Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • c1 Bulai Roluri de Gen in Tranzitia Postcomunista 45 74

    Caricato da

    Mirela Aburlăciței
    10 visualizzazioni15 pagine
    fggffs

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    fggffs

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    10 visualizzazioni15 pagine

    c1 Bulai Roluri de Gen in Tranzitia Postcomunista 45 74

    Caricato da

    Mirela Aburlăciței
    fggffs

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 15
    4 awa mua ‘in care active este mai putin convenabil sb angajeze 0 femeie tna in vf errhieiorganiatonal in compara coun birbat eu pregitre simile 9 vats denied. Exist iste 0 probabiltate foarte mare ea aceafemeie $8 ibs un cop in primi cine’ ani deta absolvirea une insu de n- ‘vijimant superior, dei doi ani firms pierde rxpeetiva anga- jit din cereu de devvie si responsabilitts, timp in care exe obliga a plata une pin consitente din salary la psirarca postlui Doi ani pentru dinamica sistem privat din Romd- nia fnseamnd foarte mult, Mulji dine patron sau adminis testo inca in aceasspriving8 de foarie multe ori lege. I phus, din punet de vedere moral, 0 femeie cu copii mici (pénd Ja irs jeolad, sau chiar mai rz) ate nevoie de mai mul timp liber, care 3 fe dedicat fae si eopiilor, simp Hiber care in economia privat din Rominia presypuns orestrin- gete a timpuli expandat de ler, KOLURI DE GEN IY TRANZITIA POsTCOMUNISTA _48 IIL. Rolul femeii in societatea romaneasci Societatea dispune, in procesul de structurare a roluritor sociale, de 0 serie de mecanisme si mijloace necesare fntr-0 prin ctapi construct rolului social si apoi mentinerii sau ajustrii permanente a acestuia in fuetie de dinamica soci ‘ayn ansamblu. Modele valorice, pozitive sau negative, mo- dele de succes, valor, permisivititi si iterdiei, practici so- ciale sunt transmise gi,;ntrite* permanent, fie prin veetori Ue socializae primara (familia), fe prin instituiie eu rol se- cundar, dar permanent in socializare (coala, mass-media,in- stiupile de muned ete.) Figura 1 ~ Scheme structurdiisfnionsti roburior de gen. Semmes SOCAL Tae |i ss = Inregut nosra deers de culegerea deo, nine cepetre pores de a dou sri de feb de bk 46 ANA nuuat 1, Care sunt determinanfi valorici, cultural social care {determina definitea rolurilor sociale ale femeilor in societatea romaneascé, in particular, care sunt modelele valorice domi- nate in socictate iin ce misurd televiziunea prin emisiunile cu target predominant feminin intiresteo serie de valor cul turale in definitea rolurilor de gen? 2, Care este ierarhia imporianfei publice a rolurilor pe care o femeie le performeazi si care sunt vectofi ce stabilese structurara diverselortipur de ierarii de rol pentru popula feminine ditert «) Determinani Biologici ai diferenpelor de gen Definijia clasicd dat genului prezinc& cla rolul determi- nanjlor biologic fn structurarea gi funcyionatea rolurilor de gen. Definija prezint& genul ca lind madalitstea practicd de performare si modelare socialé a sexualitafii,Diferenfele bio- Jogice, sexuale stau la baza diferenfelor de gen, isi acestea din urmad sunt mult mai complexe si puter euluralizate. Nu re propunem si discutdm indeaproape problema diferenjelor biologie intre birbati gi femei, acestea find obiectul altor ‘ipuri de abordiri, Dorim insd si amintim in debutul analizei noasire c¥ la baza rolurilor sociale se afli o serie de diferente naturale ineluctabile, care argumenteazé parte din diferen- jele sociale. Din acest motiv considerim cd primul pas in analiza ori- clror diferenge de gen irebuie si fie cel al intrebdri privind _gradul de normalitate @ acestor diferenje. Lao parc din acest determinany se va face referinjd pe parcursul argumentajei rnoastre ulterioare, de aces considerim oportund precizarea Tor in acest moment. Ne referim ls diferengle sexuale eare de- termini mod direct roluridiferte fn relaja sexual, cu im- plicayi importante fn structurarea rokrilor de gen, sexualitaten MOLURI DE GEN IN MANZITH pasTcoMeIsT’ 47 fiind una din principslele yi primele zone de reglementare so- cial normativa, In al doilea rand, aver in vedere diferenta instinetelor dominante la batbati sila femei. Dacé instinctul sexual este unul dintre instinetele fundamentale ale baybatu- hui, femeile se definese prioritar prin instinetul materitii, sexualitatea fiind un mijloc de satisfacere a acestuia, Aceste iferenje de instinete primare de baz structureuz’ diferente semnificative de relujionare fhire bSrbai si femei, preeum si de relationare intre cele dowd sexe gi mediul Inconjuritor. Corelet eu aceasta diferengi de instinete primare este dife- Fenfa natural de abiliiji de eomunicare intr barbayi si fomel Capacitatea empatict a femefi, determinats de instinct $1 situafia ueiei si maternittii, determina o sensibiliae si 0 comunicativitste (ma ales in ceea ce privesic comunicarea ‘on-verbali) semnificaiv mai imporant. Instinenal mater {determin atenfia gi reacfia biologica mai importants a femei- lor de a proteja copii gi cdmimul, De aici so teniaye fireaset, sporiti a femeti cate spatul familici gi un mod pragmatic, sintetic de a trata situapile familial, mai ales de tip proble- ‘matic. Toate aceste,date biologice” sunt evident modelate si remodelate cultural, ins ee constituie in mod universal baza diferenjierit intre rolurile de gen. 4) Determinangi demografici ai diferentelor de gen Alinuri de baza biologics, stractura demografic a popu- lait funcyioneaza de asemenea ca dat natural pentru 0 so- cietate la un moment dat. Din acest motiv, in analiza structu ini rolurlor de gen in societatea romneasea, incepem prin a remarca o serie de particularitiji demogratice. Din datcle satistice ale Recensimfntului populatiei din 2003 aftim Populayia feminina a Roménici este estimat Janivelul anus 48 ANA nutar |i 2003, 1a 51.25% din populaia ari, respectiv aproximativ 11.112 000 de persosne. ibutia femeilor la nivelul a dows coordonate de re- ‘analiza diferenjelor sociale (mediu rezidential si virsta) pe principalele medit rezidenfale evidentiazA o serie 4e caracteristci importante. Pentru grupele de virsté cuprinse intre 15 149 oni se constatio pondere semnificativ mai mare 4 femeitor din mediul urban in comparajie cu mediul rural Ponderile pe medi rezidentiale se egslizeazl pentru grupa de virstd 50-S¢ ani, iar mediul rural dete pondere mai mare Pentns populagia feminins de $5 ani si peste, Cu alte ewvinte, ‘mediul rura}, in comparatie cu mediul urban, din punctul de vedere al populajiei feminine, tnregistresza un grad de imbit- twinire semnificativ mai accentust Diferenja de pondere statisticd inire mediul urban gi me- iul rural are menirea de a explica, in parte, diferenjele sem- nifieative inire profilul atiundinal/valoric ce caracterizeaza femeile din mediul rural in comparagie cu medil urban, da ‘ori diferenei semnificative de medie de virstéintre cele douit medi ezidenjale Graficut 5 ~ Modetarea pepulapiel feminine pe grupe de vir #1 medi de rezidenté fn amut 2003 ROLURY DE GEN I TRANZITIA POsTCOMUNIST. 19 Distributa pe virste a populatici feminine, a nivelul anu- |uj 2000, prezinta fhuctusii semnificative ale generatie’ de 35, ani, din punctul de vedere al volumulyi, fapt datorat in cea ‘maj mare masurd politicilor privind avortl inijiate in 1967. Pstrarea unui trend etescdtor pind la nivelul varstei de 20 ani rat faplul 3, in Romania, o pare semnificativa s populajiei feminine este populatie tindri, de tip urban, eu perioau de educate si socializare primari in whim ani ai socialism -afectati in procesul de maturizare de schimbirile sociale si valorice din perioada de tranzifi, Graficul 6 ~ Distribusia pe virste pentru popalosia feminins estat Ta nivel mule) 2003 fn urban. ©) Structura valoricd si normeniva diferentiat Istria comund a socializirii si schimbitile perioadei de tranzijie par a fi orientat, dacd nu in aeceasi misuri, cel pupin ‘n aceeasi directie normativa de definite a rohurilor de gen, att bitbatii cit gi femelle, Analiza diferenjelor semnificative de medie inte femei si barbati (ANOVA) pe o serie de varia- bilele din Barometrul de Gen’ arati cé principalele diferente Statistice semnificative se grupeaz8 in tei categori distinete: $0 ava nutat Violenfa in cup, sill de viata, satistaclia general gi rapor- tarea la rolurile de gen, Tabelul 1 ~ Anatica sewnificarie’ deremetor de meat | (ANOVA) din perspeciva geht emit selec sunt ee enra care nivelit de semmfcofe al testa med ste fu 0.05, ceea ce anuleond variant pteze de ral" | Tet Bist] Ferei | Six | Ghid de ee VIOLENT TS CUPL [Dee a fost wend a) eae ma mc ese etme | a91_| 260 | oon | itm in gospouiis dv. fo wn aie mt ied dota cit de des av avat loc | 1,88 | 2.35 Joon | metre sta ame so in gosposia dvs Ta ata Media me Joracuestesersaamue | 236 | 204 | 0] mmira In goeposia te Tawar Patera mich ldosanycaededesauavat | 19 | 218 | o.00]* mara los amon? : In pospodina ve Ta ulin Nae ma mick dot, de des au avat toc | 1,85 | 2,26 000 | "maivar separa ine ope pence Tt sospodia a, lot any, ct de des au avat oe | 2,08 | 2.53 |o.00 ‘am T Riedie mar wich insult, iajurda? | scan I i lcrae cerca 8 | adie earar serena Malena wT ate) 49 | 433 |oo1 |i ia gosposura is, akin edie ar me soi an cit de des au svutioe| 1,80 | 216 | 100] maivar SATISACTIF-GENERALA in general, de viaga de farnilie. T Mtedie mai mick ee emionr ast] 527 | sos | oo [a ma (continuare fn pagina 81) AOLUKI DE GEN fy reanzipt4 posrcomuNistd St furnare din pagina 50) (ci de mut suey de edie mai mic sjaratenad a fumiies | 2,10 | 200 | ns |r mma lav Sins mama] de eae | TAT [TSS [OOT | Mee wat wie eal wl ow? = a emai TNTERNALIZAREA ROLURILURDE GEN Sumi se na de acord eu Medie mar wie amet e8 eho sus ma | 203 | 233 | aon [= airman lapis) conduct deoit fem? Sine wa node soon ew Rede vas ed trai ex baeorl ete 139 | 002 |=stimaiv espa amis? up pices om ROS Rede a ee feria hale sii wee] 135 | 147 | 001 |= fiat atl [Pariipuen Teor Tati mare Icon ar snfien 2a | 248 | nou |=sntier inne Tuer a bine su nH? Paticipates ferelori vps paie aeteng erate | 225 | 259 | 900 | Medic moi mick Inte sana = inde ane Insime dea analiza separatfeeare din cele tei grape de itemi, care difereniaza semniicaiv ine fem gi barb la rivel general in Barometrl de Gen, am doi si remareim fap- ‘ul ef door 302% din tema introdugi fm snalizn diferenjlor de medic, pe sexe, au un indice do semnifcaye eae si permit anularea ipotezsi de nul. Cu ale cuvinte, doar o teime din cei peste 60 de items introdusi fm mnaliz8 diferenyazA semnifea- tiv inte fomei i bltbay, in cadral unui barometr dedicat i ferenirilor de gen. ‘Acest prim rezultat este poate ea! mai surprinztor, deoa- eee aratl 4, in majaiatenaspeetelor surprinse de Baromo- ‘nul de Gen, barb gi femelle av partermurisimilare de a- Porare,nivehl diferenfierilarconcentrindu-se dear fn cfie- ‘a zone probleratice. s2_ava una ame put 1, Violenja in cuplu ~ diferenyi de gen Graparea itemilor la nivelul acest factor de diferenjere rat ch percepfia si dectararea de cde femei a incidenjci viow Jenjei casnice este mult mai mare deed in cazul bitbatior att {in privinja violemei efective cat, mai al simbolice in privina violenei Explicaile acest Apt sum multiple In primal rind ete ‘orb fd ndoials de agresvitae net superoar a bicbay- lor. Violen cupla generat de bitbai este un fenomaenso- cfal eae persist in Romina ators unui model de ra d- fiir, aga cum vom vedea din analiza media cre urmesza, in care rolul de victim al femei est intr chiar propus ca pane a rol social, dr i door lps de preocupare a organismelor legislative penn reglementarea urd aces- tei probleme, In prezent mi exist o institute de contro asta ‘alu cate sf urmareasc® sisi ponalizezeviolenja in fai, suficient de performant ints product o sere a rae violeneieasnie. Nu exist, pe deat parte, nici un spriin mediate semnlicaty, ag eom vom vedea in aati medi, care st alenueze din amplitudins imainil prezonel aces fenomen, Semnifcatiaitemilor gare se gropnz’ in jun ie olen in cup, n nai dferenelorsemnfiaive n- tt bib gi fem, este pretabil lao srie do abe de ex: plicai In primmul rind, studiile care au incercat si masoare nive- Jol peticolui la care un indivi este sopus in difeite meats uzuale de vai demonstreazd cist petra brbt, et pene ta femel sau copi, ease reprezinl loc el mai periculos in socierjile moderne ocidental,probabiltatea dea f agres. indifeent de gen in propia eas find mult mai mare deci probabilitataa de af atacatnoaptea pe sind AOLUNI DE GEN I TeanzipH4 posrconuvstd $3 Din acest punct de vedere violenja cases in Rominia ste mull sub cotele pe are acest fenomen le inregisreazd in multe din trile occidentale eu eare de obieei ne comparim, Daiontéincrcituni festive pe care medial familial are, sic evident cA in acest miu deseateareatensiunilor gi es- caladarea conficiclor este mult mai des inilnité si Ia cote ‘mult mai inal deci four-un mediu de mune’ obignuit. Dile- renja de medi prezenat anterior, din care reese clr situsul de vietms al femei,seexplit si prin foptl & la nivel so- cial exist tradijional un nivel de tolerans mai mare penta acest tip de agresivitt, si anume cea a soqui impotrva so- {il sia copilo. Exist in majorttea cutturlorelemente de folelor (proverb, zietor pide etc) ce legitimenzk sau crese sadul de tolerany fat de acest comportament. Nu putem faa sl nu precizim o8 dferena de medic in acest caz se da- ‘ore fi altor factor, Sondajul de opinic este un instrament oficial, ce face apel la conti public a persoanelor incr- vievate Pe fondul defini tadionale a roului bebatului in compaate cu femeia, despre care am diseutat anterior, bar- tatal este mai putin dspus si declare c& este victims intr-un confit casnic. inal dolea ran, in cazul violeneisimbotice, exist odiferenjsemificativs a agresivitii accepate de ci ‘te bitbat prin compari cu cea accepiatl de cre femei. Ca tendinf, bibapiutlizeazd euvint, sintagme sau gestri viow Jentedestul de des pemtraa-gimarcao anumitépozife, de obi- cei de auontateformald in aja membrilor familie, de multe cri fina ini graviatea sou agresivitatea acestor gest 2, Stil de viatd ~ diferenya de gen Varibille gupate fn categoria stil de viaj cuprind de ‘apt dud iar de probleme. a primul tind este vorba despre consul media, fn care se remareko diferenp semniticaivs St_ava notat ine arbi i frei, nal doin end exe asocit o varibil ce are in vedere comportamentul de isi Freeveniacensumuli media ma pone fascias, dupa pirerea noastr, cx un nivel de informare diferent, toma pera cho serie de variable ce misoart chiar gradu de in- formate fn probleme publice na megs difereme de mo= die seifienive, Diferenta de frecvent ca ce legaté de petrecerilecasnice, sot in relief in primul ind diferente de erceprie a timpuli ber ia aetivitir desfqurate i time pul hiber. In ps, intervie si ctineia inte foevent sd rat, Absterea de mecie sesizat in cazal consumli 1 este aust de ponderea mae a femeilor in varsté din medial r= sal, care aun consum tv mul ai set eet populaia fe mini de acecasi vars din wan, In ceca ce priveste cone suml de ire intr-adev,femile cits in msi mies misurd Zine gi pera majoctatea din ele sunt produse eu 0 tent snasculind important, st in cea ce privet problematica sbordat, ct sin privini still de abordae a problemelor. Consul mai soz de ziare al femeilor ese fn mare pate supliit de un consum semnificativ de revise siptimnale lunare, dedicate msjoritar acest categori, La nivel presei patem vorbi chiar de o separate de gen a tipurior de publi cat umalistice, sepaare care se manifest’ sta mule din ye tile occidentale ca urmare nu att a problemelor sociale care ar interesa in mod dierit fem s baba, ia tipula de sbonlare tn fant de impact, pentru cele dou gen. Cae cuvinte, diferentierea de tipuri de publicarii (cotidiane, sipti- inet, are), fn este primele a vm public mascalin moi mar, elelalte-un pubic predominant fern, mu insarind neapratc fem sunt ma pin neresre desire pte, sconomice, mondene ears apt into, ss cA hap na int interes de everimente mandene, de grins sau do design ierior,subiect pice pentn sitimnal i lunare. BOLL) DE GEN Is TRANZIPLA vosrcosuousté SS Sigur, exists la nivehul wematiciio diferenjiere, ins® este {important 5 tipul de abordarejurmalistied, Astfl,revistele m1 capacitate de a transmite o informajie msi estetick dees ria- rele, de a uza de fotografi de 0 bund calitate, de comentari si aprecieri mai aprofumdate cu alte cuvinte, de o calitat jur- nalistid si stilistic& mai inaka, Diferemja opiniilor privind petrecerile eu prieteni, in ea ral familie, pare la o prinss vedere surprinztoare, Ne~am aj- tepta, in virtutea unui pattern cultural al stereotipurlar de gen, «sf-vedem ci birbafii declaré intr-o mai mare misuré decatfe- ‘eile astfel de evenimente, dat find faptul ef am putea binui cf sunt initiatori in asifel de petreceri. In acelagi timp, de~ clararea acestortipuri de activitai ar putea aduce si un plus prestigiubi lor social ‘Situafia inversi pe care o reliefeazs datele necesito se- tie de explicaii, In primul rind, nu trebuie s& omitem tenta peiorativs la care se preteazé intrebarea, flind din aoest mo- tiv greu controlabild din punctul de vedere al erori de opera- tor. fn al doilea rind, aga cum se observ din analiza diferen- jelor de gen pe medi rezidentiale, aceastédiferenys se accen- ‘ueazil fn mediul rural, datorité pe de o parte perceptici net diferite ine batbai i femei ceca ce inseamnd ,petreceri eu ‘béuturd gi ume mul si in al doilea rind detorité regulilor Aliferite {nie urban si rural in ceea ce priveste normativtatea ospitaniii, O vith a primarulu, a seeretarului de la primirie sis recenzorului, eu ocazia revensimdntului, poate treee ime- iat Ja nivelul opinici exprimate de o femeie in mediul roral ‘oamen mui si bauturl mult, pentru c8 nor ‘ese do ,a omeni cu battura pe strdinii care iti tree pragul porii. Riualurile de strbtoare, colective, eu ‘eazia difertelor sirbiter! sau evenimente publice sau private sunt de asemenea mult mai des inulin In mediul rural dect {in urban si mai profund interiorizate de etre femei, care #0 S6_ANA HULAL tun gen de responsabiliate special in astfel de evenimente, ‘comparativ eu baba 3. Satisfactie generala — diferente de gen Diferenjele de Gen sesizate in Barometrul de gen, Ia ni- velul satisfacjiei generale, aduc in discujiecateva probleme. Se observa clar cd, in medi, in Romfnia femeile sunt mai ne- ‘muljumite de via de familie gi de situnyi lor material deed barbapi. De ce si fie nemuljumite de viaje de familie, ind tocmai aceste este, aga cum am arStat mai devreme, medi! In care ele activeazt i asupra clruia se eoncentreaz4 fn cea rai mate masur8? Toemai din acest metiv, am putea rispunde Atenjia sporit a femeii pemtea viaga de familie determin m2 doar sesizarea elementelor pozitive, ci io tare mai intens 1 evenimentelor negative. Tendinga femeli d= a ideatiza viaya de familie, de a avea un standard din ce fn ce mai ridicat, att pentru ea, eft si pentru ceilalhi memri, accentueazl nemaul- yumires, Ca tndins, femelle tnd se spor Ja viqa de fami: Tie: mai degrabs din perspetiva unor standorde pe care si le ppropun, deceit din perspectiva realitai ef ‘ry ef rolul lor in familie include neeasta sta ‘Aga cum vom vedea din analiza media, normatvitate fe- mii in familie si standardele familiei pe diferte dimensiuni 1coperi cea mai mare parte din spatiul tv din carul emisiuni= loreu target feminin, Televiziunea, ca mediu de comunicare, reflectd i inlireste aceastlcaracterstic§ de raportae de tip ,standard™ femeilor la viafa de familie ‘Nemuljumirea fa de venituile personale are la baz di- ferenjieri semnificative la nivelul veniturilor ine feme si birbaji. In medie, asa cum von vedea si din analizele care ‘urmeazd,femeile sun sit mai prostplitite in poztisimilane, ct si msi puyin prezente decdt barbatii pe piaja fore de STUDIL DE GEW POVERNE| 5-8 AOLUKE DE Gry IN TRanzinia posteoMusT’ $1 mune, Diferenqa de venituri intr femei si binbaji sti la baza acestci nemuljumiri in cea mai mare mésurd. Intre Femei gi ‘rbot exists inst si diferenje semnificative in ceea ce pri- ‘ste nivelul mediu de educaje, Aga cum ne araté si analizele transvorsale efectuste pe baromettele de opinie publics, din ppunctul de vedore al educafieifemeile sunt semnificativ mai putin progatite deett barboyi, Ia nivel de medic. De ce atunci mu imervine acelagi gen de reacjie ca si in «azul veniturilor, propria edueatie fiind mai bine apreciats de femei deett barb? Un posibil rispuns, asupra cdruia vom sai reverse referé In diferenja de presiune social si psi- hologicé in cazul celor dows tipuri de ,echizti sociale": bani si educajia, Din punct de vedere social, ea i din punctul de vedere al standardelorfamilii, presiunea pentru educatie a fe- meilor este mai mics decat cea a deyinerii de venituri abso- lt necesare independent faa de barat. Educayia apare, asa cum vom vedea si din modolele mediatice propuse, rarcori ca presiune socials pentru fem, jar atunei cind este menjio- ‘8, educayia apare mai dograbs ca un back-ground general, decit ea un mile de objinere de status social mai inl 4, Perceptia asupra diferenfelor de gen a rolurilor sociale ‘Aceast categorie de diferentiri de medie este ee™mei teresanti din punctul de vedere al analizei noastre. Vom spe- cifica la inceputul comemarilui referitor la acest subiect pro- blemole morodalogice pe ears le ridic4 analiza acestor item ‘in prinval rind, orebuie st remarcm faptul c8 acest calup gra= ppeaat jiemi care solicta acordul persoanelinterviewate cu 0 ‘firma Orice proceden de acest tip este influengat de efec= ‘ul de moralitate, care intervine in relajia de comunicare in- tre intervievat si intervievator. Pe deo parte, intervievatul are sana munar ‘tendinja de a da un rispuns dzirabil din punct de vedere so- ial, msi ales dae propoziyiile care ise pum in fs a 50 foe- ulare standardizaté, arhicunoseura de catre subiect. fs al doiles rand, si operatorul de interviu are tendima implicia in intrebare de « sugera in parte rispunsurile, Este ca $3 cum am solicita acordul eu proverbe sau zicator, care circula la un -snoment dat intr-o socieat. Prin comparaje, dact am intreba populajia Romaniei, n= lu-un esantion reprezentativ, daci este de acord cu afirmatia cine mu are batrini si cumpere™, probabil rispunsuile fae vorabile vor fi net in favoarea celor negative, ceca ce nu dé seama deloc de o atenuare a diferengelor inte varste sau de ‘yreun gen de tolerant mai ridicata sau respect al generafilor sinere fais de cele mai in varsta, Cees ve prezinlé primele re variabile din cadrul acest factor al diferenfeiroluilor de gen este, dupa plrerea noastra, mai degrabé nivelul de circulate 1 unor sintagme. O analiza din perspectiva vieunui tip de dis- criminare este la acest nivel nepottivit, mai mult, observ ch birbaji, in medie, consider in mai mare misurS c& ima- rea femeilor in politica ar fun Iueru bun. De asemenea, bar- ‘batii considera in mai mare misur3 decdt femelle e& inate facestora in afacer ar influenfa in bine acest sector. Dack ana liza din punctul de vedere al discriminari este nepotrivit pen ‘my acest factor, din argumentele mai sus menjionate sere dem c@ barbatii sunt, dimpotriv, cei care susin dveptrie fe ‘meilor in mai mare misuré decdt ele insele, asa cum reiese in item prezentsi? Sigur cB, dacdtrecem de o analiz8 genersla, slobsla, cum este cea pe care 0 desfigurim’ acum, ptm ati sma cd exist categori si zone sociale fn caro toleranja $i chiar ‘suport barbjilor ful de afirmarea social femeli sum mari, ‘5a cum pulem afirma gi e8 exist® mari zane sociale de intl ‘anja. Inte cele dowd tipur de itemi exist ins o diferenier. Primi au In vedere volori pe care se hazeazs o structural crore nOLCRD DE GEN IW TRaNzryA posreomuvusy’ $8 hried, pent ca ceilal st vizeze permisivitates. In eeea ce pr- ‘este toleranta de intrae intron sistem (politic, economic), Dirbafi, asa cum am vizot, sunt mai permisivi decdt Femeile Pemmisivitetea implicé inst si un sentiment de superioritate, un ascendent pe care esti convins 8 ila Esti permisiv fnt-o privingl sau alla si pentro ef sti ci ma {e simi ameninjat in pozita pe eare 0 ocupi (vezi valorile de poziionare) de acest gest. Asadar o posibila cheie de inter- pretare a permisivitigii masculine a diferite valor care yn de emaneipares publict a femeii const, la un prim nivel, tocmai jn subtextul convingeri basbafilor cf au un ascendent social puterie, 8 stipinese regulilo in suficient de mare misurs {ncdt si fie minim afectati de propria toleran ‘Acest confor al toleranjei are Ia bazftocmai constienti- ‘ares diseriminari de etre sistem a femeit gi tendinja babe ‘flor de a-sipisrm un stars privilegia. Diferenfele de medic :mentionate reflect, din aceasta perspectivl, un tip de rapor- tare de pe pozilii superioare a bitbatilor fade femei, simi- lard cu aitudines pe care © are un grup social ce se constien- tizeazd ea majorita fade minortiile cu care conviciuieste Ceea eo vom remarca, fn analiza emisiunilor ty, este e& aceasé ascendenja social a barbailor este asurnet side cite ‘cea mai mare parte din reslizatori acestor emisiuni. Datele analizatearati ci at ca tematic’, eoncepti, edt si ca mod de desfisurare propriu-zis, cea mai mare parte din omisiunile dedicate femeilor se definese asemnitor emisimnilor pent 1minoritiile nationale, din pica inst fri a ajunge la per« Jormanjele de realizare sau de audienj ale acestora. $i aceas- ‘apetia c& majoritatea femeilor fie mu se simt minoritare, aa ‘cum ne aati datele prezentate anterior, fe ma gsesc nimic in- teresamt fn temarica acestor emisiun, chiar dacf sunt tacit de cord cu accasté situate nual ‘Axe de structurare a perceptiei rolulni de gen Din punctol de vedere al analizediferenfelor de solu sociale inte bisbaji i fem, aceste moment de .neconcor- any ideo problems fundamental privind wlizarea son- dajului de opinie ca baza de analiza a diferentelor valorice care fundamentcaz diferente de gen in stractararea roller sociale in ce const accast problema? in eadrl focus-gnu- purilorreluarea unui dems similar (ase cere aordul fj de 0 serie de afirmati org cunoscuto privind raparurile dine barb i femei a eos in evidens un rezutatineresant. Desi { final rispunsurileerau consonant, fieare gen se raparta fnréspunsuri cu totuldifert a problerd,willzdnd argumente din zone diferit. Inmebay ind, spr exempt, dact sunt de cord ch niierea unui at sexual este datoria brbatulu, att femeile ct si birbeyii au fost de acord. Intrebati daca sunt de acord ca si femcil 8 intieze ace sexuae, de asemenca max Jitateaintervievailor, indiferent de gen, au exprimat opin pozitive.Aceast situafieprimestel un prim nivel expicayile ‘si argumentatia prezentate mai sus. Inst remarcabilé, in ana- Jia calttivs, compara cu eee cantitativs ext suctura a= ‘Zumentaiv $i motivational a acelor dou eategori, Barbi, aproape rd excepi, au Pout ape lo normativitate gene- ric, exterioar, care Ie impune un ol care i presupund niin: ‘iv stipes suai, volonariat, dominare femeii, Apa Ja norm sila coletviai restrictive a fost permanent in rin ul barbajilor. Ce-arspune priteni,eolegi, fai, soyia dacd ‘ar affa curva el nu el este cel cate domina sexusl relays? Jn general, pentru birbai aceasta era o nom cu caracter in petativ si general. Acceplateaexespjci de norma avea me- nirea de a intr acest ol de devzie gi iniitva fad de cae se simjeau obliga ROLURI DE. GEN IN TRANZIPIA posrooMUiusTA 64 Argumentee femeilor in justficareaacordului iceau apel {in primul rind la experienja Tor de vial situatile particus {are, la problema confortului afectiv si sentimental, la norma- sivittea ce impune acest gen de comportament barbatwlui, al crui orgoliu este bine, pentru suecesul cuplului s fie prote- jt. Dacé barbayii au decodifieat prablemele legate de actul ‘sexual ca stdnd sub semnul prestigiului public, emeile in ma- joritate au tratat aceast problema din perspectiva unei morale ‘aingriiti, a matericii, a caracteristicilor paniculare ale ie- clrcia din situaii. Accast diferengé argumentativa ntre bt- bats femei sidicdintrebari privind gradul de adeevare a in- strumentelor de cercetate la diferenfele eale de gen si a ca- drelor in care efectiv se manifest discriminates de gen. Din aceasté perspectivi cel pujin doua cadre problematice merit toatl atenfa, Inprimul rand, este vorba de diferenfa pe axa public-pri- ‘vat in tratarea diferitelor probleme care afecteaz’ femeile gi birbati, Caré sunt problemele publice si care sunt problemele private ale femeilor? Se raporteazi femeile gi bSrbatit in ace~ lagi fel a problem, chiar de interes general, pentry a putes {i vorba de un procent din populate sau in cadrul acelui pro- cent definit statistic avem mecanisme motivationale total di- {eite? Care ese legdturaintrenivelul de prohibitie si zona de raportare tn diferite probleme fn cxzal birbajlor tin cazul femeilor? Rispunsul la acoste intrebari depiseste mult carac~ ‘er interesului pur speculativ, Bl este important din punctal ‘de vodere al anaizei diferenjelor de gen toemai din perspec- tiva aciiunt i poiticilor publice care se dorese a finite Spre exempla, pentra ane pitta in situatia prolematied descrisi anterior $j relevati in eadrul focus-grupurilor efec= ‘uate in ceea ce priveste viaja sexual, experience, proble- rele, dificultiile intampinate la nivel discuyiei,fereile au ‘mult raai putine testietii, vorbese cu lejeritate despre aceste 2_ana uuat cri gi chiar manifesta o bucurie a discuici, Au nevoie ins ppentns toate acestea de un cadru mult mai intim deeds birbati, deo serie de elemente de discurs $i ambient care si accen- tueze earacterul privat in care se desfigoard dialogul. Prin comperati, birbati aduc in discuie mult mai multe elemente prohibitive, © mare parte dintre acestea tin de implicaile ‘publice pe care le-ar putea avea problemele apanute in viata lor sexual. Ca gi pentru femei, sexualitatea este o problems ‘cu caracterintim, atenfa ins fata de implicaille publice f= ind mult mai pregnant, Asa cum am aritat, in compara cu iba, atenjia femeilor ede spaful privat este in mod tradi- sional mai mate, existind o presiune cultural mai eecentuatd| in aceasta privinjf. Zona privatd a femeii este mai cuprinzi- tare i mai intens reglementatd, Dar mai mult, orientarea tr digionalé a femeii cite spajiul privat eu preponderenfl cre- dem 8 aduce un ,fitru" important in rispunsul si mai ales prezentares multora dinte probleme. ‘Una dintreproblemele care se ridici din aceasté perspee- tiviestetocmai oportuntatea ulilizirii mijloacelor publice de comunicare, aa cum este televiziunes, pentru discutarea, ana- liza unor problematici si fenomene care sunt percepute ma- Jovitar ca aparjiniind zonei private, i tocmai din acest motiv ‘mu pot si primeascé, asa cum este de asteptt, decal rSspun- suti sau abordiri teme, nediferenjate din punetul de vedere al genului, Dact, aga cum analiza focus-grupurlor o indie, problemele privitoare la sexualiatea femeli Iuzie, materni- {ate sunt considerate de eltre femei probleme eu caracter in- tim, euce mijloace puter identifica stuctura problematicd ge- nerall in aceste domenii si care poste fi modalitatea gi sansa 4d reusitf abordri Tor publice? Care este sansa ca femeile si rlspunda altfel dees dezirabil Is probleme ce jin de eau zaele care au generat confictele in familie, de satisfvetia so- xual, de reljile extrsconjugale? Ar dori femeile si vada Ta [ROLUAL DE GEN IN TRANZITIA posTcoMUMISTA 63 televizor femei care nase, sa care st Te prezinte igiena ncee- sori in timpul Hiuzii, sau a menopauze’? Sunt intcbii la care smomentan nu avem un rspuns. Acestea sunt ins intrebaei necesare pentru a aduce © perspectiva nous, in acest moment, demersului snalitc, comentaillor gi anslizelor efectuste pe Ualele de monitorizare. Definiri unei probleme ea public sau privat, a moda~ litate structural de raportare lao problem, i se adauas sin alt gen de diferenj: cea a nivelubi Ia care este trataté 0 pro~ bens: nivel general vs. alyel individual, ‘Aceast diferenj este direct corelatl eu intensitatea oxci {de raportare generals lao problema, determinaté de interesul ppecere o femeie sau un birbat 1 au fafa de problema respec~ ‘ivi. Pot trata femeile gi blsbatiiproblemele legate de rol gi ormativitatea acestuia fn acelai fel? Analiza focus-gruputi- lor scoate in evidenjé un rispuns negativ la aceasta intrebare. CCerdndu-le s8 argumenteze Rispunsul afirmativ Ia intrebaren .Suntei de acord cu afirmatia c& «femeia este responsebitt Ge sindtatea familieio™ blrbati, in comparajie cu femeile, au agus pusine argumente, de ordin general: femelle au mai multe informayii medicale", .aw mai mult experien} me- dicalé, derivats din ingrijiren copilor®, ,2u 0 freevent& mai imate a relajiilor cu diverse instinyii medicale"). Argumentele aduse de edize femei in spriimul acestei afirmayii au fina, in _majoritote, de exemple gi eferr la experienga lor de vigy, 1a cadnul specific al familie fecteia, Structura motivate’ a fost, de cele mai multe ori, de tipul: da, sunt de acord, pentra cu stu ce boli are fiecars, sti exact ce medicamente pot si Je dau gi ce nu, de unde pot si le cumpir, cunose pe far~ racist din carter, cunose local medicamentelor in dulépio~ rildin baie, am mai mull ribdare cu vei mic deci sojul ma ima sper asa de repede de situatile neprevizute ete." 64_an wutat ‘olumul argumentelor si al situatilor motivationale des crise reliefa foarte clar faptl e8 femeile respondente erau in ‘mai mare mésurd ineresate de avest subiec, in comparajie eu bibait si au ofert elspunsuri filtrate prin raportarea di- reciila propria persoand. Aceeasi affrmafie pentru barbati a {generat un mecanism de raportare Ta © norma cu caracter ge- eri, pe cind peniru femei a insenanat o situate de joc de rol, Ue transpunere int-un rol social concret. ‘Aceastf doua axa de analiza problematic, din perspee- tiva demersului nostra, pomeste de Ja intrebarea se sim fe- eile o categorie social in aceeasi mésurd in care acest Iver este intlnit la barbati?", Pot fi realizate cu succes emisiuni pentru femei care si trateze generic probleme feminine? Da- tele de audienfs atat peniru diferite rubric din presaserst (ex. -fubricacittorlui, ,spundem asculttorilor, ,povestir ade- vrate’,testimoniale de orice fl ete), ets pentru emisiunile se televiiune dedicate cazustci particular (arma, ,Sur- prize, Surprize", .Din dragoste") au demonstrat o inelinayie special femeilor pentru povestea individuals, pentru ma- ‘uria unied, pentru elementele care particulrizeaz# un ene faqs de alu ‘Temele specific feminine sau cu impact mare la femei ‘sunt ratate mediatic prin intermediul acesti paradigme indi- vvidualste. Sigur, sunt si teme masculine tatate de citre bi ‘ati prin intermediul acchuiagi mecanism. Spre exemplu, Jack am intrcbs barbatiin ce masuri sunt de acord ca trecerle de pictoni si fie semnalizste cx culor fosforescente, modalitatea| de raportare ar fi cel mai probabil de asemenea individual, Fieeare gindindw-se la mlsura care Lar afecta acest luera si 1a ca lao problemi esteticd de ordin general Importanja axei individual-colectiv fn analiza rolulu in- stinujilor media rezidd toemai tnr-o serie derestriyi de con- sirucii care si implice performanjs. Asa cum vor vedea,uti= HOLUR) DE GéN IN TRAN wostcomuNisT’ 6 lizarea acestei axe de clire media, constient saw intutiv, are fo serie de nuange care deterioreazi mult sansa de succes. In- a ane Mais ma [aural am {a6 | “maiden ae ep Tae at Opal SOTA GT fe tineh een et at | 19 | mai opespe patel soe “a Pate rte, rode cle rs. canosiei czar de femel care | 1.90 | 1,79 [pt poneverid si [i gospodii dn uni ova, ‘Medio wa ier ‘Medi mai mick sicancosnioe ante, vas | Saar ee Medi a Esc di aks a cera awe meoas?” Li | 1a |=mine TNORMATIVITATEA ROLULUT SOCIAL Samia su Ge nord eu sfirmajia ‘Mei al eT [barons srt mateapabiist | 123 | 1,3 | =m spree [ondues daetfmcile? des [Surte sau ou de acond cu Ta | Medie war mice lt femele sunt vane ea la | 19 | 1,37 | = mai aprospe [suse su este webs oe” ded Soni amar de acord cu af ‘Meche wa er lk femeie amt prea ceopste ea 1,33 | 1,18 |= mai sproope [rebule gospodueys jou nal aa dean pen pos de eanduete? Su aut de aord cu sfirmeia Wet at eT le femelor lees fied dewmarh | 1,70 | 1.58 |= mal apeoape responsi ads (contnuare in pagina 67) eontinuare in pagina 68) ana nu (ware ain pogina 67) Ci de desc ean Mediema mick Ci dee aaa OT [| Metie ar mice TREPREZENTARTATE Caspar oo bbe, Fee font mal terested trails. | 2.26 | 242 cai ‘Mie mal wick Compartiveo RES = pra? Wate ict s.a7_| 190 | = ma pracsce Copa en aT edie ma mick lle! ol 126 | 121 | “ms alte SATISFACTHE GENFRALA CU VIATA CEE ma ante heme] Neier ce de el iment? 1.98 _| 215 | “tai neni Cede min sane SS tiem satel fri 10 | 203 | “ira nemulnene TNTERDICTE api pares Wve pros ar Wedie ma S fret meee sau leatass? | 147 | 1.19 | tenting mae mre des Ce paw ma Sap ee Metie ma ict cae mu sun lett ep 210 | us Seren asi does uns? vere rots (Ce prea ave spre em ‘ee mat ier eae au eu opi eka aap | 163 | “piece proase sion esl” Factorul ,mediu rezidenjal, introdus ca factor de dife- renliese la nivelul variabilelor de mai sus, ullizeazé definitia administrativa consacraté pentru cele dou tipuri de localiii Accasta definitic administrativa nu se suprapane fn totalitate Aefinifei sociale, daiomtéFaptuluic& decizia administrativa mu ‘Iva intotdeauna in calcul nivelul real de urbanizare al unei localiti. O mare parte din oragele mici si medi pot fi asi- milate mediului mara, daed se jine seama de gradul de dez- voltare $i d= modcrnizate al acesiora. Mai mul, atunci cit vorbim despre cultura traditional, luebuie si avem in vedere owns ve cen fy reanzrfs rosrcowuntsri 6 fapul ck aceasta ma se eferé un mod propriy de structure valorcd si normativa tipie medivlat ral. Medial rural se defineste predominant prin cular traditional, ist aceas Stratego valorick are un grade cuprindere mult mai mare, dfinind in male car chiar zone socal importante din m= dle urbane man Reamintim de ascmeneac& ifornele cultural eviden- at pent cele dou’ mei rzidemiale sont dotorate i un nivel ridicatdefmbtrnire in zal populate rae, prin com paraie co cen din medi urban, © a dus restrefie care in- fervine in orice tip de anaiz® cantata, pe bazainsrumen- telor date, refer la numrl lita 6 tem care pot fi ‘rod in analiza care a roful dea conta o imagine, fis a pen dscric tony amimanyt clementele care 0 compen. Citea diferenfelor senmificative de medie ini cele dowd medi coat in evident efrovaaspeie. In primal rind, aga cum se observa factor de difereniere sum mai maul deeitin coal difeeaelor inte bzbai gi femei. Cu ate ex sin, elementle do difeeniere tne medi rezidenale, cel putin din pnctal de vedere al volumhi, sunt malt mai re= Tevant,definiteri noma vaore entra oll social al f= ret n cele dou’ tipu de medi Dac arf si exprimim sinttic relate tes dei roa semnifietv a medio, lo nvell popu Feminine, pe modi reridentsle poem evidensia urmitoarele aspect T_Unprim vector dedifereere ese Tegat de pereepia supra cisitoril, Elemental definitoriu penis ctl csto- rin mein! rural ese legtimarea pubic a relaticicaT st millocease’ legal materiaten, Coe ce contbuie tn ea ma ‘hare mir la rincin une ewe, neuora trains, ‘sue aparijiacopilor. Urbanizareaaduce restacturareaprio- rialor Ta nivel families reefinirea aspectler cate de- termina stabiiatea marijului: compatibilittea educational, a proximitigi de sas, compaiblitate sexual gi ieliatea CViolenja easnica directa saw simbotiek rural, a nivel opinietexprimate, este semnificativ mat ridicatd decit in mediul urban, Acestafimatie trebuie amendatt cu urmétoarele consider. pil rebuieinat sama de fat e oll pe eae femeia fn mod tational a in gspodiri, relia cv cop, perspecivaasupa edvea- tii, obligniviile de inteinre i ingrifre « animalelor, «reed pent femsin dn medial rut mai moe oportuniti de violent, evo feevera mai mare dec in col bib. (0 femcie in medio raral bate ztnc animale, hiar omar psi de cre, sa animale pradtore extemal ma bigs 1 co viol simboica went in munca ev animalele ‘considers mult ma normal ilzarea corestil fixie in e- area copilor (de me oi dato ips de seratvsvia- bls). Pentrs fica in mel ral volenja are salt regi, are un caractr cxsnic,simbolic, mut mai accent dee n az bicbatui De slfel, ele dad tpur de viler, cea ‘misculnd ee feminins sunt df de compart la vet

    Potrebbero piacerti anche