India: orasul in care electronicele ajung s& "moara” de Cristina Flip HotNews.ro Marti, 10 julie 2028, 1:09 Actualitate | Mediu Oragul Moradabad, in care locuiesc aproximativ 900.000 de persoane, a fost ‘candva denumit capitala alamei din India. Acum este cunoscut ca un centru pentru prelucrarea deseurilor electronice, potrivit The Guardian. in Moradabad, intreaga comunitate se distinge prin prelucrarea deseurilor electronice. Peste tot se pot vedea localnicit curétand cenusa de pe e-deseuri arse si folosind site pentru a recupera fragmente de metal. electronice Femeile $i copiii se impart pentru a separa componentele, deschizand obiectele si Faia: YouTube sorténd bucafile din aur, argint si cupru. Odat ce s-au realizat dezmembrarea $1 separarea componentelor de baz, se urméresc diferite metode de extractie: de obicei arderea, macinarea, spilarea sau scufundarea in acid. Aceast economie de e-deseuri este infloritoare, iar materlalele periculoase, exportate din lumea bogat’ dezvoltat’, continua s8 afecteze doar orasele din t&rile in curs de dezvoltare. Potrivit unul raport al Centrului Incian pentru StintS si Mediu, industria de alama a suferit o lovituré severd din 2008 Reducerea cereri @ determinat oamenii practicanti in prelucrarea metalelor s8 fac3 mutarea "naturals" in industria deseurilor electronice, iar fluxurile de deseuri electronice a inceput s8 soseascé din intreaga lume. Cuprul a reprezentat de departe cea mai mare proportie de metal recuperat in acest proces de extractie, iar in mare parte a fost vandut inapol industriel de alama din oras. Aceast Industrie a deseurilor electronice se bazeaz pe ceea ce antropologul Anna Tsing numeste "capitalismul de salvare", in care se cAstig valoare cu putin control si reglementare capitalista. Intr-adevir, multe dintre tranzactile si restricille care caracterizeaz Moradabad depind de 0 economie local’, necapitalist care are propriul sistem de valori, Famille lucreaz3 in conditi dificle pentru a sustine o retea elaborat de schimburi Dar aceast economie informal8 creeazi valoare intreprinderilor capitaliste care beneficiazi de activitatea semi- clandestin8. ‘in absenta unei codari internationale standard care sa defineasc in mod clar ce reprezinta deseuri periculoase sau toxice, devine relativ usor de contrabanda transfrontalierd. Aceasta este facilitata de o serie de actori si institutil care populeaz’ comertul cu deseuri si gestioneazé fluxurile de deseuri. E-deseurile vor continua si afecteze subcontinentul. Offshoringul deseurilor industriale periculoase din térile din lumea a treia in lumea a treia este dificil de urmérit, identificat si cuantificat, dar exist dovezi care sugereaz’ c& descarcirile ilegale continu’ s& fie instabile si necontrolate,