SIVoIGSW YoTa LNs vanuda | | tno efera op yys un nyuod Injhsoys [njusWeseuLy\y VIVINGWVINOd09 ATIINSO9 VidVaaLOHISd DAspjoH BULIT “tp “aun -yougDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfniei HOLDEVICI, IRINA Psihoterapia Cognitiv Comportamentatii / Irina Holdevict Bucuresti: Editura Stiinfelor Medicale 2005 ISBN 973-86571-1-3 821.111-31°135.1 Coordonator: dr. NADINA LICULESCU Redactare: JEN VESTNOTU ‘Corecturii: EMILIA LEANCA, ‘Tehnoredactare: CRISTINA DUMITRESCU, Bun detipar: IRINA HOLDEVICI Coperta: VERONICA DINU PSIHOTERAPIA COGNITIV COMPORTAMENTALA- Toate dropturile asupra acestei ediii in limba romana apartin SC SUPEREXIM-Editura STUNTELOR MEDICALE ee 1. 4, bl. 117, et. 3, ap. 7, sector 4, cod 040128-Bucuresti, 35.07.80, 0744,530.940, 0723.334.291; Fax: 337.48.22, ler@e-xtreme.Fo; site: www-trustul-Tiders0 ‘Tipar executat Ia S.C. TIPARG S.A. Pitesti, B-dul N. Balcescu, nr.93 Tel.: 0248-221 275; Fax: 0248-221 348 E-mail: tiparg@geostar.ro INTRODUCERE ‘Termenul de psihoterapie cognitiv-comportamentala isi are originile atat in domeniul psihologici cognitive, care pune accent pe solul ideilor asupra comportamentului, ct si in cel al psihologiei comportamentale, cu orientarea sa riguros centrata pe obtinerea unor performante. Psihoterapia cognitiv-comportamentala, in cadrul creia se acordi o importanf& deosebit& tehnicilor de restructurare atitudi- nala, confine numeroase elemente comune cu psihoterapia rational- emotiva, multe din metodele utilizate de aceasta fiind foarte asemnitoare, ‘La ora actuala existi o multitudine de demersuri cognitiv- comportamentaliste care au in comun mai ales dou aspecte: a) convingerea conform c&reia procescle cognitive influen- teazi at&t motivatia, ct si comportamentl; ») utilizarea tehnicilor de modificare a comportamentului intro manierfi pragmatic’. Yn cursul sedintelor de psihoterapie, terapeutul si pacientul recurg la principiile invaficii in vederea modific&ii structurilor cog- nitive ale pacientului, evaluand permanent efectele pe care le au aceste modificéri in comportamentul si in stilul de gandire. Spre exemplificare, prezentim céteva date in legdturé cu psihoterapia cognitiv-comportamentala in depresii (Beck, 1978). ‘Acest demers psihoterapeutic pomeste de la premisa c& starea, depresiva rezulti din modul lipsit de logica in care pacientii gandesc despre ei ingisi, despre lumea exterioara i despre viitor. Aceste idei lipsite de logic au tendinta de a se menfine chiar si in contradictie currealitatea, deoarece indivizii adopté comportamente autoblocante si autodestructive prin intermediul urmatoarelor mecanisme: 5L PIPOLFTPOUT 91S9 ‘aTOAIT Bf “1S sede NNUOd oTesEN opfuTORs Ud nes oFvoUtA sooiuIpes smo ut EIEoTIEA aso EzaIody “onnad -2i0) ued Thun Twoge[o 1S mymuoIed rowargord esdnse areuraT ~yead ozoiodr aun raymunioy ayorpep runs alurpas afautig jeusoyUE yUNs speraataEyodu09-antFoo tarderaioursd aTPANDaIgO “(686 1) HELD 18 EY ‘SPISAONTRS “MPI dng] ezvaqardrayay 9] museTqns ozeo UE [njog op 18 a¥erpoM oHHEMIS op oeUTUT -19}9p 1uNs UOduiog as jNPLAIPUE axe Uy ajLMpout yo Rzea|MIsod ajenmaumerodutos-anrafos reidezay pe ezeq op nidiomag “mondenys-fouro[qoud varourjaout ey sq ~uyuce auea Hojo; no EIMIEBo] UL oeTTIOp tHfeuLOsUT ZouN ezeq ad ‘— jriuarsed no gunadury ~ ropaanooigo v stood vareqnunoy piesaoeu inosqe a1S9 oseasnos ys BIdeION ‘muy eI aansarqo are 18 dun uy pena aiso eiderjoytsg “worsed od yzeafressp 1 aze9 sojawraiqord v ezeajozar ap NHoqess 10UN vomoyruEyd uy [Mynadesay no puyrogejos wiseoe ‘In{nyUSIORd HONdKS pout uy amnuazaud quns erdersjoyrsd ajaioadse aol, “MyMuoUEEN v giueyodtr EME o aminsuos aura{goud ap vareajozay er) mmnsrewep efoto epyea e nnuad 16 o8sngar 9s vosopy “dtus op woo uy 1$ Wyo “eTeNprArpUT vrdes) WL wie ezxn ayeod 98 greaureHoduios-anusos eidesox “NjmUSUTEIEH LojsreNZed & youu eA ad 18 yeuorerado aur) Uy 10[>ds0N09 karENUTIO ad yqesoap jussoe un ound epeueureoduros-antudoo video, go ououed ap rms (6861) HELD 18 ITY ‘SEYsAoyTeS “Woy emisaoe eaeIpHRA TustBULIAd aoyLIOA gs rode 16 oneapE jan oo ezezuo}uour 1S-¥s HhinASUT jens Fe “eAHONNSTpoMe soEApMNE, -roptioaigns v axiizodsip vung 18 oFfaeyses op jnpes3 poswaiods ys pun astraduiogax soun vorensturupe 1 199 ‘oarizod so[ajuatuTUDAS BaIEIOU I HOB BAPION “TaIMUDIOVM o[e oUDIPHOS af ~anoe gzvozyeue 18 ezeou rynodesny 1S [ryUeIoNd “easapy ST!OgIp feu vioun warepuoge ap atireEM SI'S ung BL osnp oy Bs oIOSN four s[furomws your joy vse Uy ‘s1eyNOWIp 9p [npeYd ap oxiouny Uy SyeziqpEIOF Ms aTTUIOIeE “saoons ap arcu Ted lapse jus ‘syeoo]qome 1$ oreuor9 spruico auuTyuT ys Syuoee ‘amoUE ~pedxa aissoVy “BuEIpHoS eivIA UE JO] & axvOKTLIZA ap a}a1oUOD apteNTT ~epour rode asaqiqnas ag ‘swoYLIDA organ 29 azaq0dt oun eID} gus ROUN UIp emysooe ope auisauB apsiaoedxe 1S ajsiuupar ‘oljseuzd goyruopt ‘njusiord no gunardtur ‘{nynodez5], uy 19 ardsep auSex3 soy eyrideouoo ouput ys ayuour Wfeeaxosuy ‘soaup aluouadxe 1oun emu ty eMeosrad vudoid audsop meuuosuL Seo|n9 Bs 19 (SL6I ‘EL6I ‘8S6L) SHI op oTIOqRIa aanowio-leuortex youn [B soroRme: nEMUDUIOD ‘ypyEd ap) ,ortuTE nes TMOT nda ap wistnyosqe aarpue3 ap uinpou oun vasejoazap (P s(ojour lots qraéayys guureasty eyseooe — ntorares Up Emme TEP ISO} wwe) oanedou amuaurTuans 10UN rorjeoqmnUDs vamvoYr due (9 ‘(ore ep ung yuns nu go ETUASER — yrEy o surdsax e-U! ~wnoe 16 lata 1ojareoioes zon) Radinse EyP[OdeHXD 9959 BE) juodxo 0 amo und Sisezyfesousgexdns jnustuesout (q ‘Iurentioo aytiermis purer -oudt ‘omorglurusuie puny eo muny e yanosjas varadaozad (&Desi obiectivele terapiei sunt stabilite de Ia inceput, cle se pot schimba pe parcursul demersului psihoterapeutic. Unii terapeuti fac grejeala de a considera ca este suficienti identificarea problemei (de exemplu, fobie de locuri inalte), pentru a aplica o anumitd linic de tratament (de pild’, tehnica expunerii progresive). Dar clinicienii experimentati devin tot mai constienti de fap- tul cf stabilirea cu precizie a diagnosticului ofera indicat asupra a ceea ce trebuie si reprezinte tratamentul, aceasta fiind util’ doar in etapele proliminare; ulterior se impun informatii mai detaliate cu privire la: ~ ce face persoana in mod deschis sau in mod implicit si ar dori s& nu mai facd; — care sunt factorii precipitatori (situationali, mentali, emoti- onali) pentru comportamentul problematic; ~ in ce conditii se manifesta problema; ~ care sunt consecintele comportamentului problematic; ~ care sunt variabilele care conduc la menfinerea si pertur- barea comportamentului-problema; ~ ce modificari ar putea aduce acestor conditii pentru a obtine schimbarea comportamentului-problema. Pacientul trebuie informat c& psihoterapia cognitiv-compor- tamental fi va permite ,,s& se ajute singur“, iar terapeutul il va sprijini in dobndirea unor abilititi prin care si rezolve nu numai problema prezenti, ci si eventuale probleme similare ce pot si apara in viitor. Terapeutul trebuie sii accentucze rolul temelor pentru acasi, subliniind faptul ci partea cea mai important a terapiei se desfi- soar’ fn viata invajat in cursul sedin Pacientul este s terapiei prin furnizarea de informatii pentru terapeut, prin transmiterea 8 Pacientul este informat gi cu privire la structura tratamen- tului: numir de sedinje, durata sedinfel de desfisurare a acestora etc. De asemenea, pacientul este interogat cu privire la factorii de naturd situa ‘comportamentul manifest. Interviul preliminar are 9 mare insemnatate in cadrul demersului psihoterapeutic pentru cit adesea pac pacientul incepe si creadi ci schim- barea este posibili. De pilda, dacd un pacient se adreseaz& tera- peutului pentru o serie de probleme, cum ar fi dispozi stare de pl ipsa sperantei ica faptul c& este vorba de o ‘A problema — depresia ~, pentru care sunt modalititi de terapie clar definite. Poate aparea si situatia invers’, cfnd pacientul crede in mod gresit of are o singuré problema, ca, de pilda, lipsa autocontrolul cand, de fapt, este vorba de mai compulsiv, abuz de alcool, dispozifie proasta, datorii si relatii Proaste — toate acestea necesitand o strategic separat’ mb faptul ca po merge singur in ora, Rird probleme, reprezintd un obiectiv rezonab in cursul terapiei, psihoterapeutul va tebui si manifeste 0 atitudine