FONTES HISTORIAE DACO-ROMANORUM j IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR FASCICULUS VII VOLUMUL Vi CHRONICA NESTORIS owt CRONICA LUI NESTOR G POPALISSEANU ‘TRADUCERE $I COMENTARIL | ve | G POPA-LISSEANU [es] pg cu o HaRTK I ee pucuresrt THPOGRAFIA «BUCOVINAY, LE. TOROUTIU 1935 pucunestr TIPOCKAFIA ¢BUCOVINA®, 1. £, TOROUTIU 1935—2— ‘eDe undes, iar ei ispunseri: eln pidurea de pe munfii Daipruluiy. ‘tunel fi ntrebari: «Ce v'a dat?» Ei aritari spadele, Bitrinit Cha- sarilor griiri: eAcesta nu e un tribut bun, principe! Noi am eigtigat acest tribut cu sibiile, ame cu un singur tig, totugiarmele lor, epa- dele, sont eu dou tiiguri. Ei au si ceark fntr'o i de la moi gi dela alte popoare tributs, Toate accstea sau implinit, ciei accasta nau spuso dela ci, oi dupa o aritare divini, Tot astfel 'a intimplat si in vremea loj Pharaon, rogele Egiptului, ein a fost dus Moise inain- tea Pharaonului gi biteinii lui Pharson spuseei: «Accsta are si tunileaecé tora Egiptuluis, Dupi cum «a gi intimplat: Egipteni f rimiciyi de Moise, dupice Evreii le faseseri mai inti selavi. Astfel Chazarit odinioari eran stipini, mai tirzin insi au fost sti- rrusi dommese peste Chazati pink in siua de XIIL Ivirea Rusilor. Date eronologice. In anal 6360 (952 4. Chr.), in al 15a an al Indicatinnii*), Ia suirea pe tron a impiratulai Mihail a inceput fara si ee numeasci ‘Tara Ruseasci. Aceasta o stim de acolo, fiindek subt acest impirat ‘Rugii porniri spre Tafigrad, dupi cum spun cronicile grecesti. De ‘soca si noi incepem sii ingirim anii dela accasti dati. Dela Adam pani la potop 2242 ani, Dela potop pind 1a Abraham 1082 ani. Dela Abraham pani la exodal Ini Moise 430 ani. Dela exodul Iai Moise ping In David 601 ani. Dela David si faceputul domnieé lui Solomon pani la cucerirea Terusalimului 448 ani, Dela eaptivitatea Babylomulai pin la Alexandra 318 ani. Dela Alexandru pink la nasterea Ini Christos 333 ani. Dela nagterea Tui Christos pink la Constantin 318 ani, Dela Constantin pink Ia acest Mihail 542 ani, 1) Indicayinea este wn sila sau period de 15 ani, Imptratal Conse tantin cel Mare a pirisit datarea timpului dapi Olympiads sau dap fundarea Romei si admis cea a impunerl wibutulul cae a inceput lea. 3 in. Che. Ci auth In disetudine, eeasti vocoteali a timpaluy ea a fost impasd din nou de ine plratal Justinjn, Brau tet indicaiuai: c2a To Consontin, nuit Inditio Constantines vel imperaioria, vel eaeseret; indictio Constantinopolitana, at Romane, vel ponifiia, ratio Romana. Ct. Baral, —8- Dela I an al lai Mihail pind 1a Tan al lui Oleg, eneazul Re 9 ani. 2 985 ola an al Tuk Oleg. do cind oa stabilt in Kiew, pind la Tan al Jui Igor 31 ani. Dela T an al lui Igor pind la Lan al lui Sviatosay 33 ani. Dela T an al lui Sviatoslav pink Ia T an al lui Laropolk 28 ani. Taropolk dommi 8 ani, Viadimir 37 ani, Taroslav 40 ani. Deck dela moartea lui Sviatoslay pind la moartea lui Taroday sunt 85 ani fi dela moartea Ini Taroslav pink la moartea lui Sviatopolk 60 ani. Dar si ne intoaroem de unde ne-am oprit gi si povestim cceace fa petrecut in acogti ani; si dupi cum mai Tnainte am ineeput ox primal an al lui Mihail, s4 socotim rind pe rind numirul anilor. XIV. Bulgarié si Varegit (858-858). Tn anul 6361, 6362, 6363, 6364, 6365, 6366. Impiratul Mihail pori ou o armati, pe uscat gi pe spi, in contra Bulgarilor. Gind Balgarii vizuri ci nu pot si li se impotriveased ceruri boteaul st se supuseri Grecilor. Impiratul le botezi pe tofi principii gi pe tofi boierii si incheid pace cu Bulgari In anul 6367. Varegii venir de dincolo de mare gi izbutird in tribut dela Giuzi si Sloveni, dela Meri, gi dela Vesi gi dela Kri- viei, Chazarii insi primiri trbbut dela Poliani, dela Severiani gi dela ‘Viatici: ei Iuari de ficeare fum o piele de hermini. In anii 6365, 6369, 6870. Ei gonivi pe Varegi dincolo de mare mu le-au mai plitit niet um tribut i jneepurd ai se cdemuiase’ sin ‘ori, $i Intee ei nm ae mai da dreptate gi nearmurile se ridicau Impo- ttiva neamurilor si erau intee ei viigmigii sf Incepurk «Xe lupte fntre ei, Atunci jsf siseri: eVrem si ne eiatim um principe eare 6 dlomneaset peste noi gi care si ne judece dupi dreptates. $i se du- seri peste mare la Varegi, la Rui, ei acosti Varogi se mumeau Rusi, dlupS cum alsi se numesc Swex, alt Norvegi si Angi, alii Gott) tot astfel si acest, Griird desi oftsX Rug, Ciuail,Slovenii, Kriieit i Vesit: eFara noastei este mare gi bogati, totusi in ee nu este nick 1) Makai, Mika 2) Gopi, locale din Gotlande.—4— fo rinduiali; de accea venigi la noi si ne conduc} si si ne carmunfi, ‘Si s'au ales trei frafi eu triburile lor si nari pe toyi Rugii en ei gi veniri, Rurik*), cel mai mare, se stabili la Novgorod, al doilea Si- neus la Beloozero, al treilea Truvor®) la Izborsk*), $i dup acegti ‘Varegi #’a numit Jara Novgorod ruseasci si Novgorodienii sunt de ream varegic, mai dinainte insi erau Sloveni, Dupi doi ani muriri Sineus si fratele eu Truvor gi lui domnia Rurik si impisi cetisile intre oamenii sii, dind unuia Poleckul, altuia Rostoval gi unui al treilea Beloozero. $i in aceste eatiyi Vare- ‘gi nu eunt deeit nite colonisti, ciei oxi dimtai locuitori, din Novgo- rod sunt Slovenii, in Polock Krivieii, in Rostov Meri, in Beloozero ‘Vesii, in Murom*) Muromii gi peste toji acegtia domnia o avea Rurik. $i se aflaw Ta el, do bixbati, cari nu erau din neamal eu, ci exau Doieri cari il sugari si se duck impreunk cu familiile lor 1a Constan- tinopol. $i treeusi dineolo de Dnipru gi pe eind mergean inainte Vizuri pe un deal 0 mick fortireayi gi jnformindu-se despre ea zi- seri: 4A ent este aceasti miei fortizeayi?> Lia rispuns: . Atunei Askold gi Dir*) rimaseri jurul lor un mare numir de Varegi gi inoopuri si stipineasci peste 4yera Polianilor, in vreme ce Rurik era stabilit ca principe in Nov- gored. XVI Askold si Dir atact Constantinopolul (863—866). Anii 6871, 6872, 6373, 6374. Askold gi Dir plecari fn contra Gre cilor gi ajunseré aci fn anul al 14lea al domniei impiratului Mihail. ‘Impiratal era pleoat in contra Agarenilor *) si cind q eosit la flu- -vinl Negra *), oparchul $i trimise veste, ek Rugii au pornit impotriva ‘Tarigradului; atunci impiratul se intoarse inapoi. Dusmanii pitrun- 1) Rurik,peincipele Veeegilor ltemeetoral Sin Ladoga si in Novgorod, 2) Sineus si Trcor poartt meme sean 3) _Ieborak, cette in finotul Krivielo, in reghanes Pekoval 4) Murom, eetate lingt flaviul Oka, capitela Muromilor. 5) Askotd yi Dir, peincpi vere, In Kiev. 6) Agorenii,uemsit Iemaililor, ai flor fomeei Agar: Arabil, Agarenit inated Ruik, El stipSne —45— seri in Sud*), ficurk un mare miicel printre crestini gi im- “i Constantinopolul eu 200 corabii. Cu mare greutate pi. Trunse impiratul in cotate. Apoi el gi patriarchul Photios 60 duc im grabi Ia biserica sfintei Maici a Dommulu; din Blachere®) gi o° Frugerk toati noaptea; in urmi scoaseri cu cintece mantia diving a ‘aici; Domnului gi o bagari in apa mii. $i en toate eX pani atunci vyremea era frumosi gi marea linigtiti, &'a pornit deodati o furtunis vyvaluri puternice ee ridicari in acclagi timp, izbiri coribiile necre- Ainciosilor Rusi, de yirm gi le efirimari aga fel ei puyine mai sei- pari din dezastra gi se intoarserit acasi. VIL. Moartea lui Rurik (867—879). Anu 6375, 6876, Basilios*) incepu si domneasei. Anul 6377, Toati Bulgaria «a boterat. ‘Anul 6378, 6879, 6380, 6381, 6382, 6383, 6384, 6885, 6386, 6387. La moartea sa Rurik liek domnia lui Oleg, care era din seminjia sa i a incredinjat pe fiul siu Igor in tuteli; acesta ora foarte tina. XVII Expedisia lui Oleg in contra lui Askold si “Moartea acestora. Oleg so stabileste la Kiev. Anul 6388, 6389, Oleg porni huand ca sine mulfi soldayi: Vax ogi, Ciuai, Sloveni, Meri, Vesi gi Krivici, Plecd mai intgi Ia Smo- lensk in Jara Kriviellor, eucori eetatea gi puse o gamnizoans. De aci ee use inainte si cuprinse Lubeciul *) si ager o garnizoani. Apoi mer- gind epre munsii Kievului, Oleg afl ef acolo domnean Askold st Dir, Igi ascunse coldasii in cortbii, iar pe ali fi isi fn urmi gi veni cl insu, aduedind pe tinal Igor. In urmi inaintind oie *), isi ascunse eoldayii i trimise la Askold si Dir ca ei-i epuie: ‘eNoi cumtem nigte negustori string gi mergem in Grecia din parten ui Olog gi Igor, fiul prineipelui. Venisi la nod cari suntem din ace 1) Sud, Bosforul si frst sf, Cormul de Aur dela Constantinopol. Vorbs ‘este Toatd din Himba euedeeh, Trautman, op. cit p. 280. 2) Blachernae, Veri Inteoduceren, Dups iaerestinacea Ruyilor, caltal Mi ‘ci Fecoare din Blachernae fort teest ia Rusia, In apropiere de Moscova ert ‘wn sat nuit Blucherna 2) Baslios, Veil, impeat in Byzany (861-826), 44) Lubeci, un ora in repionca Cemigovala, In Nord de 5) Uporshois, monti Usgurloe, pote cart au recut Maghiarit la venir Torin Ungaia,Faptal treerit Ungorilor peste muni de Ting Kiev spe liagk coat cele ne este confirmat si de cronicle unguret, Ie accast dai.ogi neam, Askold ‘cori. Tar Oleg grit hoi Azkold gi Dir: eVoi mu sunteli nici prinipi 4 nici din familie de principi, ea isk sunt din familie de principe. $i scofind pe Igor adause: Acceta este fil Ini Riik>. Apoi omo- rind pe Ascold gt pe Dir, i duser’ pe munte si ingropard pe mante- Te ce ae nomeste si astizi Ugorkoie, unds se afl arum Cartea Ini ‘Olma). Pe soot munte a ft slit biserioasfixcului Nicolae. Mor- rmintul Tu Di este in dowul bisorici afintei Irena, $i Oleg stabi Aluce ea principe la Kicy zie: ¢Acrasa va fi mama octjilor m- seat, $i egilor ca tribut 300 de grime *) pe an spre a avea pace, pe care le-at plitit Varogilor pink la moartea Iui Tarodtav. XIX, Razboaele lui Oleg cu popoarele vesine. Lupta cu Ugrit (883-898). Anul 6391. Oleg ineopt Hizboiu eu Drevbianii. Dupt ce i-a Ditnt, le-a impus ea tribat cite o bland neagri de jder (881). “Anul 6392, Oleg porni imporiva Severianilor, ii bit gi le im- ‘pase un tribut wor; i-a oprit do a mai phiti tribut Chazarilor spu- nindwle: ¢Eu le sunt dugman gi nu mai avefi trebvingi> (884). ‘Anul 6393, Oleg trimise la Radimici git intrebi: «Cui platigi voi tribut?> Fi rispunseri . Oleg ee gindi in sine gigi ise: «Nam sid mai incalic nici odath, gt nied ail wid mai rmult>. Si porunct sid hrineased, dar ai nu i-l mai aduet niciodats, $i astfel trocar ani, firi sid mai waek, pink ee pom expe- Agia in contra Grecilor. Tar dupice sa intors le Kiew, si petrecu acolo. patra ani, in anal al cincilea sta gindit a ealul abu care, dup’ pre- icerea vrijitorilor, aven sii aduck momrtea. $i chemiind pe mare- fila) siu, i zie: «Unde este calul men pe care am dat ordin « Ihriniyi sf si ingrijji?> Acola rispunse: eA nmarits. Atunci Oleg smipuee pe raga inceput ei bati joc de ghicitori akcind: Sia venit la local unde zicca oasele goalo si cipitina, a eirit de pe cal gi izind a zis: «Se poate si mor de aocasté eSpiini>? Si eles ‘ox picioral pe eipijin’. O vipert iegt atanet din eSpafing gi muged de picior, Giza apoi bolnay gi muri. Tot poporal il deplinse, bocin du-ee gil inmormintari pe colina ce se numeste Seeeovija. Mormin- tal siu se vede pind in iua de astiai si ae mumeste morméntal Tui Oleg, $i domnia sea fost de 33 ani (912). XXIV. Vrajitorii, Nuceste nimic extraordinar, eX prin farmece si fac minuni, cum, a intimplat subt domnia Tui Domitian. Un fermecitor eu mumele de Apollonius din Tyana *) era celebru. El catreera oragele gi safele si ficon peste tot locul minuni dricesti, Dela Roma a venit la By- zant gi la mugimintea locuitorilor de acolo fio urmitoarcle: a gonit din orag eumedenia de gerpi gi de soorpii aga fel ck oamenii na mai avean nici o pagubi din partea lor. De ssemenea, fn adunirile no- Dililor a imblinsit furia unor cai. Apoi a venit la Antiochia, la ine 21) Apollonius din Tyana, era un flor gree. Pasajl pevitor Ia minunite 464 Apollonius ete reprodas de Miklosch, op, cit. dupi Georgios Hamartalr.pats vitajéa locutorilor antiocheni, cari auferean de plaga scorpiilor si a Sntarilor. A ficut 0 sconpis de metal, « ingropato in pimint gi a Tidieat © mici coloani de marmori dessupra si porunci oamenilor i meargi prin orag cu 0 trestic in mini i ok stig, agitind trostia: eau. pisixi, cari pot strica omu- Ini, fie oprind earsul neregulat al apelor, fie inliturind relele cari [Pots strice sisi adued pagubi oamenilor>. Cici na numai in timpul Yiefi sale, diavolii fae prin el acoste huoruri gi altele la fel, ci fae si ‘up moartea so, petrecdnd Ja morméntul aia, fScind minoni in m- rele sia, spre @ ingcla pe airmanii oamoni, aplecayi pentra astfel ‘de Tuoruri diavolegti. Ce si mii: vorbese de aceia cari exceuti fap- tele magice [ale Ini Manethon] *). Acesta era aga de priceput fn arta vrljitoriet, ef gi bitea joo nocontenit de Apollonios spunind oi ol amu este in povesiunea adeviratei inislepeiunt filosofice, «Bl ar fi ‘rebut, zicen el a faci mumai ou vorba, ea mine, oceace voi, si ‘ii nu intrebuinjeze nici un mijloc material, Toate acestea ins ce fae prin voinja Tui Dumnezer gi prin paterea diavolului, pentroca rin accasta aise punt Ia incereare eredinga adevirati, duct ea cate tare, neclintti in Domi gi mt se lash ingelati de dugmanii ei ri ‘prin miracole mincinoase gi prin wnctisle Satine gi cari sunt obi gj slujitor’ ai riutayi, Pe Hingi aceasta, unit au fieut profeti chiae in numsle Domnului ex Balaam si Saul si Kaiphas si au gonit diavoli cea Tada i fiti lui Skova, Cit haral divin Increazi adescori chiar prin mijlocirea unor pervoane nedemne, spre a face binele, Balsam {in adevir era strKin de amandoug, side o vieai cinstiti gi de credinta dreapti, si ou toate acesten gratia divin din grija pentra alfit saxitat in el. Tot actfel a fost gi Pharaon, totug fi ea prezis le toare, $i Nabucadnesar a cleat lege, dar gi Iai fi ea deaviluit, cceoee ‘avea si se ntimple abia dupi multe generatiuni. $i astfel se tavede- reasi cK mulfi insi, desi au sentimente dugmane, eubt semnul Tui 1) Mancthon, mentianca despre Manethon ma se elses tn toate manus cricle si nel i traducerea Iai Trautman -7— Chestos, fae oarecari minuni spre a fngela pe oamenii oe mu injeleg binele. Astfel au fost wraciul Simon si Menandros gi alfi, despre cari ‘eu drept s'a epua: &Nu vi lisati ingelagi de minunis. XXY. Igor (913). Anul 6421, Igor igi incepe domnig dup Oleg, In acelasi timp ‘20 ure pe tron Constantin *), fiul lai Leon, ginerele lui Roman?) gi Drevlianii dup moartea lui Olog se despirjiri de Igor. ‘Anal 6422. Igor meree impotriva Drevlianilor gi dupi ce ia fn- ving lea impus un tribut mai mare decit Oleg. In acelagi an, ion diu Bulgaria se duse spre Constantinopol, si dup oe a incl pacea, s'a Intors in tara sa (914). XXVE Igor, Prima invazie a Pecenegilor. Diferite rizboui Expedigia in contra Constantinopolului, Focul grecese (915). Anul 6423 Peoenegii nivilies pentru intdingi dati in sara rue seated, gi dupi oc au incheiat pace cu Igor, s'au dus la Dunire. In acest timp veni Simion gi pustii Thracia; Grecié trimizeri dupi Pe- cconeyi. Pecenegii cosind, au voit s atace pe Simion, dar intre co ‘mandangii greci ee ise o meinjelegere. Cind Peosnegii an vinut, ok acestia se cearti intre ei, Cau intors acasi. Bulgarii insi atacard pe Greci sic adrobira. Simion cuceri Odren *), care mai fnainte ge numea Orestias, dup fiul Jui Agamemnon, care seildindu-se in trei fluvit s'a insknitogit de pe boala ca. De accea a numit oragul dup mumsle siu; mai tix- zzia impiratal Adrian il reinoi gl numi dupi numele sku, Adviians noi inai il numim Odren. Anal 6424, 6425, 6426, 6427, 6428. Romanos ajunge impirat ‘in Grecia; Igor insi se Iupti impotriva Peoenegilor. Anul 6429, 6430, 6431, 6452, 6433, 6134, 6435, 6435, 5437. Si- ‘meon porni impotriva Tarigradului ¢j pustii Thracia gi Macedon apoi cu mari forte gi plin de trufie ajense inaintea Tarigradului gi 1), Consent 359). 2) Roman, este Romanos tmpirat fa Byzant (820948), supeanumit Le- ‘openos. Pe veemea aceasta pe tranul dela Constantinapol erst mii mul fa ‘pict in eoolay timp. '3)Odren, ctatea Advianopel, numité odiniars Orestos. ‘este Impieatal Constantin al VIL, Porphyrogenitus (012ears incheind pace cu impiratal Romanos, se intoarse acaci (921—929). ‘Anul 6436, 6439, 6440, 6441, 6442. Ungurii memeri pentru in- Aéiagi dati in contra Tarigradalai gi pustiri Thracia intreagi. Ro- ‘manos insi incheia pace eu Ungurii. ‘Anul 6443, 6444, 6445, 6446, 6447, G18, 6449: Igor porni in contra Grecilor. $i Bulgarii trimiseri veste impiratului oi Rusii Snainteaai in contra Tarigradului eu 10,000 eoribii. Avegtia plecaré travorsind mares, incepuri si pustiased Bithynia gi ai devasteze fir- aii Pontului pind Ia Heraclea gi Paplilagonia si jefuird intreaga re- igiune dela Nicomedia si diduri foc la tofi jirmii golfului. Dintre aacsi pe cari i luau prizonieri, pe unit ii spinzurau, pe alfit fi pur nneau ca Jinti si ochiat in ei, pe alti fi prindeau, le legau mZinile Ja epate gi Ie Diteau enie in eap. Diduri pradi focului mai multe Diserici sfinte gi ménitiri gi au ars sate gi luardi mu puting pradi pe ambele coaste ale portului. Cind insi sa intors armata din Orient, Pantherios Domesicos*) cu 49.000 oameni, Phocas patric?) ox ‘Macedonenii, Theodoros Stratelates) ca Thracii si impreuni eu ei lji mobili ilugtei, impresunar din toate pinyile pe Rugi. Atunei Rusti Sinwrk fat gi merseri inarmayi Impotriva Grecilor. $i sa miseut Sntre ei o lupti amamick gi Gavcii invinseri eu mare greutate, Rusii ‘nei se Sntoareer spre sari la drajina *) lor, ae imbarcark noaptea pe coribii si fugiri. Theophanes insi ii intimpind de pe chelan- dille "ale cx foe gi inoxpu si srunce prin tuburi foe asupra vaselor rucesti: @ fost atunei un spectacol grozav. Cand Rusii vizuri fliei- rile, se aruncari in mare epre a se salva ew inotal gi astfel cei oe supraviojuiri se intourseri in patria Tor. Cind au ajuns in fara lor, ficcare povestea la ai sii de cele intimplate gi de fooul vaselor lor. . $i Bulgari ii aduser3 aocasti veste sicind: Vin Rusti si séau cigtigat pentru ei si pe Pecenegin. Aw Zind aceasta tmpiratul, a trimis la Igor pe cei mai de seam nobili ai eli ageiinda-l>: eNu inainta mai departe, ei iati tibutal pe care i primea Oley; voi mai mist acest tributs, De agigderea a trimis si Peoenegilor mitisuri gi mnt aur. Gind Igor a ajuns la Dunare, sia convocit drujina si se puse af ce afltuscK sii anit, coeace siaeae impiratal. Atunci drujina Tui Igor spuse: «Dac impiratal vorbeata ate, 00 «5 voim mai molt, citi veeme firi de lupts prim’m aur, argint gi mitisuri? Cici cine poate a% stie, eine va invings, noi saw 4? Cine gia Iuat marea ca aliat? Cici, wile, noi nu mergem pe ruscat, oi peste adincurile mirii gi moartea ne ameningi pe tof. Tgor le-a dat azcultare si a poruncit Pecenegilor «i pusticases Bul- si mitisuri, chiar gi pentru soldayit Si, c0 intoarse $i ajunse la Kiew (944). Amal 6453. Romanos, Constantin si Stefan) au trimis solé Ja Igor apre a reinoi vechial tnatat, $i Igor, dupi os «'s ingles oa . $i trimigti impiritegti xispunser’: , $i i-a Tat in corabia Tor, Atunet Olga porunci si se sape pe terem in afari de fortireati 0 groapi 1B) Bhoroster, oras fa Jara Drosienilor, 2) Asmud pooetd nue seandiney. 3) Gordita, 0 east in Kiew. 4) Terem, curt, local— 6 — ‘are gl adaned. $i.a doua 2i dimineaja trimise Ole, geaind in Terem, Aupi oaspefi. $i venirk la ei gi siserd: «Olga vil cheami la o mare cinste», Tar ei rispunceri: «Noi nu ventm nici eflare, nici in ekruyp, giniei po jos; duceji-ne in corabies. Kievenii replicari: «Va trebui fo facem; principele nostru a fost omorit gi principess noastri vyrea ei ia de birbat pe principele vostrus. $i i-au dus in corabie. Jar aceia steteau in haincle lor ou eute largi, impodobiti cu agrafe i plini de ingdmfare, $i au fost dugi la curtea Olghi. $i eind fam ajuns acolo, au aruneat in groapi cu corabie| oa tot. $i Olga ee pled epre ei gi xise: Vi prieste acoasti onoare? Iar ei riapunserS: Pentru noj este mai rea deedt moartea Im Igors. $i s'a dat ordin si fie acoperigi cu pimént de vii si au fost acoperigi eu pimant, ‘$i Olga trimise 1a Drevliani si le spuie: , Cind au aiuzit aceasta Dreviianii, au ales pe cei mai distingi biebasi cari cirmian tara lor gi i-au trimis Ia ea. Sosind Drevlianii, Olga a dat ordin «i li se pregiteasci o baie si spuse: . Drovlianti erau veseli si sau intors in cette gi xpuserit acestea oa -menilor lor gi poporul din orag a fost cuprins de o mare bucusie.— 68 “Atunci Olga didu fieeiraia dintre sldajii abi, unora cite un poram Jel altora ede o vrabie, i a pus i se lege de ficoare porumbel gi vra~ Dic pucioask aprins, si 0 imbrace int’o mics bueati de pina go Tege oa un fir. Cind vent seara, Olga dete ondin soldajlor 6X den dru ‘mul porumbeilor gi vbiilor. Porumbeii ¢i vabiile eburard tn euie Durile lor, cci dintai in coteyele de porumbei, vribiile sub acopen uri, $i-actiel incepurd si ar2i eote}ele de porumbei si hambarcle ex ‘provisi gi turmurile gi gopurile, si n'a rimas nick 9 carte, unde of pe ara, si focal mu putes stinge, findek deodati inospu 6k arc ‘din orag, iar Olga porunei trupelor $i dup oe a oucerit eetate’ incendiaté « Tuat pe biteinii cetigii ca prizonteri gt din restal malyimit pe wall Si omort, pe ali fi dete in robie ofiferilor ali, iar altora Lisindat fn visa le impuse 6h pliteacci tribut, $i le-a impus wn grew tribut Dou treimi din teibut fark trimise Ia Kiev, iar o treime la Vyse- oval), cisi Vyssgorodal era orspul Ole. $i Olga stabiw ou fst Ei gi eu drujina fara Drevlisnilor stabilind gi si fixind imposite, ‘hei se vd si acum curfile sale de vinitoare gi de peseuit. $i in wri fe intoareo ca fiul ei Sviatoslay fn cetatea Kiev, unde rimase mn ane “Amal 6544, Olga se duse Ia Novgorod i institut la Mata *) pov gosto) ¢i impuneri de impozite gt la Luga*) disile ansale gt ¢ribu ‘tl. $i locurile ei de vi ele gi Tocurile gi pogostele i eaniile ei se vid si astiai Ia Pe Piejele de prins pasiri de pe Dnipra oa si de pe Dema si Fan de astiet mai existi saul ei Oljict*). $i dupa co a fBeut toate Novstea, 'a intors la Kiev ea fiul ei gi triit cu el in dragoste mateen (on) XXXL Botesul Olgei. “Anal 6456, 6457, 6458, 6459, 6460, 6461, 6462, (6463. Olga plect spre Grecia gi sjunie 1a Constantinopol. Pe atanci era impirat Ja Constantinopol Constantin, fiul Ini Leon si Olga ee duse la el. $t vieind.o foarte frumoasi ca figurd gi foarte ingeloapti, impfratal ‘Mdmirat-o pentra inteligenta ei gi dupii oe #a intregimtt ex ea fi is Ty Vrvezorod, 0 cetate la Nord de Kiev. 2) Mata. flevin i regianea Sloventtor nord 53) Pogoste, iecumscripiie rarald pentru pecepecea iimpoxitalal 4) Laga, eotate si un flavin lingd golfal Finland 5) Oli, sat pe Desa -. $i patriarchul zise: «Copil eredincios, in Christos te-ai Thotezat, in Christos te-ai imbricat, Christos te va_plizi, precom a pirit pe Enoch in primele timpuri, pe urmi pe Noe in arci, pe Abraham de Abimelech, pe Lot de Sodomiti, pe Moise de Pharaon, pe David ds Saul, pe cei trei tinerii de focul euptorului, pe Daniel ‘de fiarele eilbatice: astfel te va piai el si pe tine de eci -eursele lor. $i pat i gi ajunss In Kiev. Aceasta s' Solomon, regina Ethiopie’ q venit la Solomon ea si asculte intelep- ‘einnea Ini Solomon gi ea viau multi infelepeiune gi multe minunt ‘tot astfel gi fericita Olga a umblat dupi buna ingelepeiune @ Tui ‘Dumnezeu; aesea dupi infelepeiunea omeneaset, aceasta insk dup Jlepeiunea dumnezeiasei. Ciei cei ce cauti infelepeiunes, 0 vor ‘2isi: Infelepeiunea se gisoete inaitea portilor casclor, ca strigi in ‘aura mare pe toate efile, Ea este vestiti de pe zidurile eetitilor, de Jn poarta cetiii strigh ea eu tirie, ckei eifi ani cei drepfi vor iubi.Ses adovirul...Cici fericita Olga a ciutat, din copiliie, injelepeiunea, feare este mai buni de eit orice in aceasti lume gi ea « gist o piatri nestimati, care este Christos, Cici zise Solomon: ? Si un tani aise: «Mi voia duce cu». $i ei spu- seri «Du-tes! Aocstaiogi deci din cetate in mini eu un friu, treet printre Peoenegi in fuga mare si strigi: «Nia vizut nimenea calul meu?» cici el slia limba pecenegé gi et eredeau c& este umul dintre si lor. Cand « ajuns Ia fluviu, ii soase haina, se aruned in Dnipra gi {incepu #i fnoate, Cind vizuri aocasta Peoeneeiiy se repeziri aruprat Jui, armeari asapra Tui sigetis dar n’au de dincolo de mal vind viauri aceasta, ii iesiri intr inte’o corsbic, Hl luari in corabie si duseri la dru spuso: . $i grkise pe un ton amenine Sitor. Atunei principele Pecenegilor zise lui Pretici: «Fit prietenul rmeu>. Acela rispunse: eAga aX fie». $i-gt intinseri mina, gi pring- pele Peconegilor didu lui Pretici un eal, o sabie ‘costa fi didu aime, un scut si o epadi. $i Poeenegit sau retrae dela cotate gi din cauza Pecenegilor n'a fost‘eu putin} si bea tun eal api din Lybed), $i locui'orii din Kiev trimiseri la Sviatonav ak i se spun: ¢Prine’pe, tu caufi fri teins gi le aperi, iar fara ta proprie 1) Lybed, este numetesurveet lal Kil jf al unet ape ee curge prin Kier. —BH ‘0 nipustegti, cici era oft pe aci ca Peoenegii si punii mina pe mama ‘ta gi pe copii Hi. Dack tu nu vii si ne aperi, au af vie din now peste noi. Nucfi pare riu de mostenirea ta pirinteased, si de mama ta care ‘ste bitrini ide copiti ti?» Cand a auzit aceasta Sviatodlay, 6 ured epede pe un eal gi eu drajina sa veni la Kiev, si pe copii ei a deplins cele intamplate din partea Pecenegilor. $i stringindu-si armata, goni pe Peoonegi in stepi. $i astfel a fost pace. Jirati pe mama sa XXXIV. Moartea Olgei (969) Anul 6477, Sviatoslav aise mamei sale gi boierilor: Nusmi place si triicee in Kiev, a5 vrea oi stau la Dunire, in Pereiaslaves, acolo este eontrul firii male, Acolo ae aduni toate hogitiile: din Grecia ar, pavoloci, vin gi diferite fructe; din Bocmia gi Ungaria argint si cai din Rusia, blinuri gi coara'si miore si sclavin. Olga ii gr ‘ ici se imbolnivise si ii xise lui: , $i dupi trei aile Olga mari o plinse potii ci gi tofi oamenii, bocinduse amar, gi o lusrd gi o ingropari in Tocagul de veei, Ea oprise ai i ce fack spit funerar; eci avea pe Tinga ea un preot gi acesta'a ingropat pe fericita Olga. Ea a fost ontomergitoarea erestiniamuli in Rusia, dup cam Juceafiral este al soarelai, dupi eum aurora este al Tumined ai Dapi cum luna humineasi noaptea, tot astfel Jocul umni popor pigin, ea si o piatri nestimatd in mijlocul gunoiue Ii, eke; poporul org in gunotul pioatelor, wefiind nel curigat prin sfineul hoter. Ba insk sa epilat in aia stants a otenului, #'a des- Dricat de haina picatului omului de odinioasX Adam si a imbricat pe noul Adam, care este Christos. Tar noi fi vom apne: «BucurS-tey ‘tu care ai adus Rusia Ja eonostinga lui Dumnezed, efei noi suntem ‘incepatul impietrii ca Dumnezen>. Ba este care cea dintii dintee ‘gi intrat in jmparijia eorului. Pe ea o socotese fii Rusiet ea pe ‘ostesbuni, ei dup moartea ci s'a rugat la Dumnezeu pentru Rug Cici eufletele eelor drepi mu mor niciodati, dupi cam epune Solo- ‘mon: De lauda celui drept se bucuri poporul>, ciel amintivea sa -este nemutitoare, ea este eanoseuti de Dumnezen xi de oameni. Uite ‘cum 0 prefuese tofi oamenii cari vid atind neatinse ani de zile mong- Acle ei (ici profetul a zis: «Voi preamiri pe oei ce mi preamirese>. ‘Si deepre acestia a spus David: «Cel drept rimane intro vecinieS ‘pomenire, el nu se va teme de vorbele eele rele, inima aa este pre “wtih ek nidijdviasct fn Damnezeu, inima sa sa fntivit gi ea nu se strilucit gi ea in mij-at ‘lating, Solomon inst zise: . Cici el a apirat pe fericita Olga de dugmanul iu si de uneltirile aavolului. , XXXV. Réizhouele lui Sviatoslay ou Greeii. Pratatal cu Grecii. (970). Amul 6478, Svitoslay agent pe Taropolk la Kiev gi pe Oleg Ja Drovliani, Tntre timp Novgorodienii ven'rd si cearii un principe zi~ ind: , Tar Svia- tolav Io rispunse: Era anume Viedimir find Malugei, intendenta Olgei, si eare era 0: sori a lui Dobrynia, Tatil amindurora insi era Malko din Lube Dobrynia era deci unchiul lui Vladimir. $i Novgorodenii zis:ri I Sviatoslav: «Dine pe Vladimirs. Acesta le spuse: cLaiai-l. $i Nov- gorodiensi Iuari pe VIadimir cu ei, Actfel se duse Viadimir ex Do- beynia, uchiul siu, la Novgorod, iar Sviatoslay Ia Pereiaslaves. XXXVI. Risbolul lui Suiatoslav eu Greeii, Tratarul (911). Anul 6479, Sviatoslay se duse apre Pereiaslaves gi Bulgarii ee nchiseri in cetate. $i Bulgarii iesiri ci oe lupte impotriva Ini Svi toslav gi e'a dat o mare bitilic gi Bulgarit erau oi invingi. Atunct Sviatoslay zise soldatilor ci: «Aci ne este dat «i cldem ! ei luptin vitojegte, fratilor gi tovarigilor!s. $i epre eeari Sviutoslav fu tnvin- itor gi Ink cetatea eu asalt, ziednd: . ‘rimice la Greoi spumindn-le: Am si vin la voi ai cucerese cetates ‘vonetri, precam am encerit pe aceasta, Tar Grecii rispunseri: Nu ssuntem jn stare a ne impotrivim fie; primeste insi dela noi tribut, chiar gi pentru drujina ta si epunefi-ne ciji euntefi, ea ef vi plitin ie caps. Accasta 0 spuncau Grecii ca si plcileacek pe Rusi, cdei sb astizi Greeii sunt plini de ginctenie, $i Sviatoclav le riepunse: Sum 1) Dobrynia. wnchiul Tui Viadionie, In musnele se intilion vorbs slat dobr, bun. 2) Meluge, mama lui Vidi mal, mle. Tn mumele ei ce eepieste cuvintul daw —15 = tem 20,00, gi adause 10,000, cdi Rosi erau numa 10,00. $i Geet. {narmari, 100,000 tnmpotriva Tui Sviatoalay gi mus deterd nick un tribut. $i Sviatoslay porni impotriva Grecilor, iar aoogtin pornira impotriva Rugilor. Cand Rasit fi vinuri ve inpimintark grozav de rmulfimea armati, Tar Sviatdav le rise: «Navem unde eine retns- fem, de voie de novoie, trebuie sf ne luptim. Sina facem rugine Frit ruse, ci ai ne Tsim aie ontele, Dack vom cen nn vom da rusine, Namai deck vom fugi va fi rugine de noi: si na fugim, ci sine jinem tari. Voin merge inaintea voastri, dacé eu ead, linda Ia voix $i soldapis zserd: «Doo va idea eapal tau, ‘apetcle noaotre>. $1 Rusit incspurk Tupta si #a Vilie; gi Sviatoclay a iegit biruitor, iar Greeti o luark, 1a fuga. $i Svéstonlay porn epre Capital, postind fara gi distragind tse, cari an eiimas posit pint in xiua do setiak, Atonel imp Ce si facem, of Iai mu potem si ins impoteivim?» $i boiert fi ispunsera: «Teimi ted daruri, sil iepitny, dact fi place aural gi pavolooees. $i rmiseré aur si pavoloses gin om infelept ciruia fixie: . EL Ini dararile gt or duse 1s Sviatoday. Si fi so epuns Ini Sviatoslaw c& au vonit dela Greci en daruc. $i el tee: eIntroduceti-i nei. Acegia venir, ge inchinar inaintes hui st dlepusert fn faja foi rl i pavolocela. Sviatoaav, fri ak suite In acose dares porunci servitorilor «ii: , Cot ekzieri: multi in acca expedi It se rispuinse of este fil Tui Svensld; ce ripest edlareepre el si ucisg, oct gi el era la van tare Din aceasti est wo inc 0 uri cumplitsin'xe aropolk si Oleg si Svenald spunea merea fui Iszopolk: ePomneste impotriva fratchu tin si ouprinde+i fara, — efct el vrea oe rizhune pentra ial siu (1915) ‘Anal 6484, 6485, Taropolk pomi impotsiva fretelai siu Oleg lor si Oleg i isi intra ntémpinares gi se present dle lopts si cind Iupta fnoepa tre cole douitarmate,Iaropolk birui 1 Oleg. Oleg fugi on ostasit si in eetaten ce ae mumen Veucit!) sf 1m pod condaoes peste gent spre poarta cetifi, Aci ao inbulairt sk 1 Pract, cette in regiunea Drevtiailor—B— s'au impins unii pe alfi in groapk si Oleg clu de pe pod in pri- ‘pasties zur jos mul oament gt eai gel strivied. $i Iaropolk intrd 4 oragul lui Oleg si-gi lui asupra-i dommnia. $i a trimis si caute pe fratele iu, si esi ce Iau eiutat na baa gisit, Atunci geii un Drev- Tian: «Am vizut eri, cum I-au aruncat de pe pods. Atunct Iaropolk Uwimise eh eoreoieze dupa fratele si, $i scojand cadavrele din group dle dimineaja pink le amiazi, gisiek pe Oleg toomai in fund printre cadavre. Tl ecoaseri afari gil agezari po um eovor. $i sosind Jaropolk ne 1a capul Ini gi aise lai Svenald «Uite, acasta a: veut. $i au Sngropat pe Oleg in local acca in ectatea Veuci, gf mormantul a se vede Ia Viucii pink in ziua de astii. Lar fara'6a 0 Iu asupei-si aropolk. Sofia lui Jaropolk exa grecosies, care fusess cig atl su Sviatosay -0 adusese gi ia dat-o de sofie Iui Taropolk pentru frumuejea fei sale, Cind Vladimir « auzit la Novgarod of Jaropolk a omorit pe fratele siu Oleg, s'¢ temut gia fugit dincolo de amare. Jaropolk insi igi agezi la Novgorod possdaici") aft gh a rie ‘mas singur atot stipinitor in Rusia (976—977). XXXVIIL Vladimir ia in cisitorie pe Rogneda, Domnig sa in Kiev. Vieata sa, (978988). Anul 6496, 6487, 6188, Viadimir sosi cu Verogii ln Novgorod gi se adres posadnicilor lui Jaropolk: Atumoi inoopurs si strige, sparseri ipodina de subt ei gii omoriri gi nimenca mu stie, unde aw fost in- ‘eropaji, Pe acoa vreme oamenii n’aveau minte gi erau plgini yolul s'a hucurat de aceasta gi nu sia eS sfargitul séu era aprospe. ‘Astfel e silea el ai nimiccase’ poporul crestiv, desi chiar din aooste {ri avea si fie gonit de afanta cmuee. «Aci, ee gindea in sine eatana, _aci ese locagul meu, aci n'au invijat apostolii gi nau proorocit roo. ‘rociis, gf nu 6a eX proorooul apune: Ei riepunseri: «ln Terusslim>. Apoi ‘eAcolo locuisi voi seum?+ Ei ziserit: ¢Dumnezeu sa mit rinpij nostri gi pentru pieatele noastre ne-a imprigtiat pe tot pa ‘mintal gi jara noastri a dat-o in mana crestinilors. Atunei rise «Cam invijati voi pe alti, iar voi eunteti goniti de Dummezen si prigtiaji de el? Dack Dumnezeu viar fi iubit pe voi gi Tegra voas- tek, nu Var fi imprigtiat prin ri steiine, Agi voi voi ea si nou sit ni so intimple Ia fel? Tn wrmi tr'miseri Greeti la Vladimir un Cilosof care gr ast— 35 = “fel: Am aflat c& au venit Bulgari gi au voit oi te invefo ei primesti “eredinfa lor: eredinta lor insi pingaregie coral gi pimdnul; ei sunt Jai bldstiiayi deedt fost oamenii, au ajuns asemenca eu Sodoma gt Gomora, asupra cSrora Dummezet a Hsat si cada pietre de foo si fa inghigit gi enfundat subt pimint, Astfel i asteapti gi pe ei-zina pieirei, cid va veni Damnezou si judece pe plmint si eX piardat pe “tof eaji fae nedroptate i aivaryese grozivil: Cie aestia se spall in cexerementele Tor gi le bagi in gurS, si le trae prin arbi. invocind pe Miahommed, Tot sstfel si femeile lor sivargese accleayi crime 3i altde gi mai urite ciel gusti mucitia impretnisti birhaalui eu femeia !. Cind a flat aocaeta Vladimir, 4 eeuipat pe pimént xi a zis: «Asta o soihogenies, Ine Filosoful zie: Am mai aflat gi despre ‘ove eX at tosit oameni dela Roma «i vi propovidaiasci eredinja Jor. Credinja lor este pugin deosebité de credinja noastri. Ei te slux {ese in servicil lor divin de pine medospit, adie de azimi, pe care Dommezou nu lea dato: mai mult chiar cl a poruncit ef se scr eased ca pine si aceasta a dato apostolilor gi luind piinea a cesta este trupul meu oare 6e Frings pentra voi2, In acclasi fal a Jat el si vinul gia nia: «Acesta este singele mew al Tegei clei now ‘eare se varsi pentru voi ai pentru multi spre icrtarea picatelor. Ei Inst ie fac aga si mu implinese adevirata eredinfis, Atunci Viadi- rnir zie: cAu venit Ia mine jidovii gt au epus: Nemtit gt Greeti ered in aoela pe care noi lam riatignit pe eruce>. Filacoful rispunse: . Filosoful rispunse 1 ind: «Daci reais asculti, am sii istorisese dela inoeput, de ex Dumnezeu s'a pogorit pe pimints, Vladimir zise: ¢Vreau Ducuros i ascult $i filosofal inoopes of gritiaet aafel: «La inoeput, Dumnezea 1 fcot cerul si pimintal, in intéia zi. A doua zi a feut uscatal care este in mijlocol apelor: in acceasi xi slau despirtit apele: 0 ypare se ridiot deasupra uscatulu, cealalts jumitate 6e retrace subt— 86 — ‘usoat, In sina a treia ficu mazea gi wiurile gi izvoarele gi siminiktu~ rile; in ziua a patra soarele, luna gi etelele gi Dumneseu impodobi- cenil. Cand a viaut aooasta cel dintéi dintee ingori, el mai bitein. din ceata ingerilor, ee gindi in sine gi zine: gi Avel il asculti. $i dupi ce sau dus s'a ri- dicat Cain gi a voit si-l omoare si n’a stiut, cum il omoare, Atunct grid Satan cite eT: cla o piatri gi loveste-I». $i a luat o piatri gi la ‘omorit. $i Dumnezen aise eitre Cain: «Unde este fratcle tiu?>. El Fiapunse; Sunt eu pizitorul fratelui meu»? $i Damnezou zise: «Sin- ‘gee fratelui tin strigh cite amine; vei geme gi vei, tremitira Yoaté Vieafe tas, Adam si Eva plinseri, iar davolul ¢' bucurat gi a spus: ‘Uite pe cel pe care La cinstit Dumnezen, en am ficut «i cad dela Dumnezeu si vite acum Lam fiout si plingis. $i aw plins amindsi dup Avel treizeei de ani si eadavrul ui mu putrezea. $i.mu se pri- ‘copes «+1 ingroape, Atunei Ix porunea lui Dumnezeu sosiri in sbor doni pisiti: una dintre ele murind, eealalti fen o groapi si puse pe cea moarti inliunteu gi o fngropi. Citnd au vizrut accasta Adam i Eva ffeurk gi ei o groapi si bigari pe Avel in ea gi plingind il ingropari. Cind Adam era de 230 ani niseu pe Seth si dowd fete 441 Cain a Tuat pe una si Seth pe coalalti, As fel ¢e inmuljiri omen {ice lifind pe pint, $i ei nu cunostepu pe creatorul lor gi erau d fFrdinafi gi dati Ia tat felul de crime, omorari gi patimi; oamenii titien ca vitele. Singurul om drept in acest neam era Noe; acesta av trei fii: Som, Ham gi Iaphet, $i Dumnozeu rise: Duhul meu nu va mai Himinea deasupra accor oameni, gi zise: «Am i pripidese cee co am ereiat, dela om pank Ia animales. $i Dumnezeu Dommal grii ites Noe: , $i Abraham fieu ooea ee-i porunei Dumnezea. $i Abra: hham luk pe nepotul iu Loth: eici Loth era exmnatal fa gi fiul — 89 — fatelui sin, cici Abraham lust in clitorie pe Gea fratelat «ia Haran, pe Sara. $3.4 venit fn fara Canaanului lingk un sejar mare 4 Domezeu iti Tui Abraham: «Seaningied tale i voia da eu accasth fst, $1 Abraham ee inching Ini Dumneacu, Abrahams ora de 75 ani, cfd « pleoat de In Haran ia Sara cra scarps: mapiratl de acca Asilitate a ey Sata sine chtre Abraham: «Dito la aclava meas. $i Sara lui pe Hagar gi 0 dete birbatnlai ei, $i Abraham se uns ea Hogar gi Hagar imaveSnsirinat gi mis un fu po eare La mamit leans $i Danmeseu a poruncit lui Abraham a ae imprejureoplul at imprejur Sn siua a fa, Damnczeu fines Ia Abrabi gi 1a neaml lui gi 0 namit poporl sia, Dupi ce Isaac ee feu mare, far Abraham tekse 175 ani muti gba fost ingropat Gand leae era de 60 de ani, nfsoa doi fi po Esau si Taco. Esau era rk, Taco {nt drept Tacob saj 7 ani Yenc sia pene fin tose ma ved, gi Laban, unchtal ait, bo dete i puss: ea pe ont mat rmares. $i dete pe Lea, a mai mare iar pentru ova i gt + Slo jestemi mai departe 7 ano. Sion servit mai departe Tani pentea Nabela. Astfdl Inf ol pe cde dou surori ea sofii qt nfecu eu ele 8 copii: Ruben, Simon, Levi, Tada Iachar gt Sabulon,Ionif gt Be. amin; ste dou slave ave el pe Dany Naphtals Gad Asser. $i seria ee teug Sidovi. Cind Tacob 4 fost de 130 ani, se dose @l x familia a, care momnira 65 eflee, in Egipts a tt in Egipt 17 ani gi muri; si semingia sa a stat in robie 400 de ani, Dupi acegti ani neal evreete o's inti g's Inmulft, gi Egiptenit i aeupees on robia Tin acet timp se nlsen print Jidovi Mose. $i 23 tent eposers regeais St nontprinte Ev ‘of copii mou niscuti ai Evreilor. Mama Tai Moise temea de moartea Iui, 1uk pe eopilas i il puse intr'un cogules, il use gil agezi pe malul fluviului, In aceasti yreme fiica Faraonalai ‘Termuthis veni si faci aie gi zirind copilagal plingind, il ridiet, 4i se ficu mili de el iil numi Moise gi] Ini eu sine: Xi era un copil frumos. $i findek avea patru ani, fl duse fiiea faraonului la tatal ei, Cind Farsonul vizu pe Moise, fi pliew copilul; Moise inei, ind il imbritist, arunci regeluj coroana de pe cap gi 0 elles. Cid q viout aceasta un vrijitor gi ektre rege: «O rege, nimicegte pe acest copil, etci dact mu] nimieogti, el vi va pierde tot Egiptul>. ‘Si regele mu-i didu ascultare, ci mai malt ine dete ordin eX mu mai ie nimicigi copiii de Evrei, Dupi ce Moise s'a ficat mare, a ajuns— 90 — a o maze putere in casa Faraomului, Cénd insi veni wn alt rege, mo- Dilij inoepurk ai-] piamuiaecd. Moise, finde ucise pe un Egiptean ‘care rinise pe un Evreu, fagi din Egipt si veni in fara Midian, $1 ‘ilitorind prin pustia a fost invijat de ingerul Gabriel Tespre erea- siunea lumii gi despre ei dintii oameni si despre cele oo san in- ‘amplat in urmk gi despre potop si despre amestecal limbilor s¢ ceji ani a trlit ficoare; deasemenca Im invijat despre mereul si umirul etelelor, despre intinderea pimintalui si despre inyslep- ‘ciune. In urmi fi apira Dummezeu intr'um miriciniy gi i tse : . Cind a venit Moise, Faraomul mu ia dat_escul- tare, $i Dumnezeu trimise amupra Farsonalui 10 pligi; intdia, prfacerea riurilor in sing a doua broagle, a treia yinjari, ‘2 patra mute de cal, # cincea ciuma animalelor, a gasea bube ‘ce ardean, a saptea grinding, « opta Ticuste, q nowa intuneric de tei sile, « zecea ciumi printre oameni. De aceea att venit asupra lor ‘2ec0 pligi, finde’ in decurs de 2cee Tani, aw inecst pe copiti Evrei- Jor, $i pe cind era ciuma in Egipt, zise Farson tui Moise gi fratelui siu Aron: «Plecati edt mai repede de acta. Atunei Moise aduni por pporul evreiesc si pleck din Egipt. $i Domnul si conduze pe cale pi ‘pustiu spre Marea Rosie: si inaintea lor merges noaptea 0 coloanit de for i ziua 0 coloani de nori. Cand Faraonul auzi ci poporul fase, fe puse pe urma lor si ingrimidi Ia tirmal mirii, Cind view a- ‘eeasta poporul evreese, inecpu aii murmure impotriva kai Moise 2i- feind: eDe ce ne-ai dus la moarte?2. $i Moise chemi pe Dumnexeu fi Dumnezen grii: «De oe mk etrigi?. Loveste eu toiagul tau in mares, Moise fica aga si apa se despiirsi tn dou si fit Ini Taracl intrarit in mare. Cind a vizut aceasta Faraonsl, ee lnk dup eis fit Jui Iarael trecuri ea pe useat. Dupi ce slam ureat pe firm, marea se ovine pests Faraon si peste armata sa, Gici Dumnezeu iubea pe ‘erael. $i porniri dela mare teei zile prin pustin si ajunserd Ia Maras faci apa ora amari si paporul incepu si cdtteascd impotriva lui Dum- ynezeu gi Dumnezen ii ariti tn por; Moiso il bigi in apa si apa se Snduleit. In urmi cfrtiri iarigi fmpotriva Ini Moise gi Aron si xi seri: Era mai bine pentru noi in Egipt unde aveam de mincat ‘came, ceapi si paine dupk voies. $i Dumnezeu grit eitre Moise: . $i poparul li ee inching i wit pe Dumnezou. Chiar in Terusolim ineepurk aX uite pe Dumnezen si ‘ise inchine lui Bal, adeck zeului rizboinlui, care este Anes, 41 ui tari pe Damnezeal pirintilor Jor, Atonci Dammezeu incept s% le trimesti profeli gi profefii incepuri si-i mustre pentru necredinga Jor gi pentru idolatria Tor: ei insi incepuri aii omeare profesi findeX erau abituji de ei de Ia peat. Atunci Dumnezeu se minik92 fu contra Tui Toracl gi tse: «Am ici gonese dela mine gi sk chem “alte popoare cari mi asculti, Dack mai pieituess, nu-asi voiu mai ‘duce aminte de nedeeptijile lor. $i a inceput ok trimeati profes aicind: «Proorociti deepre alungarea Ovreilor gi despre chemarea popoarelor> “Mai intai incepu f prooroceasek Hosea, zicind: «Am si fac si fnceteze domia catet Iui Israel, oiu rape aul Tui Israel, Nu voit ‘mai avea mili de casa Tai Isracl, eid voiu alanga si mi voiu des- pin de el rise Dommul, si vor avea ai riticeassd printre popoarer, $i Teremia grit; «Chiar dac ar sta insintea mea Samuel si Morse, fu voin mai avea mili de ei, $i Teremia apune iarigis Astfel rice Domunal: elati, am jurat peinumele meu cel mare, ef de acum inainte numele meu mt va mat fehemat de buzele Fidovilors. Exechil a ‘Aga geiegte dommul Adonai: ¢Am ai ¥& imprigtin pe voi si pe wr- ‘asit vostri in toate vanturile, cei vot afi pitat sancwarul meu on toate crimele voastre; vi voiu goni, gi mu voit mai avea milk de vo. Maleachi zice: Aga griegte Domnul: «Eu mu vi mai plie pe voi cic din Risiet pind in Apus numele meu va fi slivitintre popoares i forice Toe se aduce numelai men time gi jertfi curatl, ciet mare este numele men printre popowre>. Marcle Tsaia xise: «Age grieste Domnul: Voiu intinde mina mea in contra ta, site voin nimi site ‘oiu imprigtia simu te voin maj aduce inapot>, $i in altS parte delagi: «Am inceput oi rise siehitorile voustre, gb inceputal Tonilor Yoastre gi mu mai jin 1a eabbatele voastres, Profetul Amos aise : ‘Ascultafi cuvantal Dommului: eu incep un cintec de jae poutra Voi; casa ui Tnracl a czat gi se va mai ridica nici odati>, Males Thi aise: «Aga geii Domaul: Voiu timite ampra vosstei blestomal Si voin anatemiza eultal vostru si voin nimick gi mu va mai fi ia Inijlocul vostrus, $i multi au prooroeit oi ei vor fi Gonisi “Accstor profeji Dumnexeu lea poruncit af prooroceasci despre cchemarea altor popoare in loeul lor. Tsaia a inceput «ij chemey fgrtind astfel: clatd of o lege va iesi dela mine gi judeeats mea este Tumint pentru popoare, Dreptatea mea ee apropie curind; mintui- zea mea va Veni ca o Tuming si in braful meu ist vor pune nidejde ‘popoarele! Teremia a zis: «Astfel a gréit Dommul: Am si dau 0 nouk Tegiturt easci Tui Tada, punind Legea in eonstinga ea, Eu vreau si fin Damnezoul lor gi ei si fie poporal mow. Tsaia grii: «Cele vehi 4 recat, cele nou le vesteses fnainte de veninea Tor, su fost vite. Cantaji Tai Damnezen un cdntce nous acclora cari im slujese Ii tat pe intreg pimintul. va da un mume nou care va fi binec pags Casa mea va fi numith cask ds mugiciuni pentru toate popoareler.. $i tot Isaia zise: eDomnul va arita bragul sit cel sffnt tuturor po- ‘poarelor gi toate marginile pimintului vor vedea mantuiren del Damnezeul nostrus, David zice: «Livdati pe Dommul, toate popos- rele, gi slivigil voi, tofi oamenit Dar fiindei Dumnezea a iubit pe oamenii cei noi, lea spus <. $i iarigi: «Un ccut, a chruj putere stetea im brajal sku gi se va numi marcle sfitui- tor al ingerilor; mare este puterea sa si pacea at ma are afargits, Si ianigi: «Lath o fecioard va concope si va nagte un fin gi mu~ melo au va fi Immonuel>, Micha geii: , In urmi Tenia a ais: «Ca un mel va fi dus a moat. Esra a spuss “Slivit si fie Dommul gia fatine brayle gi a mantuit Terwsalimal> $i au vorbit gi despre invierea sa. David a is: «Rid'ci-te Dum-nereule judect pimintal, cick tu esti mogtenitoral intre toate por ‘poatele>, i iarisis «. $i iarigts ‘. El pleek gi se fgeaK fn Nazareth, Cindl sta ficut mans gi a in varsti de treizect dle ani, inoepa ek Fock mimuni gi sk propovidaiasetimplriyia ecru, Sig alese doisprezece oameni pe eari fi num invipfoeit ai. $i puck of fack minuni mar, ei favie pe mori, si curcje pe Iepros gt 5 faek aX meargh ologii si st dea vedere orbilor gi multe alte mi- {i marl, dup cum mai inainte presiseseri depre el profetii raid: «PL a vindecat boalcle noastre gi gba Iuat sruprasi durerile i au imas acolo pi ‘Scoali, ia 95 — snonstres, $i a fost bot.zat de Toon in Tordan gi a aritat oamenilor , fie’ ficut age, Aceasta insemnco2K of etrinit an fost uscciune, iar Ovreii lana, iar in unm’ 1 popoarelestriine a fost tous, adeck sfin- tal bots, tl Ove wechnen $i prof au pres of olen te face prin api. Apostoli au invijat in Ime eredinja in Dumnezeu {Sr Gee am prt fait Tor Tomes inten eed fn Snviitura lor, Damnezen a hotiet o 2, in care el are xi se pogoare dln eer, at judece pe cei vii gi pe ext mori gi ok aiepliteasct pe fie- care dupa faptele tale: pe cet drepfi eu impiriita eerurilor, ea fru musefea negtearsi, oa ucurie fir de efargit gi ca vieah veciniek, pe cet plettosi eu chinarile de foc si eu vermii ce nu adorm mi ati gion chin fk de sgt. Chinurile vor fi pentru aceia east mu cred in Dominul Christos: esl ce nu se boteaxi, acela are si ara 5 foes. = i dup ce apuse acest vorho exit Ini Vladimir 0 pansi pe udecata Domnulai; la dreapta ii arti pe oot rept ca merg vet sre ri Jn gn Ul pe ot pity ‘spre iad. Atunci Viadimir suspiai si zise: «Perici sant oxi co Tota espa dar vai doe do ngs. Aton saul ‘Dack vreai sista la deeapta, oa esi drepti, primeste botessl>. Via mir pundnda i seca la inimd, a ie; «Von mai agtepta inch p {n> clei vota ef cerceteze toate eredinfle, Dupi ce Vladimir i-a dat aruri bogate, dete drumut eu mare eins, care era zug or — XLL Trimisis lui Vladimir la Bulgari, Germani si Greci (981). Anul 6495, Vladimir igh strince boierii gi bitranii eetii gi le ee: , Boierit si bi- teint spunserd: «Tu sti, principe, ok nimenea nu eritied co esto al eiu, oi dimpoirivé gi lauds. Dack vresi of fil luminat, ai oa: ‘menii tii: trimited ai corcetoze diferitele cute gi si vaeK cum cin. stegte ficeare pe Dumnezeu>. Aceasti pirere a fost aprobath si de Principe gi de toatl James. S'au ales zece bch injelepti i Tama. ‘nafi gi li s'a spus: , Atunci. pe ‘wiarchol isi chemi clerul, ecebrk solemnitiite dupi ritual, arse ti aie si pute ai rimune cintecele gi corurile. $i, impiratul pleek ew gti Ia biserity ii agent inten Joe spatios de unde si poati veda total; apoi le ariti frumuseyie biserieii cdntecele gi slujba archio. reilor, serviiul diaconilor gi le explicd oficial divin (947), Plini de admirasiune, ei se minunari si liudari acest seviciu al lor. lar impirapti Vasile si Constantin cheminda-i Te ziset: «Dae fara voastri> gi ex mari darari si eu mare cinste Te deters Arumul. Cand ajunseri in fara lor, principele convoed pe hoter! si pe bitrini gi le zise: elati sau inapoiat oamenii trimigi de not; ai 7— 93 — ascultim es au viauts, $i le xise: «Spanofi inaintea drajinei unde ati fost gi ge-ati aflats. Ei zisoe: Am fost mai inti la Bulgari gi am ‘observat cum se inchini ei in templele Jor, anume in moschee. Ei ingi; se apleacd, se ageazi, privese in dreapta ia Tor mu © buni. $i ne-am dus la Germani sim vizut de mai multe ori e:lebrindusi serviciul lor divin in bi- scricl, si n'am vizut nimic frumos, $! ne-am dus la Greci si ne-au condus acolo undo ei se inching Ia Dumnezeul Tor gi nu mai sticamy ack ne gisim in oar oti ps pimant; clei pe pimint m se gleegle nici o atare priveliste, nici o ataro frumusoje. Nu suntem in stare % Vi povestim, dar un Iucra stim eX acolo Dumnezeu Iocuegie in mijlocul oamenilor; gi slujba lor este mai minunati deeit in oricare alti yard. Nu o si uitim niciodati frumusejea acsasta, ici nici un ‘om eind gustat odati' un Iueru dulee nu mai poate fn urmii aX 6 porte amiriciunea. De accea noj nu mai putem trii aicis, Atunci boierii rispunscri: eDack religia greaci ar fi fost rea, bunicita Olga, care era cea mai infeleapti dintre toate femeile, nar fi adop- tat-o>, Vladimir rispunse: , Vladimir aflind accasta, privi spre cer gi zise . Impiratii ausind accasta se bucurara gi de- -eiseri pe sora lor, numiti Ana, pentru aceast® ciaitorie gi trimisork , Vladimir, auzind aceasta ise: «Dac aceasta ¢@ implineste, Dumnezeuleregtinilor este in ade- ‘Vir un mare Damnereus, gs lek a fie hoveat. Episcopal din Khoe- on, impreuni eu preofii principesci, dup ce a dat accasth veste Poporului, La botezat gi indatz ce puse ming pe el, insepu amumai de -eit &b vari, Vladimir, vizindu-se deodsti vindeest, lind pe Dum- zneaeu, vicdnd: «Acum iumai am cunoseut eu pe adeviratul Dum nnezeu>, Iar cind eurtea sa vizu aceasta, mulfi se btezard, El a fost Hoteat in biseriea Stinjului Vasile, Bicerica aceasta ae glseste in— 100 — sin tae honon in mijloal oral, pe Toul unde Khersnienit ful lor, Palatal Iai Vladimir exist ping im sina de stil rid falatal fli SmpSratulai insé indSritl ataruli. Dupi botee Nadine so ett cu prinipes. Unity ria informa, sutin el a botest la Kien alli la Vasile, iar ali aiazea Tar efnd Vlad thie fort hotezt la Kherson, prei an expicat ceding cresting, orbindo astfl: «No te Ties adsmenit de eretii ci exedo ase xi tind: Cree intr'anul Dumnenety tat a tt gi Iai gi al pimintalui ete. gi apois Cres intunol Dummezeu tty care nu este niseat, ntranul Fin care este nieeut, inunul sfant Duh care puroede: tej fingo unit, intra ringusd, deosbite ca nutri porsoane ev divinitates ici ea oc scp fr 6 se im- parts gi se uncste fri el ee amestece, Dumneweu Tatil neniacut ests ocinie; im pateritatea ta, fri incopat, principal i ua tataror Tecrurlor, mai ia vintiyfindeS na exo niseat en Fial gi Sf. Ds cid din el ea nist Fiul insintes tuturor veacurilor, Spsitul stant purcede Giri timp gfe trup. El eate tot Impreunk Tat Fin fi Spire Fil cote una ox Tol ed incopat, el nu oe deoacbegte de Tal side Sf. Duh, decit of a fost nafs Dual eats afant: din rnstura cael seaming un tall gi ou Fil gi el este veeinie. Tatil are paternitatea, Fil flalitatea, Spiriul pureederea: eed nhl T bu treoe tn Fax eau fn Spit, nich Ful fn Tall va Spits il Sp Til in Tath ur Fin; Snail Tor sunt neachimbate, Nu want tei Gumncssini; am este deeit un singur Dumneneo,ofel dummnescines ‘ete una in tei peroane, Fil a venit prin voinga Tala ia 5 flat pentra mdatairen oamenilor, din elnul Tate, Fi ined piriseascl, pentru a se pogori, ca o simiingi divin’, in simul curat fl unel fecioares a primie apol un trap en vial, acaeat er cove: {i judecaté gi ta profdcat in Domneatu intrupat. El #a nbseut prime fro minune fit en fciria tet mame of aufere, Ela enfert nick turbos, el achibee, ch tmmformare, i a rime oten o2 © foot. El a preheat in even oo xm era; cl primit chipal unk ob adovira, au in sparen, nemenes ou noi i tote, in afar do pleat Gel din yoinga maa uiout, din vin x fliminat, prin ving = t inetat, prin yoinjs ano euferit, prin voinja a8 oa temit, prin oinfaca'a mart ou adevirat, seman apaenfi g tonto euerinolo tele ou fost naturale aderdtee, omeneet. Ela Lat ok fe ritiguit pe erwoo; el a suferit moartea, des ena nevinovat. El a fnvist cu tra- Dil ee, a dient Sn coro fd afi veut potexicime, El ¢'a ro ferst la dreapta Tatiulu iva venj din non ou glore ek judeoe po = 101 — si pe morfi. Cum el .'a iniljat cu trupul si, va veni tot eu trupul iu, Pe Hingi aceasta rocunose un eingur botez prin api si prin spirit; apropiinduamk de prea afainta impirtiganie, ered ef este ade- ‘viratal trup gi adeviratal singe. Primese datinile Bisericii gi cin- stese icoancle eele sfinte, Cinstese sfantal lemm al crucii gi toate ccrucile preoum si sfintele moagte gi vascle sfinte, Cred de asemenoa 4n gele gapte coboare al efingilor piringi intre eari cel dintiiu a fost a Nieea, format din trei sute gaptezeci piringi, cari au blistimat pe ‘Arius i au propoviduit credinja cca adevirati si firi de prihani. ‘Al doilea a fost Ia Constantinopol; el a fost format din o sul& cine zeci de piringi casi au afurisit pe Macedonius ce ae impotrivea -dumnezeitei Sfantului Duh gi au propoviduit unitaten Trinitisii. Al treilea a avat loc la Ephes; el a fost format din dou sute de piringi. Bi au anatemizat pe Nestor gi au propoviiduit sfingenta Mai- ‘ci Domnulai, AI patrulea sobor « avut oe in Chaleedonias el a fost forma’ din gace sute treizoci de piringi. Ei au anatemizat pe Eutychie gi pe Diosoor gi au propoviduit ea adeviratul Dumnezeu 4g ct adeviratol om pe Domnol nostra Tisus-Chris'os, Al cineelea 6o- thor a avut Joe Ia Constantinopol; el era format in 0 suti saizeci -einei de piringi, Ki au anatemizat pe Origen gi Evagriu, Al gaselea ssobor a avut loc Ia Constantinopol: el era format din 0 suti gapte zeci de pirinfi. Bi au anatemizat pe Sergiu gi Cyr. Al guptelea sobor a avut Toc Ia Nivea; trei sute einei zoei de pirinji au blistimat pe cei cari nu cinstete jeoanele. ‘Na primi fnvigitura Latinilor; gtiinga lor este plini de gre- soli, cici ei in'si in biseried fri ai Ingonunche inaintea icoanclor. ‘Ei stau in picioare, se apleaed si dupi ce s'au aplecat trag 0 eruce ‘pe pimint, o siruti si dupl os eau ridieat, se yin dropt in eus, Ei -airuti deci eruces aplecinda-se, fn urmi o ealek in picioare. Dar, -spostolii n’an invijat aceasta, ei dup obiceiul lor trebuie si sirati -eruoea care este ous, gi trebuie de asemenea ai siruji gi ieoaneles fei aes, evanghelisal, lea zugrivit cel dimtai gi le-2 trimis In -4i, dupX cum ne fnvati Vasile, icoaa aminteste chipul original. Tn afari de aceasta, et numese pimintul mama Tor, deci, dack pi ‘intl este mama lor, ceral le este atunei tati; clei la inceput “Dummezen a ereiat ccrul si pimintul. De aceca so zice: «Tatil -nostru carole esti in ceruris! Deci daci, dupi pirerea lor, pimintut este 0 mami, de co seuipayi pe mama voastri? Voi, prin urmare, ‘Ta inceput © sirutati gi apoio murdirigi, Odinioari Romani, me fioean aga; ci nau parte Ia toate soboarele; ei veneau Iy ele dela— 102 — Roma gi din toate diocesele. Astfel la primul sobor in contra lui Arius, dela Nices, Sivestra a times din Roma episcopi si preotis Athanasie trimise dela Alexandria; Me'rophan trimise dela Cons- tantinopol: atte ej igi imbunitijeau eredinja. La al doilea sobor, Damagus veni din Roma, Timothew din Alexandria, Melotio din AmtiGhia, Cyrill din Terasalim si (din Constantinopol) Grigorie: ‘Teologul. La al treilea eobor venir Celestin din Roma, Cyrill din Alexandria, Juvenal din Terusaim. La al patrulea, Leontic din Roma, Anatolic din Conatantinopol, Juvenal din Terusalim. La al ‘incilea sobor, Vigil din Roma, Eutychie din Constan'inopol, Apot- Tinarie din Alexandria, Domain din Antiochia, La al gasclea sobor veniri Agathon din Roma, Georgie din Constantinopol, Theophan din Antiochia, Petre cilugiral din Alexandria, La al gaptelea eobor, Adrian din Roma, Tarasius din Constantinopol, Politian din Ale xandria, Theodorct din Antiochia, Hie din Terusalim. Toti acestt prelagi aduniinducse Ta un loe eu episcopii lor au formalat credinja- Dupi al gaptelea sobor Petro cel Gangav veni la Roma eu sli, puss mina pe ecatuml dela Roma gi strict credinja, dupt ce se de de eounal din Terusalim, din Alexandria, din Constantinopol st Antiochia. Ei turburari toath Italia, eiepandind difevite invisi- turi. Ei nu mirtarisese o singuri confesiune de eredinyi, ei mai rmulte, Gici, printee preoti, unii elujesc neavind deeit 0 singurk femee, alii vind gapte: ef se deos'b:ve uni de alii im mai multe privinje. Nu te inerede in invifitura lor. Et inti plestele pentru Dani, si nimic mu este mai riu decit accasta, Dumnezeu ek te pi eaeei de astfel de Iueruri!> (988). XLIIL Distrugerea idolilor — Botezul poporului rus (988). In urmi Vladimir, cu impiriteasa"), eu Anastass gi cu preotit din Khorson, dau moagtee sfantului Clement gi ale Tui Phoebus, seo Jarul sia, precum gi vasele afinte gi eoanele cultului, Zidi 0 bise riek la Kherson pentru Sf. Toan Botezitorul pe o ridiciturs ce 0 fica in mijlocal oragului ca piméntal adunat din timpul asediuh sf acoastt biseried ge vede gi astizi. Gnd plecd de acolo Ini ex sine do asemenea douii statui de arami gi patru cai de aremi cari si acum. ‘ai existi Inapoia Sfintei Maici a Domnului; necanoscitorii Ie 29 cotese de marmuri, Ca dar de nunti pentru prineipest, el resttub — 103 — Khersonul Grecilor gi se intoarse 1a Kiev. Cind a ajuns, a dat odin 4 se doboare idolii, Pe unii ia thiat in buciti, pe ali i-a aruncat fn foe. A poruncit ea Perun ai fie legat de coada unui eal si sk fie ‘tarit de aus in jos de pe Boricey pink la Ruciai; gi puse doispre- zece oameni ea ei] bath cu bastoane, nu doar eX ar fi oreaut oi Jemnul ar fi simpit cova, dar pentru ca sisi bati joo de demonul care, subt accasti formi, ingelase pe oameni gi pentru ca sl pee depseasei pentru ingeliciunea aa, Mare egti tu Dosmne, si minu- nate eunt faptele tales, Teri era cinstit de oameni, astizi iatd-1 bat- jocorit. $i in vreme cel térau deolungul pardului Ruciai pani la Daipra, pieiint plingesu dup el; clei mu primiseri en tof sfin- tal botex. $1 dup cc Law tis, Laa aroneat in Dnipra, Tar Vad'= rir epuse servitorilor: . ‘$i etfel a fort luminat gi Vladimir gi fii ici el aven doiapreztee fii: Vioeslav, Iaiaslav, Taroslav, Sviatopolk, ‘Veovolod, Sviatoslay, Matilav, Boris, Gleb, Stanislav, Pozviad gi Su- dislav, El agezii pe Vieéslay la Novgorod, pe Iziaslav la Polotek pe Sviatoslav 1a Turoy, pe Taroslav la Rostov. Cand cel mai in vest, ‘Vioeslay, a muri? la Novgorod, ageai pe laroslav la Novgorod, pe Bo- is Ja Rostov, pe Gleb la Marom, pe Sviatosav Ia Drevliani, pe Veevolod la Vladimir), pe Mstislav la Tmwutorakan *) gi zise Vla- ‘imir: eNu ¢ bine ca in apropierea Kievului s% fie aga de pujine cetitia, de accea el riick eotiti intirite pe Desa gi pe Vostr®), pe pe Sula*) gi pe Stugna*) gi aduni oameni amici 1) Vladimir, cette in Velyai, rpedinit de principat. 2) Trutorakan, cotate Hingt marea de Azov, reseiagt de principa:, ant spits 3) Vostr, fluent in stinga Desnei 4) Tribe, aflacat is stings Dai . 5) Sula fluent fn stings Daiprulu, in reglunea Scveianilor. 6) Stugne, fluent in dreapta Duipraly— 106 — ‘+ printre Sloveni, Kriviei, Ciuzi, Viatiei gi ficolonizi in aceste cetiyi- ici era in rizhoin eu Peoonegii gi ee Iupti ou ei gift invinse, XLIV. Expeditia lui Vladimir in contra Pecenegilor. — Fundarea Bielgorodului (991). Ani 6497, 6498, 6499, In urmi Vladimir triind in religia ereg- Ain, se gindi si zideused o bicerici de piatri pentru Sfanta Fecioars. “Trimice deci % se caute architecfi in Grecia gi incepa zidirea, Dupk ‘ce biserica a fost terminati, el o impodobi eu icoane gi 0 ineredinys uj Anastasie din Khorson gi alcse preoyi din Kherson ca ei slujeascs {in ea, $i o inzestei eu tot ce adusese din Kherson, eu icoane, eu vase biseriongti gi eu cruci (989-922). Anul 6500, Vladimir fundi ceta'ea Belgorod si 0 coloniza eu ocuitori din alte cetiti, si aduse aci mult popor, cici tinea malt 11 aceaati eetate (991). XLY. Razboiul cu Pecenegii. Lupea dintre un Rus si un wriag (pecenes. — Agesiimintele si darniciile lui Vladimir (991996). Anul 6501. Vladimir pore impotriva Croagilor gi dupi oe a fntors indirat se pomeneste en Preanegti de dincolo de (rit) Sula, Vladimir merge in contra lor git intdlnege la Trabeja, lingi un vad unde esto astizi Pereiaslavlal. Vladimir era de o parte a riului, Pe- cenegit de cealalti parte si nici una din cele dou armate ma in- driznea ai toed peste fhuviu, Prineipele Peoencgilor veni pint la ral, chemi pe Vladimir sii sie, eTrimite pe unul dintre oament 15i si eu voiu trimite pe unul dintze ai meis ei se vor Iupta im- prowni si dack al tin esto birnitor, timp de trei ani mu voiw mi usta rizhoi cu tine; daci ini va invinge al mou, atunoi ne vom lupta tei ais. $5 ficoare oe intowrse Ta ai a, Vladimir docinda-e fn tabi, trimise cra ea care ak viea ak 2 Iup'e ox Pecenogiis? $i nu sa gisit nimenea, A dova ai veniré oitri Pecenegii, adueind pe omul lor gi mimenea dintee ai nogtei mu 30 presenta. Vladimir ineqpu si se mihneasel si trimise im toatl ar~ anata, Un bitrin veni atunef Iingk principe si ii zise: «Principe, eu ‘am un fiu mai mie, acai; acl am venit cw ali patra si el a rimass din copilivia sa nimenea n'a putut ai birue. Tat ai il cert, ead el tibiosa o buexti de piele; ate el ee supirl impoteiva mea gi cw annie sale rupse piclea in bucltis. Principele auzind aceasta se icdnd: «Nu e nin | | | | —10T— Ineuri $i trimise numai decit «i caute pe Linde, Tl aduce la principe 4 principele ii spuce tot, El fi rispunse: «Principe, eu nu gtiv, dack ‘mk pot miaura ou el; si fin pus la inoersare: «xu se giseste cumva. pe sci un taur mare '» Se gisi un taur mare gi puternic~ i dete porunci sil indirjeaed; ea pus pe acest taur fiare rosit fi dete drumul; animalul tree pe ling tinir care il prinae gi ii ‘multe piclea en atta came, ofl puta finea cu mina, Atunet Vla- Aimir fi rise: «Tu poti si te lupfi cu acost Peceneg>. A dows zi, Pecenegié venirk gi incepurk ai strige: . $i dup ce sa rugat, el grii astfel: ‘eDiruese accetti biserici a afintei Maici a lui Dumnezeu a zecea parte din averea mea si din cotitile mele. Apoi serise un blistim $ fis biseried zicind: «Dacl cineva ealeX acest jurimint «i fie bliat ‘mato, $i aceasti dijmi o dru; lui Anastasie din Kherson gi in ao2cagh 1) Persians, wrap pe apa Trubefa. Nestor face ati o confuse. Oral ns: semciat 1x 993, ef este un oraj mat vechin, Eximologis nn este probabil CCeonicarel « iteeboiotat mak multe fragmeate de cronci, unindule firk dix ‘cerning, Hee L. Lege, op et fon