Niccolo Machiavelli Curajos ca un leu, viclean ca o vulpe. Leul infrunta capcanele, iar vulpea ocoleste haita de lupi “ty,Niceola Machiavelli Principele luaducere de Nina Fayon Eelura Antet© Bditura ANTET XX PRESS, edacior: Simona Petin Tehoredactor: Aurelian Antelean Coperia: Ton Nastase reseata waducereroprdive fx rift dap edit Of ae iso Bol, Maal, Reo Si ptt at tn Vl ISBN: 973.636.0016 UL FRANCESCO VETTORI, PREA ILUSTRU AMBASADOR AL FLORENTEI PE LANGA MARBLE PONTIFICE Roma ‘Pro itastre anibasador, harul dunonezies wu a facta iiodat bse arnt, Spun acnstadeoarece mi se prea mc asf pert, dar ‘ch agin bundointa duminenvonstr, true af ist ieee nla oveme fr aan sre, tar ex md intrebam de wade ar putea st vind word acest. Si din toate price care tnt rece prin mine, anu cn in sean deca prea putin, Nava wna ea mat staruitoare, Slanuoe cé Boat al inctat demi sere pentru cw sar fispsona ‘afi xan bun pstritor al episoltor dumseavoasr Bu fas stiam ei aleinona in afar de Filip side Pago, at ct aceasta ar depinde de mine, nu le odzuse Am redabéndtt cera din bundoninta demneavoastro dati cu serisoarea di 23 ale luni tent, i care “nt brew fri 2 uid et de ordonet de cuonpanst ud dept Fenclia publics e care v ave inden me estes continrt tot ast, deoarece acl care roman a propria ui ins penta Snistew ator oer poa ted Ensush far dela ciel nu priest a sohimb tie o vecwnastnt. Si, intruedtsoarta wea i acd total, ete ine st 0 sim sfc orea, sist denparte sis nu o tabu i et wt Jil, sh aslptos wromea nd wa ing si eamenior st fara ta ‘nd or ee ceva tune va tre! pentru duminecvonsb sei agi oateneal is vgheat! ma mult la toate ior Bextra mires plee ‘de cit, de ta tard, ih spur: até md". Descamudaté, sind av rdspunde cw acecastbundvoint®e care ria ardiat, wu et sd vd erin in oceastéepstalé a mca despre altceea dec despre viafa pe care ‘duc dacd vt soot cea este atl ind mrt So shinbaticw 1 dmencaroasiri, 201 ft mun a 0 fc ‘Slaw la ar, de cind mi ssa intdmpla cel crv cin wrmi, am rua fst Ia Florent nit doudzet dele, dace ten toate (awe lo, Pod acum am edna strat cu mda mea; md sextam inainte de 03 face aid, pregéteam betioarele wnce cx cle fontra pins driest pornean cu legit de clei in spinare de reams ‘idomea cu Geta nd se inapoia dix fort cw cavtile li Amfivion;4 Niceold Mechiavel ‘rindean ce! putin do tual scl mult gas, Tot ta septembrie, ‘sta om feu. Pe ur, joaea aceasta, aga cm ena eo, alas parc ‘in onzicinne si cobiennité pont mine, a iceta, spre preven ‘mca de rn, iar care se viata mea ocuo, spn ind. Masset de inineatso dtd ew soarcle si ma ac into padure a mca pe care ‘am fs $0 fae. Rimi acolo timp de deud ceatwrt, s8 dd ce 90 ‘wort eu 024 inainte si sma slau pusin de vara cw tater de lene, cave mere au ede o icin fie inte ei, fe cu clit wn vee deal lor Ci priveste padre accosta, as ave sw spun o line de lncruri wostime care mi saw intdmplat aici, 3h cu Prosi din Panzano, si ow alti care soiew din temele acelea, Frosino, cu adeosebire, a timis dupe iva sidnjené de Somme, fark cept spioie simi; arc a fost covba de plata, a vr lent oprease cece ire: Suna ci le avea de primit dela mine de acu patra ani, edd am Bieri a joul decir tn casa lui Antonie Guicciarini. A inecpnt i facto: eoiam st invinovtese be rsd hate, deacrece el sedusese sia lemme penta celal: talem Clavannt Machiavelli {ned in nora a mist ae cus ns nsdn, Batista Guceiardn iligpo Ginori, Tommaso del Bene $i alt eéfva de la oras mia ‘cent fecare cite wn stn tocmead edn bitea vinta acta de a miaaanoapte, Bi lea fait atti; timisei nual aa Tomaso, are a ans in la Forenta po jumtete, pena cé de ncaa Inedveat 9 of, si mewasta, si sluice, s epi, de pared ar ost Gabiomrra joa, cd lim prewn cu biel cure aja la melanie sdobocra Boul cu main. Asa ined, véedind de parteaeui era cstige, ‘cam spus celortalt cd wo mai mn leme; din pricina accasa sa suptva pe mine cu ttt nespus de on, mai cu dsoscbive Batista care 8 sncotste si pe aceasa drop wna dint nenorucivile ce sau aba peste Prat Dupe ce isan dur. abet lau ive, fa de ct mek dine ‘nr toca mew wide am intns pases iltoare de pris asarisamn cu mined cart, un Dante, wx Paravee, su wel intr poet acest, ‘nomic, ca Tibl, Qniai afi citese despre batter de raga, inte acesten ti ane aamnte deal mele a3, ins n eb fldeute, im pete obucaid ds oreme, ls pol dm md att pa han; ai sla tiles ex coke sane In trecer, le ce vst de prin locurile oy acule ucrart fit smi insio in inte 0 alto sbi itl fel deciuditeni omenes. Siac vines ora rival, Sonsoare cate Francesco Vetter 5 enc, laoatt eu tot ai mie, mndne din acele bweate pe eare le pot ‘ana aici, cas asta eta, sin patina e care i om, Lar up ce ‘am maicat md Dap la hana ses de obi! pe han, sot ‘ici se mia at wn mice, wn morar, dd ecritor Ia eupioarele de ‘rami, Cu acest tl pied vremea presse tt rete il, ued cnt sau dnd ow aaruril, si tnive wo se ied nemearate eértur gh ui, cw sorte urte oi rit de sist; iar de cee mai multe eri amt se aw te hart pent x ban, de me aude luca fcr de la Sion Casciano, cum tpi svg, bn acs! tind fu mrliri, jan seta creer de mucega sat vrs amarad pentru sari rea pe ‘are 0am, malemit nd cd md lovee tn chipul asa sie, poate, ‘tnd se va rig de cee ace Cand se faz’ seara ma incoer aca intr camnera mea de ‘cra, in prag tepid de pe mine hina de toate aille, ci plind de noo’ sit, imi pu vesminte reget ide carte. Imbrdeat ex se ‘uve pentra aceasta, pdsercin strvekilelicagur alecamentor de deat; find print cw dragoste de ci, md satur cw acta hr cave ohm este facut pentru mine si pentru care mam maseut. Nu mi rasinee 0 vorbi cu ci sia intreba de cawaete faptelor tor Jar ei, ‘omenia for, bmi rispund; eveme de patra ceasuri mu simt miei 0 Mlctiscala, wit orice mabive, nu md tem de since, iar moartea me ‘sper; sunt ew toa iia meat tondrésia tor. i, intrwedt Dante sowune ci intsloge ria stra ceea ce ai Eales eet fh, om ‘mica fnserinat cele ce am adnan mint din. acest lng conserbire ‘x e am aledtuit o cdrtciea De principatibs, in cary, pe ei ft, ‘mi adncese in engetaremacestarkncru si disent despre ceea ce este tm princiba, de cde fri sunt acest, cum se dobanese. cum se bistreaa, decese pier. Jar dact vrodald wa pldent ceva din edie aimicurt am seri, atwact ick sovievea aceasta wu ar treba’ seed ctisplaca. Uni princi, dar mua ales uma prineipe now, ea ar ere SG fle bimevenits iat de ceo fachin Mail Sale Giadiana. Pippo Casaveechia a went oe wa putea sé vd vorbeasct in parte xi despre ‘morarea tsi, si despre dsculite pe care eam avid cw el asubra ei, ca toate ed mar fac adi’ 0 desdvirest fn flul cum este ers rea maritsambasador, afi eo ca en si pisesc aces fl de vit sis vin rien denencavoasird? Vor face neapirat era acest; ‘dar acum am de faent nist red, pe eave in ga3espedandn fe vot termina. Ceea ce ma fae si sta in cumpand ete fap! cd se af6 Nicole Machiavelli ‘colo Soderini cw at tu, st, da o3 vend, asf neva i mdi dla sick Lid isl vorbese, ucru pentru care ma fem ca intoarcere, sr dea si ered et ia mine acs, sin chim a trag dea dreptel ‘a Barely ci, desi guvermut acesta are tee trainice fina area seem de nimic lasuen este now, side acta hbmulton Sunt destni ‘are isi dau aeve cst de toate scare, penta fila et ow Pagole Lirtni, av fi gata sa bag pe ovcine la ricoare si, be deasubra, ar ‘nai vrea sca singur incurs, Kogud, seutiirmé de aceasta jied, fi ven si wd, i timpal arial, aceasta meager, Am slat de vorbi en Filipe desire aceastheitieicd a mee, dacs ‘ste bine so daw saw mu, sf dad, hata sh a dan, ete bine sd 0 duce insusni sau sd 0 timit. Ma gindeam 38 aw o daw, pentru ci Giuliano, cine sie, nici nare se. cileasi, iar Avdinghelt 0 50 Se smandreasci ecw aeastwltineé steneal« men. Nesia fu care ma fi si care md impinge dela spate md fademena totus 8 a da, c ii pripcdese santa si miltd oreme wam si mai pot tri aga, entra ed sirdcia md tnjseste. I afar de aceasta, as dor ca acest Alomni Medi st incenpa si: ma floseasci ain nox, chiav dada 138 car pirtre Ia incepuds dacé po wrml nu as revsi sh te cdstig bundvoinla, sf nespus desupsrat pe mines dae’ accastecaricieh a ea ar fetid, sar veten cd cei cincisprezeee ani, edt ay ivitat ara de a guvcrna, mu bam petvecnt nick dovmind, nick piersind ramen; si avicine ar trebi si fie dornic de ave sla de cineva care a eistigat exherienta pe cheliwila alii, lar de buneredinga mca ‘uimeni me ar trebui si se fudoiasel, devareeo {ntotdeauna iiiam sind euedada, asa ind me ar ft cazul,acua, scale. Acca care a Js eredincios 3 bun vreme de patraaec si tre de ani, ct an ow ‘acu, wu poate ss schimbe fie, mcrtriaerednte sensed male «As dor, asada, sd-mi mai seit ce rede despre cae ce wam sus nai sis. incon la mine, Sis flix i 10 decembris 15 ‘Niceold Machiavelli Florenja PrincipeleNICCOLD MACHIAVELLI CATIE LORENZO DE MEDICI MAGNIFICUL, Decete mai matteo cea care davesesé dobdndeased bundwointa sifavoarea und principe obisuutse ats inftisa ew tuerril care le Sint mai scumpe fate toate cele apart, saw car, dub cur Hse are, Hdesata mai mult pe acest, lat doco adcsea vedo eb Hi se ‘due in dar brinciplr cai st arme,postaour do matase cure dear, sinvaiorurt 3 alte asemenea podoate, denne de mévetia lor Dorind, ‘sada, sd freint ex Mariel Voattre 9 vibrturie oarcare a pica stpsel wee plecivn, ncaam elatntre ots ete sunt ae mele mimic ‘ave sisi imi seunp si extra cave sian mai wal refuire ect ‘acea ewnoustere a fapelr sévarste de oamenti marl, pe care am Albina de lungul wei bogateexperente a lucrurorpereet ‘remit aot prin leer netnterupté a elar ain enichtate 4, bred aveten toate leasn cumpailt si coectat eu xrguinta si Indeluns, dupa care leam stn laolatta itr cic, be aceasta & trims acum Mariel Voasire, Si cutie cea fi pare nedensni ca vf uiiat, sunt tas be defi incedinat en nobla Voasiré buna, acenstt perd x {af plicut,consderdnd ed nu os putea drat ws lucra mai pritios seed acela de a 0 foce cx putin infeleget, ines tint foarte scr, tot ceen ee ew hm reusits cues dad int-um eg ir de a? ‘sicu ute ostenl si pioeidi pe carloam tmdmginat. Obra acces, em am Safrmaseao gi ck nx cam sonpluto cu frae indetng imestesugit, cw torte nate si marete sa eu alte gates! ornasneste ‘are inese printer si eu care mult obignuise st angels Jimpodtasottucrurte pe care te shun; decarace awit ea ea a1 a oerite ae fede instr, sa 8a sro dabndeascs maa fri, outta continutulu si prin insemottea inerurlor despre eave ‘orbete, Deacemenea, mu as tv sdsejudsce dre fron mare ucretore ‘sine fetal ci wn om de conditions sami indrenestesdtatere despre guvernarenprincipilar si 3 dea regal cu privive la acast; fee, age preci cei ee deseneasi focurt din nalwrr se axaz jas fn npc spec putea ivi cu atti bafaisarea nantly sia nar,0 Niceold Machiavel far pevtru 0 cunoaste vile se wre sus pe cub, to ate, pentru canonse bine fires pobwarelr, trebie sii tu inal prince, dub 4m Peniru ae cexoase be cow a prineiilor trebuie i ome dis popor Primit, asador, Maria Voasia, acs mic dar cu ecelenssentimente cecareeu vitrinite, deci wt cit et examin eu sng, ett ain bo dorintb a mea fletnte anwmse cea ca Dama Voasirs sé atnget maseta pe eave soartas insure Voaste vi lefigdiduiee Tar daca Maria Voastrii wx ntoarce uneori prises le sa cobori sn wf nlm sole spre aceste lot ase, wa aa ef de nadvept Indu mares netnceata vege a suri DE CATE FELURI SUNT PRINCIPATER SLIN CE MOD Si DOBANDESC “Tote state, nae stipe ere a av pau pueze apm camenlor au fost si sunt ie republ,le principate.Acestes din lurmd sunt sau principe ereitave, anne acelea asupzs cirora ‘ania stint domes de ula vreme, sa priest no. Jar cele no sua sain inferno, cam a ost Ml patra Francesco Slora, sau sunt terior adaugate fsa eredia a brincpeli eae le dobndese, cum este regal Neoplul pentrn rogele Spaniel. Pantie ate bine sa sune stipe en pipe, sau se guvernesza in mod liber; si ele se cucerese Be armel on, ew cee prop, Se lta sorf amon, Be prin propril ale tnsusit are DESPRE PRINCIPATELE EREDITARE. Voi lisa deoparte expunerea privitoare la republic, devarece aun trata in al parte pe larg despre ele, Ma voi celerL muna la prlucipale gi, a§a cum tmpleteslfrele uel urzeli, vot dezvatia puncte alate a sus i vol arta eum se pot guverna gi pista acoate principe Spat deci cin statele ereditare si care -awobisnuit familia srneipelui or, greta intémpinate in pastrarea or sun cu mull ‘na mii ded in principale noj deoarece este de ans si nu te ‘ndepartezi de felul de guvernaré al stmosilor gis actioned in celal tmp fk gra § polit nevolor care se ines; again, un principe de acest fl, acd ereditar, da este priceput, si nutsi nt va tea 8 psteze inten antortatea in aa ds esl in care sar iv cineva neasteplat sideosebit de puternic care si io ‘ipeasca; dar, ear daca statul a fost [ual e va redobiind de indat ce dustanul va inp 0 greutate eit de mica2 Niccole Machiavelli Noi avem in tata, spre pd pe duccle de Ferrara, care rest la atacurle venetenllor fy 1484, st uici la acelea ale pape Th In 1510.4 pena ca stapfinirea i avea temei foarte week, cidin alte cae, Ini-adevir, un principe natural are mai putine tuolive de © neal pe supusi sil sai pina nevoie de ao face, ceca ce insenmna che tel se abit mat mu ded wn rinee nou: daca na ate eineati-ce vii neobisuite pentru care ‘hmerite es oamenl sid urasca este sigur ci, gacumeste si fiesc, fLse-va buciim de dragostex supuslor si. Cu ait al mull acl “auncicind 0 doninie este vechesineintrerupt, amintiea inner Sha cauzelor care leaw prods 6 pierde, deoarece o sehr {ate Intoideauna punetal de pleeare al une schimbir urmétoare, the cave ae leas pe eate 0 sustine nou ut DESPRE PRINCIPATELE MIXT Gree ge tes, aaa, aumal in nl un peat om inp sn, exe posi ca pinta cm ie in teaine tu els ach parted stun un on iat ere se font nang once rc acest sala a aor Palit intro icine tatuzla care se conta Ta toate pred oosamame conve selina bcrosatipéniea Imereti c vor avea at mi bug even ce aes ce armel eaea cell ce domuesteaspra le dar 6 nga, pent c& oer Te at pole trea Tora deve, de ap ma ea. Tic scstadepade, ffl in, deo ll con nts 5 Shs sana ca atc end hea devine repens ate Reaad a ele peste cre Inept dots, tari iturmate pe cre Ie loseae, ct pn nena aur pn peearele adic se once cere oat net ve aca lata etabacla pe caret alo pinocoparea nett tock at el ptea sped pitni lon ca to jt sit euceres inracit mph plex io ms Cite sport, aa pou slestImptrvaor ace wet, areca intadvi, edt de eric ar ine prong aro pei-w coc ta lar toi ntdcsuna Principele Gaptotu at 8 nevole de ajutorul Jaultrior ef Age se expied de regele Franfl,o ocupat foarte sor Milani, 3 tot aga de vgor Ha Died; fr pentru alu nap au fost de ajuns, prime oars, doar teupote hi Ludovic, deoarece locuitori cae i desthisesera porte rasuli,vzasdirseinyeai fa inenederea dr iin speranta de bine pe care sio facuserd, nu puleau indura suparirite priinuite de Principe cel now Ese arr adievirat ci alunei end enoerest pentru adauioan olaricare sarasculat inpotrvata esteamai grew 80 pierai,deoarece prineipele care aavatde infruntato rascoalnu ya sovasisizsigure piuletes pedepsindii pe cei vinovai descoperindud pe cei suspect sil msur de inure volo unde este mal null nevole. Asadar ‘ac prima vara. fost de ahs ex un duce Lardovie st enginense putin din arme Ta graniele Mian, pentru ca Fran sis par ‘Stipinirea ei ici a dou on a rebut ea ea aba mmpotrvas mea intreag, ia armatele e fe nimicite sau alungate cu Kala siluerurle sauint&mplaasel din motivelearatatemai sus. Orin, at prima, eft sa dows oar, Franja a pied Mir ‘Am expus cauzee generale cared la pierdetes. pring in rin cane rime sf cerceim acim eizee ear aconcaz in al dailea eg, sianume sé vedem ce putea face un principe in eeeasth shuatie pent ai pasta eucerirea pe care Franla ra stu $0 apere ‘Spain, astdar ch slatele care se cuceresc si cave se anexeaza unui stat mat vechi deci cel cucerit tie ea fae parte din avelay) ‘erituria sfau aceeas limba, le ed nu sunt atlel, Dactele sunt de rill este foare ugor sl iin stapaire, mai cw seam ‘fu sunt obisnuice att in ibertate; iar pentru a dom asupra lor in deplina siguranta esto de ajuns si faci s4 se sting near] principe care Je stapanea. fn ce priveste celelalte lueruri, este estul sa pasirezi vechile condili, iar moravurile sa Lie asomdndinare peniru ea oarweni si tre nln, prec aun ‘aut ci au faeot Burgundlia, Bretagne, Gaseonia si Normandia, care de mulld yreme sau unit eu Prana; cu toate ca exist unele ‘epottiviri de fimba,totusi moravurile su aceleas i onment pot ‘rai ugor ni eu ali, larcel ee cucerest tevitori de acest, dacs rea si le pisiveze in sipdnirea hi, trebuie ia seaman He dou Joerur,glanuie: in primul rand, ca neamul veciuluipriacipe st se stings, i inal doilea rin, ea logile gi dile si nu sulere Ludovie XM,“4 Niccol® Machiavel schimbare, in aga fl inc tertoile cele noi i aun a form foarte scurt timp, un singur tot cu priipatul eel vech Greutitile se ivese ins atunci cd encores teint diferite ‘tin nba, obiceur gh orznduies ncaa aeesta tresses a norocul Ae partea ta si foarte prcepal, ca 34 poi pista coca ce ai cucerit, iar unul dintre milloaceie principale si eficiente pent aceasta ar fica cel care cucereste un tertoriy si se gf duc si Tocuiase’ acolo. in felul acesia, stpanires ar fi mal siguré si mai lvainica: aga au cut de fp irc Grecia, ei, cicae a fost idle flosite deci pentra esi mentine stapénitea in acele lotr, ‘Fear f fost totus eu patint st pastreze Grecia daca au sar f dus sit se sinbileasck acolo, Intradevar, abc end stalin tit loc, sti cd se ivese dezordin i pol sa intorvi pe dati dae’ ns nu te gases acolv jung saafi despre ele bia cad ssn intns etit slemultinct au mai este nic de fSeut pentru ale stv La alas de aceasta, pimantul pe care La cucert nu va fi efit de subst ‘vimisi de tine; supasit sunt mula pentru ed tibunalal edna § ‘pot acrosa este mai aproape de principe: aga ct, dak wr st se poarte bie, au inci un moti de i inbi, fay bach vor sh se poarte afl, au de ce si se team Ge el. Cel din aaa ere se voi sk alace ‘atul vor gov mai malt inainte dea o face; aslel ca, Joeuind acolo, Drinepele isi va pierce foarte geeu stpanirea Celalet mifloc ina bun este de a fntemela cotoni etranul sas i ante de legaturh ale acelor tori eu statu: intradivir, true sf folosesti acest miloc sa, ddacd ni, sft acolo o armath de eavalerie auzieroasa, precum si pedestrasi,Colonile nu eer multéeheltuials principle fninfenz colonise nieline colo fir chelluilé sat cu una prea mie, face rau prin aceasta numa acelora eirora le fa ogontcle 5 casele pentru le danollor neuitor,eare sunt ins nama o foarte mica parte din noul stat; acela cérora les ficut iw nu vor § niciodats primejdioi, ceoarece sunt raleissarac, iar toti celal latruet ‘nw at avut nimi de sufrit, pe de o parte, vor trebui sf le supusi i cuminti is; pe de lid parte, vor rebui st se fereasca de 9 ie seg, de team sn I se innple gr coe ce H sa intamplat ‘elo eare at fos efit de bunuri. Concluzia mea este, asada, ci ‘reste colon nt costa ani, c& ele sunt credincioase slatulu! sh fe prea putin riu euiva; iar ée care au avut de suri din pricina Princioate. Capon it 6 Jor nu pot deveu!primeliog, donnroce sum shract si rte, up ‘cum ain mai spus, De unde urmeazi constatarea ci pe cameni Utebiie or sé fei cu binele, ori si distrugi cu toll, finded el se rizhund pentru un ru usor care lea fost pricinlt, dar nu se pot razbuna, in schimb, pentru ceva gray; asa incdt vate necesar ea raul pe care Hse cua si fle de asa eft rm alate teme de ‘zbupare. Daci ins, in loc de colons, principe intetine acolo (rupe militare, cheltuiala va fi cu mult mai mare, deoarece ‘farnizaancle vor absorbitoate venture statu siastfeleucerret ‘se transform’ intro pierdere; de asemenea, acest mile este mult ‘ual supardtor, pentru ed déunes2% tires fri prin care treble si gansport rupele gist Tecantoneri mercu in ala partes fecare Ineuitor ya safer de pe urma acestor hcruri gi fieeare va deveni un dusman al principe, si ssemenea dusiani pot si facd ry, Seoarece, desi sup, ei au rimas cu toi pe i case hr, Ago, in loate punciele de vedere, trupele de pazi sunt pe aeit de nefolositoare, pe ct de folositoare sunt colon Abela cae ooupi.o province diferit de statu ulin ell arta mai sus, tebuie, de asemenea, si devin’ un. coutducator $1 un) apsritor al popoarelor vecine mai pufia puternice sl trebn ‘caute cu mule uricepere si miegorore autoritatca celar mari din provincia cucerit gi sa fa seama ea nu cum, prin cinestiece ‘mprejurare, s pitrundi aici wren strin tot atat de pateraic ca st cl Luerul acesta va puter oricand sé se intimple prin actlunes ccloreare sunt nemultumit sua colo care sunt Se abi He {nicos;se slic doar 3 etolienil Law adus pe romani in Grecia 3, de allel, prettindent unde aeesta au ocnpat © provinic, ei at fost cuemafi de louitor. Se tntimpla intotdemma la fe, st anime, de indaté ce un strin puternie intr intro provincie, oli ce care sunt, sci mat pulin puternici i se altura, tmpingi de invidla impotiva celui care a domnit asupra lor, ase, net esie deloe grew uni prince si eégtige de parte ini pe fri cel mal putin parernies inadevir,e se vor uni repede, si beeurosi vor forma un singur tot cu sit pe care el ba eucert ic. Va trebui oars ia seamac i stim devin’ prea puternei sisi cstige prea multi atoritate, de alle, este usor pentru el, cu Zoriele de cane dispune si eu ajutorul lr, sf njseasc pe eel puierniel pentra a réméne cf ‘ngur stip peste intreaga province Cel care nu va si ins,6 iccoia Machiavelli cum si procedeze in accasti chestiune, va pierle repede ceea ce s eucert, iar atita timp eét va fi stipan in acea provincie va Innpina nenumeste greutati si supacar Romani au tinutbine seama de aceste lucrusi in provineille pe care lea cucer tel au ntemelat acolo colon, haw ansgtteu vorba pe cei ai miei gi nu lea dat mal mul puter, au asmprit pe cet ‘mari gino au ingiduit ca vreun sirin cw molt putere 84 cdstige sutortate. Imi este stificient, in cazul acesia, exemplul Grecie Romani kau amit pe abet si pe etolieni tote an mnicsoratputerea Slafului macedonesn; Law alungat pe Antiot si, orkcare au fost tueritee aheilor sa ale etolenior, nu lea fost acid Sagat sgl tin slfpmiren; nici ineeredrie Ini Filip de 8 clstiga Incredorea Tor mu Fat facut vreolat pe acestia si fe prietei, fava ca, in acolas timp, ei ss injoseasca; nici puterea pe care & aavea Antioh awa pulut sii convinga sisi ingle acestia st bistreze yreut tectorin la acea province a Greciel, Romani au ‘procedal In toate aceste eazri asa cum trebuia si prieedeze orice principe inelept. EL nw trebuie sé ia seama doar la dezordinile prezente ci gi cele vitoare, si pe acestes sa le pretntimpine folosind intreaga ii pricepere, ci, ane cind prevezi un Ineru ‘cu malt nainte, este usor sa intervi; daca ins astepi ca el si se apropie, eacul nu mai vie la timp, pentru ci boala nu mal poate vindecat in acel moment Intnl In cag aeesta eoee ce span mediel despre febra hectic’, si anurue cf Is incepat en este usor de ingrit si grew de reeunodent, dar, dati cu treeerea timpul, dec In incepat au a ientioato sink nual ingvito, ea ajunge salle wsor de diagnosticat sigreudle vindecat. Se intAmpli aces! cru sin reburile stab dlaca i si prevea dn timp Taerurile,insusire eare nt este dat ‘lec oma nfelep, pojt st inkituried usurini rele care se nese; dar dacina lea viz dinainte si, in consent lola se dezvolte Dina end oricine poate si le constate, este prea tiriu ca st mal pol face ceva impotiva lo. laid de ce romani, care au previauttntotdeama de departe ‘sreuie, a inter ven intotdeauna gnu Jean isa nclodat i se ‘agraveze. chiar dael pentru aceasta erau nevitl sé. t2c& rizboi, Deoarese stat cf un rézbol nu poate 1 evitat, ci doar amsanat ia Javoarea cell, ata de ee a veut si daca razboiimpottva li Prneipele Capitol tt Flip stat Ani, i Grecia, pentru anu tru si duc in Tai: aceasta, eu toate cin ace] moment putea. scvte gi un azo, st peccelilal dar ma auvruts-ofaca, Nuloa picutniiodald si asculte Ge satu pe care inelepi dln zlele noastre sunt oricdnd gata sa (H dea, slanume ed estebines foloses avanajl pul dimpotriv, ‘ay preferat i floscasca aval vite antec fry ce ‘impo! impinge soaintea tl orice iuers sl, ase cum poate ade’ cu sine binele si dup aceea rat, poate si aduca, de asemenea, raul siapo binte Dar sitrevenim ls Fran gsi ercetim dacd ea a facut ceva tin cele aatate mal sus; ol vorbi de Ludove, smu de Carl devarcee © find ma molt wee stp in Tal, se poate ibsorve mai bine Folil in care a procedat; si vet! veden ca Ludovic a fut tocma) conirariul a ceea ce ebuie fut pentru a pasta stipinireaasupra tun eitorin din fara staid peste care domnest Regele Ladovie a fost adus in Talia de ambifi venetieniior, care, prin aeenst veniro & ui, an vt sf cucereasca o estate fin Lombardia. Nuam de gasid st dezaprob reeasta hatarare a regelui, ei, vroinds4 facd primul pas pentra a pune piciora in Ilia $i neavind nici un prieten, ba, ma aut toate porte indi inchise din pricina guvernii antesioare 2 regelui Caro, a fost ‘novoit si accepte prietentile posible; hotarrea pe care a Iuato ‘sar fi dovodit bun dacd emu ar gresit in celelalte action’ pe care lea inireprins. Dupa ce regele a ocupat Lombadia, el a "ecistgot indatarepatatin pe care Carol nit ingidise so aba; Genova a ceda, florentins bau devenit prieteni, marchial de Mantova, ducele de Ferrara, Benlivorlio, Doamna de la Foc, seniorul Faenzes, ea si senior din Pesaro, Rimini, Camerino si Plombino, ocuitorl din Lucca, Pisa si Siena, roti a vrut shi fe pricteni. Atunci au putut wenetieni sisi dea seam de indrézneala otra pe care © luaseri intrstlevac, Lau Eicut stip asupea ‘unel trem di Lala, numal pentru ca'el 3 poatd ocupa edieva \ertoti din Lombardia SA ne gindim acum edt de gor iar fi fos egetsl shh phsrsze autortateain Hala, daca arf nat seama de regule msi sus nrtate sidacd iar fi aparatsiocrotitpe tol pretenl lu, care find aumerosi si slabs i, pe deasupra, temandurse ual de Biseried, alii ~ de veneien, Craw mereu nevulli si stea aléturt de el; let, prin8 Niceoid Machiavell internet or, el patea cu usurinté sa ia toate masurile de apirare bcupase Manat §] ficu tocma eontrariul, dnd ajuior Alexardra pentru ea acesta si poata acupa Romagna. Nurs dad seama ch prin aceasta hotirire isi micsora propria lui putere, deoarece ish indeparta atét prietenl, tsi pe aceia care i se srunceserain brat, si, pe de all parte, fea sa crease’ pulere, Biscrisi, intructt, pe ling’ puterea spicitualé care fi asigura prestigiul el i dideao putere temporal are. Dar, o dat svi accasti si eraare, & fost newts fac i altele la fl de grave, sn ined,sprea pune éapatambitel ni Alexandtsipeatruca aces Sut anga stip al Toseaned, 2 rebuit sa se intoarc in lala, Nui fa inst de ajuns ca mavise puters Biseril gist lear las ici yoind 3 ocuperegatul Neapoluhi, particu regele Sai, dai pe ake fasese sin stip ia ai, pténd faeice voi, acum si luase un tovaréspe ling cl, pentrucaambitioss in areas tars cei carearfi fost nomial de el sa alba ci 1s adceseze; iin timp ce pn acum a putt sa ageze pe (ond Neapolului un rege care sit le lu rfbutar, acum fl ndepiria pe cesta ca si aduca in Jcul ui pe alt In stares alunge pe regele Franel, Dorinja de cucerire este, intradevir, un bru foarte fires: si foarte abigait, iar acea care pot si dea curs si care os fac vor fi Intotdeauna udal, sau, oricum, nw vor B dezaprobati tune! ins ‘a nau putin stots vor st treprinds cee emorie chip, agrees gl meri se dezaprohati, Dac Franta pistes, 8 propri fone, 3 atace Neapolul, reba so Tacs dar, daca ptes face aces rete spar ste advil cree one ‘impart Lombardia eu veneienl dar @Gicubo pen cd in aces. pul je orl all ns area Neal merits Cezaprobarea, deoarece ea nus mia} ane souza in ¥reo ucestiate de aceis Lvlovie sivaryise, asadar, acest einci resol: bs nimicit pe cei ‘nal putin putermci, @ intr puterea in Ilia a unuia care era gh ‘ninte pmternic,#adus aii un strain foarte puerni, au a veut se slabileasd in teritrile aeupate sf ncinu a inemeiat colonic. Aceste-gresel arf utet imine, eventual, rk urmaed entra ‘atta timp edt ara feat, daca hu arf svarsit ins o a sasea Principele Captotu 1" sreyeali, sisiume acaea dea ocupa posestunie venelienilar. Dac su ar f intirit puterea Biseriel sl nu bar fi alu pe spatiol in Hala, ar fi fost logic si necesar si micsoreze autavitatea venetinilor; dar, intrucatalesese calea artat’ qua} sus, mae trebuit si adinita i nici un eaz naucirea lor, deoatece veneienl Jind paternici, ar {i putut oricand sit opreased pe ceilaltt {nreprind vreo eeqiune impotriva Lambartie, att pentra ci rar ‘consi laaeeasta dee pentrua deventei inssistapénssaceste: provinei, cA st pentru cd cella mar fi vrut so ia Fran‘ei ca sh Jeo dea lr, snimeni nar fi avut eurajul sii atace si po ust si pe ‘celal. lar daca cineva ar spune ci regele Ludovic Fa cedat lal Alexandea Roiwagn, jar Spaniel ~ regatul Neapolulu, penirw & evita un razboi, ba rispundle ~ rlufid argurientele expose tat ‘sus = niiodata i trebuie sas sf se producto neregus numa a sh cvilirizbotul, deoarece pe acestn mel exit, ci doae il anténi fn defavoncea ta. Inv daca alti ar iavoca promisiunes soleran’ pe care regele io fuse pape, de a inrepcinde pentry el aveasta actunes ucméad si obfind In Schizb anularva edstrie ni tal de cardinal pentru episcopul de Rouen, eu leas rispurite cw ceke ‘ce eli cil mia os, privtor la cuvil de onan al princi sik felul in care el trebuie respect Regele Lvtviea pert, agar, Lornbardia pent ct ma tna seama de reulile urmate de alti care as cwoert provi care at ‘wuts le pastreze Nueste nice mirate in aceasta ci, dgaporiva, lucrul este loarte obigouitsfrese. Aun dscutat chiar despre aceasta, Nantes, ev earialul de Roven, sn’ end duce Valentino eck ‘0 i se spunen de obiee hi Cezae Borgia, il pape Alexandra) a Dis stipdiire pe Romagna; cit, atari end cardinal de Rowen ria sps ca alin sepriep a zboi, eu am cdspuns anc ‘nu se pricep la pois, deoareee, daca sar pricepe, nu ar fc idult cc Biserica sé devind alal de puternica. Bxperienta nes avata, iniradevincaputerea pe care audolsndio in alia ati atu papa, ‘its! Spania, se explicd prin actumea Fran, farinfringerea acescia se datoreazi lor. De aei putem deduce 0 regulé genera, eare ni _regesie niiodata sau numa rareori, $i anume ci acca e270 este caza puteri euiva se pribuseste el insusi intratevar, puteren ela, el a Bul Se orn vielen, Se prin vole i att ns, elt si cealalié sunt primejioase pentru cel eae a devenitputercic.20 Niccold Machiavel DE CE REGATUL LU DARIUS, CARE A FOST OCUPAT. JEXANDRU, NU SA RASCULAT, DUPA MOARTEA ACESIUIA, IMPOTRIVA URMASILOR LUL Date find greutaile care se ivese In stpnirea unul terior de curind ocupat, cinewa ar putea fi mirat de faptul urmator: Alesandnu cel Maren cicerit Asi in eitva ami, linda dp ace 48 unit se prea cn mod loge, ite iaperi arf trebuit si se rasevale; cu loale aceslea,urihasi lui Alexandru au pasta ppuleres sa Intémpinat fn domi Lr alte greutit deci acelea pe cate propria lorabilie loa Eicut se uasca ine et. Risputd Jk aceasta uedumerive aricind e% toate principatcle eae a Isat ‘reo tirmi in tori au fost guvernate in dou moduridiferite: le de citre un principe avind altar de el urea sug pleeate, eae, ‘ind ministr prin bundtaea i rugaduinta lu ajula facondacere Statului le de citre un principe yi nobilit feudal, baron, care ‘pose acest rang nu prin bundateaspnulu oe prin vechime ream din care descind. Aces feudal gi aw state si supusil lor propri, care ii reeanase dept stip si care a fafa de in sentiment firese de alectiune, nstatele care sunt guvernate de brincie 5) de sluitrit lui autoritatea acestuia este mai mare, ‘devarece nu exist iment alcineva in tntreaga fara care #3 fe ‘ecurtoseut ca ms mare; iar, daca oameni ascult i de al o fac rnin in isa in cae acesta este sist sa funesonne 8 9, Sing fafa de el nit o afectiune deosebita In vremurile noasice intalnim,caexemple ale acestor doua feluri dle guvernare, pe sultanal Turciei si pe regele Prantei. Entreaga mowarbie a sultanulu este guveruata de un singur om, iar celal sunt slit fmpirtind-sregatul in sangeacurt, ey triaite acolo guvernatori pe care fi senimbs ft mat dupa cum vrea cl Dimpotriv,regele Frnt este inconjural in tara de an mare hnumar de nobib de veche trae, pe care supusi i recunose ca tare si iubesc, si car fi au privilege lor, pe care rezete mle ‘oat ua fra fn primejle elususi. Aves are iain considerare, asada, acoste do tipurl de state, il va da seaman ch este gre sl Cccerest fara sultan, dar ca, 0 dath ceupst, este Toate usor sto lia Stapinire Pinole Capital 2 Cane pentru eare este greu si ocupl fara sullanvlul eansta in faplul ca acela care ar vo! si Sntreprnda 0 asemenea sefiune air putea cliemat de elire nobioternicl al tari pentes #0 slvarsi gi nie ar putea spera sisi usureze eucerirea priate rebeliune a celor care sunt in jurul sultanvdei, Lucewl acesta ecunge din motive aritate mai sus fntradevar, dat find fap © tot sunt sev lui $i sunt ndalorat, ef mu pot corp! det u 0 oarecare greulate; ¢I, chiar dae Sar isa corupl r0 pat aslepla dela ef dectt prea putin fons, decarece, din motizee mai susarint, ei nu pot aerage poporil dup e. lati de ce acela care ilatacapesstan rebuie sa sie dinainto ca vaintampina ove stents imasivi, aga inet este preferabil, pentru el, si se bazeze rai lt ‘pe proprieul forte decat pe discordillecave ar exist ine ceil. Dat, in azul in care sultanul arf invis sins in pte, tv aga fel incat si mesi mai poaldreface armatele, ow mai tree sh 1 ‘euut deeit de urmasi care af eahoritori din nes! principe iar, dav acest neam se stinge, nu mat rimane nimeni de eare sts} teteme, denarece celal ne au autontate fata de popor sh dup ‘um inaite de victorie invingdtorul mu putea sé-si puna gveklen inj, totastel, dup’ vietore,e] nu trebuie si se team deel In statele guvernate dupa exemplal Franjei se fnvimplit contrarul: intr-adevar, este ugor s& pitrunz in aceasta tar, "agtignd de pariea tx pe un mare feud, deoarece exist oretind stat oamenisemultumil ct si dintraccia care vor schitmbasi in lar lor. Acesia, din motivele ardtate, i vor deschide dum liber in ara lor si vor usu victoria; dar, dc pe urind vel yor sit pasizez!coea ce al cucerit, ve intdmpina nesfirsite ure, att tin partea celor ease tea ajta, cat si dintra evlur pe care (a nedreplit. Si nu va fi suficient 8 stnposti neamal principe, deoarece vor viene nobili iar acestia se pu fruntca nollor isturn; si intrucit pe acestin nu pot nici sei multumesti, nic sé strug, vel pierde la prima ocazie ceea ce ai cuceit Dacit ne intr acuut ce fel de guvernare era aceea a I Davis, vou consis ci ea era asemenes donut suaelul sultan, iat de'ce Alexandr a trebit alin 2 invng fnlup sis silensc sa se retraga in inritur: ar dupa aceasta vietorie, Darius rmarind, atul Inia rimas in male lui Alexander's, core 1a pasta ‘ra groutate, din motivele despre care s-a vorbit mai sus,2 Niceolé Machiaveti Tar urmasi al daca fost nl tee, ka tpt stp rk nici a grewtate, deoarece {statu lor nu ss iit ate tullurar Alecitacelea pe care ei. insisi eam provocat. Dimpoltiv, stateke organizate dupa exemolul Frantet no pot fi stpanite tol alit de psn. Asa se explica mumeroasele rascoale din Sania, din Franta Adin Grecia impatrva comanilos, care sau produs din eaura ‘umeroaselor principate locle din aceste tri si, atta timp cat ee at continsts se pfisieze ip aaintre, romani au fost mereu hesiguri de cucerirea lor; dar atunci cind amintirea acelor principate +a piesdut, date Gind puteren si stipdnirea de luna flora ale romanior, acest au devenit sigur pe staptnirea lor. Tar mai tira, ane end ss Iuplat intre ei, fieeare a putu st ‘stig de parte hl ura san mat multe provinci dupa autoritaten pe cate o dobandige acolo; neal yechiulu prineine find stins, opulaia respectiva na mai recunoscutalth stipinire decal pe ‘ea a romailor, Dac luim in considerare aceste Wuerur, 1 Yorn mim cd Fe fost ugor lui Alexandra sa sfapneasca intreaga Asie, dpi eum vom injelege dece altora lea ost grew sa pastreze cea ce eueeriser’, eum a (os cazul lu Firus si al multor ator, Decasta nu se explich prin capacitatea mal mare sau wai miei = invingitorulsi,e pin natura diferit a situation. JN CR FEL TREBUTE GUVERNATE CETATILE SAU PRINCIPATELE CARE, INAINTE DE AFL OCUPATE, SE CONDUCEAU DUPA LEGILE LOR PROPRU e se oucoresc la felulardtat mal us sunt obisnite se convict dup’ ogi Jor sls trlasca in berate, ele por fh Finute in stipaniee in tet (our: priml const ina te distrage al Unik ese de ate stabil persons inaece locurk al telea ce asa a frie respective si se conduc mai departe dupa leile lor, ‘erandirle inst un eibut i sletund acim guvern de iva oamer are si Iiereze in aga fel cl le consider prietene. Ci un fstlel de guvern, find creat do principe, va sli cn poste exisin fd bunivuinta st puterea hl, nsf ind va lace total pentro agi rmentine favoarea avestia. ar atunei cdnd rei si pistrezi un oras Cid rl Principele Capitolul V a Jara al distruge, si snume un orgy care a fost obigml sides her, este mai gor reugestifolosindute de propri fi etitent Giecitrecurgane la alte miosce ‘Un exempl in acest sens sunt spartans romani. Spartan au stipinit Aten i Tela prin guveraealeatuice din oamen pain: eu toate aceste, a plerdst aceste cet. Roman, in schimb, pentru ‘451 mentine stipanires la Capua, Cartagina si Numantia, eau distrus, si in felul acesta cu Jesu pierdut, Grecia au vrul so stapfneascé aproape eu accleasi mijlotce pe care eau folosit spartan, acordandus lbertate 8 Hisindu lelle ei proprl, dar aceasta nu Tea reus, afl ci, pentru ag mentine stipdaires, au fost nevoit s&distruga multe dint orasee ct. Inteadevar, miexistialt mod dea stapinii siqurantao provincie| edt acela des 0 mimic. lar eel care, cucerind o ceale obsulti a ‘ri in thertate, no distrug, trebnie si se astepte si fice distrus tle , deoarece rebelunile care se vor produce aici (i vor gsi ‘nfotdeauna o justfcare in iealul bert si in insite ei de ask constitu, pe care nicl trocerea timp ore de indelongt si nied inele pe care lai ficut nu le pot sterge din amintiren vaenilor, Orie face sorice masuriailua, daci nus veiimoristia. pe loeuitor san dad mu evel a orice posiitate de actune, ef ms ‘or ite nick deal Hbertiti init instil es vor recurge te cle in orice imprejurare, asa eur a facut Pisa, dupa ce timp de o sa de ani fisese sb stipnirea Norentinior Dat, cand ectitile sau province au fost obignuite sh rfiasc sub un principe, iar neamul acestua sa stins, locutorl or, care, pe de o parte, Sau deprins si asculte, iar, pe de ati parte, ma ‘nal potavea ua principe cohordor din vechi strimosi nu reugese ‘io inleleaya intr ei pentru a alege unul nou si miei au stu si ‘rdlasc liber iat de ce cetijeni acestor stale sovaie sult inainte sie lua armele in mini, ase] inet un principe poate supune ‘om mai malta usurinta sisi poste asigura stipinirea asupra lor | republic, tns, relaile Sorinja de fiebunare ~ mei puternice, far amintirea veehilor libegtati au ingélue cetétenior 5 nil mu le poate ingaidul vreo clipt de rigaz; aga neat milocul cel mat sigur este tot acela de a Je nimi sau dea te stall acolo,ea Niceoid Machiavetl crnerow RE: PRINCIPATELE NOI PE: CARE LE DORANDESTI 'U ARME PROPRILSL CU PROPROLE TALE INSUSIRI DES ‘Sinn se mire nimeni dae th expanerex mea despre principale care sunt in intregime no, al fy ceva ce privste principle, cit st fn oeee co pivest terior si givernarea Ini, vo! duce exermphi ‘unor casneni foarte mat; vol proceda astfel pentru c& suntem ‘obi sit unblim pe drumurilebatstorite de ali is actionam prin inti; day itruedt nimeni na poate sa urmeze intocmai Arun celui i nik st dbvindeased insane aceluia pe care t ‘mia, cca ngelept reuse cae intotdesuna pe urine oavenilr ‘paris jmite numa pe acela eee a fost desir aa inca, chiar dacdinsusitie fui au se wor putea rica Ia access inatime, ‘les se prope, cel pufn, de ea; este bine si urmam in aceasta ‘exempulaveaslor pricepull, care, observa ci tinla pe cave vor ‘30 afing! este prea departe si cunosetnd in cela! timp pin unde poate si bata areal Tor, ochese cu mult mai sus dee este fnta “xdevara, dat aceasta nupentra asungecu sigestalorlao indie ‘Mal de mare, ci pentru ca, finds o tnt foarte inats, so ating pe accea pe care gam also. Spam deci, cu rive principale cu toul nol, care priveipele este nou, o greottleinvimpinate pentr ptrarea lor sunt ria ‘nari sm mii, dip cum sunt inssirle sprceperen eel care leeuce eye) intr wat laplul de areusi si devi principe, din simp particular, presupune sau Insusiti persousle, saw fniprejurat horocoae, se pare cit unl sau alta dinire aceste dou’ lucruri micsorsazd in pare multe dintre aeeste dk great; cu toate acesiea cel care 8 sprjnit mat putin pe imprejurarile favorable este acela care a pastral sai mul timp puterea, Se intampla, de ssemeriea, ca lucrurie si Ge mal usoare atunci ciud principe, savin’ ate state In sipinire fi, ese nevoi st vin locas, co nsusi i teritornl pe care Ta eucerit Dar pentrua troce mai departe, la acea care au devenit princp| rin propril [o> inswsis,si nu prints imprejurare norocoasa, pot spune el cel mal staluct sunt Moise, Cius, Romulus, Tezeu si al asemainituy. Seu wate ca war trebul sa vorbim despre Mui, fntrc ef», fost dake infpmitoral cular ee fa fost porunste de Principsle Capitotul 2 Damnezen, el tots’ merit sie admirat, dnc au pentes altcevs, cel putin pentru ct asus ll sa eoborst har eare Kies deunn de a yorbi cu Dummnezeu. Sa ne gan isd fa Crus gia celal care fw eucerit st au tntemeiat regate, si vom vedee ct toi sunt deri de admiratie, iar, dacd vom considera actiunile sf module lor partculare de a procedia, ele nu ne-vorapsrea cu totl diferite de scvlea ale hii Moise, care totusiasvul un maestru mai mare decal (of. Ceroetid pice iva lor, vom constata cd soaria norocoast ru fea oferitdecat piel favorabil cara fost penirwetensi materia ineare tobias 8 intradued forma ears Hisar part eea mai bua, iar, aca pill favorabilJo-ar ipl, nsusiie sprit lor sar fi pierdut Grd a da coud dup cum si pilejul favorabil sar iit ‘atlaric, daci el nar fl avut susie pe care lea av ‘Trebuin ea Moise i giscasek poporal i Irae in Bei, reas In sclavie siasupeit de egipten, pentru ce, dornie dea iest din robe, cesta sfc gata sil meze. Trebait ca entra Romine i ie lo in Alba sia, la nastere, cls i fst parsit a won intamlai pentru ca pe unt soarta si vres cae] si aun rege al Romei si Intemeietor al acest tat. Trebuia ca Cirus Si giseascd pe pers ‘nemalfumig de stipnirca mesiloy, lar pe acestia Site moles st slabiti de 0 pace indelungati. Tezew nu putea si-si dovedeasca Insure, daca ms gsea pe atenienilipsit de unite. Asadar, pelea ‘ayorablla iugiduit aeestor oameni sé reusease’ in actin lor, ia Insure Tor src fa fet 8 recunoase intldeauna prilejul ‘ayorabil astiel fara lor a fost iniliata ia event pe deplin fect, ‘Aceia cate prin occa insnsiilor lor deosebite, jung se brincpi,asertenea velar de mai ss, obtin principal ou greatate, dar i stpdaese apo ew usuring iar reutiile pe cre einkimina in cueoriren hi decurg, in parte, din legiurle sl urdnduiile wot pe ‘ate sunt nevi se introduc pentra air sat sf asigura tapsniea, $s na uit e& ma exis simile mai greu de intreprins, tnalindoielnic ea rest, s net mal primes ce inti dest a {e lace peomotorul aor ori no. Deoarece acelacareiucearca (acliune de acest elf vaavea drept usmani pe toi aceia eae eran fevorizatde vecile orinduir iil vaavta dreptapisitor’ prea putin cnergiei doar pe acela care ar urma sabi foloase din orinduiile cele no. Aktorul pret putin energie al acestora din rm Ish are iovorul, pe de o parte in teana de adversari, intruedt acestia ato Niceolé Machiavel Jeglle de partes Io, a, pe dealt part, in neinerederea camenilr, cate, trades, nu cred in ineruile noi decd atunei cdnd const ca cle verified priatra inichingati experienf. Urmeazi de ack (ofl de cle ori unadversar are prlejl de a lov, o face cx pati ‘de parizan politic, pe ednd ceil se apara fara lags astfelinct ‘el Ce v7ea st iatrodc legs oréndaitt no sie spina pe acestia ‘ese in primed de an ibut Dac voim strat linpede aceasta ciestune, este neces si sereetim dact neest noir ai leeior domnese prin propria lor plete sa atirna dati; webuie sh cercetm da, pentru a duce la ‘anit acunea peeareatnneprino,mncvoie sks ragged ame, costing. In primal ear le merge intntdeauna ru si ‘capa, da tunel ln arn de ei insist pot sa se iimpu’ cele pein consirsiger, se intimp\h arco ss afl in prime}, It de ce to profet inarmatinving, pe cn exifpsti de rue se prdlmsese, Cai, pe King cele spuse pana aici, trebuie it sti ca rea popoarclr este schizbitoare;s este user si comvings pe oxneni de un cru, dar este grew si faci si le fermi in aceasta convingere. De acoea este bine sl fate preg inci, stune end au yor mat eres, sh poyi fac sf enea prin fort. Moise, Crus, Tezeusi Romulus ita pututobtin a orandutile slew Jor safe ascaltate un timp ata de indelunga, ack ear Aispus de arte; asa cum i sa inlamplat in vremure noaste lui ;lnpo Savonarula, care sa prabust chiar Lu ampul ornduior nai interelate de el, de indata ee malin a iuceput smu mal crea inc} jared insusina stn ce fel impund fermiteteacelors ‘care Il crezuseri, $i nici se fac st read pe ce ce mu credea, ‘gadar, pele sau lnltri de acest fl intamping mule grew jn aeiumes lor, si toate primeldile care Ise ivese de-a luugul drums, el trebuie se inng’ prin insusire si priceperes lor er, 0 data ce Teau infrint si incep sa se bucure de respectul ‘uenior intrveat tau doborit pe acela care i invidiz» pentrn ck piertuserdsituatia dinainte, pecare oameniiacestia noi leo Waser, cl vor iaeren pulernicy, sigur de victoria lor, onorali Sri Tacxempice ait de inal pe eae lea dat vreau si aang uo ‘exempht mai patin vest, dar care va puta wists sea alu de celelalte, ia wrea ea el si fle suficient pentrn toate cazurile asemandioare ~ este vorbe ce exemplul Tui Hieron din Siracuza, Principele Capitolut vil 27 Acesta din simplu particular. a devenit priueipe al Sracuze ni ul Soarla nu ia oferit allcove deci imprejurarea favorabil, ect siroeuzani nd aps, lalesoseré rept capeteniealorslca sare, cl se arti demn de a deveni prinipele lor A fost un om atit de apabil char atune cin era un simplu particular, inca eel care a seri despre el spune:,quod nil doera ad regiandun practer requ", Bla desfingat vechea armata ga alent wna now’ renuclat a prietenile de alidatés sia Geut aliete wo: si fndat eo ‘1 avutpritea si soldat eare eran ai Iu, a put, peo terelic en sews, sh nate orice construeyc; sa stent msitea sh eereased pterea, si prea pin en so pastreze cr DESPRE PRINCIFATELE NOI CARE SE CUICERE PRIN ARMELE SU PRIN FAVOAKEA ALTUIA Accia care, muumai printro soarté norocoasa, du simpli particulari devin prineipi rewgese sa obtind aceasta ex putin ostenea, dar le trebule mull mal ult casi pastreze ewe ce au \otsindit greutiie en lo intémpind pe drum, spare zhoara ste putereele se vesc doar atunc end fnta a fost tina. Asie se intl cand 4 se cedeaza cuva sin stat, fe pe bani, fe din hunévointa aceluia cave i eedeazi, aga cum a fost cazu de mai nulte ori in Grecia, si anune in oragele din Jona si Hellespont, unde Darius a acofdat unora tilul de prineipe pentru ea ei si hsireze acele tertori apre siguranja i gloria thi si tot asa a leven impirat aceia care, eumparancs! pe soldat, din sip particular, ajngeau sa conduc inipera ‘Asemenea prineipi se spriiaa doar pe voinla gi pe soarta norocozsi aaceora care eudat puters, daralatuna,citsiceaalt sunt foarte schimbatoare i nestatornive. De asemerea, eu sti 1 nu pot sisi plstreve loeul care lea fost day nu si, denareee, ‘act nu sunt oameni foarte inteligent si eapabil, este foarte natura ‘in sie sh comanele, intact a rar inntdeatna, pind acum, ca ‘mali particular: su fot, denarece mat de parte lor aecle forte ‘are si le peal fi prietene credincioase. Apoi,stalele care risar repede, la fe) ca toate celle Iucruri dia natura eare se nase $cd Niceold Mechiavelt pede, am. pot aii ridcinile, sau celelalte pati propri feciel plant, ati de tranic, Inet cel dint vit potrvnic sa nu le dabaare; in afar donr de eal in eare acta ce, dup cum au Sois, av sms prineip im foarte seuet timp, st at ee eapabil ical sa ste de indata 8 se preqateascd spre a putea pista ceen ce soar talon davuil cu mull usuringsi constr uiaseé acum teelile solide pe care ali le nal nants de a event princi Pentru atbele mortud in care cinevn poate st devind principe, ‘cn insusiee Ii proprt sau pinta sozet4 aoroenas, vream sf dlau eéte un exemplu dia vrempurile pe eare noi insine eam {cunoseut: este yorba de Francesco Sforza i de Cezar Borgia, Francvsco, olosindu-se de milloacele potrvite si de proprile ut insusie care era mari reusitea, i sop particular sa ium dluceal Milanulut siceea cea dodstall prin nice ostenel a putut ‘inistteze eu ysurinta Dimpotriv Cezar Borgia, pe care oameni iTnumea de obiceiducele Valentino, sa dobndt staful mltumit sia inal a aul ssi perdu o data cu moariea scestuia, ‘cu toate cn folosit toate miloacele sia facut fot ceea ce rebain st faca un om intelept si eapabil care wrea sti asigurestapainea tn laca pe care aobtinit prin armele spin situafia ial alt Cai, dup cum am spus mai sus, acela care na inal dela inept temelie ar putea, dad are toate Insuirle necesare, se inalte si sna trai, desi in eazalacesta constr uetorularaveamulte grewal, jarcladirea iss a fin primejdie Daef considerdm toate actunie inlzeprinse de ducele Valentino, constatim ci el sa nda iemelt {tainice pentru puerea lui vlloare; cred ed nneste de pisos sv vorbese despre ele, deoareee mu siu ce inafaturi mai bun a3 ppatea i daw uni prineipe nou, dec exemplu fapleioraestuia, far daca plarmile | masueil hide aetune iu fau lzbull, aceasta, fu sa dtamplat din vina Wu, ek dintr-o-neobignnit si extrema, ulate a sor Pentru tt da putere ducelui Valentino, ful si, Alexandra Wa trebuit sh infrunte multe grout imediate st allele care saw iit ‘lero: Mai int el na vedea nic o adaltate de wd face principe tlecataccea de ad dain stipnre-un stat al Biseic, dar tia prea bine ei, daca ar Beat yeu dintre tertorile Bieri, ducele Milanulul si venetieni: nu Far 8 ingaduit s61 pisireze; deonrece nn eratt de niuld yreme sub protetia acestora din Prinoloote Capito vit a ‘urna. nara de aceasta, ate frcle arate eH, slindcosebt acelea po care papa len putu ois, era in mani mor caren care ae temeau de puter Ini; deci Alexandru VI nn putes sab incredere in nici una dintre forvele respective, deoarece ele partineau in tntregime famillor Orsini si Colonna si partianilor loc. Trebuis ca aceasi situate 6 fe selina gi st se provace tulbucdt ic state atversrior, pentru a ptea pune stipnire peo parte dintreele. Lueral acest fost uso papa a aut de parcel pe venctien, care, din ate motive, fradusesera pe francez in lala, Fucru pe care e nt numa ed mua opt, dar Fa surat prin aceea cd -anult prisua casitrie a reelul Ludovic. yada, reuele a treeu in Talia ex ajitoral venetentlor sea avealiavental lu Alexandr de rata cea ocupat Milan, papa si objint de in el soldat de care avea nevoie pentru setiunea din Romagna, Ta care regelea consimgit pent aface onoare prestgial, sit, De indata ee a eucerit Romagna s) a tnvins puterea familie, Colonna, duvele Valentino a wrt si plstreze cea ce eucerise gh smear cal departe, dara avutde nfrnt dowé obstieol: eo dint era proprile lu armate,enre mu ise pireaw credincioas,iarclalalt cera voi Frante se femea ca armatele Orsinilo, decare se olsis, sits paraseascécocmalatune can! avea mei mul pewoe deel, si nu numat sil impiodice de la 0 cucerze, dar sii la si evea ce ‘ucerise. Se temea, mal departe, ca reuele St nu fav st acl lueru In evea co priveste pe Orin, a avat un icin in acost sens inn momental in are, ut cneericea Faenzef, a atacat Bologna sia Dbservatedarmatele lor pt ra niciunavang inceeacepriveste eres, a putt si curoascintentle auc cand, dupa cea veupat toca de Urbino, aetact Toscana; iar regele Fa cul atu sti relragi (rupee din aceasti expedite. fn urma zeestl fap, lueel lotr nur mai depind de armaree g de reugiia aliia. Sicel din iueru pecane fa feta fostacela dea miosorapaterea {amiilor Orsini si Colonna la Roms; pentru aceasta, pe toi aei Partizan a lor eare erau nobil ta césliga de partea Iu, leandus scolif si acondandule mari avantaje; si dadu fecarula, dup ‘allie uj up de soldafl cu pat func de guvermatorL ate ined, fn efteva hint numa ef sian pier atasamentul fad de faetunile din care ficeau parte si sau indeptat cx totul spre cl Dupi aceasta, eaceleastept pilejl de a nimici pe Orsini, intrucat20 Nicootd Machiavel pe cei in nea Colonna initnsese:pritejulseis loca pot el sliu sil foloseascé gi mai bine. iniradevir, Orsini sia lo, tla seama prea rit pateres ducel sia Biseiiinsemna Aisirugeres lor, convocara o det Ia Magione in regiunea Perugii, Aneastaa proweatrebolines de fa Urbino, ulburaatedin Romagna, procum si nensmaratele primejili pe care ducele @ rebut st le Jnkrunte spe caze lea invins cu ajutorl franceior, ‘Redobandindus aslfel tot prestigiul si nemaiovand ncvoie si se bizuie nel pe Franta, nici pe alle forte din afar, sca si mt 5 nevoie a le pune pe acestea Ia ineereare, dice incepu ‘i se foloseasca de velosuguri. $i stu sisi ascunda ata de bine inteatie,incit Orsini insii se impaicard cu ef prin milocirea lat Paolo Orsini, fad de care ducele folosi toate miloacele posible pentru face sh alba lacredere in el dnd bani, echipomente $i calcu naivitaten Tor prosteascd, el Faw cat usor in man la Sinigaglia. In momentul efnd canduedtoriicelor doua factuni au fost nigel, far partzanii lor tau devenit prieten, ducele Feusise 4 dea o temelie trainica pateri ui, intrucat stapinen Inteagn Romagna impreund cu ducatul de Urbino, $i ma ales se plea ci] cAgtigane prielenia Romagnei gi ca aven de parte ‘ui intreaga popélatie, care incepnse sa se bucure de bunistarea pe care el ko adusese. Sis deoarece [ucr rile care urmeazi sunt deme de a ti ceunoseute (dea pli altora, nu vreau si Je las denparte. Dupt ce dieele a ceupat Romagna sa consiatal ci Susese eonust de stpéni incapabil,eare mai curt jefulserd pe supusi decd i sauvernasera, gi satel le idusera: motiv de dezbinare, iar au de tire, cat provincia era bantité de bot side thar’ iin tot fell tulbarai, soc ed, pent wai veda pacea siaoatuce sub ascltaren puter siverane, era necesar sii asigure o bund guvernare. De fee, puse in utes ei po damnal Remitro de Oreo, om crud st fra scrupule, cia i dda puter depline, Avesta, in scurt timp, facu ordine g restabli unitatea provincied, spre marea Ini cinste Pe uri, de lean ea aceasta guvernare aat de antorta $i ma provose urn supajlorsti, ducele socoliciea nu muniera necesara ‘si infnt in milocul provineet vn tribunal civ, avand in fruntea Ini un presediate foarte intelept, si pe ling care fecare oras ist aveacdteun susfinitor al eauzelo lui, in uedt sia guvernarea Prinoipolo Capitol Vi a ayprd din trecut provocase o anu uri tmpotsva li, pentra a serge aceast pornire dugmanonst din sue aaaneniorgipenira ‘i eastiga cu totul de partes In, hott sie arate cf, dacs se savarsiserélateacevar crnzimi, acestea nu pornisera de Is cl, sh Vinovats era firea aspra a ministrului li. Astle, intro bun i, {ulosind un pretext varecare, porunci ca acest safle sputecal in ‘ova tn aloes pile din Cesena, pundinds+tse un bute de Term ‘hus cuft insingeraalatur, Sthtica acestulspeetacola provocat Satistacfa popor ull si in acelag timp, wimiea tai Dar si revenim de unde am pleeat. Asadar, socotinduse destul ue puterni gf asigurat in parte impottiva primeidilor prezente, rieoarece if intro armatele gf distrusese fn bund parte forte nilitare care, findst vecine, putemu ski fe dfunatonre, nus mal imnea sini seam, dack via s-intindkcucerirea mai depart, Ulecit de rege Frente cic stia pea bine ed regele care isi diduse prea Uiraln seam de gregeala pe care o Eicuse, nu aves i ngidie mai deparie actinnea Ini Incepu, asfel,st-si caute prictenli ni, far in eiomental in care france inaintanh spre rental Neapalsta, linpotriva spanioliloy, cave asedliau Gaeta, se arta sovaitor in tudinal ff de Prana. Intent lutea dea se asiguraimpotiva Iueru care far reusi foarte curiud daca Alexandru a i “Acestea as fost, agar, motu deacfiune fa de geet immediate ln ceeace le prvest pe cele ear se putes iv sterol trebuia sive team in primal rdndc& noul papa care avea 34 wind in fruntea [Bkerfell ar putea sv fle prieien, noon sia ceeace Alexandru Ti dias; de acces, se gan si evte aceast posbiate prin paca nonce: in pimul rind, si dlstrug in ntregime faniile acelre pe at i jes, cam se pape’ nici o posibiltate dea face ceva in oeast cecil dole, si astge de partea lu inteage nobiine a ovr entra ea ste, dup cum sa sus stn i rope pa al twelea, 3 fac din Coleg exdialilor ct mai mul, o sap unealt inane hl patruler, s& devin att de pateraiciainte ca papas soar, inet spat tezsta cu propre li pote Taco nt atne care sar fi produs. La moartea Jui Alexandru, el reusise s& ‘ndepienset we dintre acest planar de actune; ia al patrulea era, lo rival i, cai init cai, diate nobili pe care it etise ‘monisepetatiacela pe care pus rind, prea pulnireuser,32 ‘Niconia Machiavelt ‘ae salueze noilimea romano cstigase de parte Tn cea mi Tare arte arin ceca ce priveste Coleul eardinafor, ce me mul ‘line meni era avorail fa ceeaceprveste cert na, isifiese plamil dea pune ma ve Toscana in mp ce tapanea dee Testgia Pombo, avin in aol timp Pisa sub protec ui Sh ce scum na mal trout sna semaade Franta (de Lap ici mai avea de ce si tina seama de ea, intrucdt spaniol le si jaeridfancealorregatul Neapolulu aga incat st ri cA sca rau novi compere pritenia) else arunca supra Psei. Dupa aceasta Lea gi Siena. arf eea hat, parte din ivi fa de torent, in parte din fed ir florentn, In rindul or, mm putea ‘faci nimic impotria; dee, acd atacu jmpotiva Toscanc’ ar revit (Gi ar 8 reusit, intradevdr, char In amel in care a murit Alexaucie), el ar fv cdstigat atéta putere si ar dobindit atta faorlate, inet sar fi putut mentine aii depart prin proprile i forje svar mai f dep de soaris side forele alia, ci mumat de paiteres side eapacitates vi propre. Dar Alexandru a urit a cue) ani dupace elincepuse si scoat sbi din eae, sia Bisa air loge sapininea pravincici Romagna, pe cin eelelalte posesiunt iin vant, incolite inte dow arate dusmane foarte insu find gray bola, pe moar. at de apg re acelin, al de eapai, de bine cum pot sti pecan sa cum ire istry, ia emelile pe care leidicase pute a inrun tmp ati de curt era at de taince, neat, daca nu ar Havin spate cee dou rte rasp li sa Jace insu ar fost sandios ar Tr iehutt si Saving. orice greutate, Sa van, de all, prea bine c& temic hi erau solide: iniradvar, Rorwagna ba ayeptat tap de ‘nal ine deo fun, ia a Roma, det era mat sult ort decd via Statin sguranti $, cw toate ch ces din fale Baglion, Viel si ‘Orsini era ao mau zhu foc. immpoteva hi asa inet, chiar daeiel na reusit sé aleagé papa pe cine via, areusit cel putin, simfioslesteelape carn vis. Daca ns! lamoartealui Alexandr arf fost sindtos, tl Far f fost or. E]insusi ka spus, fa za care ny Ta fostales papi, ct se gins inate Tao eoea ce pte ‘ie ibimple Ia moartea tau sau gc ere preg faa fa boricare\imprejuri ce sar fini dar ns se gist niet» lp, sume cand va tutta ie insu va pe morte sistiat Principole Capiotu Vil 8 Ac, dup’ ce amu considera! toate actiuntle dueelu, nu ered cag putea sii ndve vreo vinnie; ced, éimpotrv, e, ng eum, ‘am Gut, trebles dau a pl de imitattuturor sectors care au uurcat repece pater vit mprejrarefavorabila si prin autora arnt alaltia, Cc cu spirtl i capabi de lueruri aris mazwingd sce ifipiuirtinalte, el nw putea si procedeze aie i singurele ‘obstacale ear sa impotrivit planslor lau fst vai pres sur ‘lui Alexandr si propri lui boa. Asaiar, acca ene intwun stat nou Socoteste ca este necesar a4 se asigure impotiva dusmanior, sivsi cisligeprieteni, si iavinga te pri fort, ie prin insela ‘4 se fact iubit si tema de popor, urmat si respect de sult ‘sii nimmiceasca pe acela care pot sau trebuie sii dineze, s& innoiasci prin legiuiri noi vechile ordnduiri, sa fle sever st recuoseétnr, mirinimos sl darnic, $8 nimiceascd armata ectedincioass, sisi alee 0 alta, 41 pistroze pretenie regilr sia pritcipilor in asa fel incétacestia si taca bucurosi favoruti ssi fac riul cu team, aela, asada, care socoteste toate acestea sunt necesare, uu ya gsi o pl ms} apropiat $1 mal convingatoaredecatiaptle accstat om, Intran singureaz pstem socoti ci agresit,slanume atone cand Jo fcut papi pe Tula aru alegere na fost bunds este adevarat (nu pulea sa fac papa pe oricine arf yr e, dar putea obtine ca uera nw ang papi aaa a treba nde tne, tun cas alegerea ura dine cardinal pe care it fensase in treet, au a unula care, o dat ajuns pap’, sar fl temut de el. Deoarece ‘oameni isfac rau unl situate dn fie, fe din wr, cea ere tlle case rin era, inte alli, cardinal de lisesi St. Perr ia Janluri, Colonna, San Giorgio, Ascano; toll eed daar fi fost, ‘a af tebult si se team dee, n afar de cardinal de Rowe. Sl spaniol, aces din ormd ~ din cauza legdturit de rudente si in caza ob eras inéatorag, ar coal ~ entry cf ra pater avand ée para lu inregul regal Feants. Agadar, nainte de toate, ducele rebuia si fava papi un spaniol, far, dae nu putea fact asa, trebuia i consi sa fe ales cardnalul de Rouen si au ‘cardinal de fa St. Petru i lantu, Cac se lng acela care crode ‘8 came mar uth insalicle treeute pent pe care le obtn. Ducele a insela, aga fceastaalegete, cae asi fost caura pci hier Niccolo Machiavel asco. sm ;PRE ACELA CARE AU DOBANDI PRIN PAPE NELEGIUT! PRINCIPATUL Da, intrucat exist i alte dou modus de a deveni principe din sip pari, aga inca rusia in cal acesta mu poate atebuith ‘4 ft nl sort norocoase, nic insusior persone, ered c& mu ple (eve mal departe fara a ne ocupa de ele, eu toate ca despre ‘intl ar putea vor mai pe arg fn-o expunere care a rata despre republcs. Cele duh moduri I care ma refer se const fe atch ‘aad principal a fos abtinat pe eale criminal si nelegini, fe lune! cind un particular devine principe tn propria fu ar prin fivoarca coneetfeilor hi, In ceva ee privest prmul aod, el va ft Hhusoat prin dew exemple, unul ante $i unul modera, rt analiza, de all mal adine valoaea hi, deareee erud ei, pentru acela care fvavea newiede ovale deurmutarfideajuns imiteesteexcmple Agilocle Sicifansl, care nu numsai ed era un simplu particular, dar era de obarsiefoare joasé sicu totul nedemna, a devent rege al Sele, Flu de ols, a dus intotdeauna, li toate virstele prin care ‘treo, 0 vial nelegiuiti eu toate avestea,nelegiiile ui au fost insotite de o energie sufletrasca si rupeasei ait do mare, ined, indveptdinduse spre mestesugul armelor,reusi,urcénd din treapi in treapt, sa devina comandaat al twapelor la Siracuza.Ajuns la aveasta swale st sigur de ea, a hotarat si devin principe si 33, prin volen( gi Grd nicl o obliga fata de cella, ‘ceea ce i fsese dat prin infclegeres tutor; in aceasl timp, el 8 ps de scord, in eea ce privesteintenile lu, cu Hamiicar din Cartagina, care se ala eu trupee lu in Sica Intro buna 2, {neni asada, poporu si senatul Siracuze, ca si eum ar H avat {nlengia sa se consulte asupra unor chestiun!psvind statu, si, ke tun ean diginte stint, soldat lu Lomorard pe tol senator spe ‘arenil cel mai Boga al ceva. Aegtia find uel, el capa sguverra prin fet orasl, Sra nel o lupté evil i, om tate ch {ost de dou’ ov lnvins de cartayinezi, iar la urma asediatde en numa cia putt ses apere cetatea, dar issn acolo parte di ‘eameni, care trebuinn sh reste mal departe asediuh cu celal parte a atacatAfrea 3 in seurti weme, a despresiral Siraeuza st a adus pe cattagine intro situate disperat, int au fst nevoit Prinoipole Capitoul vat 38 i ghunga lx o inelegere eu el, multuminduse cu staple lor din Airca si list Ini Agatocle Sieilia, Cel care ar analiza, asada, fatele si insusirile acestuia, ar consiata ca nimi sau prea pulin ar putes fl aibuit unei suri porocuase;intradevar, aga cu saspus mal sus, Agatoce advent prineipe nm prin favoarea cui, ci prin gradele pe eae le tinsese in eariera militar si pe care sile citigase prin mit de ostenei si primed, pistrindws!apoilocul de prineipe prin nenumarate fpte ‘urajoase gi primejdioase. Desigur e& nu putem considera drept amact de eri aptul de ari ucide cetfeni de ai rida preter, de an avea ict o credint de af lipst de il sf de religie, sdenarece toate acestea if pot ingidat si cures puterea, dar mt ss objil gloria. Cici, dack am analiza insusirile de care a fieut vada Agatociestunei cénd a infruntat primejdile, cai tuck dnd stu ia din ee, si apoicurajul cel mare eu cares rezistat obsiacolelor gi ea faving, nu vedem de ee [aun socot ui putin valoras decAt pe urcare excelent condiedtor de armate. Cu inate acestea,eruzimea li nestipsnta lips hl de omen, imprenna ‘eu crimele lui nenumarate, mu ne ingiuie sl preamiir intre amenit desivérsiti Nu putem, asadar, 96 atibuim nic sor orocoase, nici insusirilor (ul ceea ce ela dabandlt tat ford una, cits fara ecletalte Snvremurile noastre, sub domnia lui Alexandru VI, Oliverotto «da Fermo, rimas orfim ce mie enya fost ereseut de un uncial ‘ul din patea mamed, eu numele Giovanni Foglinn, si, fir Inc foarte tinar, a ost trimis 8 invefe mestesugul armelor de le Paolo Vitelli, pentru ca, aungand si-si insuseasca pe deplin aceasta iseipling, sf poaté urca la un grad Inalt in oytire, Cand Paolo ‘Vitelliamiuril, ol continuat sl invete arta militar sub Vivellozz, {rate eolu dint si, pentru ca era foarte inteligent, siquros c ‘nfiigare si pln de cura i viejo, ajunse a flee dint tate camaraaiul ce lupta. Dar, parindu-tse ef este un ner njostor sic fle sub conducerea alta, se gindi sa acupe oragnl Terma, asigurdndusi pentru aceasta ajutorul unorlocutori at lu, cérora Jeera mai draga robia deat libertatea patric lon siavand atodata ‘parie® Tui pe Vitellozaa, fi serise deci tui Giovanni Foglia a, intruedtsttuse mulji ani departe de patric, voia sf vind isd vadi pe esi orasul isi, nt-o masur, sia cunostingadeswverea% ‘Nicoole Machaveli lui i osm tot timp mn se astenise pentrn aleva decat pentru ‘adobiaudi cinste si onoare, voia acum, pentr ca tof concetaten lui si vada 4 nus cheltuise timpul zadarnic, si vin cu vinstea civenilé gf insotit de 0 sutd de oameni ealare, dintre care uni prieton a ut, iar aft slufitor, sit rua si aba bundtatea de a forte fo primiteu cinste de eatre cetiteni dix Ferm; lueru tare arf insemat onoarea ee ise euvenes mu. a ul sus, ‘arg unchinln, deaareco acesta fl rescue. Giovanni Foglia a neglat nimic din ceca ee se cuvenca sh {aca pentru nepotal ui dupa ce, datat ui a fost primi ca cine dle cetiienié din Ferm, Olverotto sa instal in cast hi. Aci, dup ile, in are timp pregatise tot ceea ce ii trebuia penta releginices po cave 0 pins, ola dal un mare ospl, ba care ki polll pe Giovanni Foglian, impreuné cu oamenti de frunte ai ‘rasul Dup ce slirsiri cle mancat si dup ce se incheiar’ tote jocurile gi disiractille care se obisnuiese la asemenes ospete, Oliverot, intr fe} dininte pregait aduse discuiaasupra wor cinestian tl grave, vorbind despre maretia papel Alexandu si Jui Cezar fil nica si despre optele svt de far end Giovanna celal rispunsera Ia aceasta el dintro dat se seul i pcioare, spunea acestea suat cru despre care trebuie vorbit intrum, Toc ia lini, se retrase, asad; intr odie, unde Giovanni stot celal flurmara, Dar, deabiase ayezara, cand din ascunsig ies ‘soldafil care H omriri pe Giovanni si pe tl ceili, Dupi aceasta crima, Ofiverolto inedleca si strabatu ilregul teritoriy acetal, apoi asedie in resedinga sa pe magistratul suprem, astiel ined, ee frica, oameniifuré nevoitt sti se spun sisi aleinuinsed un guvern peste care ese lacu principe. Dp ce fi uclsi, de asemene’, (ofl avela care, find newaultumsi, pteau sii tac r,s inti puterea prin fag civle gi militare hoi astel ined, tap de an an, ci a fost principe, mu wun i a \lommitin siquranta peste eetatea Fermo, dara ais sf fie temut te toi vecini li Sar fi fost tot atit de grew 81 ristoarne dela pitere eum fusese de grew in eazal lui Agatocte, dacé el insu hi sar fi igatingelat de Cezar Borgia, atunci eat neesta a pus rida pe tot cei din near! Orsini si Vitel ls Sinigaglia, dupe Cun saratat mai ss; a fost sel print ee pringi aici, ase) ed, Ta unt an dupa ce sivaesise pareidal, @ fost sugrumatftapreua’ Prinelpale Capitol Vill a «cu Vitellozzo, pe care ll avusese ea maestru in priceperes sil neler ui Un ameniae putea se intrebe cum oarea fos posi stitea trials cruzi, Agateeo sali afl ew el sh nai ras data vem in sguranta in lara lor si sd se apere de destuanii dia alan, in timp ce nimeat in propria Jor cetabe au w unelttvreodal iota or ed este gu mf aN satu net chiar in timp de pace, s} ow aut mai putin sn vremurile luli rizbol Crea evil agota cep de fll ese loset ¢ruzimen, bine sau iu. Se poate spune ct olosesti bine eruzme. (daca este ingauita vorbi bine despre ru) ane cA 0 vse Singur dala si constr de news de afi asiguraputesea dsr nu contin’ peacecescae cal astel inca actiunea peearealsivanito ‘dat salu ct mal mare olussupslort. lu schimb, ewan stra foloste ate cil sunt pute a fncep, iar eu vremea se inuillese, in le 8 digpath, Ce ear proeedlea it pimp, sjutor ul hi Damanezeu sal oamenior, sa giseascdo cale de seipare di starea los, asa cum sat intmplat cu Agatoce, pent cel, ns, cee cs neputink sf plsreze palerea De unre unica c¥ trebuie 8 retivem acest ap: ct cel care cup un slat trebue si se wlndease’ iain ba toate cruztalle pe care va fi nell sie svirgeascd, gf pe ate se fac tra dati, pentru a nu fi nevait si fe repote im fiecare zi, sl pentru c bemalsdvirsind allele aserindtoar, si Bnistease pecans ‘lslige de partea edad mul bine. Cel ear va prucesa altel, fie din sla, le pentru cau s gncit bine, acela va Hato novoit s p virae cult nu Ya putea niodalé sab incredere fn sup si deontove nedreptiio meren nol gl nineviate fi yor face po acestia sine Sith nici in slguran fat de el, Cc nedrepitle webuie sivrsite toate Impreuna, pentr ca oameni szustand di ele doar pitina rem, sf le simtd mai putin apie, Hinefacerl in shim, reba facute Ince cu inet, pent ake sii gustal wemte mai indelungati, Dar, mai prests de toate, rrincipele trebuie se poarte In aga fl cu supusi hi inet ri ‘nimple, nei bunt, nici res, i nu fac st se sehimbes inde, ‘sum news dea ations ae vest in momenteke gree, mu Limp Si faci aul, ar biele pe care faci rel st, deonreee se eocote se rk $i svat de ero, si nimeni mest roeunoseitor penne38 Niceols Mechiavet! canounnt DESPRE PRINCIPATUL CIVIL Das, recind acu In coaleti parte a anaizel noasire, st anume ‘nln cetifean devine principe peste prope farm prin im sau prin all act de neingaduita violena prin favoates de care se pve din pa tea eoncetienir sir stapnizea luipoate nit principal civl (pe acesta puldnd sil dobandesti fra si a nevi de Insusit desist, ori de o sonrti eoseit de norucoas ci mat ‘ura, de 0 Viclene in stares reuseasc), vo‘ arta cu principal te felul acesta se cucereste fe prin favoarea poporul, ie prin a color mat, Intradevi, se intilnese in orice eetate aceste doh ‘endinje police diferile cle se nase din faplul ca poporl au vee sa ie nel guvermat 9 nel asyprit de col mar, pe eid cei mati yor ‘S guvernéze sisi asupreascl poporul; ar din aceste dowd wointe cliette se nasle in rice stat una dinte cee tei efecte ale lor, $4 ‘anutne principal, libectatea sau abuzurile de tot fell Principal es creat fle prin voinia popoculk, fe ora a celoc mari, dupa cum una san call dintre acest pir ave pill de a0 free; ey, daca ce mar is dau seama cf nu po st rete pooorul, i ncep sf avorde fait si stim unuia dint el sil fac principe, ‘penfrucalaadapostul ui sh poata ssi satstea tate pote. Poport, fe asemenen, wiz ci mu poale 8 se impotrveascacelor mati la lll aco fim sma una sigur fil fae principe, pent ‘a acesa, cu puterea hi, sapere, Accla care devine principe eu ‘ajorul celortuarise mentine in aceasta situate mai greu decd aceln fare 0 objine eu ajutarul poporului; cic, dest principe, el este ‘nconjurt de onmeni care | se para egal us de aceea nu poate nici si gisernere, niet st le poruneease dup vis I ‘Dar avels care ajunge principe prin favoarea poporului este sigur pe locul is nu are ampreju pe nimeni, sa prea putin, eare sit Fie ala sil asculte, ln alara de aceasta, pe cei mari nu pot st snuljuricgti in mod cinstit si fir a le face rau celocat, pe cited poportl poli mulumi astcl el dovinjsle popocului sunt ma insite decat ale celor mari, intrucht acestia din uri vor s& ‘asuprease lar cell vrea sade asupit. In sf, un principe ‘se poate Socol nilodal in sigurant des poporul test dusman, sdeoantee acesta este yea numeros; pe cand impotiva celor man Principele Capitolul 20 se poate apéra ei find putin. seri cel mal grave are un prin ‘step din partes tunel popor ost este acela dea 8 pits ac cel mar i sunt dustuan, trebuie si se team mi rumal ear putea SH plréseased, dar gf ed ar putea si se dice irmpotriv ul ce eo| mat sunt msi presztor’ smal vielen, st ‘ksi rezerve inttdeanna timpul necesar pentru a se sal, dup ‘umn cau si cige recunostiats acelula care, dup sperant or, Irebaie si fnvingd, Se mal adauga faptul ca’ un principe este infotdezina nests las cu aevlas|popor fn tp ce poate foarte bine si guvernezefirén avea in shi Ini eren aceiasé noble poate si umease’, in acest sujbe in flecare 2 peat, apo! este, poate 8 le ia gi si le dea onocuri si sialucie doar dupa Pou Ht ple. Si, pentru Fimuri mal ine partea aceasia, yreau s spun ca cei man pot fle eonsiderati, In shad prinipa, th doud elu, Sau se conde astel inc prin moval lor de aciune se lagi cu tol de Ssoarta prinelpeh, sat nu fac aceasta. Aceia care sunt intr total lature prineipe on acelsiimp nus arataurapaet trebuie sk ‘aracen ear nu ge angajeazide partes priniplor ttebui sf fe considera in dou flu, Se poate 0 fac dia mee sidleteasci s dint firease’ lips de cura in eazul acest, treble ‘itefolosesl de el, shai ales de aceia care Mipot da sfaturiintlepte, tsa incit in timpuile de prospertave si te ndndrestt cue, atin seme de primeldio © nn ai ae teme de nici unul Dat func cid ‘ei mar na worst se angojeze de partes unui principe si procedenzi ‘fel din calcul sin ambit, inseamnd ed se gindese mai mall I decd la tne; iar dé asemenea cameni un principe trebuie si se ferensel sis ge teamd ca de nisbe dusmaat fits, deoarece, in ‘mementele gree, ef vor contribu i risturnarea Iu Prin armate acela eae ange prinelpe pein fayearea poporalu trebuie si si pastreze prieten, Inera care Iva f sor, deoarece poporul nucerealtceva deci smu fie asuprit. Daraclacare sange pricipe impotivn voinje poporulul si prin lavoarea celor navi va {rebut si eaite sh cAstige de para si poor, ceea ce iva Huser tlach va fa sub obliciirea Iu $I, deoarece fren vamenilor este ste! Inc, daca bine le vine din partea aceluia de Ja care se primeasca numai ead, devotamentul lor fata de tor este mai mare deet ale, poporul, la ranul Iu va40 Niccolo Machiovel iubi pe principe mai mult dectt dacé el arf obginatprincipatl et ator hi iar principale vaputeacsgaingostespoporuluitn mult fol, cate ns se scm cpa mmpejurare, asa inca se pote fix mega ammmit; de aeeea yl iree peste aceasi chest: ‘Yolinchela spundind done sn principe trebue se bucure de prictenia poporului;alfel, nu va gsi scapare i imprejuraric pottivnice, Nabis, prinipelespaetanilr,ar2istat a asaltul Greeti introgi gl al use armate rowane earecAstgase pretutinden’ vitor si sia animal impotriva lor patria gi sta, finde de ajuns, in moments primejdie, sf se asgure impotriva unui mic numa de thustnaniy Heer eare, design, me arf fost snfcient dae. poporul lususi bar 6 fost ostil $1 memi rlspunda niment invoesind, Iinpotriva parerii mele, proverb mult prea cunoseut eare spurte eh Cine pre femel pe popor coustruieste pe novel, proverb este fdevieat doar atmnel cx! un cetean particular are incredere in oper si se amigeste cu gndul ef acest Far ha gpararca dac’ ear Surmérit de dvsmani sauce magistrat. tn cal avesta cl poate Se inscle de multe oF, aga cum Ii sa itémplat atilor Grace la Roma si domnului Giorgio Scat la Florent Dar, daca principe ‘ire pase tence poo esc un om carestes.conduca stots tun ot carajs, care ms Se plete in sitoite grog mw wil i toate masurle necesare, iar prin energia st initiva lui sf 38 {nett increderea sforfa poporul,atunciacesta mi va insela nicioetdinagteprile ll, asa incl se wa vedea ed femelle pe care ‘a iii pterea erau tainice. ‘rinepaile de acest fel sunt pase Ia grea neocave ane cn toucde aoformide gavernae arg lnun egimalscitis ee px accsr slate user az Se prin iss fe prin mijecireaditetelor ‘nagar. La aoest wt ca, situa for este mai nessa imal jrimejceas, Googroee cae incu tolul de yointa acer cetiten ‘Care ocupiferitle magna laraeesta jot se en musik, ple, alesinniprergrele, fe impotrivindu se, fe refwane ise sips orditlor bor Jinn moment de prime, principle vat ip san mda pereaabsolti deoarece cetstea socio terteniorspnse,caretamnd obit ascultadeordindle nagistatir, vor in mprejoriri gre, st ascule de ordiele ll aya incl ‘remmenesigure, principle vais deci pin camer hice poaliavea inevdre. Un principe de aestfel nu poate se eiuase Prinelpole Capitola x 4 dys co ee eons in yremurle de iit, end eettei om nevoie dd sa eel flonre aarp, Secare pices i flecare este yata 58 ‘oar penta sti tun cind moartea este devarte, da in nome de restrse, cn statu are nevoie de oxen, el gisexte prea pani care sie Sil sljeasd, Si enperienta de aco fl ese 6 ale my preldons eu cdo po ace devo srg ct. Dew apne Injelept tebuie sf se gindease si st gtseasca un mod de guvernare prin eare cetiteni Ii ori sin orice fel de imprejurae, sit aba nevoie de star side ein caul aces eli vorMlntldeauns crn IN CE FEL TREBUIE SA APRECIEM FORTELE UNUL PRINCIPAT Spre a putea analiza earacterele seestor principe, rebuie & consierdm si chestiunea urmfteare: si vedem, anume, deck un principe are veodati un stat destil de sold si de piteraic incl kt vole si se peat sustine sigur, sau daca are fnotdeaura nevuie de apararea alta Si, spre a Himuri maf bine aeeast chestiune, spon c4, dup sredinta mea, se pot susline singur! numa ace’ princi care, Aispunand fie de oanent mul, ede bani, eusese Ss alestuiased ‘varmata buna ssi se lupe e oricine ar ven sv lace dimpoti, «red cau intotdeaune nevoie de atu pincipit care au pots due lupta in cémp dese contra dusmanutals sunt constring sA se relraga induntrul idarilor sis le apere. Prim) eaz Yay taza in att parte 3i vom spune mai departe ce esic de spus. In ceca ce priveste al doles ea, nu putem face altceva decal si situim In tod staruitor pe principii de acest fel sisi Intireasca gi sh) ‘uarmeze cetaea, ar de triorulneanjuritor 8 nw se fngriense8 Aeloe. Cel care iva fortifent bine cetaten, iat in Coen ce paveste saporturle ui en supusi se wa fl comportatin fll arta ua uss cum se va arias mai depart, acela au va atacat deedt eu salt soviialé; deoarece camenilor fu le place niciodata si tntrepiad ‘unin care si ca vor aves greukii de inti sesefipedie -tmu este deloc usur sid alae’ pe accla care gia it bine vetstea sere neste writ ee popor42 Niccolo Machiavel orapele Germania ucur de nt erat au un trio renin ase de prt ol lui cn we 98 5 en see del nl de aye perl pe eae rar ave rel se ee deoarece le sunt ade fie ni ct ovine i set Genera for ah osu ng 3 obostoa FERN Se tae este rage unk preva eu sano rele anaes ste rin nga pie ise rene rere de ban dora ide con ost sete arta utange Hest ara de aceaga,cas pasate neve rar ar. aria pat alle slatl este ae olsen fel el pt dea de er est ne pd naa tae ace meser sf oewpa re ails vata orgu cae maven maine eal tact essen, fri in aes oe sl Freon exer are, exaa ovens ogaizre pes vette Bering care are un oa bine Ink 9 ae se face eh depnpor pane sie aca, car doctsarqlsl ne eee gu ae bul sh enue curdad aut pre mare i ee dl Mure din acenst ssn tt de shimbatore iene cn pt caer en an eg cs atatle ete anes ray hu ck neal, ar ac ines ta es nunc pops are bun sogoaree reer emule ede fl va putas are ll da a ect, ae et sel Indus x gi ecw vac orape fr face suite de principe, exe spade ch ae ered cuagsvarnge toda acese et oneal operat cal 2a va 8 de ng drat ress aoe tead de crue duxmanuu su asgrtndese vei ma creep al noe Ino, ee Sse een sk ard 9 deste (aan gril momen Sat met edn nen ste i de cari hoi weer de necen dpa ce ae, peel ie ke aa we gvorce ind curl ora ii eguele at ar ad este eeplt lngaer hkl exe niic wet Sar cuven se tang auc al all in jl pic, seed ge pate eel exe fre naira, intact ere EO Stars 4 bona le on nimi pei apres I Prinalpote Capitola X! ry ‘Oamenii sunt intradevar astiel inte se simt legal st obliga aka dle cova att prin binele pe care! fae, ct si prin acela pe care frimest, Prin urnare, daca vom considera eu atenfe toate aceste Ihr om geden cf i: este grew unei principe infelept a pisireze vin cuajal supe lul, at la inceputu ase, ft sin curs Thi eu consi, desigur, dea nv Hips uiel de provzi de brass, nil le rflouce de aparare. DESPRE PRINCIPATELE ECLEZIASTICE Ne tnai riamine si discutim acum niumal despre peineipatele cclerasives uit grote exist insite dea ina in slapinires lor si dacAizu obi ie prin ins see ale prop, eprint Inprejurare norocoasi, Te pstredi si fara une, s tr cela aceasta, pentru 4 prineipatcle de acest fel se susfin pr baza ‘randuiior foarte vec, care, intemeiate find pe else, sunt att Ge putercices deesa natura, inca princpi lors pstreazipulerea, forieate leaf active sll de vn, Acestia sunt sing principt fare na slate smu le api au supusi snus guverneaz state lx, toate nt sit apa, Te sunt Inte, ax sup, eu toate ck ‘au sune giver e preocupa de aceasta snicl nu se gindesc ‘tse susteaga ator lr, ceca ee, de alle, niet rear pate face Deci cual aceste prineipate sunt sigure i fevieite Dar, infrclt sunt guvernate priniroraliune superar, a care rnintea mila ns poae 8 shunga nick mu vot vorbi despre ele; cee, ful eeeale $1 pastrae de Dutunezeu, ar Insernna sf fnereat sk culezitordaci ag tata despre ele. Cu toate acestea,cineva ar pies Siimsintzebe cum se face ot Bisericz a dbs ca putere temporal, furistea foarte mare pe car? 0 are ast, ait find a rani de ‘Slexundru, pricip eei mai puteenicl din [lia sims numai ont care era sof ast, i orice feudal sl orice senior, cd de neins-manat, pret prea putin Bserica in ees ce priest pulereae temporal timp ce ost chi eye al ante tremura in fe, peut ct eaafoatinstaresishlahinge pec inti, sis ivinga pe vnetint {ath de ce, cu tate lucrulle acosea sun cunoscule, cred em cafe do pisos ca eles fe amintite ai pe lar.“ Niccolo Machiavall fainte ea regele Carol al Prante si fi caborat in Tl tara accavia se given sub stipinirea pape, a veaetienilor, a reyeTul Neapolul accel de Minos lorentnilor Aceste mae puter frebusiat sa eit de dows Tace uri principale: wal ita, ca nici tun san si nt eae cu aratele [ui panvintul Taio doit, c= hielunul distr princip acestor state s4 mutsi msreased terior Cel care provocou mai mult ingijorare celorlalli craw papi st ‘Venetia Pentr a opr pe veneen, era necesara inire utuar ‘eloralG asa cun ea reairat en la apirarea Pervate; iar, pentru {Al tine in fr pe papa, male puter se fuloseaw de nobiimea Tomand, cae, fling impact in douk porte dusinane, Orsini Colonna, ere meteu tulburat de discondi si neinjlegeri si find ere cu arma in mini si gala de lupta, chine sub och pave, fovaeld mobile nentinea at] bsericesc intro stare permanctt te slibicune $1 aeputinta Si, eu lnaie ci eos se twee ete mn papi. eurajos, cumn a fost Sixt IY, niet soarla nozocoasa si nich Dreperea nt a [uu $4 salveze yreodat statu de aceste cel. [ur vita scurta 4 acestor pap a lost cauza nepatinel Tor cai in tel zee ani cit guverna, i ede, un papa, cu greu izbulea sl ‘hieyoreae pulecea unela dine cele dou faciun, nr atonel cu, dainteard, un cite ei izbutea sid nimiceasca aproape cu (otal pe cei din portidul lui Colonna, Ssirea deodata un ata, usman Frorsaior, ear ridica din dow factiunea, dar nut auagen timp ‘Gavi iaticeased pe Orsini Ca urmuare, forte temporal ale pape fram prea putin pretaite in Talia ‘Sa rlieat apot Alexandr VI care, dine tli pontifie ce at domnit pani acum, a dovedit c& un papa poste sa devind foarte fhaerai att prin han ct spin forts int-adevir,folosindese de llusele Valentino $1 profit de cobonatenfrancezlor in Nala, sisi toate acee lucrarl despre cae a vorit ma sus, cn at raat despre atime duccTu si, cw toate cAintentin nin eraacees dea rnrt puterea Bisri, of puterea ducehi, totus ceen eva fica ‘Sa daved af nut mai putin spre marrea seri, ici, la mea et faust ed! duct, Hull, se perdu puterea, ex a mostenitrodul pteneblor Ii. A urma apoi gaps Tuli Tl, care a past o Biseicd puteraica, spina peste inlzeaga Romagna, in timp ce puierea Futile feudali ai Rome fusese lichidata, iar factiunile lor = {esingate prin persecute oente ale lu Alexanders n brite Princivote asi, de asemenes,calea deschisi pentru astringe bri ri nnloc eae nu Lisese Inca niciodata inte bint, pnd Ta Alexa Tri [su uma ed continuat aeeste proceder, dar le eventual ge pus ing! st cucerease’ Bologna si distrugs pevencteni sia alinge pe france din Talia; sitoateaceselucrutt Fru izbutit, cera ce este eu att mai mt spre hula Tui ex eA a ficul toll spre a maxi pulerea Bisrii, si spre area po on pat tcularoarecare la pista maldeparte cele dou patide, Orsini $3 Colona ia situa In ave le gasses, cu toate ca inte acestin Se rumarat eae a fost in stare 4 producatulburace, an fost toni dowahucrur care opritdea.o face in prin rnd, oestigi rare al Biseril, care tspera, sin al doilea rn, faptal && ma ‘eau cardinal ai lo, devarcee acegtia erau iniotdeauna iavorul tiscordilor grave care se iscau inte ei Itradevir, este dou paride nu vor aunge nciodala lao inteleere atta vreme eit vor wea enrlnali; deonnoce et sunt acca car, la Rone si in celelate piri, itetin parte averse rel, leudal zoestia su nevot leapere;astel sense, din ambiia rel discord ulbaraile dine feudal, Sina sa papa Leon a gist, asada, rm stat pontilical Foarke puternic, se poste mtd ci, dich ccf Law Bic mare prin puteres armel eilva ace glorios sidemnde respec tturor ‘ein undlatea spin ceelalte vet nenumirate pe ere le posed. Capitol x01 45 cosmo DE CATE FELORI SUNT ARMATELE ‘1 DESPRE SOLDATI MERCENART Dip ce a vorbit ia mod particular despre toate caracterole scelorpcpato pe care iam propus si le snalzez (a inept fceslor pagin si dup ce ara considera parte cauzee sin care le pot sa prospere san deen, ardidnd, de asemenea,cientele nod in eaze mui au inoereat Te eacoreased ise pasiteze, inn mal famine acum si vorbesc, in genera, despre module 53 rnioavele de tac ide aparare cae pot 8 necesare in ecare dntre atele arate pina ic. Am spus ma sus ca un principe tute si fe bine stators in satan cael se rabuseste, en siguran Dar temelie cele mai bine ae oral staat ale elor a0, e8 3346 Niceold Machiavelt ale celor vechi sau mixte, sunt legile bune si armatele une. Si, {ntr ucét su pots exist leet me aco unde auexistiarmate bune, iar acolo unde sunt armate bine rebule sf Bes Tesi bune, voi lisa deoparte expunerea asupra legilor soi vorbt despre armat. ‘Spun, agaday cd anual cu care un principe apa statul sunt sual prop ster cenare, sau alate, sau amestecate din aceste feluri diferite, putind fi numite, fp acest caz, mixte, Armatele inetcetnare 3 eee alate sunt nefoloslinare si preldioase iar, daca tm principe ff lemeiazd putea pe armatele mereenare, el va avea riciocali o ital slabs sigur, deaarece armatee de acrst fel sunt lpsite de unite fate ele, sunt ambitions fra sept § rneeredincioase ee sunt line de vite cand sunt inte pritent si Sut lage in fata ujmaml; au fied de Damnezei si nes fn fevanial fat de came i, ew att mai ri arin oLnréere, cu ‘edt amd ateal pe are ar tres da em jatoral lors, dua cum Sugmani te efeseta imp de r3zboi,armatee acesten te jeiese in timp de pee, Cauza iroracesor fale est cf ele nu meng Yrizbot sleet penta in sig cru, pe care best care le face hue, flatume o mica leaf pe etre o primieac, dar care nu este de aus entra face feta s& moart pentru tine, Oameiivor bucuro3) ‘Sie solcai tata npc nu port cho dar, de indath ce boi] Incepe, vor sa fu, Sau i plve inal part. ‘Nu mir fi prea grew si davedesc luerul acesta, deoarece enrocitile de agi ale Malet ru au al cauza decdt aceea ca mula ‘reine ea sa sprint mum pe armate mercenare. Acestew au adus tinotachteva victor si pveaupline de witeje ane! end se Tuptau fntve cle; dat, do indata ce a vent strainu, Sau arta precum e Tata cece a fos or Tai Cael, cogele Franti, sé cucereasc tin cu creta larcel ente spunea cl picatele noasire sunt caza acest Tce spunea adeviral, smal cA mu este yor de pacatee fa care se nde el, ei de acelea pe care leam art ex i, eum acestea tras peated prialplor, ei insist leaw indurat rmbt "Yreau si it mi precis dee armatele de acest fl ni sunt deloe Dune. Capitan de mereenarl siu sunt oameni foarte capa, sa hh Sunt, daca sunt asf], nu pois al lucredere ine, deoarece vor fiz intntdeauri [a propria lor mirre, fe dobordndute pe tine, tare esti spin or, fe dobordinced pe ali fir voia ta; dar, daca tna sunt oamenicapabif, alunct, ies, teaduc infringerea. Dac Principete Capitol) a cineva imi obiectea spunndirmi cd orcine ar avea ara in main arface aces ucru, fe ci este mercenar sau au, bas rispunde ef numa} un prinejpe sau o republic trebue s condaca armatee, Principle trebue sh se dic el intl la ezhal fe tebe xt fe cipitanul armstelor; republica va trebui si tripe propel ei ‘celina, cin una dtze acestia nu se va dovedi om viteaz, trebul si fe schimbat; daci este ns capabil, ya trebui si inp liscptna lego, ar els treacd peste ele, Experienja ne aati {nteadev, cf doar prinepil singun si republic care au armate sivirgese fapte mai, pe eénd trupele mercenare nu adue allceva deca neajusur. la daca o republic si are armatele wi proptict ‘mulmai grew ajunge sf se supun unui iran iesit dintrecetteni et deci o republic’ nevoli sa foloseasca armate strane, Roma si Sparta au fost, mult seco, tate farmate sh bere Evetieni an armatifosete bun i surt oament tber: fn ceee ce priveste armatele mercenare din antichitate, avem cxemplul ‘at laginelor, care, dpa ce au stisit pial eézbot eu romani, fost pe punciul de af doborati de sldalilor mercena, dest ayean comandanti pe propril lor eetijeni, Dupt moartes Iu nda, tebanii Law ales pe Filip al Macedoniel drept ‘comancaat al trupelor lou; dar acest, cpa co a cistigat victoria, low lutliberatea. Milanez, dupacea muritducee Filip, Law angela be Francesco Siorza In rzhoiul contra veneeiloy, far el, dupa ce ‘a tnvins pe dugman] Ja Caravaggio, a uni cu ei ea si supunl pe rnilane, patron i. Sforza, tatu, pe find era in sib regineh Toana a Neapoluli, o paris pe neastepat, lisindo fr nich un soldat, iar ea, ca nui plan tronul, a fost nevoit si treacd eu Colul de partea regelulAragonuli Bale adevirat cd venetienii si lorenGnit sau martin trecut Ceritorilefolosind armate de acest fl, lar capitan acestora ma ‘sai fieutprineip, , dlmpotrivi an aparataceste site dar treble pus ca lorentini at avut noroe in eazal acest, denarece,dintre capital de mare merit pe care tau avut side care puteau 82 se nll sa egligat victor, ali au intampinat rezistena ar {nv alltparte Ine acela care nu au castigat vetoril se numara Giovanni Aveul, a eral fideliate 1 putut fi pus In ncercare, deoarece ma leit nilodati invingtor, ar oricine va reeunoaste cloreutini rf cazut cw wsurine sub8 ‘Nicooid Machiaveli stipinivea lui, daca el arf avmtvietori, Sforza a svutintotdeauna Iinpottiva ii trupele ui Bracco, astel imei nl Be gna in frau pe cull; Francesco sea indreptatarbitle asupra Lombardi, far Braccio ~ impotriva Bisetici i reyalulai Neapolul. Dar si ‘recem la cite sa inimplat de ult Floren baw ales eptan pe Panto Vitel ons foarte infelepk si care, poruind de io situate ‘bisa junsese sa se ucure de mult prestgi Cred ct nimient hi va tigi cd florentinii sar fi supus in cazul In enre el arf tucenit Pisa, deoarece nu ari abut a se impotrivease doch el farfiin rat ia Saja dhxganior lo, iar, dacs i astra altri de 3, Trebui sj se supund, i priveste pe venetien, dnc vom considera flul in eare at pruceda, vom vedea ca au aetionat eu maf mult sigur sicu mai ‘mult glore atta yreme edt au purtat razboaie ct proprtile or rmte, cea cea cul pia daw ineeput sai indrepte actin decucerie supra uscatii,Iniradevar upland pe nave cu ttupele lor aleatite din nobilime si cameni din popor, el sau dovedit afi soldat neinirecuti dade nda ce au nee pat pte pe uscal au uitat de vite sas wrmat obiceiul Italie. far in prina perondi de Cresterea puter lor pe wscal, ntruct nu stipinentstertorintnse § se bucuran, i schimab, de 0 mare fama, au aveau de ce sit se team area mult de cipitanil lor; dar act cand stpinites lor + smiri ceea ce sa intmplat pe vremea hi Carmasguola i sau dat ‘sean pelea prima oara de gresenla pe care o fuser. Intradevax, tcuiiusclid vieja hu deosebta atune cand, sup conducerea ia batut pe duccle de Milano, si constatnd, pe de alla parte, dup fceastn ela ineopmt si ple ir avant, an infeles c, asian in Srutenacmatelo, nu vor mai pea st ivingd, peatr cae ma voi fvvasia,sicaici na putea sin conducerca,penirucar ert. ineazl acest, ceea ce cuceriseras de areca, a fost constr st ‘monre, cs se asigure lmpotrva li. Venetieni a mai avt pe tara alt capitan) de mercerar, pe Bartolomeo din Beagamo, pe ubesto de San Severino, ye coniclede Ptigliano si peal ein azul its, trebuiaw sa se team, ma crind,c4 vor pierde sic fu vor cintiga, ceca ce 3 inérplat mat tira la Valk, unde a pierdut iatro singura zi tol ceea co casigasert eu osteneala de Tunguia opt sute de ani, Caci armatele de fel) acestareagese sf iba doar encerin tira ince si sk, pe cand pierderil a cae Princivets Capitals XI 4 duc suntneasteplate extrem cle mari Da intruedtaceste exemple sna fel sa vorbese de sltuata tale care mult al aiost in pteres srmatclor mereenaro, wren 8 traez despre aeestea yrvins ede Ja inceputelexistente or, pentru ea, 0 dal cunoscute ariginea si Aezvoltarea po care au ato, si patem indeepta mai bine crate Trebuie si allat dec ci, de indatd ce, in yremurile din urs, imperial Inceputs nlturat din alia lar papa a dobandt alco ‘ulortate temporal pai ware, Tata sa imp In mai rite sate ‘ei mle inte oragle mari aus hat are eapotina soins le, ‘care, susinut ind, in trecu, de Impétt, le tines sub asuprive et, iar Biserica, la rindul sprite aceste rascoae ale orageor pentru 4 cfstiga autora in elvesule puter tempore, fn wulte eur, cetijens au deveitprinip peste acest ora Ast), alin a ajons ‘aprape in intregime in maa Bisel tale chtorva rpuil, dat, intrucat rie preotaceia snicetieni us erauobisnut st manuiascs armele, eau input angajeze srl in sold lor (Cel dint care a facut fina acestu fel dearmatea fost lberigo de Conio, din Romagna. Din geval usu cobordt, Ire ali, Braciu i Slorza, care a fost, in vemed lor, adevirati stn af Iai Dua cesta a venit of ela care, pand in vremurle noastre, au conde armatele de acest fl; reall vtejilor Tora fost acelae Hala sa vazut, in toa lungimea el, cotropita de Carol, pradata de Lcovic, sypust cu fora de Ferrando si batieorits de elvetien CCapianif de mereenarian ongaiat bv aga fel armatee, tna au reds, in primal ind, roll inamere, pentru at asiguta lr ingii toata loriavilorilor Anprocedat in flulacesta deoarece, nesvind tua stat al lor grind doar din mestesugul armel, o infantonc pulin nuneroas nu putea sie auc fait, fauna numerosss le fra o povar, pentru cd nu aveau de unde st dea de miincare, Lat deco Sau mingnit a exvalor,eare ind seul dinte-un numa ‘de oamien potrvit de fre, pntea sf ine hens sl Invent cu toata cinstea. Lucrurile ajunsesora stat de éeparte inci, 20 arma de douazeci de mide sokdat, nu se géseau nici dows mit de infantis. ln afar de aceasta, condotiri au folosit orice miloe potrvitpentraastcrua for ii precum sl sokator, at oboseal, ‘cats fea, aga cat fn neierare nu se omorat inte 3, ese lat prizonieri, si aceasta, far obligatia de a plati ua pret de riscumparare, Nu porneau ticidata aoapea la alaculcetilor, iar50 \Niceold Machiave nei cind se giseaw impresurati trun ors mu atacu taberele ddusmmae; nu construaa ntiun in jurul lagaruly nici na spa saantor; nu intreprindeau actin wiltare in Gmpul ier ‘Toate aceste Iucruri le era ingaduite prin regulamentele lor mitre, pe care le nascoelsers pentru esi evita, dup cum am spis, att ‘oboseal, cit si prime; si au mers atit de departe eu aceasta ‘metoda int au inrobit alia sau facuto de ova DESPRE SOLDATI AUXILIARI, AME TECATI $1 PROPRIT Avmatele ausiliare, care sunt si eke armate nefolostoare i sunt Irimise de edtre un conductor de stat puterni, atunci cit 3 oett sii vin in autor gist te aporo; aga eum a facut in tmppure din ura pape Tully, care, vazAnd jalnienisprava a atmatelor hl de ‘mercenai ce au jupat in aciunea intreprinsd contra Ferrare, a recurs la pele ausliare sisaineles cu Ferrando, regele Spach, cp aeesta si ste eu oaruenf gi cu armele Jui. Armatele de flul acest otf flostoare gi une atc end up pent ele insex, dar sunt aproape intotdeauna pigubitoare pentru acela care le ctieama, cae, dac pier lupa, rama invins, far ac ining vit prizonieral tor Sit toate ed exemple de elu acesta se gasese in aire nue in isoria ante, vremu st menjionez neaparatexempll recent a) ‘pape Juin T, al edrui pracedew it pnt st le rn pain igelepe fleet sa dovealt, deanrece, ca si eucerensch Ferrara, dat cu totul pe uvina uni strain. Dar norocul ui a fost c& vit oa trea ‘imprejuave, carea facut cael sau culeagd soadele hotiranigresite pecare © huase. Iniradevar, soldat lu ind luvin! la Raven cletienl risculindose si alungéndipe invingitor,contrararcinet asteptiri sia Iu, si 8 celoralt, el nu a mai rimas prizonieral dlusmnanily,ntrueatacestiafuseserpusi pe fuga siicialtrupelor e care le primise in auios, deoareve iuvinsese cu alte arme decit ‘ole aeostora, Florent ind cu Col ipsi de armate, au adus zece mv de fancer a Psa pentru o cucer, da, pocectnd asf), ‘sau ist intro primejdie mai mare deedt in orice ale moment a Juptelos lor. impératul Constaatinopolulul, pentou a se impotrivi Principele Capitol XH st ‘ecinilor hia aus in Grecia zece mille tre ar Cina nebo sa slarsit ef nau mai ruts plece de aici i astiel a tnceput invobirea Gretiel de citre necredinciosi Prin urmare, ecla eare ny vrea 2 Invngt s& se folosease de asemeneaarmate, pene ef ele sunteu mult a primestioise de cele mercenare.fatpadevér, prin insasi natura fr, ele ade cr sine sires, eoarece sunt strins unite iaire ele si depringe st aseulic {nfotdeauna deat ar au de tne; arsalele mereenare tn seh, tune! eid vor si fue rh, au evie, liar dupa ce a Sains, de mal malt timp gi de un pre maf potsvit, deonrece elem formeat 1 singur tt sia fost chemate si ptite de tne: si, ehiar dad ab ‘pune in fruntea lo pe un al tele, el ma va putea sé cst alin utortate inet s pont st fack rau, Pe scart armatele mereenare ‘unt ai primejdioase prin nepdsare Jor in lupt,iarceleuxlace, ra tei lo, Aste, un principe infelept ovolestefntotdeaua acest fel de armate 3 se serveste numa de ale Ini propre profera st lard hupta es soldafi fi, deedt si a cAstige eu a altora jceind esto 0 vilorie adevarata aceea pe eare 0 stig eu arme strane. Nit voi Sova niciodata sa amintese exerapll lui Cezar Borgea $i al faplelor ui. Scost duce a intrat ip Romagna ew trupele pe care le primise in ator, acd ex ol numa soda france, sl cu ef 2 cucerit [mola $i Forli, Dar mai pe urmd, armatele azesten nnemalpirinduise sigue, a recurs latrupele mercenare,intrucat a rez cia fim putin primejdivase, siaste a angajt in sia re oameni ui Orsin sta lui Vitel, Mal apo ins, cid a incaput abi dea face eu trupee acestva, i sa parut ca dau de Dinuit,c& ‘nl neredinionse si primeldioase, aga nei lea distrus, insane ‘lar eu armatele hai prop, Simu este grou de observa deosebires ‘are exit intr cele dou felt de arma, doc ne nim cai niltard a deel, tunel end faves alte! numa pe trancezi sa pe oanneni hi Orsini si Vitel, Inst alta decttaceea pe cure ska ‘lotaindivo tunel end eas cu soldi ui sia bial sual pe forfele propril Accastl glorie a Tui a creseut mereu si ura fost niclodata att de prefuité ca atunci clnd fecare a vial eel era Singur stipan peste armatle li. ‘Nuyreausa renuntla exemplele taliene si recente, dara wrest parteuicl pe Hieron Siracuzanulintrucdt este unu! dntrea Niccole Machiavali aceia pe care Fam cla mal sus. Dup cum ar spus, el fost reat Sp fruntea armatelor de cre siracuzau, sha dal seats ndata @ Irupele de mercenari pe eare regia Ie aveau nu erau folusloare, Seoareve comancanti lar eras la fel cu ai nostri, italien §), pindwise ca nu putea nici ski aprease’, nici sale dex deur pise sit omoare pe tf iar dup aceea purt razbot cu armatele lu propril arma cu coe ale alia, Vreau i amintes, de asemeea, 0 pavestive din Veehiul Testament eare este potrivild eu acest ca Anuncicand David ta cerut Is Sls earga se lupe cu Goliath ‘steal eare iinfeuata pe cure}, Sul pentru ada cura Ha ineins ‘u prop ul arme, dar Davidabiaa peat aceste are side indata Joa si respins, spundnd cd, pistrandule, nu poate sig oloseasci pe deplin propria In vie, gfe el wola i indanpine pe dust ‘puma cx prastia gi ett Tub frst ct priveste armele al ss le pier pentru ca sunt prea usoare, sau te apasi cao greuta ‘syn srs te trang din toate parle Carol Vif, wal regelui Ludovic X1, dupa ce prin soarta ii roroeocs i prin meritele lui a eliberat Frania de euglei, ia dat seamacienecesar salcatuest propre ale arate sia anganizat ‘in regatul kl siesta eavalris si aceea a infanierie, Pe uem, ul su, Lxdavg, a destiagato pe aceea a pedestraslor sa inceput is insolda hi elvetieni aceasta grescala, pe carc celal rei su urmato sella Flndul lor este, dupa cum se vede din celece se intémplk az, ‘au primeddilorprin care tee avest regal. Ci, dnd elveenitor pilejul dea seacnperide glove, el st:ainjosit st satulesoral propre Iuiatmate, pentru cae desfintat eu totul inate, iar cavaeria puso sub dependents armatelor alin intradevr, find obs i lupte cu elvetienil ea are impresia ca mu poate sé invingi seca, [nt de ce artvalele ranceze nu sunt desiul de naeroase ‘ute contra ciel, a, clnd este yorba supe impos allora, nici rm inceares fra elvetien. Aste, armatele Frante sunt ‘anestocate ind in parte mereenare sin parte formate din amet cste tt, lat toate loll, aceste arate sunt mult mai bane ‘eit acelea snple, fe ele auxiiare, fie mereenare, dar eu mult ‘nfericare armatela prop. Esiesufctentsi aint pentrwaceasta exeunplilpe care Fam dat, cieregat Frater atid new tdackarmala organizats de Carol ar erescut sau arf fost ennui Dar, find prea putin Inelepi, eameni se apved uneori st fae un Principals Capitoiul XIV 53 Jer care in clipa aceea pare bun, ewea ce face si mda sea {de otrava care se ascunde in ea cumn am aritat mat sus, end am vorhit de febea etic, Prin urmate,acela cae, itn principat, asi da secma de primed alunei and ele ve ivesc, nu este eu advirat inept dar sunt ulin sceia care auaceast usire lar dae am cerewia cauza cea dint a elderit Imperial tomar, am géso doar in faptl ct sees a inceput sé angajeze In solda lu pe oti O dati cu aceasta Imperil romsan a slbit, lar puterca pe care ol o pierdea cla astiau. Rez, deci cd. un prinepat care posed armale prope tu va i niiodala in siguranta;dimpotrva, va fi ntoldesune prada soul deoureve v lips via care sd apere cu erent in vreme dle primediie. De all eo nett a ss peeve 9 inxing for, csi sit tam informam ax instal ‘quam fara potentiae no suai nina Ter armatele proprisuntacelea alcatuite sau dix supus, sau din eetaten, sau dit oameai deat 8 toate celelale feluri de armate sunt sau mercenare, sau auxlare, Modul de organiare al armatelor propel va fl ugor de gist dact vom cerseta rine flosite de cei patru pe care tar ami rms ai vom avenin veore fell caro si aletinitarmacle silea organizat Filip ta2 lui Alexande cel Mare, preeum si multe republic si mull principe am deplinaincredere in eel in care au procedat ‘ero ate CARE ESTE DATORIA UNUI PRINCIPE (CU PRIVIRE LA PREGATIREA RAZBOIULUT Un prince rebut sao singura tints un singur gid sis ‘onskderee! stinfa cea maipotrvii pen wel este aceeaaazbuiuluy ‘a orgunizii sin discipline! po care aces [¢eore; et este singura stint pecare se exvise 0 all acca care comand, Siem ete a se insemnata,incat nu numa ca ii meatine paternici pe acela care ‘sau nscul princi, dat de multe oi inal Ia aceasta teapt pe ‘cela care su amend simpli si dimpotiv, se ntampl ea auch ‘ind prinepi san gindit mai mul a lived deca aarmste sail seed saul, Cavzn cea dint eare ce fee si plera domi este56 Niccolo Machiavel agen (ea mu {ie seam de sinfarzboiului: in schimb, milocul ‘rin cate poi sh ceresti puteren este Gea fi priepot in aceasta si den opracica Francesco Soran, pens cl a amt arma, advent diniean om ‘oarecare hice al Maul ie i care a ocoit trad armor, et june fe omni oarecare, duce fseser insite dal. Se nema stl penis ef, po ng celle ree, pe cae ie pricnuiste fatal fle flipside armata, estes aco dea mit dispretul ella i Iucrul este ait de rusines pentra un prnepe, ind cl iebuie st se ‘ereasci de aceasia, dup cu voi arita mai jos fire un om care are rates unalllcare mare, nase poate face niciun else comparales ‘cin este fies ca ace care posed armatesiascule de bundivoe ‘de sela care are sldaf de nc un fe dup cum mu este firesc can ‘mips de aeme si se simi in iguran tr sito ha arma ‘nul zl plin de spre, ar ect pin denuke ava niodal ‘putin cael sactioneze de acord und cual atid ce un principe ‘cate muse pricepe razboi nu numaiea vaavea desert ecle arate ral us, dnl o nu va tes ie peu de soldat ii sine va puta si alba incredere in Prin urmare, sn pricipe nu treble ultyniciodat aceasta pregitire in arta razboilu, po ware elo poate face in dou felur:atét prin file, elt sf prin del. kn cvea ce priveste faptel, va trea sf {input eaten ul ordina si dsciplina, a, pe deasupr, vate Lins st practice vantoarea, pentru ca uri aceasta si depend Corpulcu grout $obosel, it aces ip st vete t eunoasca ‘natura locurlor, Sse cum se inal: muni, cum se deschid vie, ‘cum se inind sesurle si si den seama care este nia fir si mln, privind cw muta i totul tn jurul sat. Toate aceste Ccunostnfe st folaslioare in lous sensu in, ele te ina sit ‘cunost tara ssf vei da sean mai bine de eu rebie apart ‘poi, latruedt ai cunoscutfocuile gi feat strabtut de mule or, vet paiva st nfelegi cu asurinta pia rica Toe pe eae a rebut Sel in cercetare, Des, ville, sesuie, file mlagine care ‘se gisese pre pil In'Toscana, eanind intro anumitamsur cu acelea care exist in collate provincis apa incat cel care cunoeste {spect oeurloruneprovinl poate scunoescusoraceleei crust $5 noeea ce prveste celelate provi. In chim, principle care mu fe cumogtinfes nick prcepere in aceastédirecte af pst de cea Prinoipole Capitolul XIV 55 inti insupre pe cave tuebuie s& 0 afb un conductor de armate; ‘ci aceasta Le val si descopesi pe dusman, siti ules ageat fahata, 2 conduc armatele le ori.duiest pent bites ssi asediul unui ors in folosl Tnire alte laude pe care seritori {Te adue lui Philopoimen, principee alo, este seca cin timpde pace muse sides le altceva deci fu ia care trebuie opin rixbo' ar, atc nd ‘Seatac prietenil hi dev pe cimp,deseor se opren si dscuta et ¢ Daca dusntani sala pe colina aceasta, iar noi neamati ite. farihata noastra, care dintre nol sar gist oare tnt-o porte mai fvantajoasi? Cur ain pst Si inaintim impotriva for, pist’ind in celal imp ordines de bitaie? Dae am voi st ne retgem, cum ar frebui st procedin? la daca e ser rete, ce ar treb acem ca Sei urmirin? Siaga, mergind ed 6 le ardtatstesiiaie cares ule iv pent oarmat; acuta rere ly sto spun peal st 0 Inve prin agumente; ate cf, datori acestordiscufi continue co privire fa aabed, sav pat salma nilodath se ivessct 0 freutate pe care ind in frustea armatelor, el rn lle so ature Cat priveste pregitirea mini In vederea parti rizboiuli, ‘principale trebles chteascl ml din store iar in aceasta lets So opreasct asupra fapelor oamenilor de Seam, va vada cum a proceiiatacestia in razbaaie, fi certeteze cauzele victorilor si Inisangeror Tor, ca‘ poaté she evte pe acestea din ura si Site pe cele dint, Dar mul presus de toate, wa trcbui st procedone sac at procedatn ree nn canen de sean, care sa tri SF uneze exeutphl cite un nang mult Lada si pear ir pentru aceasta at avut merci! presente in minte modu or de Srocedate si fapele lr a8 cum se spre ci Alexandr ce! Mare i Tita pe Ale, Cezar~ pe Alexanera, Scipio ~ pe Cis $orcine va ctivaa Tui Cir, sersh de Nenofon va recuntastenpo,ctind vita [ui Scipio, straint acess dea semana nia ads dectt gr set in casa, in bunviets, In omen sin darnice Seipio wre bia tntraracelor fate pe care Kenofon le povesteste despre Cirus Fecleas rene si le modarile de comportare ale una principe {atelet in imp de pace, el au trebuie se oditineasct nit ocip ch Itebuic, eu sivguint, sgh formeze sisisieduce toate acest insisi ‘care sf poal de folos in imperil potrivnice ast ca, ane find sonrla sar shina ls fie preg pentru ao tnfrunta6 Niccols Machiaveth cara xv DESPRE ACELE LUCRURI PENTRU CARE CAMENI, SIMAL ALES PRINCIPU, MERITA SA FUE LAUDATI SAU ASPRU DOJENITL ‘Ne rimaue si vedem acum exse trebule sa fe atitadines comportarea anni principe tt de sup’ side pete i intact sil cd sa scris mall despre aceasta, mitemca, soi arid ate, Gespre acelslueru, simu se spandca sunt increaul, males pentrs ‘cin prezentarea problemelor ma voltudepirta de nodal obigrt de tralare al celorlai. Inteiia mea ind ns accen de a serie Tern folositoare pentra ect ear le infleg, mi sa put ca est ma caret ‘slurmatese deve conevet al aptlor deca simp inchipuire. Cac st mul eeeia eave sau inzginat republic si prcipate pe eine mea lea vinut yreodata si nimet mu lea eunoscal ea existing in realise, Intradev, deosedirea esto att de mare inte fell in care ese oamentisi fell incane ar ied el sia incat aca ‘are las J o parte ewen ce este pentru ceea ce ar tru Be, a ‘curd af cum ajung oameni la pire, deedt cum pots abate, ‘Acolsexre ar voi ss proclame oricand si oviunde inrederea ui in bine ar cu necestaledoboratde cial care suntin jurul i scare nn sunt vameni de bine, Asada, prineipele caro wre ss pireze paleres va trebu fave api pom mie bn 8 ste s Hie sa a sa Be ate, up cum este neve, send lao parte toate acele lcruri care au fost inchipuite eu rvire a prineip sivorbind munaidespreacele eae suntv, spun ei alu cand se Vorbeste despre uameni, smal ales despre rine, cane se was peo trea ma nat, lsat caracterizat printrana dintre trsaturie urmatoare, care Te acue fe dean ie Jud, Si anume, uni sunt considerat rept darnci, ali drept ‘meschiai (flosind aici evant toscan musri, deoarece ave, fn Timiba noastr, este 5 acela care yrea si dobarulease un ery vin {loi numa mesein po vecla eave nus ngae deeat pea putin sii se bucure de ceea ce i apartine) unit sunt consideralt ‘arn, ~lacom uni = erusi,allii~milos; wai seri, alt = onmeni care isi tn euvantul, un ~ lips de vag asia — culezaton si ewaiosi, uni ~ binevoitor si apropiaf ali mn unit ~ibitor de pkicere, ali ~ east; uni cament inte, ali = Princivole Capitola XV 7 ‘clea; uni inedptanti alfi~docil unl seriog ll -ugnae \uil~cu credint in Dunmezeu, ali~ Give, ssa mal depote Suu prea hie ci ieeare va declara cha missinat nc ar esta unprineipecare sai, intr toate insusiie aratate mais, num ppeaceleseare sunt considerate dreptbune; da, intrest ume poate se ai pe toate Lalalt snc si le praetee Sn intrezine, eoarece cule viet noastre omnes o ingle ric ‘a trebui sh fe aat de inflept nets tie sf ete acelejpsnici cae Lar face sisi piard stat iar cat despre aczlea care Lat thuce la aceastn, 8 se fereasca de ele, dacs este cu putint, Dae ceasta neste posi se lse in vo lor fir prea raul gh De aserienes, si nui pese dacl wa merila ima rea a acer pente fr de care Lar fl grew sé pisireze statu ec, doc& eoreetims Inert eu ten, vom observa cd uncle senpuri cave i se aaa fi virtoase, near duce I pire daci lea ustuir, inti ce allele, care ni se par afi rele, ne fac si dob, prin allagere or, sisiguants, sibunistarea, DESPRE DARNICIE SLECONOMIE incepingd eu cele dina dintre nsusirle pe eare lear aritat ‘nai sus, spun char f bine fi considerat darnie; ex tonteacestea, ‘odarnicie practical in asa fe net oneni ste consitere dare ijfeste déunitoare. Inteadevés, éack o praetc\ in mod ebibest si aga cut trebuie,nimeni nu ve sti despre aceasiinsusire a ta $1 ‘nc. nu vel inlturareputata rusinoasé a contcarului el, De accea, daca vrei siti plstrel fntre cament faim de om dene, ma v8 ‘rebui si lagi deoparte nil un el de mxireieeostsitanre: intr atta Jncit un principe de fell acesta va sunge s-sicheltwiasca bogaia e:asemenes lucrur, iat la slrsit, aca va voi se pstreze 5] ma dleparte fsima de ont darnic va fi evuit 8 apese nespus de grew supra poporulul, apovdrdindu cw bru a eee Int ceea ce se poate face pentru a abjine bani. Lacrul acesin va aduce Inst ei Sine ura tot mat mare a supusilor st si, totodata, patina pretuire din prtea tuturor, deoarece elvasjunge un am sirae nel acest arnicia lui, eu care a ficut ru celor mal mul sia risplit pe58 Niccolo Machiavell prea pn iva fac vad ndatefectele nemukueil popor uu ea dina primejéie, puteres hse wa eltina. Dac ini x di scama de ceea ce se intampl i vrea si se schimbe, ish airage pe loc fama de om meschin. Dect un principe nu poate sa practice accast virtue a dicnicic, fn aga neat ca a fie canosculd, fara ca aceasla st nui demeze. Tafa de ce, doe este prndent, rw trelie ski pose de fima de om ‘mesehin pe care star faceo, deoarece, eu yremea oxen i vor socal lotmai darn, att ucat'vorvedea ca fieénd economi,alung venituile pe care le are, ese poate apara inpotriva celui care porneste riz! fmpotsva liye poate sa neprind luerur mari iris. apese cu birurtasupra poporului. Aste, el va fi dare fata sleols.aceia cra nt le ia nimi, scare sunt neste de ml, s ‘afr fat de aceia cavora ase simi, scare sunt putin ‘eaurile woasice, ain yazut 3 a lap Kecruni mai doar aceia ere a fos socal gare, pe end cella au fost nine. Papa Tnlln T, dup ce sa folosit de frima imiciel pentru a ajunge pe trons pepal, ns mai gant aot nii oclipa so pastreze pentru a plea jurta mebocie, Regele de az al Franel a iateeprins zboaie enunarate, lara a pune birur noi pe supusi si, numal pentru ca econouuia lit indelungaté 4 ingéuit si faca aceste cheltuieli ‘splimentare. lar regee ead al Span’, daca fost soeott darn ‘nar flntreprinsatitenrzboaie gf nici mar cftigat atten victor saat, pentru my tren i euiasca supusi, pent a putea si Se apers, pentru a nu ajunge sirac si dispretuit, pentru a nu fi vols devi acon, princiyeke mu trebule sie wiidecu ingrorat ‘fsa ve agri pe care star fave. Acesa esc una dni vile ‘cate ingle sh dorancasea lay, la einown ae pune, dapat, ca Cezar a ajuns impart prin dérnicin Tui sic mul alan ureat lrepleke mr pentru ca a fos inisadevar dani ss pentru cha fost socott asl ag sspunde: sau est pringipe damnitor tn siatul iy, sat est pe eae dea dobint prinpatl fn prism em, dni fete disratnares inal dflencaz, cx foarte neces soci dari Cera er unul dre aceia care voi st ahung fa peincpatn) Rome’; dar dae’, o dat ajuns aii, ar rit mai departe sf aa 8 fost mat cumpta n cheliuiele de acest Ce, el ar 4 stcus prncipatul Jar ‘lac altcineva mar objcea, i ru) fu, spundnd ea fost al prep enreeu armatele oasis ape mane $ave rtoda Principele CapitotulxVIt 59 ‘au fost sccott foarte dane, bs rispunde ci un principe cheese sau din averea Ils din bani supugilor hl, su din ala aaah) rina eng, treble ai fi foarte econom in al dalla, ni irebute 8h euine lat el de ici. Principle care-si poartaarmatele pretutinden! si se imborsiteste in pez dinar icin bru, care pune wile pe bunur elt geela are mevo‘e si se arate darne, altel soldat nu kar uri. Ihiraulewir, pot si driest ex generoritate din ceen conn este ai tu sinicialsupusilor ti asa cum au fist Cirus, Cezar Alexandra Faptul de 8 rsipi bunutile sltora nusti micsoreaza fsima, ci, dimpotriva, i aduce mai mulla glore; singurul lueru care i launeazi este acela dea cheltu din bau ti, Nu exist allceva care ‘ise consume singuratit de rult ca Garni Inr-adevdr 0 practi, sin accagitimp pera poabilitatea de ao mai pnctien st aun irae dispren, so, pentra ocol sire, devi lacom strat de ceili, Dar, inte toate luerurile de care un principe tebui si se fervasca, este lcm soela de a nu fi dispre(uit sur iar daria te duce $i fauna, sla eala. Prin urmare, est mal fnlelept Si pastrel reputalia de om agéret, care It ereeaza o faint proast, ‘ay Tipsitl de wr, decd eh rei SH cds fama de om dace si, pentru aceasta, -0-dobindestl pe aceea te ont Ineomt si eft, ee ce insemna pent tine ett dezanoared, et sista oamesilor DESPRE CRUZIMB SI MILA SUDACA ESTE MAI BINE ‘SA FITUBIT DECAT TEMUT, SAU MAI CURAND TEMUT DECAT 1st Trecind mal depart fa eels insusii mal sus actte, spun fiecare principe treble s& vre ea nomen st sncotease is, sri er cutnteseeste, ef reise sa seama gs folosea Fiuaceasta ult, Cezar Borgia era socotit un om crud, totusiaec crusime a lui restabilie ordinea in Romagaa, advsese sceste} provine unitate si pacea so Racuse sie credincioasipriripel ack vor priv eu atenfe acesiojuerur, ne youn da seam ciel a fast eu mule mal miles ett poporulforentin, care, pentru nu ewal de cruzime, a lasatca Pistoia sie distr, Aste un principe60 NNicoolo Machiavoli nn rebute si fe ingrorat doc, poate ag tine supusi sts uni slezeineiag hl exeenaa finn de om crud. Inteadevs, yor de Ajuns nuimai céteva exemple de cruzime, pentru ca cl si se viovedeasci.a in realiate amis deca acta care, un, lagi si se deavole liber dezordiil,vare, lt randul os, du La oruct sla ja Fapte de aeest fl fae ru unel coletviti inte, in timp oe condamnirileordonate de um prineiye ating ral un Singur om. $i ele mull mai grew pentru un peineipe nom, decit pentru ercare alll si evite fame de om crud, deoarece satel noi ‘sual pine de prime, Vinglispune, nteadear, pein gara Didone! Red dca tre movies me ai cogunt Mol, et te ines este ter Cut toate acestes, ena rebuie 8 dea usor evevare acuztilor sau reac pre repede fs aelune sic tse perie din nimi ‘Trebuio A procedere cumpiiat, eu tnelepciune si cu omenie, at incredevea prea mare si ie ipscasca de prudent, dpa cum prea ‘area neineredeve $4 aul fac lipst e orlee ingaduint Se pune ate problema daca este mai bine sft init deat ten, saucinvors. Rlspunsal este car robul si fisiuna, sala; dar, ntrweat ste grew sinc apeste dou luer ur, spun ci atc cnd ul fa tebe sa ipseasca, es mult msi sigur ptr tines cent Acai Cai despre onmenise poate spune in genera luerl est: ‘a snl nevecunoseator, schimbitnn, preficui si ascunsi, fag de brine sisunt Loco! de cast; alla yreme eat le faci bine, sunt i ‘iin intregie, snk gata si dea wingele pentru tne, oferaaveres, vial si capi or aceasta, dup cura am mal sp, ate vreme ct ‘newin este depart a,c ca se apopie tose cic pots ‘a, lar principe care sa inceezutew taal in vrbele lr, ie gisese cut gsi ariceposibitat de apicare, este perdu eet pietenile pecare ke obliieu bani, ss cu un sult inal snob) le eupert, dar ri Tein realiate sl au te pol folosi de ele La momenta pot ‘ame soe mai palin sini cd este vorba si fae sua cate sen cagtigaiubirea colori deat linn ear se fave tent, eniru ca inbiea se pastrea prin legitura obligate, seu ase Sunt ri aceasta poate oie xupta ane end intr in jo folosal ts parte, in sch, team se pistraza prin Gica de peieaps, care ie pase nciodatt pe om. Prinolpele Capo xvtt et Cut toate acest, prineele treble sé se fac in asa fel tom Incat, doc nus cig inbirea supusilor, si evite Inst ura lor. Se pot impica foarte bine cele doud leruri, acd si fi tert ss nu Ui ura acral cesta se va nema intotieauna dae’ prineipole se valeri dea pure mana pe averleeetenilor s puso huis de 8 se ange de femelle lor, far, atuned eind ar ft constrans si verse singele cava, $0 faca numai daca exist ojustitiareacovicat si ‘aura event da, mai presus de tate trebuie si se fereasea dea se alinge de averile oamenilor, penta ca oricine wkd mal ugor nat ea proprulultaté decd per dereabunurlor eae Fu fos: hate. Sivapei, prilejrile deal Tua euiva averen na ipseae nico, tar cela care incepe si triad din jaf gsesteoriednd motives puna stipinire peeo este al linia: dimpatriva, priejrle dea vara singe ‘unc mai rae, si cle tree mal repede. Dar, end in principe este fruntenarmatelorsiaresubcontanda Ju sumir mare de soldaiatul, males, nu irebuie si pese in et ne cde aa evi cc armatele ea fst nett srs ‘nite gi yata deste daca nia av rant Jr arse care st se bucure de aceasta nima, Ine fapele demne de admirae ale i anil, se numir si aceasta. Des arma er farts mare, find lcatuta din gonamérate nea amestecate,sidesi ela puatato sa [pte pe pnsniurstraine, usa vittotusncioda veo neinjelewere hit in miloul enc mpotris prineipelu tt ind soaria lea fost nelavural, ct fail clnd trearle a mers bine, Fephul acest ‘putt said alicenuze dectt enuimes nenmeneascaa i Bont, ‘eruzime care, adaugat la Insusinile hi nenumirate, ba cut se intotdeauna, pentru soldat iui denun de respect side teams. Dac ar favutaoea prima insure celle mu arf fost deajuns pentru atvbline raul aces. Scitori cu palin judecaté air pe de 0 parte, geuale lu a, pe de al pare, cond eauza principal ‘eae Hea fant posi Si peniru a dovedi ca celelate insusisi mu ar fi fost suticiente, 8 considerim exemplal hi Sepip, care a fost un om de a rar ‘aloare, nw numa fa de timpasile Iu, dar if de tot cee stim despre timpuriletrecute, stale carui armate sew rascuat Impotriva lui in Spana, Cauza acestul fapt wa lost ala decdt ‘bundtatea Ti prea mare, eoea cea feu ea soldai sis se bucure deo liberite excesiv qi nepotrviti eu dseplina militar’, Pentruae ‘Niceolé Machieveti aceasta agi fost nviguil in Senat de citre Fabius Maxims, care a numitcorupitaraf armaiciromane,Steste wdeviratcalotitori din Lact, cate fusesera priat si pimieif de un guyernator mis {de Scipio, nau fost aiciodata rzbunati, dup cum cutezanta neobrizati ace om ne ost aiviodata pedepsi i toate acest, rnemal din cea fir ll indolgemte. Asie], ane cd cineva ‘rut sel suze in fafa Sonata, aspus ci exista mul eament care si mai bine si nu gresensc’ et ingisi decd si pedepseasca fregellealtora, Acest fel de a se purta ar fi micgorat cu timpul fhima gi-glria li Scipio, daci el, pistrnd puterea, ar fhavut mal ‘leparte noeeast conduit, Kina ins sub conduceren Senatuu, aceasta insusire dfundtonre nu nusnal e& mu sa mai arta, dara {ovedil af spre gloria hk cle, revein La intreberea dac trebles bit sau femal, tenance esc acum oral see em ‘rea principle, at ct un principe itelept trebuie s& se spine peeeea.ce depinde deol, jars pocveace depinde de ait Séduinin Iti rebuie si le numai accea dea voli ura supuslor i, cap cum ‘sami spus. CUM TREBUIE SASI TINA CUVANTUL UN PRINCIPE densefine de cuvdntsi de aproceda in od cinsit farnu cu viclnie. Ct toate acestea,experienfa vremurilor noaste ne ata prinepi care au sivarsthuerurl mar au fst aceia care mau nut pres mt Seana de cuvinl dat l caro nu pit, cu vilenia lor si aitetease ‘intea camerifor ara sirsit a infant pe ace care sau nerezut in cinsca Tor “Teebuie sh ili el exist dous feluri de a laptaz unl bara po Tea iar celal, peor: cel dni este propriu oamenilo,eelaelt ‘parine animalelor; dar, intruet primul nu este, de milte on, Sift, rebie i ecorgem fal doilea, Dec sleste mecesar unt brincpe sf ge sa Be fot alt de bine animal si om, Sritori vechi fu recontandal acest lucra proxepilor inten mod invite me Soun ch Ahile i mul ali prineip: din veemurile aceten au fost | Principele Capitol XVi 6 incredintal hei Chiron, centaur cas eronsel gf tnodai seduce su diseipina Mo, Dar ful de aavea drept preceptor o int cate ‘esle pe jumatate animal, pe jumitate om mu insearan ltcewa deci i uni principe i este necesar si ste ies animal, som: ech vu, fics eelallt, 1 poate si ure, Prin urmare, ntrucit un principe trebule si ste sf floseasc Dine wileacee animal, ey irebul shin ea exemple vale si Jeul, deoarece ul mu se apr de cursele care seintnd, ae wulpen fu Se apira nici ea de lup Trebule, agar, si fi vulpe, pentru a recunoaste cursele, sisi fil leu, pentru aspera pe lip, cela ‘care procedesgi mumal in flu! leului nu se pricep deloe in arta ‘ewer, Astfel un stipanitorinjelept ma poate si nici mu trebuic ‘igi gna cuvantul stunet cand acesta.sarintonrce impotiva kel st ind motivele care bau facut si promta un Iucru au Incetat de ‘maj exsta la, dae camenti arficu toll bunk preceptul mew nar fi bun, dat intrucdt sunt rls nui tin euvintal dat, nie ts {cebu [( fah de ci De all, un principe ae intotdensna a indemn’ tot fla de motive indrepttite, cares ingle ssicalee cavéntul sub aparente cinsfite. Sar putea aminti in acest sens exemple moderne nenumérato si sar putea arata cd de multe or) 6 pace sio fagidinfa au fost anulate gi ziddrniite prin faptal e principii nu sau faut cuvdntul, ar acela caro a gtut cel mal bine facl pe vulpoa a reusit cel mai bine, Dar trebule sh ti si ascunal in tot fell acenstnaturh de vulpe, sto prefaci si sa te 1a pe fat, dooarece osmeni sunt atat de nai si se sup at de usor nevoilor prezente, ined acela care inal va gis! ntotdeauna pe unul care si se lase Inga, Dinire exemplele recente este unl pe cate a eee 8 amintese ‘Alexandru Vina cut niciodati aleve ginicinu sa gina laaiceva Gecit s- inscle po oameni, si gastintotdeauina oamen potrvf. ‘Sinu sa mai pomenit un alla fe, care sista wa oer ew sa ‘ulti siguranll gis tnelreased cu mai mule jurkminte si care pole tna putin de cava; toate acesies, veal ma reusi intaeauna ad toten, deoarece se pricepen foarte bine la astel de rebar Un principe nu trebuie, deci, sa alba toate insusillearatale ‘mai sus, dar trebule reaparat sf pard ef Te are. Dimpotriva, vl indréani si spun ef dae le are ile folosest intendeauna, cle6s Niccolo Machiavel sunt dunitoare, dar, daca pare nmmat ed le are, ele fi sunt folositoare, Dupa eam este necesar sh pari milos, eredincios ccuvantului dat, menos, integu si religios, si chiar si fe; dar in acelasi timp i fie pregait ca, atunci cand nu este nevoie de ‘asemene comporlare, $i poal sisi lle s& se eomporte tacmal impor, Trebuie, de asemenes, sa stn «a um pence, sf ust ales un principe now, poate sh respecte toate ace vir‘ pera cave amen in general sunt sacotiti buni, deoarece adeseorl ntru avs apa slatul, el este nevoit si actioneze impotriva ‘cuvdntulu dat, impolsiva mile, omeniei.relgici, De acces trebuie ca spisiul lu st fe orfednd gata si se fndrepie dupa cum i porsicese vinnurile sort si schimibirl ef i, dup’ cum an spas ‘mai ss si nse indeparteze de eeea ce este bine, dat poate, iar Ja nevoie sa stie fa raul Principele irebuie si ia bine seama ca niviodata saw iasi ccm ci gr euvan care st nu fe patruns de cele cinch inausiei pe care loam aria mai sus, far atune! end il ver ii ‘auai sig par ch este numal mils, numaifieliae,integritale de caracter si evding in Dumnezew_ Nimic nu este insé mai necesar dct spar ea aceasté din urma insusir. § eameniijudec, in teneral, mal curd dup ochi decat dup mini, intrucat fecare Ste vad, dar prea puta stu sa pipe eu mille lor. Fiecare ede ccea ce park dar pin sf daw seama ce esl n realtate; i eesti putind na indriznesc <4 se opunh paren! velar mull care fa de partes lor autontaten inalté a statulul eare t ara! Prin lumare, aptee tuturor oamenilr simaiales ae prncipior, pent: care myexista un al citer de judecata, bute prvi numa din punctul de vedere al rezaltatult or. Principe ssi propund, deci inv in Iupl 9] ssi pastreze stat, ir mionvele Tu vor f ‘ried socatite onarabile sfccare Je va luda. Pentrucé oemenit ‘obisnuiisuntatrasi numa de ceeace pare side suceestl unucru: inrfunn nigeste Feu dectt dia cameni dint-acestia, iar ee ulin fu inseamna nimie atta trp eat cel mula pe ev Sse spine. Un pereipedin vremurile noasie, pe care neste bine sd mes, au face sltceva decit si propovéiduiaseh merou pacea s! ctedint dar in scar este cel mai mare dusman sial unen sia ceelalte, siceaal, dacaloar Gi respecal, hari facut ssi piarda Ge ru fama, gf puterea Prncipele Gaptoiul XIX 65 carne IN CE PEL TREBUTE SAI DE A MERITA DISPRETUL SIURA Dar fniruedt nam vorbitdecat despre suse celealinsenmate nie aceon pe care loam nur iss, vreau irate despre celellte pe seurt, cuprinzinde in accasth ennsideraie general, st ‘ue c3, 888 cn am spus in parte mai sus, principe rebut si Se Jereaec’ de acele crus cae pot si fac uri sa disney i on Ge cite orva eusitsfaed aceasa, liv ndeplin. bie sols, atl colle fapte dezonoranty po care Kear svg mv vor mai fi primejioase. Daren vor url ml als, dupa cum am sp, dc se ‘atta Jaco si se va fae span pe aver pe slile supesior si, De acest apt tree sas Fereasc deoaeee, ata ene cit mt Je et oamenlor, anuie majortt lot, nisi vere, nel onoarea, et tnffese malhnifi imal de ptt decd mpotva ambiel edtorea, ecareo pl infinge i ma mete fel ic rind schinb,e af cisprenit dace va arta schimbieos, ugurati, fir energie, sneschin, nchokirat, Principe tebnie si se reas de aceasta ca in miloul mari sist den sina ca fapele la sa drlie, cura, gravitate si fore’, In ceca ce priveste chestnilepartielare ale suposilor si liotrzresluisidetrevocabils, iarels& icreezeo ima allt de ma, cd nienishimuse gindeased ‘$4 ingle san induc abil in eroare Principal cae aces se nasc injarul Miaceasta tin’ ict un mare Fenume, si mu este usor si ntelest impotriva unui om profult eve, deasemenes, grew si atacidacase gliecaeste wt om ‘x: me insur ale esto reapoctat de prinipe trie ‘sisc team de dont acrid stata dinaustey,dincauza sypasilor Jn sde stata dia atar, din cauza marr puter strane. Deacestea dig urd se api cu armate bune si cu aati bun, Daca va avea armate bun, vs ayeafnttdeauna s alia bun, ir situa interna val smotdeaia sigura tunel céad sigur siwaia din afar ‘carlin care aceasin na fost eumva ulbura de vreo earjurate $i, chiar ded imprejurarile externe ar incepe si se strice, daci a ‘guvecnatsidact a ait asacumam pus, principe va putes orien, ‘lac mui pierde eupatul, sa reziste onic ata,asacuma Geut Nabis Sportal, despre care am vurbi63 Niccolo Mechiavel Dar, in ceca ce prveste pe supus, cine dc’ stati din afar’ ‘se tba, principle teule si se team ca dusmani ar putea ‘st unelleasca in tana. El se poate pune foarte ine la adapost de o actus ca aceasta daca se siriduiest sau fe ard sau sprouts daca hee ste et poporul sk fle merew mujra deo, ue pe care trebuie 9H obvi, dupa cam sa ariat pe larg mai sus. Ul lntre ujloncele cele mai sigur cu cave principele poate si lupe ‘impotriva conjuratilor este acela de a ni fi urat ce mijortatea ‘oamenilor, dei acela care conspiracredeinlotdeauna ch, omtarind! be principe, va salisace poporulj day, alunci cn i sar plea el prin aceasta fi displace, en mat are enraul i ino hottie de acest fel deoarece greatile care se vese pent conspiratn sun, in exzul acesta, nenumirate. Experienta ne arata ca wneltirile conspiratorlor au fost foarte multe, dar prex puline a iz lecarece acela care uelteye mu o poate ace singur si nic poate sits aleagd plrtasi decd. dinire aceia po care fi vede nemmltumi dar de indati ce ai deavauitintenileunviacareeste nemulurit, [aig dat motiy sf le mulmumit, deangece ct sigurant el poste si nadajuiasca stray dealt orice profil. Aslel cd vial un caslig Sigur ci partea acessta si vazandudindoielnc si plin do primed lin partea eval tebuie sau stile le preten até do bum eum ‘a nds eu dan iil pene, pea ‘at mane credineios Dar, pentru a spune luerurle pe scnrt, sustn ea aeela care uuelteste cunoaste mumai teana, gia de a pisira seeretu,frca nelncetait de pedeapsé, care ius th schimb, principele arede yartva ul auioritatea deplind a prineipatul ete, mfloscele de apitare ale pritenifor gi le statu, eare il pizese,astel cd daca sling la toate acest hucrui si siupatia popora este cu pulina ea eineva fe ata de cutezator inet i upeltease $i) timp ce un conspirator trebuie s se teama, de obice, inline dea Ful cul, tn cazl de ft el irebuie si se team gl dup co ka svi, deoarece, cind eonjuraia sa produ, cl va avea poporul mpotrva ui, aga fet mu va putea sd mai spere innit o separ, ‘Sar putea da exemple nenumirate in acest sens, dar mi voi ‘mulumicu unul sing, care 8a petrecut pe yremes printer nos Annidcle Bentvoalio, bunicul dommului Annibale asta} in vat, $5 care era prineipe peste Bologna, a fost omorat ce nal lin ain Principele Captotul XX er Cennesci care conspiras imple ma satin wm ui dinacelasineamncue! dec pe donna Giant pe ate inleaga. lndata dip svdrsteaacestel crime, poporl nireg sa rica 5 Fa uck peo din fails hi Cannescht Aeastasaitinapatdeoarece "eamal i Bestivgtn se bucirainvremes ceca de mit cingoste din parteapoporuliy si dragostea aceasta era inleadevar alt de tare, ind moartea lui Aiba, clnd a ma sexe men dupa eleare sé poat cuverna stat, aldsse ca la Floren ta unvistardinneanal eos care pant fuses sod rent ful unui era, hologneattimisera si eaute Ia Florenia $5 incre’ cmuites oral lor, care aft guverao! dec pak ce Ginvann shines lavarstala crepe ani concere. ineoncze deci, spun cur principe nu trebuie sistema de conspirator aut cna poporl est favorabi. Da, dc poporul ies duran si urs cl rbuie shse teand de once ru ode ixice om. Stele bine organzate spine intlep sau sit inttdentna sh ni inspnga a deme pe ce min veda sisiislacd poporullacanduls le meveu mtn inde acasia ‘este una dae gle nsemuate pe earele are un rncipe Tnice ryatele bine onganizate gi bine earmuite din vremnle seas ext regal Fran, Exit ae nenunarat instal buce ie eare dep Hhertaten si uranta rogehi; dint acest, ea tnt esteparlamontlaonatea nk cela cre aor scesteacuaset ania cel peri sinebrivacea le Sent dec ca au neve safe faut I aU tind, pe de ata pate, 8 poporul i ure po esi mari ge ur i se inemeiaza pe ie ela tts pun a ipst de ore ofa orandut tt in aa int Tce asta sn inte i sarcina rege, scutind de ereutiile pee cave lear fina is parten ely mae lunes end 8th lavorzat poporl i di paren acest cad fa favorit pe co snare aut, aad; in al rele decir, ir acestarebais 8 loves ce mar si avrizee pe cei mie frac ina cas sol aoupra reel. Organiarea aceasta au putes, intradevar, si fe ret mt bund, mi njleap ge mu pte sea ta rut sigurat reget sl regal. De unde pti dete oath invattirs demné deaf senmlata, taname c ici tee sh procedeze in asa fe, iacataceletrebur care pots le staga ura Doporuluisledeaaltora spre aleadveefaidpline ire sia68 Nicola Machiavelli supra lor doar pe aceler care pot se sdued bunds oanenior Incl! spun din nou ca un prineige rebueséiprluiasc pe cet tuari, dar si nu se jacé rt de popor. Pato mal dintre aces care an cerectt vita sf moariea unor imparat roman’ ar putea ai impresia ci exemplullordovedeste contra eclrsustinule de mine, intrueitar constata ca unitinire acestia as sivsitintouleauna mutta fapie noble siau doveeit mari insusi, pierzind, cu toate acestea, imperial sau fad weisi de aela carean conspirat imporsva or. Pentrwa rispunde aceasta obecte, ‘oi vorbi despre insusrle eltoreaimpirai,aritind cauzee cider Jo eare nu sunt altele det acclea pe ear leam indicat ast, v0 Due in humin acee lueruri care twebuie si alraga atenta celui care ‘ites sora vremmurilor treeute Simi vate ajuns, pentru aceasta, ‘si amintese pe tot fmpirai care au dome url dupa aul de ta Marcos Filosoful pana In Maximin, si eare an fost Marcus, Commets, il ni, Pertinax, fulianus, Sever, Antoninus Caracalla, Sul siu, Macrinus, Heliogabal, Alexancru si Maximin Sin primul rind trebuie observat ca in inp ce inate state a do pci mum ev amiga eetor mari sex nesupuneres popeareor, Iimparap romani Intimpinan o a tciagrentate, enamne aeoca de ‘vebui st neure eruzimea si licomiasoldatilor Tr lueru aesta era ala de grew de supora, incata fost peatru multi cauza cides lr decarece nu era usor si satsiac si soldat poporab cacipoporul ‘ube nse de acoea fi plies ea um principe siflecumpital, pe cand sokiatipreferau un prine'pe cutezitor, crud si lagoi. Bivoian, de asemened, cn acesta sh fach uz de insusinle lor inpotriva ‘oporuli, pent ca ei, la ranul or, s4 ebtina o sol init st sir salsa du pln Eicomia si cruzimea Se inti atl cpa care, nc pin tres Jor snc ria fotnl dea guverna, nu se bucurau deo simi prea mare, asa ined si pati tine in feu si poporul, si soldat, pi pierdeau fntoideauma, ‘omnia arc mal ml ciate ace, al ales, eareajungeau sh ‘ccupe trol ca cate noi, cad ii dideau seam ct este Ge grew ‘ilnpacievle out calegorl de oameny, se botiraw sé muljumeasca pe soli gi socoteau cdi ese un Tueru prea grav acela de a face ru poporului. O-asemenea hotirire era necesariy intredevir nefind eu puting ca prineipi smu tie wri de ineva, rebuie ea eh ‘tse striduiass in primul rnd simu e ura de tot supusit orc, Principele Capitolul XIX cy ‘ac lucrul cesta nu le eugene, trebles cate cx trea oe privepere si nusi strat ura acelor purl ale soceiai care sant «clo mai puternice, Deaceca, pital care craw oament not sicare, «in cauza aceasta, aveanevoie de 0 fayoare en totul deaseitt cin partea supusilor lor, chutau si cdstige mai curdnd adeziunea sSoldatilor decat pe aezea 2 poporulul, ueru care ise dovedeaapot smal aul su ial pain flositos, dup cum fecae sta sau ru ses pstrze fama pent soldal, Cauzele mai sus aritate ay ficut ca Mareus, Pertinax gi Alexandr eare au dso vata movies! at ii Urepates, a fost ‘dusaian ai ovicateicruzimi splini de omenie si bln, a aba, ea ‘wale acesta, in ala de Marcus, un sfrsit ist. Numai Mercis @ ‘ult sl a muri bucurindwse de tate onorurile, pentru et nual) A ura pe trons imperial prin drept de mostenire, asa Ine wea awut nevoie si fle recunoseut nei de soldat ic de popor pe Hang eeasin, ven $i mule insugir eae il faeat denn de tot respec, ‘sede ata ling eta ata stiut i stapaneasca g pe un, sipe cali fra af vreodat urd sau dispretuit de eineva, Pertnax jn ns imparatimpotiva voi soldallor, iar acest, obit ‘SL irlascé sb dorania Tut Commodns, fra asculla de niet v lege, ‘pau putt duce vata eins pe eare Pertinax vols leo impede aveea, incepnd sé urascasiadingindise la east ura dlspret] Jor fica Pertinax era batt, aoesta $a pier trom de cum a 2 domneases, ise cxvine observ, cu acest pie, c@ i pot atraxe ura amerior tat prin fate bine, ct si pin fapio ree. Prin urmare, iup cum am arta mal sts, principe care rca ssi piste fatal este deseori nevoit s4 nu fie bun; deoarece, ature’ cind Popova, soldat sau nob, adica patura social de care socotest ‘hal nevole pentrwa te menine la pulere, este corupt, cu trebuie site conformexi comporcrit ef pentru 2 o salisiace, si, iacand sceasia, proceed impotriva bine. Dar trecem la Alexandr, ‘ate a fost un impirat att de bam, ca, priate ale ude care ise arlc, se mumara sl aceea ca, in Ce paisprezece ani eft a condus limpet, nisieni na fostucis raat tostjceeat: Cc toate neestes, lind socoio fire prea mola st spuninduse despre el ci se asd clavate mara ei, sb atras disyretul oamenilor, far armata 3 ‘conspire mpotriva I 9 Fa omar1 NNicooie Machiavel Aaoliind eum, dimpotsvi, caracterul lui Commodus, al Ist Sever, al lui Antoninus Caracalla sal ui Maximin, vel wees cé cesta a fost oameni foarte eri silacomi cae, pera gu pesoldai, nau sat deopurte nici un fl de wedrepialedintreavelea ‘are se pol sivirs impotriva poporul, tof in afar de Sever, a aut un stilt sist. Sewer a svt smteadevae Insusit ath de mark Inca, pistrandus pretenia souatilor, a reusit si domacasca tot limp frit cu toate ca a asuprit popor ul Insusirie ui i eau sit ‘bud soldaliér si yopoarelor lu lat de minunat, edt aeestes din ‘uri liza wii gi ca ineremenic in aa a, pe edn ve din A se aritm plini de respect si mulumifi. $, pent ca fptee hi ou Jost ooschite pentru un principe now ce era, vreau s ait po acurt cet de bine a svt el si aopte natura vulp sa lent animale pe are, cum att ps, un principe trebuie si emit, Canoseénd nehotirérea ji ulianus, care ers impirat, Sever ‘si conyinse armata po care 0 eomanda in Slavonia e’ ar f bine snenrg la Roma ea sh rizbune snartz Ini Pertinas, cate fusese tucis de pretorien. Sub aceasta aparent, fri i arate cf aspir la limperi, is ndreptaarmata spre Roma, ajungén in Jaa inate chiar de ase f slut ceva de plecares ii, O-data soit la Roma, Sena ilalese impiral, de fel or alianusafostucis, Dupacost ‘cep, mal rimvineau lui Sever dau diffe de invins, daca voia si se fact stipén pe sat intregy tna i se prezenta in Asia, unde Niger, comandantul suprem al armatelor din Asi, reusise ‘fe pruclamatimparal ar cealati se jvea in Apus, unde se afla Albis, care ni, Ta rand lu, s& jung tmprat. $3 ntrucat ‘si diden seama cd este primejdios tse arate dusian fala de amici, hot si: atnce pe Niger = iH Inge pe Abinus. iserise cesta ci find ales impyirat de catre Sent, yoia Sk imparticu el fceast demi; i triause ttl de Cezay jar print hotarare 4 Senatului sl asocie la domnie, lucruri ge care Albis Je ua ‘rept adevirate. Dar, up ce Sever I Snvinse sl ucse pe Ni restabilndlinigte sn Orient, else tnapote Ia Roma ¢ se linge in Senat, spunnd ed Albinus, prea putia recunoseator fai de bineiacerile pe caze le primise din partea lui, incercase prin vielesug si] omoare, side acoea cl se vede slit sé se duea sid pedepsease pentru ingratitudinea ul, Plecé apo sé eaute tema in Prana gil att omnia, cat giving. Principele Capital XIX n Ace care va examina ci amfnantlfaptele acest om va esc el fost sun leu slat, io vulpevieleans, va consala ct fost ‘enuts respectat de fecae, iar sla ll mula urd. Nuse yar. ect observing ci, des era col dit din near ui care ajonsese principe, stiuse totusi sA guverneze tin imperi atit de intins ntradevr fama i foarte mave a apdatinfodeauna dura pe care popcaree afi patut so aba innova i din cauza afro pe care Je siviryea. Dar Antoninus, ful lui, a fost st et ua own cu tnsusit ddeosehite, care fleas sf fe admit de popor si uit de soldat coi era rlzboinie piceput si indura usor orice obosealé,dispreti vice mincare alas’ sl orce fe] de plicesi molesitoare, cvea ee ficeaiubitdeintreaga armata Cu toate acest, slbaticasierwzines lui au fost atit de mari si de nemalauzie, inet, dupa ce, pia nemunraie omorur, uelsese u mare parte din popula Roses intreaga populate a Alexa, asese se omul cel mai wrt in tonta futon fncept 88 Be rit chiar de nceia pe eave i ave is jor lui, aga inca fu ves de un centurion, tn milloeltrupeor li Trebuie si observinn, fn legiturd eu aceasta, cd asasinatele de aoest fe, care sunt rezltatulunel indelungate cia si worise diniro hothrie sitornicé sindritnic’, nu pots fe evitate de un principe, denareee crice om efruit nd pas de moarte poate si) ‘eid dar un principe nu teu se team preamul de fsemenes crime, pentru ck ele sunt foarte rae. Trebule si se fereasc’ name dle a conite fapte prea grave impotrivaacelora care sunt in jurul 5 care islijeso in conducereaprinepati. Lacru aesta a fet ‘Antoninus, omorndu ip moe josie pe fatee aceluicenturion, ir peacestn,cxteate chil amenintaln ficeare 2 pistrase maidepaete in compli de gard, ceea ce era, desigu, 0 purtare nesocott 53 mena si adic piers, aga cumn sa intamplat. Darsi rece Conmodus, carla era oarte ugor sf guverueze impens, deoareee i stipnca prin crept de mostenire, find fl ln) ‘Mateus Anrelius, Ar fi fotsufcent sf mearga cai depart pe cle ‘winate de taal su pentru cain elulacesta si mllunicasl si trupel sipoporal da ind rud si brutal dn fire, wrt ss! satin’ tals Beomniape spinareayoporul s, pentruaceasta, sastridul siatragi de parva il aematele, déndte Whertate nein a, pe de alts part, nu sk ptt in nici un fel demnitates sa coborstde multe or In arena ca lupe eu gladiator Avi, de asemenea, alte fapte2 NNiccole Machiaveli Jesnice si prea putin deme de mareia unui impara, neta auns si fe dsgrofuit de soldat, fnd ura de uns dsprewit de cell, sara inpotiva Ini o vonsiraie ga ost amoral Ne rimine 4 aratim acum etracterul isi Masimin, Acest {ost un ont foarte razboinic, iar arcuate, stule de molicines lui ‘Alexandru, despre care am worbit nial su, ba ales, dupa moartea uia, Lupsral. Nu sa bucurat mult imp de dommie, decarece oni hyruri il ficeau se ur dispreuic mal int, api cra {de neain foarte de jos, intrucét pe vremuri passe cile in Tracin (uorucere era pres bine eunoseuttuturor scare cea sifieoarte Clspretuit de oricine); al doles, ea la inceputul domniei lui tot amfiuase si se due. la Roma gis iain stipdnire tconul imperial, ‘cea ei erease faimia de om nani crud, denarece sivas prin milociea prefeetilr lula sumesienie de crime la Roma tinecielatc art ale imperial, umea I dispretsia dec foarte mult, pentru ch se ragea dintran neam mi, dupa cum totea i ua pentru cai era ‘nica de crugimea huis impotriva lui se rasculaya mai inti ei din Area, apot Senatul §fnieg poporul Rome. fn fine, toad Ia ‘onspira impotriva lu. Propra lui arma, care tocmal imprest Aquileia, I se alter, s intrucat soda Satdmpinan great 59 ‘certs cel sera stu de er zie ui, inde ttodata mai pulin ic de e, pentru cai vedeainconjurat de duytmani i uciser. Nu vreau 8 vorbese nici despre Heliogabsl, lei des Macrinus nei despre ulin, cae, fin intru total deride dispret, fox fozrte repeenimieit vol rece det la coneluza eu privire la aceasta cestiune. Spun, pri usmare, e& princi care donunese inwetes noasia intimpind pres pujin,in guveraree lor grentalea ‘doa trobui ss mulgemeased in med dcoscbittrupele-Esieadevirat, ‘A tebe 34 fi seam do cle intro anomitt mvisur, da, cu toate ‘eests, greutatea se rezolv uso, devarece ncn diate princi de asta nu are armate ft ata de vechi peecum sunt guverareas) ‘aiministrarea provincillor lui, pe cand armaele imperial: roman, ved vevastl situate. Dac in veehime crebuia si sade mal ‘nut pe soldi deca! popors,lucrul se explik prin aceen ci soldail veau ral multh putere decét poporul Asta insti pincpil, n fara dosr de sultan turclor $i de acels al Exits, trebiie 88 snultunvease’ mal mult poporul decat armatele, deoarece poporul uate mal null decd acestea Princicele Capitol XK a Face exeeptie in aceasta privat sultan turilor, pentru cel ‘si ine meren in jurul lui dowisprezece ini de soldai de inanterie sielneisprezeve mil de oumeni cil, de care depind siguran sh fora satu hl, Lasnd In o parte orice alt preocupare,nrinepele ‘nehuse ses pistreze in primal wind prietenia armatelr hi. Tot aga sauveranul Egiptulu, al cara stat este cu total in mana soldetos, trebuie sts pistreze prietenis Jor, ir a ine seama i vreun fet de po $i este de observat ek acest stat al sullanull se deosebeste fn intregime de tonte eelelalte principate, pentru ed el este sseminiior cu stats pontiial erestin, ere te pote A mutt nich principat eretar, nic princiat now deoarece fl vetului principe nie’ nu sunt mosteitos sini mu raradn tpn, Situ revine wal celui eare este ales pentru aceasta ernie de citre cei care au autortaiea de ao face. Ordrdnire aceasta find foarte vec, mu se poste vorbi in cazu de fat de un prineipat nou, deoarece’ny se iveste alc nici una dine gree care sunt propti stselor noi, ici lone ef principeleeste nos, omyanizarea slau ele veche, iar institute Iu sunt ln asa fl orinduite, Inet cel eare este ales dlomnoste ca i cum ar fi principe ereita, Dar sa revenim In chestiinen noaste’, Spun e& orieine va considera expuncres de ma sus va vedea c niparai po eare Fam amialit sau pribusit fie din cauza uri, fie din eauza dispretuli Tolodaté el a alls cum sa intamplat ci, 0 pave din et provedand ‘nte-un fe, lar celal procedd th mod contrer, unit au avut um sit friar eat uml eerie, iniferent de modu in care Aactonat ficeare dintre i IntradviIiPertinax sili Alexandr care au fost principé noi, lea fost inuil si davinator fatal ch a ‘rut sid inte pe Marcus Aurelius, care vcupase tronul cu drept de mosienire. De asemerea, se va vedea e%, penirw Caracalla, ‘Commodus s§ Maximin, a fost 0 reset fapul ef Lan imitat pe ‘Sever, deosrece ein aveat insusiile necesare pentru a putea $i alee pe uraele lui. Asada, un principe nou care domaneste peste ‘un prineipat now nu poate alte actunile lui Marcus Aurelius, siniei nu este noecsar cao] si urmeze exemplul ui Sever el rebule fn inl de In Sever acele mou ce acne care Hsintnecosare pentru ai consolica statl, iar de la Marcus Aurelius si ta fexemplele potivite pentru a putea pista in mod glorios un stat Aejaintemeit si solid™ ‘Nicoolé Maciavet cutee DACA FORTARETELE SI MULTE. ALTE LUCRURa 2 CARE PRINCIPAL LF FAC IN FIRCARE 2 SUNT SAU NU DE FOLOS Uni prizeip, pentru asigura spires asypra states Tat supusilor Tor toate armel aki au istretinst dezbinarle in ‘inure cucerite; una alimentatdusmanileimpoteva lor ins ali, in sfrsi, sau staduit sii cdstige de parte lor pe aces de care mu erzu Sigur Ja incepta oman; unit au tala forte e; lf eau dardmuat sileau distrus, $i ea toate cd nn patem formula 6 Judecaté cw privie In toate aceste iuceur, fra a examina ‘niprejuirile particular ale fecirui sat nares procedat int. {el si all, voi vorbitotusi despre ee atin Is modul general, in misara in care probleme insesl ne ingle so face, Nu sa falmplatniciodatd can prinelpe naw - dezarmeze supa alune end ka gasit nelnarmatl, a inarmatintotdeauna; cei dai un principe it inarmeazé supns,armatele vor Sale Ju, ce) ea i ideas de barn di devin ereinciosi, ir cei eae I era credinciograman mai departe tot aya. din supa, 1 jung dock ‘fle partzan. Dar, cum nn pois! inarmez! pe tai sup, dat find ca le feck ofavuare acclota pe care it inarmezi vei putea shi tratez pe eclatcu mas potin precautie; ar dcosebizeade aitudine pe care elo eonstat in ceea ce priveste face si se sta iudatoralt fata de tne, in vreme ce cella i gisesc 0 seu, socutind desigur, natalie orite ace caro ini unta primed, sia obi mai multe si ma grele. Atunciinsh cin le ii supusilor arate, incep si nemultumest, deoarece le aati ci mu te inevezi in i Se pentru ca sunt as fe pentr ve sunt prea pugia dean de incredere, i ala na, cit st cealalh dure aeeste parr fac st so nasca ura inpotriva ta, Dar, eum tu na pot sé ria fd armate,e3t nevoit st recurg) la mercenarii despre care am vorbit mai sus, rand cum sunt i chiar daca aeestia ar rai bun, tot mar desl la muir ‘caste apere impotriva dusmanilor puternicls supusllorsuspeet Tata de ce, aga cum am spus, un prieipe rou care domneste intrun prieipat now if aleiteste inintdemuna 0 armaté Istaria ‘este pli de exemple de neest fel. Dar, cand un principe cucereste lum stat now pe care i adaug, asemertea ua pa ltl sma Prcipele Capitol XX 78 ech, aunt el trebuie st dezarmeze popula now tetera, ci excepia acelora care au fost de partea lui atune cdnd aintreprins cucerires Sichiar pe aceyta, cu yremes sau chad se iveste ocuza, ‘ncbite si ca sk molegestt si lied orice energie prin urmare, orinduies nasa fel luerurle, net intra forestall «fein indinile acelorasi soldali care sunt ai tal propri i care tresc in preajaa ta, install pe car fl stSpanest mal inant Strimosil nostri, sf mal ales aceia cae erau socot ‘ntelept, bigrisiay si spund ef Pistoia trobuie stint prin Tapia dintrs Seu ar Pisa ~ prin fortnefe ntretineau discord in uncle provinci ear Te era supuse, pentru Te stip mai usor. Cred ef Jn mremutile celea, edd Illa era impartta tn doua tabere, care atdrnau aproape egal it balan, era bine ca se facea ast; dar nu anise pare ci exemplul acesta ar trebul unas as.[uradevir, na cred cd discord pot si duct vreodata lu un reat bu; ‘imponva,cind dusmaal se apropie, este sig ean ras in care tteniinu sunt unl inte wiva lime pied; deoarecefartiunes ‘cea mai slaba se va uni (nlotdeauna cu fortele exierne ale dsuanl, ar cel vc patent eaite ‘Yenojeni cera ered de motvole mai sus arta, favor existent factinlnr gue sl ghiboine in aisle career supose Sj ctoate ca nciodat male Bsa shang incteriisangy7oa30, ei alimentatotusiacesteneintleger, pent es locaton, ind ex ‘olulpringin discord, s muse urease impotrivalor-Lucrulacesta 2a (ost lots], dup cum sa vial mal rz, sue binee lor, ci, ‘ning ia ia Wail, 0 parte din orpete supnse Tora prins iment curajsileou ua intregulteritorin pe care stipancan, Un asemenen mod de actiute dovedeste, prin urmare, slabciunea principe ‘Inte principat puternic, dviiunile interne de felal acesta cs vor 4 niciodaté tngdduite, deoareee, daca ele sunt folosite tn ttup de ce ~iniruet eu ajutoral lor pof st guvericz nal ws up cum it pave, tune! edd vine un rzbo, tretica ree se dovedeste at ingelatonre ‘ara indoial ed prinsi devin mari atuacicdnd reusese saving reuttile gi impotivitie pe cae le intémpind din partea eeoral. De ceca ane ci Soatia vex si alle gloria unl prneipe, cu eosehire ounmie nou, pentr ed acest, mal mult dec un prineipe credit, are nevoie sh dabyindessed o alma mal mare, ea vidich8 Niccolo Machiaveli pot ni ogame sintering seam eae von Ti, pentrtca els aia prj dead ivinge, sastil sure mask pe'seara pe care chiar dusmeni i Fa intins. De aceea, multi Corser cn principe inflept tree, tunel cad are pri, Inuregisteu velenieodusnnie carecarefudreptali contra, peru a pin interes ef a objnd oglorie gi malar Pino, si mat les aceia care sunt nol in dome, a nti ‘oareni ma credo i mal felosto intr aca care ia incepta dlomniel lor au fost considecti suspects, decat inte acein care la inceput se hucurta de increderes lt, Fatsdolo Petri, principle Siene, guverna siatul mai mult cw ajutorul eelora care usosera suspeeti deat cu eval. Dar despre Tuerul acesta ma puter vrbi Is modul general, deoarece aspeeiele ia varia cu. fleeare cain parte. Voi spine numal east, si amume ch oameni care a fost a Sacepat cusmanil unui principe sicare au nevoie de un sprijin pentru 4 se mene pot clstigali cu ware usurini de partes principe ied vor fou ait mal mult constrng si sjeasca cu cred ex cats yor da mai mult seama cau nevoie st star prin apie Lor pirerea foarte rea pe care so facuse principle despre i. Infelul cesta, princpele wa avea de le, oricum, mal mult olos deca de fa aceia cane, ind prea sigur de increerea ll, n-slindepinese desta Ge bine datoria se sujesc eu mai putin’ sie gunt Si, inirucatchestiunea pe care o tratan acum impune sio alt fnirebace, i vreau si na afnlese acelor prinip care au cucerit de curind un stat, folosinduse chiar de autoral eetierilor il, eh ci vor trebui sa cexceteze cu atentic motive care #au ingemnat pe coi care au sustinut eucerivile lor si procedeze astie. In c2zul in-care ma vste vorba deo simpalle freasca ft de el, ei nua de faptul ef eran neruljumi de gavernarea anterioar,fvafi foarte igre, si doar on mult tida va rough pistreze prietena lor, dleoarece fi ya 6 eu neputingd sii muljumease’, Dac analizin deci cu atenie cauza acest fap, olosind exemplele po eae nile od isloriaantica si moderna, vom vedea ci este mult mai sor ‘unui principe sisi eéstge prietenia acelor vameni case eraut smalfumiti de guvernarea trecutd 51 care, prin urmare, i erau ‘usmani, decatprietenia acelora care iam devenitprietent la stat st ocupe prineipatal numai pentru cd ma era lui de guvermarea anterioara Principate. Caplttut Xx. 7 Prinepi au avut objet es, atunci cand voiau si domncase’ ew ‘nai tt sguranta peste un sal, sina frtirete, cu scope i fine in Sedu pe 2cwia care ar avit de wind se impouveased gt penirt ca in cel! timp, ee se serveasc dre spas’ sigur in ‘zal unelriseuale reaslepmte Bu ld oblceal acest, deoareee eb ‘exist ab antigua, Cu toto scesten, seen emnle nowste, ddomansl Niccolo Vitel a daramat dua ect la Cita di Castelo cast oat si piste acest tertorin in stpnire® lu, Guide Ubaldo, duce de Urbino, revent pe tron dupa ce fusose alungat de la pulere de Cezar Borgia, a distrs din temeli tate fortireete alate pe ecel tectvi, soooli er ele va fl mal grew spar din ron sat Ceiain neal Bentivogtio, revenii'a Bologna, au fet acelin Asad; fortefele sunt olositare sau ns, dpi impr i daca cle |i serves into pvt, in schim fife rin alia a cea cesta poate fi Famurt dupa cum aritam mai depart, st anune: hincpcle care ve feme mal sult de poporul lu dec de sti (celui ioe forties dar aela care so teme ml me stein ‘doce poporul ii nu are newoie ste eonstruase Faia Stora ut si va avea mai mult do sulert de pe wera eastluli pe care Francesen Stora a zdi'a Milano decade pe rma oie brn ‘area exist snscare se va vin cel tat Des cea mai ua fotirea ‘ae poate s existe este fap de anu uri de poper, acca daca ifortiete, dar poporal te urge ele mu te wor salve denarec, atc ‘nl poporulia arian mind, este sigur nu yor ps nodal tri «ares vin inshtor Inver pose pater emstata effort suk ote loi usu principe in afr doa de conten ot, fe rth ea UH OMint we saa far ppl ed ‘sseple uta des Miao, redobandindy poi troll. Tin purl eraatunciasel, nun srr ne pata vind deaajuior poyoru pe und isa, end Cezar Borgia a alacao, ir cel din papa eae 0 Hlogavinean sa allt en sri, forrefle Sau duvedt af a pentra eae prea putin folos. Asda acu a sla incepta fost ma bine entra ea s€ nu fe ut de popor, decet sa aba forte. Land in considerave, prin wmave, toate acest ert, eu it wo Lda tat pe ace care constrese forkérete ct pe aces care male ensues sil yoldezaproke pe off ses care, pusindus tat ncredevec nee, Vor da pres pin atenfeSapulc& popor uri,78 Niceolé Machiavelli CUM TREBUIE SA SE POARTE UN PRINCIPE PENTRU 8 STIMAT ‘Nici principe nu va abut si dobindeased mai mult pete deci acela care va sivarsifapte mirete si care va da pile rare despre insusirile Tui. Il cunoastem, fn vremurile noastre, pe Ferdinand de Aragon, aca rege al Span’. fl putem socoti aprozpe un principe nou, fndcé prin faima si gloria dobandite a event, dintran rege fara putere, cel Aint rege al crestintit Daca viet priv fate lui, velivedea ch toate au fast mare, uunele ~ chiar exttaordinare, La inceputwl domniel, el 2 atacat provincia Grenada, iar aceasta actune a pus teuelia satu iu, Ta inceput el a purtatrizboiulfré a angaat inate lupe gi fra ‘ase tne ea pea intampino vee piediel din parteaeulva Prin acest rio el reusit si dea fendalilor din Casta 0 preocupare, ci gdidindwse la lupte, et nu mai aveau vreme sé se gandleasca ‘alte shin instal, iar el caytiga, pe aceoasi cae, autora gi tere asupra lor, frien ei ssi dea seama de aceasta. Cu bani Disericii si ai poporulut, ct putut sii lirinease soldi iar izhoiul seosta de hung’ eurati aps bazele armel Iu, eare ka facut cinste de aici inante. In plus, pentru @ putea sivérs fate sari, servinduse fot de religie, a inceput s& manifesteo erwzime plind de eucerniele, alungaii! pe marant st golds stiet ‘egatul, sigur fn ef ru poate st existe o apt mai migcatoare g) ‘pal srintampinta dovit aceasta. Sub acelasi pretext, atcat Ate: Aintreprins expeditn din Halas, in tri, a stacat Frnja, Dect n svaryt si a uneltit mereu actiunl marete, isleplaea sladiirata ln sulletele supusilor,acestia na tot impel preocups de rezulatul aetiuilor lui, Rizbosiele Iu se nasteau ‘ons din altul, naga fol inet Hntre wal st aloul nu Yea mes niciodat timp eamnenilors& poat une actiona impestva Ii de asemenea, foarte floss pentru un prinepe si dea pile vin Gees ce privesle guver aa inlernastatul, asta fost cele ce so povesies despre Bernabo din Milano. Cand se ttmpli fa inevn s& sivirgeascd in via cilia satu un lua eu tot neobignui, fc in bine, Se in, principe rehule sh wasoase! mod de al rasp sau de af pedepsi despre care si se vorbense Principsle CapltolulXxt nm ‘mul dpa ose Da rine ebul se srs fn primal ran ereeze prin nice atu faa de om mare s dest Un principe este, de nsemenen, pret stun end este prieten adevirat si dagen adevrat, acd aun! clnd, sk ova In niciu else delaraifavoare unas mpotiv cella. Acest sittin va totdesuna ai flostioare ded aceea deasta nc, decarece, daca dl dite yeti uteri nce se hp nee ci, su sont al Inet wotora nul te poate face fetes de secacarea ving st sunt Ino dine sexe cans {intodeauna mai de floss ‘atv combos edt a tel neo intent, vl ftntdeauna palaces eareva faving, acest spre bucuria saat aeea ear a fot ving yet en et un moti sit un argument eu care ste apr, dap cum nu wei avenpenmmeni eave te primeasca Incl. Cael acs cate hinge ‘rea Saba pricten suspect tear sa mt hte nuevo, accel ‘area pert tla ute primeste pentru cin alveutea atin] cx.armele in mA, sigh accel soar ex ‘nto mecnse fn Co, nd chemat aide lire ecient pent 1 alumga pe romani El timises sol nae, care exe pte i romano, spre 2 indemna strand ent pe de parte, is, ‘own uau sa armele hn ming entre. Chest a fost alsin dea adanares abr, soul rms de Ant a ‘iutat sd contngapeacestia sh imng ntl care saul ran _raspans: Quod autem is dicunt non nterponen vos bello maxis ae rebusvestises siesta, sine dgntae, pai victos ert $i se ya ldmpla iota ea sesa care nu ene preten sf eoansrimai nent, iar cela care if este pdeten sf cearh 2% ck ttudine pe at, upd. Pact sovaitor,pentu a evita primed prezente,uimeaza de cele ai multe of aeast eae a eutaii side coe a mule or ei persist Da, aunt cau un prince ve dela tn mod cuajos in Evourea unl dnire gl vinge aoe cu caro ef alt chiar dk acesin este pater, ne et la dsc i, va rimane tou lator, inte cl tine se va format o lego zal pe alee at saneni ns niciodata tat enecinsti inci ste doboare inten ‘cuca acesadeoarec ar inseam 8 dea un exempl prea grav decy Niccola Machiavelh singe iciodaté att de complete inci iavingatorul sno treet sind seam de anu icra, simi ales de dreptate far, dact pide accla eu cave tea alia, vel ‘isi ui reugiu I el; te wa sta att cA i va fi cu putin gi vei ‘pict! soar lu, care poate ses recapete saccade lade Iva dolla ea, atuncl clad aceia care se pte inte et sunt astet ‘net m4 ash te de aca care va ving valicu ait maiinelept cin partea taa te declara pe fade partea uituia dint ei, deourece ‘contribu fs ilsangerea uinvia eu ajutorulceliat,eare ar treba sil salveze, daca arf infelept. Daca acesta invinge,rimane el In ‘Tserji ty sleste imposibil st ma inving, ew ajutorul ta ‘Se mpne sé obser vi alc eh un prince trebuie si bage de sean sh ny se aliozeniolata cu unl nal pternic Get el pentru ‘si Tov pe cela, in afar de cuzin care nevuia fl constringe la feeasta, asa cum am aritat mai sus, clo, daca cel care este mai pernie invinge, tu Kamal prizonierul Iu; si un principe trebuie si Sseferoasci, ait élipoate de mult, de fil cscreiaaltui, Venetion ‘Sau ait cu Franfa Impotrva duelui de Mila sari putut foarte bine si evite accasta aliant, care na avut alt reaultat decit inirdngereaor-Daratunci cand mpot evita alia de eal aces, cop Ts Indmpla orentinlor cand papa si Span au pornit ex armstle sf slace Lombardia, principele tre bui si se declare de parlea unsia, si aceasta ~ din motiele ardlate na sus. Si nici un Satan trebuie 58 cread ca ga putea wreodatt it. hotirdre care sicfielipsla de primejdie;s sti, dimpovde& reba se ia pe toate oleae; cei er urile omenesi suut asi orate inca, dev frevrei sa fugi de 0 sivalie grea, vei cidea, eu sigarant it ala. Prdenta const Inotéeaura in a ss cunost ature acestor Situti grele sim ao alege pe cen mal pin grea dept na. Prineipele trebsie, de asemenea, 8 arate ca iubeste viruile gi sskionorezepe acela care stralcese introarta anunit. Apo, treba Si incemne po cotienit Tui, ajuldadui sisi exercite in nite Seupatile, atat in negot, cit si in agricultura shin ovfee alt lndeletaicite omenease. Nimeni sn se (ean de iinfrumusela ‘este a ni aninese ew team ef} so va ht, dp cam nu goviie de a incepe un comert nou de fica dior, Jol, principe si preva vecompease pent acelacare or ‘tack geeste hicruri gi pentru oriine cau, in orice fel sisi Prinoipole Capitola XX at fmbogijeasca oragul say statu. in lar de aceasta, prncipele va trebui, in anumite opie ale anuli, si organizeze pentru popor ‘sevhiri sispecracole. $i, cur focre ora este pin bresle sau ‘nclase sociale, principele treble sna seamnn de aceste unital pe ‘catezori sa parte uneos la adunérile in care ele se intrunesc 8 flea el inssi exemple de omenie si gereroiate, pitrand in acelast timp neatinsd miretia xangul pe care il detine, deoarece accasta ni trues lpsensca in nied o lmprejurare. capo. x DESPRE SECRETARI FE CARE If AU PRINCIPI PE LANGA EI Nu este de mica insemnétate, pentru un priucipe aleyerea nists lug eeegta sant bus sn, dup eur-on psnpe alee Sau mu ct infelepeiue, 3 cea dint prere pe enre 0 avem despre inoligeata unul condcator de siat ne0 foram exnoseAndut pe foamenil pe care fare Sn jurul is daca acestia sunt capail 31 credinios, i puter socoti um om infelep. pens via sul descopere insusiie lor $i si plistreze fill a dee. Anus, ‘nd sual est azul sé judecam inotdeaunain ml detavorabi ‘deoarece prima greseal pe care u poate face un principe privese tocmalalegerea aac Iu de intedere. Oricine UL cnostea po ‘Antonio din Yenato, ministrllsi Pandolfo Petruct, principe al Sen, ‘sides seama medica Pandoio eae mn om deo vloare deose biti, Adeoarece fs ales pe acestadrepe ministr al Ta ibd tre eli de mia omeaest: uncle care inteleg singure, stele care perp evea ee ali njloy sie expica apo or, in sai, tkimele, cere on infeleg ni singure, nie prin ali este de pra lel sunt desivirgite, cole deal dolea fel sunt Soarte bune, iar ecke dinatrea calegorie sunt ir niciun alo. Trebuit decicu nevesitate ‘et Paidolla, dict mu kivea parte din primal fel, 84 apartin celui teal doilen deoareee, ancl end cineva posed’ o minke capil fea deoseht binele sau ul pe care celal il face sil spune, chiar {ac el neste in stare de a indine nou, Is di sean isa care ‘citi ale minstelui i sunt eles care sunt Dune, seu’ pe ‘acestea din urn jar be celealte le indreapé. Minit ll nu poate Si spere ci ar pute Insel, aa neat i rémane eredincios.2 Niccolo Machiavelli Dar principe poste stl eunoaset ministrul folosnd! un miloe care nu di gres nicindats. Cind veri cdi ministral se gandeste mai nt el decat a tne sic in orice actune cat flost ui prope, Snscanné-e& onal acesta nu vai niciodalé un bun ministre vel puss niclodati si alineredere Ine ciciaeela care ine a mile Jninirequl sata unl principe nu irebuie si se glndeased nieiod at Jae, intoideauna le principe, si trebuie sh mu vorbeasch nicidat despre altceva det despre ceea ce i prveste pe acest, lr, pe de all parte, pentru a pistrs bunele insusiti ale ministulul siu, prince trebule si se gindeascé la el 81 aconte onorm, si fac gat, sl indatoreze fat de el, impart onorur si func inalt, pentru cael sii des seama ei fir prineipe nar putea sf ‘existe 3 pentru ca onorurile mumeroase si fed shu maidoreasch altel, egal mar pe care la primit si ca s nu maivrea alee, iar tlle inal pe care Ie detine sé ac sis tama de seh, Asal, atunel cud mingti sunt ast ar prince sunt, in ee ‘ce priveste alegerea minisriorsifeluldeat trata asa cumamardial ei pot ali ineredere ni in afi dar, atunei cand sunt altel, sfarsitl va nfodestna ra saw pentru tn, saw pentru cela crave ss CUM TREBUIE SA PUGT DE LINGUSITORI ‘Nu yreau si las deoparte o chestiune importants, totodat, © “erogeilé de eare prinlpl se Terese et gre atinel edd ro sant Joa e inflepfisau nu sli sisi aleaga bine ourneni, Este vorba ach {Ge ingusitor, de care euiie sunt pline, deoarece oamenior le plae atte mut Kierurile ors se amgese att de mut, net se ferese ‘ou greatate de pacostea accast; iy, daca vor si se fereasc, 1s primed dea dispreiuii, Ceci nwexisti un altamod dea te ara Ge lingusiri deez acela de 2 fave pe vamen| st injleagh eh vorsupara spundnutiadevirl dar, ded oricne va putea st spun adevirul, respectul caret se cavine va scidea, Prin urmate, un principe prudent trebule si urmeze 0 atria ‘ale, aleyindusi in slat sfetniciintelepi, dndwle numa acestora drepluldeaispune adovar ul nual tn legiturdcu crue despre careclilinteah, simu privitorlnallele, Elie sl intrebo despre Principele Caplotul XXII a ‘wate chestiunile ss ascultepicerile lo, apo si hotrascé singur, sup cum socoteste el ata cu cei caror le cere preres, cl ict siecarein parte, el rebuie se poate fn ag el i aostin ss ‘dea seame, ete vor vorbi mal ber eiatat vor f mal hine va in alan de cesta, insa,principele 8 nw dex nimanul asculare, $4 ducal intiptnize ceca ce a hotirt sisi fe perseverent ia hotara Acele care procedeaza altfel, sau isi pierde puteres din eaiza lingusitoriog, sau ii schimba deseori horde din eanzaplrerlor :mezeu schimbitoare po ee le aseultis asa seexplion de eo ajuige pine prejuireaeelorat TInlegitura cu aceasta vreau si amintose un exempla din veemea noasii, Pirintele Luca ome de inevedere al hui Maximilian, eetualul Lmprat, aspus oda, vorbindl de Majestatea sch acesta ave fila cu nmen ic totus fice nic de eapul ll fap ce dewugo din aceed ei el proceda contrar modula artat mal gus Cet mata ‘este un ont fale fnehis el nul impartésesteplanurle nian sh nici nueere de a nimeni meo pete; da alc cand vreas-aduca Ia indeplinire o hotirire, iar aceasta incepe si fie cunoscat i se descopera tuturr el incepe si ntémpine opoaite din partes eslor ‘are are in ur ul fi un om sla, recut repede a ho Sea De care o ase. Asie so ital cd herurile pe care le face nse nine le deste, asa 8 nieiodatt nt ineleg ce vrea sau ce are de ‘sind fac ini pti spl tema pe hota ‘Un principe trebuie se situisca intotdeauna ew cei din jurul ‘uj dar numaiatunc nd v7ea eg] nu cad or ella baa mull, hia, daca vineva vea dea un sit inca e cert, prinipe leebuie si aca repede sist pla carajul: in schim, of ig st ceari morou pareres celori sl apoi st asculke cu toathr¥éarea evil cu pire i cces ne fi intebat. Mai malt deca st, daca gi seama ci cine, dina moti anumit, nui spane adevatul, el sitse supere. Dar, iniruet sunt mult oameni care socotese cut pracipe despre care merge vesea i ese injelept este ase] mu pri el Sasusi cf daortisetnelorbuni pe care it are in jurul hu, ew pot pune eco care sstin pceaat, debut seam singel. Intetov, exist o regu generals care nu dA niiodata gees, si anire ci un principe care mi este el insus! intelept au va putea 8 ie stu cu folos, in afar de cazl in eate, print intémplare, ii pune toa Tucrederesinl-un singur om, eae Lar elu in wae ar acest‘Niooo!6 Machiavat «un om desavirsit prin nfelepeiunca Iu. n acest ex, principle ar pites st fe, designs, bine sttt, dar situatia aoeasa ar dura prea ‘uli, deourece un astel de ministru iar hs curénel paterea. Daca el Se aftgte ins cu mal au sinu exe el insusi un principe intlept, ‘navn obfineniiodat pert coneardanteinire ee iach va gts Je pa el singur de acnréaste, fecare dintre seine Li ve va srl doa ainteresul li progr, iar el nu va sti nes stipameasca, nil fe cunoascintenie, Dar allel de stetnici exist, deoareee ‘amen se dovedese iniuldeauna ra dacd reo nevoiecarecare mi sonsiringe sf fle bun, Decl rebute si ajungem la concluzia ca ‘Satur une, de le oriine ar ven, rebule se rodulntelepcian brine, intclepunea principe nu poate servi saurlor boune ale supa ui, carmmout. ay DE CK PRINCIPU ITALIEE SLAU PIERDUT STATELE Dac cele arate mai sus vor fi luate in seama cu toata Injelepcunes, stun un prinip= nou va putes sapara ches principe ‘vehi iva pea fe mal sigur sma ta in statul ui decat dc far f fost principe ex drepiuri de demultaick Cai un principe how este eu mult ma mult supraveeat fn actiunile lui deat ua priucipe eveitar, a, daci acestea sunt cunoscute ca fepte pine de Virlule, ele iat cw mull ma mult pe eameni stl apropie mai Sinn de el ect dach ar vorba de un principe de neam vechi ci one se las mai ugorfneintai de ur ule prezente decat de cele trecute iar atune cand gésesc in cele preaete ceva bun se bbucuri de aceasta sis tna eauthalceva; ba chia il vor apdira pe principe in orice imprejurare, dac8 in celelalte lueruri el mu Ye ‘dezminteasloptrile. Ase, un principe nou se va bucura deo indoith slvie,aceea deaf ere prnepat nous azeea deo finest iit cu leg bine, cw armate bune set pide de acelag fel, dupa ‘ingot s va acopert de o indi rine acela care, dnd ul price, vapierde statul cin pricina putine ll ntelepett ‘Daca ie adi acum la acei senior din Talia care sau percut starul in veemurile noastre, cus sunt regele Neapotulsi, dvcele ‘Milanului salt, vom constats, in primul rd, o greseal cae este Principele Capita xorv 85 ‘comunitiror in ceea ce prvestearmatole, si care se explic prin rmotiveleexpuse mai sis. Vout vedea apoi ci uni date ef sau au ‘mul poporul impotrva lor, sa, daca avesta lea fost pre), at stints se asigure tmpotriva eelor mark el, cae an se sivrgese repel de Leul acest, mu se pot plerde state care sunt puternice, uit dispun de armate eu care pot si porneasc’ la raze, Flin al Macedon tal si Alexanelru, ei acea care a fst invins de Titus Quintss, nu avea un stat mare in comparalie cu puteres ronal sa grecilor, care Iw aacat. Cu ate acest, pent eh ‘ra un alevara riz boinc lia si] plstreze bunivoin(s paparali sist se asigure impotriva colar mar, putt fs hte timp de mai uli ani contra dusmantio, iar, dad la stiri perdu stipanives ceilorva cet, ba rdmas tsi reatul ‘Alcest prinepiai nostri care fost mul yreme stp in statu log, sieare acura Fa pier nu aeuze soat el nun propria Tor lips de hotirre; ef inside pace of mu sau galt niciedth ‘cLimprejuririle sar putea schimbs, (oea ce esta geese comin ‘oartetilor in general, eare nu se gfndese lo furtuna cat timp yremea ‘sie Srumioast, iar in momentul in care au inceput situate grele sa gnc 8 fig, sf mu sh se ape, sau sperst ca popoatele log, ‘exasperate de indreznealainvingatoro, it vor chema inapoi. O Ioarave de flu acesta este buns nua atunc! cdl ala ba este posibil; dar este foarte grest si renuntl pentru aceasta la alte anflvace de seipare. Cc csteniodatf ine ste ls si ez, fn cena e vei gsi pe cineva care a te cede jos. er acesta nu mit se intimplé niciodat, su, dick se intimpla, at este spre suranfa ta, deoarece seest aod de apirare estejosni¢yinu depinde de tne. Numat acele miloace de apirare sunt bune, igure gf de dura eave depind numa de tne g de insure tale’ prop. (CATA PUVERE ARE SOARTA ASUPRA LUCRURILOR (OMENESTT SHIN Cl PEL POTLSA ITE [MPOTRIVESIT Sti prea bine ck multi cament an fost sf sunt ine de prere ci incimpléle lami sunt nasa fel earmuite de soart side Dunrnezeu inca, cu toa injelepeiunea lx; camenii nu pots le deme sick88 Niccolo Machlavati ‘nu a veer cemedi impolriva Jor. Sar putea ered, agadar ma Ueebuie si te fran prea multin via cd este mal bine ste lst caiudlt de soarté. Phrerea accasta a gasit mai muta crezare in vromurle doaste, date find iuarileristurnir care sa vizutsicare se va inc in leare scare intrec orice posta de prevedere omeneasca. Gindinduvma uneor la lucrurile aestea, am nein si en, iniso misua, spre pireres lo Cu toate acestea, pentru ex vointa noastr thera smu fe cu (otul nega, socotesc cd este, poate adevarat ci sourta este stip eo jumatste cin afiunle noastre, dar ca tot ea ne ingddie 8 rmuisn noi singuri cela jumdtate, sau aproape, $i eu asemin soarta cu una dintre acele ape distrugatoare care, afune! cin se Infurie, inunda elmpite, distrug copactt gi casele, iau pamntul dlinaro parte sil duc altaparte si Becare fue dinainleaorfecare cedeaza in fala violeei lor id & putea wise Lnpotrveasct in ‘reun fe. Cu toute ci aceste ape sunt astfel preeurn leam aria, tune) cind vremea este linsita eanieni pot sa ia misurl gi construc zigazuri st digur, as ict, daca apele vor crest din nou ele sau se vor seurge priat-in cana sw friar ns va maf nicl att de nestivlt nicl atc de pagubitoae, a else intimpls cu soara: ea is raf puterea acolo unde na exiski o forlé prepati gf dinaimte orfifulté care sA { se Inpotrveasel, side aceea ea ts indreaptatacul intracolo unde flee nu sau iat nei digi, nei zigazusi care 0 stipineasca. lar daca vel priv Iai, care este ast locul schimbirilor de acest fel si totodat aceea care lea dat nastere, vos vodea ch eaeste cao ‘lumpe i stare ifr new el de sparare. Dar, daca Bost nparati cn energia si virtutes nevesare, asa cum sunt Germania, Spania si Fanta, atunci sau revirsarea apelor nar provocat acele mari scimbar care sa indmpla, stu insilrevisares na ser prods. $ socotese ef am vorbit dest despre flu in care tsebie ‘8 te impotrivest sort in general. Dar, pentra rts ner rile mal amnunfi, spun ch se poate sl ver pein principe asi intro situate eset, iar méine—cizut de |a putere, fr sf putt conslata la el vreo schimbare in ceea ce rivestefrea sao Insusire oarecare, Cred cd lucrul cesta deine ‘nal ln motivele pe care leam expspelarg pans, sianume Principaio Captotul xxv a7

Potrebbero piacerti anche

• Cronici Turcesti Despre Tarile Romane Vol. 1

  

  Documento554 pagine

  Cronici Turcesti Despre Tarile Romane Vol. 1

  enacherenato

  100% (7)
• Finale 2005a - (Profondo Rosso - 003 Chitarra Acustica) PDF

  

  Documento3 pagine

  Finale 2005a - (Profondo Rosso - 003 Chitarra Acustica) PDF

  pastycciotto

  Nessuna valutazione finora
• Tromp 2 Pincullo

  

  Documento1 pagina

  Tromp 2 Pincullo

  Montuno Willy Chacon

  Nessuna valutazione finora
• • Riviste
  • Podcast
  • Spartito
• Mosaico 37 Billos Latin Grammiy - Alto Sax.

  

  Documento3 pagine

  Mosaico 37 Billos Latin Grammiy - Alto Sax.

  PedroJoseAlcalaLopez

  Nessuna valutazione finora
• 17 Años

  

  Documento1 pagina

  17 Años

  Henry Ramirez Ramos

  Nessuna valutazione finora
• Circolare LND

  

  Documento2 pagine

  Circolare LND

  Alessio Debiasi

  Nessuna valutazione finora
• A Dormir Juntitos Sax Alto

  

  Documento5 pagine

  A Dormir Juntitos Sax Alto

  bandasmarciales

  Nessuna valutazione finora
• R 60-25 Digi

  

  Documento156 pagine

  R 60-25 Digi

  michele gatta

  Nessuna valutazione finora
• Tav - p2 - Territorio Comunale in Zto Su Mappa Catastale

  

  Documento1 pagina

  Tav - p2 - Territorio Comunale in Zto Su Mappa Catastale

  alessandro paciello

  Nessuna valutazione finora
• Aula 1 - Pratica

  

  Documento6 pagine

  Aula 1 - Pratica

  Romao Massango

  Nessuna valutazione finora
• Corralera (Arr. Pablo Uccelli) PDF

  

  Documento3 pagine

  Corralera (Arr. Pablo Uccelli) PDF

  Leo Chaura

  Nessuna valutazione finora
• Dominando Etica Dicas

  

  Documento4 pagine

  Dominando Etica Dicas

  Ryan Santos

  Nessuna valutazione finora
• GM Abs Corsa 1997 Lucas 4-4f

  

  Documento1 pagina

  GM Abs Corsa 1997 Lucas 4-4f

  alejandro

  Nessuna valutazione finora
• TU SONRISA - Alto Sax PDF

  

  Documento2 pagine

  TU SONRISA - Alto Sax PDF

  Jess Martinez

  100% (1)
• Angelina Figus Ave Verum

  

  Documento3 pagine

  Angelina Figus Ave Verum

  Consuelo Hueso

  Nessuna valutazione finora
• PDR04 - La Disciplina Del Piano Delle Regole

  

  Documento2 pagine

  PDR04 - La Disciplina Del Piano Delle Regole

  rgvrnvkycjibvfztbq

  Nessuna valutazione finora
• PERIMETRICO

  

  Documento1 pagina

  PERIMETRICO

  E. Meza

  Nessuna valutazione finora
• Turbilhao - Grafico Radiestesia

  

  Documento2 pagine

  Turbilhao - Grafico Radiestesia

  Gabriel Mustafá

  Nessuna valutazione finora
• Finale 2005 - (MANTECA - 004 Trombone)

  

  Documento3 pagine

  Finale 2005 - (MANTECA - 004 Trombone)

  jose

  Nessuna valutazione finora
• 10 603110 0000100201 Mah Civ SHD 000105 - 02

  

  Documento1 pagina

  10 603110 0000100201 Mah Civ SHD 000105 - 02

  ibrahemomr9993

  Nessuna valutazione finora
• Grammatica Pratica Della Lingua Italiana

  

  Documento250 pagine

  Grammatica Pratica Della Lingua Italiana

  Manuela Lunati

  100% (1)
• Peromira Trompetas

  

  Documento1 pagina

  Peromira Trompetas

  Luis José Coloma

  Nessuna valutazione finora
• Model For Generation For PIX SWGR

  

  Documento1 pagina

  Model For Generation For PIX SWGR

  Johnnen Bini

  Nessuna valutazione finora
• Olga Tañon - Mentiroso PDF

  

  Documento10 pagine

  Olga Tañon - Mentiroso PDF

  Victor Nima Gavilán

  Nessuna valutazione finora
• Corralera (Arr. Pablo Uccelli)

  

  Documento3 pagine

  Corralera (Arr. Pablo Uccelli)

  Leo Chaura

  Nessuna valutazione finora
• NO TE OLVIDARE Limite 21 PARTITURAS DEMO

  

  Documento1 pagina

  NO TE OLVIDARE Limite 21 PARTITURAS DEMO

  edinson sierra PIANISTA

  Nessuna valutazione finora
• Extraordinaria 6969

  

  Documento6 pagine

  Extraordinaria 6969

  nahir can

  Nessuna valutazione finora
• Mj. Entre El Amor y El Odio Tb.

  

  Documento1 pagina

  Mj. Entre El Amor y El Odio Tb.

  Franco Luis Nina Medina

  Nessuna valutazione finora
• Rivista Illustrata - Cav - Peccorino

  

  Documento1 pagina

  Rivista Illustrata - Cav - Peccorino

  Wil Matthews

  Nessuna valutazione finora
• Sax Soprano

  

  Documento1 pagina

  Sax Soprano

  Roberto Micarelli

  Nessuna valutazione finora
• Wp-Contentuploads201306enem-2009-2-Cancelado - PDF 4

  

  Documento32 pagine

  Wp-Contentuploads201306enem-2009-2-Cancelado - PDF 4

  Ana Fischer

  Nessuna valutazione finora
• Arias Soprano Coloratura - ...

  

  Documento319 pagine

  Arias Soprano Coloratura - ...

  Rosalinda Palomino

  100% (1)
• Da Pacem Domine - Tutto Lo Spartito (Trascinato) 1

  

  Documento1 pagina

  Da Pacem Domine - Tutto Lo Spartito (Trascinato) 1

  Mariano Dapor

  Nessuna valutazione finora
• GM Abs Corsa 1998 Bosch 5.3

  

  Documento1 pagina

  GM Abs Corsa 1998 Bosch 5.3

  alejandro

  Nessuna valutazione finora
• Chimica Organica PDF 3

  

  Documento1 pagina

  Chimica Organica PDF 3

  Matilde Veronelli

  Nessuna valutazione finora
• Tubosider All Section

  

  Documento1 pagina

  Tubosider All Section

  gigigrr

  Nessuna valutazione finora
• A Dormir Juntitos Trombon

  

  Documento3 pagine

  A Dormir Juntitos Trombon

  bandasmarciales

  Nessuna valutazione finora
• Heimlich & Co (Top Secret Spyes) Regolamento Italiano

  

  Documento8 pagine

  Heimlich & Co (Top Secret Spyes) Regolamento Italiano

  mioerty18

  Nessuna valutazione finora
• Lettere Annue Di Ethiopia Del 1624 1625

  

  Documento242 pagine

  Lettere Annue Di Ethiopia Del 1624 1625

  hcarn2016

  Nessuna valutazione finora
• Perforatore Leggero REV1

  

  Documento1 pagina

  Perforatore Leggero REV1

  Atlantis Palermo

  Nessuna valutazione finora
• Monachino 2 Chiave Di Tenore (1-11)

  

  Documento6 pagine

  Monachino 2 Chiave Di Tenore (1-11)

  simeone cap

  Nessuna valutazione finora
• Acc 101-06

  

  Documento12 pagine

  Acc 101-06

  Geralyn lacay

  Nessuna valutazione finora
• Bonfiglioli Catalog

  

  Documento28 pagine

  Bonfiglioli Catalog

  Deep Raval

  Nessuna valutazione finora
• Al Pasito Score

  

  Documento6 pagine

  Al Pasito Score

  JuanCamiloQuinteroGómez

  Nessuna valutazione finora
• 018 Willie

  

  Documento2 pagine

  018 Willie

  pierlu58

  Nessuna valutazione finora
• Limoncito Con Ron Trumpet1

  

  Documento2 pagine

  Limoncito Con Ron Trumpet1

  Kike Trumpet

  100% (1)
• Saxo 2 Pincullo

  

  Documento1 pagina

  Saxo 2 Pincullo

  Montuno Willy Chacon

  Nessuna valutazione finora
• Uno Minimalista

  

  Documento14 pagine

  Uno Minimalista

  Gustavo de Souza Henz

  Nessuna valutazione finora
• Limoncito Con Ron Trumpet2

  

  Documento2 pagine

  Limoncito Con Ron Trumpet2

  Kike Trumpet

  Nessuna valutazione finora
• Tromp 1 Pincullo

  

  Documento1 pagina

  Tromp 1 Pincullo

  Montuno Willy Chacon

  Nessuna valutazione finora
• Concertino Per Timpani E Orchestra Klaus Peter Bruchmann

  

  Documento4 pagine

  Concertino Per Timpani E Orchestra Klaus Peter Bruchmann

  maestro29

  Nessuna valutazione finora
• Catalogo FESTO - 2011

  

  Documento166 pagine

  Catalogo FESTO - 2011

  pavhell

  Nessuna valutazione finora
• Projeto4717760A3V0 20220728122740

  

  Documento1 pagina

  Projeto4717760A3V0 20220728122740

  Gidelson B da Silva

  Nessuna valutazione finora
• Chilpancingo Qgis Parte 2

  

  Documento1 pagina

  Chilpancingo Qgis Parte 2

  Kaleb Ponce Bracamontes

  Nessuna valutazione finora
• Einstein05 Elettrodinamica Dei Corpi in Movimento

  

  Documento21 pagine

  Einstein05 Elettrodinamica Dei Corpi in Movimento

  Roberto Demaria

  Nessuna valutazione finora
• Documentazione Cantiere - CPT MI

  

  Documento19 pagine

  Documentazione Cantiere - CPT MI

  Alberto Chiesa

  Nessuna valutazione finora
• Huaraz - Formaciones en Color

  

  Documento1 pagina

  Huaraz - Formaciones en Color

  Carlos Cortez

  Nessuna valutazione finora
• 010 Atholl

  

  Documento1 pagina

  010 Atholl

  pierlu58

  Nessuna valutazione finora
• Biblioteca Marilor Procese

  

  Documento217 pagine

  Biblioteca Marilor Procese

  imparattraian

  100% (1)