde de nme de mol al sistema 3) depinde de viteze de deplasrea sisemulut (© sepinde de nies fo} cde pm! la care se sept sstexmal D) mi devine de remperatu sisterul 1 pinta defence molecaelr exzalul ideal 9, Caldura molar 2 uw ger ideal: ') i dopnde de pal de ansformare 5) pent transfrnare dat depide de vara de temperstrs (© depinde de musa gaz 1) deine de vol sistexnlat 5B) ede o msds «nile! teice a molecular gaz 10, gro tramaformareizobarh a unul gar ideal "s) Useonsant » Lt © AllmCyaT a 11. Din principal at Hea al ermodinamict rez “A ins teasformarecclick mse ponte coda les meconic exterior 1) inal mecene ms poate fi ransformat integral Adu (©) Ino teansioemare ciclieb U=0 D) ellura nn poate eee de ln corp mai ree a una! won cl 1) m motor fens poate chia ealdurl uo singurk sus de dur 12, Despre vaporizare in suprafafkputem afirma: 7) est stentanee 3) re Toe doa ao anu temperatart ©) ms necesi chil de dda D} ate loc doc chil este fn vid 2) aloe done dack amosfea w este satura cu vapor liehidului 15, Flerboren: ia) ae los doar in supra 1) areloc In temperature la cate presiuneaatosfeit este oglu presunce de ‘stu a vaporilrlcidalut ©) me oc ln weeny temperatr indifeent de presiaes atmosteric pent tot ichiele temperatura de erbere exe accent la aceeai presiune 2) fa presune constant temperatura ichidll ereqte pe msc ce chil ferbe 14, Despre amper (A) putem aftems: "Rest nia derivate Sistema! Inertial 3) A=C8(C -oulomb, s-seeunds) 1 cst unaen de masur a tnshni electice 15, tn condactriimetalici caren electric extereprezentat det Wh) deplasereaordonatha elector fiber 1) sia termed a electonilor C) deplaseren onl poi 1) deplesaze meleelor alomic inte nodule rele 1) deplete pluilor dis uri refeei 23516, Despre retistenta electric a unui conductor patem afirma: ")-depine de tensianeaelocrics dela bomee ii 3) depind de material din care est constitu 1) crepe cn crestrea tempera 1) crete ct ersten arc sefial conductor 1) scade ou cresterea inteniai curentull prin el 1, Pentru un eiruitalcatuit dinte- urs ideal de tasiuneelectromotoare Ei ua reaistor de rezsten{i tensiune la bornle sari este: 00 » EIR © EHR z ns BE 18, Din legea La a lui Kirebo recltts ') sma inensjilorcuenilor elect nt-an oct deceit ete 2x0 1 sums intenililoreurenlor electric ca intr ntr-un nod et egal cus ‘elorcareies dine (© sma tensiuilorelecromotoure tat-an nde cro ese zo ) sus ciderilc de ensuneintr-un nod ese zero 2) ncan och decireuit una teasiailor elecsomotoue exe 20 19, Caldura Q degajaté pe un conductor de rezistenf electrics RstbBta de un arent electri de intensitateT i tinpul teste: ®) O= Rh ® =P PP a O=RI {i jurul unui conductor strabi tat de un earent electri: i) se ercazi un elma magnetic avnd line de emp crear exnate pe sonducioe 1 se oresiz un efmp magnetic uniform (6) se creat un clmp magnetic avin i conductor ) se reeazd un cémp magnetic avin line de cémp paralete cu condusterul 1) se rece un chinp magnetic de cimp radiate plecénd din Rispunsutis 1B; 2, A; 3. Ej 4.C:5, A; 6.D37.D; 8. As 9.B; 10. Cj 11, 12. 5 13.B;14.D5 15 Aj16.6;17.E, 18. B19. E520. 4. 236 SUBIECTE ADMITERE FMAM TULIE 2010 [Link] azul refs wae raze lnminoase: ‘8 ecven uel se modifica 18) raza incident normala raza reflect ea tn acelai plan (© ite wd se modifica ‘) raza reflect an poate aves aceeas direxie cu raza incidents 1) rae lect nn poate fi perpandiculart pe raza incident 2, Despre o lentils convergent putem afirm: {Ak formeaz nftieauza imagini rele 1) formeacd intotdesuna imag rastrate (© are lsosdeauna convergent poztiv D) formes lateauna imagini mite 1) formenz8 flotdeauna imagin vce 5 Atunc cin erstalinu se bombenz4 datoritd propric last A) sad zee de cucu crest converenfa B)cresemcele de curb crete conversenta ) ereserazele de curb i seade convergeats D) pen vee obec mal indepanate B) cre indole de reltaie 4. Mleroseopal: A) forme agin 1) formenzh imagine () esteun sistem afocal D) este fvmat int-o lent convergent obiectival una divergsnt (ocular) 1) es format ia dou sisome d= lal os se comport calenile convergent (obec st cular) ' Tn Sistemal Interafional unitsten de mavura a temperaturi este: AE iavin) B) "Cera celsius) ©ymol D)SGoute) 5) Wvat) 6 Despre transfrmare eversibil pute eins: 1) Inotdenua stared coincide ou ove Sal 5) este o transformers ce spate foarte des naturs (© este caracterzt cde o viaje fone reid a parametilor de stare D) este ntldeauna cvasisatict 1B) mu pote eprezeaat rac 7s transformare clic: a av=0 BO=L OQ au=L D) b= pav BH L-0 f Relafia dntrecildara molars (C) seAlduraspecifich() poate seri BTmc H c-£ 9. Caldnea molars nto transformare ial ste 4) 0G=0) B) (nfs) oC, yo, poet Desi 10, Din princi Ten teromodina mic rea AYiotro ansferune ccc veal mean ma pate tanta integral i edu ‘um stem poate efeca Incr racic dee pe ean eerie se nteme {Cuore poate eve taudamentl ms mae decdt 1 D)edldre on poste tee del sin de ln un corp ree la un cal 1) ini trnsormare eversiils >L Li. Seliares une substan} Ayr le Io ces tmperatr nee de reson exter Byest noi de secre fompertr Gare loc cn ceare de cur 1) duce intotdesuna lize volun me foe eo micgoraren energie cinetice medi interne 1. Cildara latent specified de vaporizare a uneisubstanfe: ‘Aye egal cu ele tnt spect de condense ancl subset Byeste egal co caldua Innit specifi de ope a eee substan (este epltcn cua latent specific de sublimere s acele substante Dest nl more cok lidar Intent specs de sublime ell substan ) depinde de masa ecrpl 13. Cuenta cette staionsr: {A re occa intensia prin orice sxfinedint-am creult 5B) pout pods dor de suse ese ) poate pare doarin metale DD) este determinate miscarea de apie emicd $8) ich un dn varie antevoare ne ese neva 14. Recitefs etch nmol conduct ‘A) ma depind de tempereturt 1) depine dana marl din care ese ale (Ch depine net propertonl de sejies constr Dy send cueepicen intensifit carentl ce ee ei et Bj crepe on rogeren tensa a capte 15. Unitates de murda rezistene etrce est: A) 1A fampe) B) IV Gol) oi4 ¥ i pie a 28 ) 1S (siemens) 16, Caerca ie fensione la bornele une surse eu tensinnen eleetromotoare E si reristenfa interna rstrabituth de un cureat electric de inensitat lest ARI B Eon Byrd 17, Lagea Fa «lu Kirehol: [Ajeste econsecin x prncipinui conservri sarin eletrce [B)este 0 consecinga a principal conserviri energie (©) sland ct inten nod suma intensitilorcureiilor elec este zw 1D) permite determinarea sensului curentalu electric ) se poate aplica pent atice och de eiruit 18, Legea a Tha a lai Kirchholl A) se aplick nadrilor de circuit B) snblese censul ciderilor de tens (©) se aplcaoriire poriun inchise de ere ‘D) Sabliegte modil de trnsformare« enerpieiclectrice in ealdurd ) explicd sparta derilor de tensiome 19. Readsinentel unui circuit simpla format externilR este a ideal gio reristem|a 20. Pentru a miti de p orl domenial de mistrare al unei ampermetra cu rezistenfa Ra rchuie si folosim o rezistenti Re: (A) Bs =(=1)Ra fnseriecuampermetral fa B) Rex 22 parte cxampernetrl © Bs = ne fx paralel exampermerral 1p) Rs = ®2 insericcwampermetral B) Rs = VnRa in paralelex ampermerral | Résponsu 41. B:2.C:3, Az4.B:5,A;6.D;7.B;8.B; 9. A; 10.D;11.C; 12. A; 13.8; 14. B; 15.D; 16 E17. Aj 18. G19-A520.B. 239SUBIECTE ADMITERE FMAM SEPTEMBRIE 2010 1. Uniatea de misurk x revistenfei electric este: A) 18 (siemens) B)1V Gol) ©) 14 (anper) D)10 (ohm) ¥) 1 Goute) 2. Pentru a misura intensitatea curentull letre tebuie: ‘8 al folosim un ampermetu montat in ste B) sf foci un ampermetrs monta In pale ©) si folsim un vaimetra montat fa serie D) 8 flosim ua valimetra montt fn paael 1) ot blosim am ober mont in pralel 3: Legen Ini Olin penta itr circuit pent i sera: aie E wee ie o r+R D) T=E(r+2) E) B=1(R-1) 4, Rezistonfa clectrici # unui conductor au depinde de: A) hungimes conductorui B) seofunea conductorului C) natura matsrialului din care este confecfionat D) temperarurt ) tensiumea de Ja borne 5.0 sursi de eurent electric: A) generesc marvin electeice in circuit 1) Sumizoack energie penta doplasarea sarsinilorelectrice () deiermins deplasatca savcnilor clstricefmpotriva cfmpului electric fn cirnitl exterior ) determing rezstenja elesticd a conductorilor 1B) duce intotdeauna la aparji unui euent electric 6.{nir-un nod de circuit electric: ‘A)suma intensiiilorcurenilor care intl in nod este epala cua celor care ies din nod 1B) sua curenfilor electici este zer0 (©) suma teasiunilorelectrice este 2r0 ‘D) sums energilorsarcinioreletrce este 2210 E) intenitates curenului electric depinde de numdral de conductor [Link] legea Joule putem afla direct: A) Iungisnea unui conuctor 5B) numaral de sarcini electri generate de o suns (C)elldura generat pe un conductor de wecerea curentul electric ‘D) temperatura sursei ) enerpia sursei 8, Canttatea de substanfi se misoari fn: ADke Gilograme) 240 B) 10 (mol OK Gein) Dn B) J Goule) 9. O transformare adiabatic este o transformare in care: A) U-constaat B) T-constant O10 D)Qo BOL 10, in transformarea izobaris Ay AU=L B) aU=2 O@L D) AU=v-0,47 B L= pay 11. Cildura specifick » unui gaz ideal: A)ma depinde de temperatrt B) depinde de masa gazului ‘© depinde de numdrul de tom din motecula 1D) depinde de mumarul de moli de gez 1B) depinde de viteza termicd a moleculelor gazalvi 12, Notind ew H presinnes atmosferiea sicu p, presiunea de saturafie fierberea are loc sacks A Hp, B)H=p, O)H>p, D) etmosier est ssturati evapo lchiduu 1) afmoster ma conjne vapor ai ichitlut 1a Relaiadiatreealdura laventk de topice (2) si cildura latent de soiifieare (2) este: A) ADA, BASA Atal DARA BAA 14, Dacd fn timpul topiril presiumea atmesferieh nu se modifick temperatura solidulut: A) nu se modifch Bi) exes inttdeauna ©) sea fotdectna D) poate si creasd sau st sead B) depinde de masa solidului care ined nu s- topit 15, Distan(afocali a unet lentil se poate masura fa: 4) 6 (opti B) mt ©) in cenit) 2aDm exo adimensionals 'Yé. Convergen|a unai sistem format din doud lentil alipite avd eoavergentele C, respect C, este: q ne BEC, (egal eu convergenia mai mare dnte cele doo convergent Dewalt ex coavergenta mai mic dinte cele dovs convergeate BG+c, 17. Imaginea uni obiet ren! prin len divergent: Ayestoreall : Beste rituals (C)este mai mare decttobiectal D)este virenla ) este situa intotdenua in ooo ‘8. Dact un obiect se glseyt in fafa ne lente convergente I odistanf de dons ori nai mare deci ditanfa foesls ‘Apeste viral 1) este egaa eu obit este reaps D) este stat n focer 1) ete mai mare deci obiectal 19. Dack mirirea linia a una e ‘Ayimaginea este rela 5B) imagines este vital (C)imaginea este mitt 1) imagines est miegrats ) imagines este investi 20. Despre ebiectval unui mieroscop patem afrma: Aj se comport cao lena divergent B) fornet28 imagine micgorait © formeazso imagine risturmate D) este un sistem aca! formes imagines in fosar st Raspunsui TBs, AL 3.Cy4.B.5.B;6-A;7.C;8.B;9.D; 10-05 11 As 12. B,[Link] 14.8; 15.C5 16 17. D; 18.B; 10. E20. m Bibliogratfe 1. Cone G., Stancit G, - Probleme de fried pentra licen. Fenomene eletrice {optcg, clemente de fizicl euantieS gi fiiea nucleutul - Ed. Academie, ‘Bucurest, 1988. 2 Cone, Sunciv G., _Tworache. §t.- Probleme de frie pentra leew - Ed, ‘Academe, Bucurep, 1986 3, Byea Nicoleta,” Vinersan J. Fizied. Studinl fuidetor, clemente {8 termodinamsicd gi de fizicd moleculard. Teste pentru admitere in fnvitimiatal Superior Medical - Stomatologie. Universitas Carol Davila", Bucuresti, 2003, 4, Became Nicolet, Vines J, Sutice D., Vinersua V. « - Fsied. Teste pentra tnimilere ie invitaméntal Superior Medial. Medici General. Vol. MI, ~ Eé Universita ,Carol Davis", Bocares, 200, ', Fycan Nicoleta - Probleme de fizied; teste grit. Termodinamics. lecricitate. Optic. - Ed. Agora Press Al, Bd. Alls, Bucuresti 1995, 6, Galbura A. Rusu 0., Georgescn C. - Probleme de fenomene termice, Clectriciine, optied eu rigpunsuri multiple sf sistem gril - Ed. Gramer, Bocuregt, 1995. 17. Hirsi A. — Probleme de termedinamict, fizici moleculard si eildurl - Bd, Tend, Bucuresti, 1998. 4, Thistev A. Probleme de fizick pentru licen, bacalaureat si admitere in facultafi Blectricitate - Ed. APH-SRL, Bucuresti, 1992. 9, toneseu Diana, Vinersan J., Suice D. Negreanu B. - Firic8. Teste pentra fuimitere in invitimintul superior medical ~ Ed. Universiteré .Corl Davila”, Bueoregt, 2006, Lo-foneseu Diana, J. Vniersen, Bioflriea Medicald ~ Curs, Editura Universitari "Gasol Davila”, ISBN 978-973-708-225-1, Bucuresti, (2008) icp Rey Grindei L. = 600 Teste GH. Fizied pentru admiterea in ‘nvithmintul Superior - Fd, Gam, lagi, 1993. [Link] 0, Galburt A, Georgeicu C.- Fixit molecular, atomic sistem grit - Ed. Nicaleseu, Bocaresti 1993, 13. Sade Kt = Probleme de performanl in fii -Eé. Tec, Bucuresti, 19M, HH. Socicats de Stine izice gi Chimice din Roménin. Coletiarevstlor defini himie 1968-1992, Ba SSCF Is True Corcia, Popesen Any Eyetau Nicolet, Vinetsan J, Rusu O. — Finie eireitate~ Optea ~termoditanics. Teste pentru wduitevea in invStiond ‘saperior ~F, Univetsitars Carl Dav”, Bucuresti, 2000 16. ltutie Comelia, Popescu A Ejeana Nicoletz, Vineren J, Rusu O. - ia ‘penteadteve in nvathmatal Superior Medical. Meiink General. Vol. L.- i Universitars Carol Davila, Bucs, 2004 17. Vineraan 1, Toseset Diana, Sulion D,, Negreans B., Dosgh O., Fir pentru admiteren in invitimantal superior medical, Edita Universitar® “Carol Davile”, ISBN: 978-973-708-364-7, Bucuresti, 2008 18, Viiduet , Gherhanovschi N, Meni M., Ciobotam D., Munteans L, Rusu Ay Vat 1 Gih.- Probleme de ied pentru clasele XEXTI - 24. Didaticl i Pedsgog Bucuresti 1983 vuclearl - osMEDICINA GENERALA PROGRAMA ADMITRE 2009 CLASA DE OPTICA GEOMETRICA Refleia i efintia Leni bi Site de ene Ohi Inseumome optic. CLASA Kee ‘TERMODIVAMACK ‘Nofuntemodinanice do baz Calracte Prnsipil al termodinamie Apteares pencil femmodoamici la transfrmsile gai Heal “Trausformri de sie de agregre Principal Tes tennodinamici ELUCTRICITATE Cut ectie ‘Lege hi Ol Lege at Kircbott Gripen rersteaeer si genertoerclorebetze ‘Bnegi i puteres laces. “Boca crea elctic. Apical CLASA Xt UNDE, ‘OPTICA ONDULATOILE Dishes lamin, nterpetare electromagnetics Incerfreab, Dispasital Young [Link] Ditech. aplcast Polaris luni. Aplcaf MANUALE RECOMANDATE Frock og cies citranicoy out Csstmovss Eo. Nou Sa) ABC APRonTHEEC MEO, Flack ¥-1 Qlcoua Genet EONS GresawOrS2 ED Nossa #90 ArmDseT MEDC MES Fac Xk Omir Mares, saan Gamer ED Be A Maco MECC PPE ‘Signet abe ATATOE MTEC OOAEOPECRE AA BS. PROGRAMA PENTRU ADMITEREA 2041 VA FLAFIGATA PE SITE-UL FAGULTATI ‘wywaunivermed-cdgm.r0 MEDICINA DENTARA PROGRAMA ADMITERE 2009 aaica 1 ELEMENTE DE TERMODINAMICA 11, Noga temosnamice de bazt [Link] 15 Principia Tl envetinais 1 Apctea praia al temodinamici a transform gu ial 15, Trantor de stare de agrepare 1 Poncip al lea a emnodinamiit TL ELECTRICITATE TLL. Carsutt electric 12. Lege Ou 13, Lele bi Kinch t TA. Grapases rersoarclo i generatoarlor lets TLS. Boer prea elected “Temata etn costa eu programs male prot rn Ordo Minis Educa Ceres ‘4596/31. 08208 MANUALE RECOMANDATE FIZICA, sla a Sea, Cleopara Gherbnovschl i Nicolae Ghesbanoveei, Ba. Niculeseu ABC, sprohat MBAC 2005 [NU SE DAU PROBLEME DE CALCUL NUMERIC PROGRAMA PENTRU ADUITEREA 2011VA FAFISATA PE SITE-UL FACULTATI ‘wwnunivemed-cdgm 10,FACULTATEA DE ASISTENTA MEDICALA $I MOASE PROGRAMA ADMITERE 2009 CLASA X2 “TERMODINAMICA 1 Nofinitermodinamice de baz 12 Calvimete 1 Princip Tal erodinamici {ct Apticeres principio (al termodiansi la ansormsile wu del 1 Tranforma de stare de grepae 17 Principal a Ie al ermodinemiit ELECTRICITATE 221 Coratl ete 22 Legea i Om 23 Lepile hi Kirebiol 51s Grupare ecistoareor fi geneatstelor eectrice 2 Energia gi pers elec 2 Efectele caren elect. Apia MANUALE RECOMANDATE Fach xn Geommacrensmioon NeGAe GHEE ESSN ARETE MORAG [PROGRAMA PENTRU ADMITEREA 2011 VA FIAFISATA PE SITE-UL FACULTATE ‘[Link] Director: Con. Dr. Ing, Vi. Porches Secretar $tinffe: Coa De. Bogdan Voleaeset ‘Tehnoredactare: Petra Rada Copertis Petrat Rada Bun detipar ; octombrie 2010 ‘Aparul : octombrie 2010