Chișinău, 2018

Prezentare succinta a cărții:

Romanul : “Temăă pentru ăcăsăă ”

Autor: Nicolăe Dăbijă

Editura: Pentru literăturăă sș i Artăă

Coperta : Leonid Popescu

Număr de pagini: 430

Anul apariției: 2012

Tipografia “Universul”

50,000 de exemplare vândute

Peste 500 mii de împrumuturi în biblioteci

Roman tradus în șapte limbi

Cuprins:
Orfelinătul…………………………………………………………………………………………..…..7
Lănul………………………………………………………………………………………………….…19
Lecţiă de literăturăă ……………………………………………………………………………..…23
Profesorul Mihăi Ulmu…………………………………………………………………………..28
Primul interogătoriu …………………………………………………………………………….39
Drumul spre Siberiă………………………………………………………………………………49
Măriă Răă zeşu……………………………………………………………………………………….. 54
Primă zi de lăgăă r …………………………………………………………………………………..63
Mendelstăm ………………………………………………………………………………………..…69
Colonelul Kudreăvţev ………………………………………………………………………….…77
Zăriănkă ……………………………………………………………………………………………….86
Zi de năştere îîn gulăg ………………………………………………………………………..…..91
Măriă ăjunge lă Zăriănkă …………………………………………………………………..…..97
Cădoul ……………………………………………………………………………………………..….103
Pe muntele Alălăi ……………………………………………………………………………..…108
Primul săă rut ………………………………………………………………………………………..112
Singurăă tăte îîn doi…………………………………………………………………………………126
Moş Măzăi …………………………………………………………………………………………...134
Prin munţii Kolăî mă……………………………………………………………………………… 141
Ziuă ă şăpteă ………………………………………………………………………………………..144
Măriă îîn lăgăă r ………………………………………………………………………………………153
Drăgoste dupăă grătii (Măriă) ……………………………………………………………..…156
Iubind îîn căă tuşe (Mihăi) …………………………………………………………………….…161
Urăî ţi pentru drăgoste …………………………………………………………………………..165
Drăgosteă căre îînviăzăă …………………………………………………………………………168
”Cercul filozofilor” ……………………………………………………………………………….171
Lumeă lăgăă rului……………………………………………………………………………………176
Evădăreă ăcădemiciănului Sorokin…………………………………………………….…184
Oămeni şi căî ini ……………………………………………………………………………………187
Veră …………………………………………………………………………………………………….191
A două evădăre ……………………………………………………………………………………198
Căî ntec de gotcăn ……………………………………………………………………………….…204
Năştereă …………………………………………………………………………………………..…210
Căptivi …………………………………………………………………………………………….…216
Din nou îîntemniţăţi…………………………………………………………………………..…218
Seminăre politice ……………………………………………………………………………..…224
Poştă ……………………………………………………………………………………………….…229
Scrisori de drăgoste ……………………………………………………………………………235
Ninsori ăpocăliptice ……………………………………………………………………………240
Infirmerie……………………………………………………………………………………….… 245
Tifos lă Iăsnoe ……………………………………………………………………………………251
IÎnviereă ….……………………………………………………………………………………256
Jorj odesă………………………………………………………………………………………259
Păă rintele Ioăn ………………………………………………………………………………266
Iărnăă lă Kolăî mă ………………………………………………………………………………287
Băro ……………………………………………………………………………………………….296
Ultimul vorbitor ăl limbii iugrine ………………………………………………………309
Păă storul furnicilor ………………………………………………………………………..…315
Primă zi de libertăte …………………………………………………………………………317
IÎnchisoăreă de femei ………………………………………………………………………322
Lă Nădrecinoe …………………………………………………………………………………328
Adio, Zăriănkă! …………………………………………………………………………………332
IÎntoărcereă ăcăsăă ……………………………………………………………………………336
Lă Institutul de Lingvisticăă ………………………………………………………………344
E timp pentru toăte …………………………………………………………………………348
Temă pentru ăcăsăă ……………………………………………………………………………353
Aprecieri…..…………………………………………………………………………………….366
IÎn vără ănului 2007 ăm murit. Eră lună căî nd îîmplineăm 59 de ăni. Căă zusem de
pe o stăî ncăă din preăjmă măă năă stirii Ţipovă de lăî ngăă răî ul Nistru.
Şi ătunci, îîn ăcele clipe dintre viăţăă şi moărte, iăr măi exăct, dintre moărte şi
viăţăă , mi s-ă ărăă tăt ăceăstăă cărte: măi îîntăî i ăm văă zut-o − toătăă ! – îîn căî tevă
frăcţiuni de secundăă , ăpoi, pe măă surăă ce treceă timp, ăceăstă mi se dezvăă luiă
filăă cu filăă , frăzăă cu frăzăă , cuvăî nt cu cuvăî nt, îîn toătăă dimensiuneă ei.
IÎn ăcele clipe de lă fundul prăă păstiei ăm văă zut, că îîn lumină unui reflector,
nişte băă rbăţi, femei şi copii ădunăţi îîn preăjmă meă, că săă măă îîncurăjeze, că săă
măă susţinăă , că săă -mi îîntindăă măî nă şi săă măă ridice din beznă îîn căre măă
prăă buşisem: erău fiinţe necunoscute, căre ău revenit ulterior, lă fel de văg, şi-n
sălă de operăţii, şi pe păt de convălescenţăă , săă -mi povesteăscăă , dăr nu îîn
cuvinte, ci măi degrăbăă cu ăjutorul unor imăgini, nărăţiuneă căre urmeăzăă .
Eă mi s-ă ărăă tăt îîntr-un fel că o ămintire din viăţă ăltcuivă, că o developăre ă
unor evenimente ce ău ăvut loc cu mult îînăinte de năştereă meă, că o
răă zbunăre, că o îîndeplinire ă unor obligăţii.
Scriereă căă rţii le-o dătorez ăcelor necunoscuţi căre m-ău reădus lă viăţăă . Eă
este ă lor. Eu n-ăm făă cut decăî t săă ăştern pe file ceeă ce mi-ău relătăt ei.

Autorul

“Şi era miercuri şi ploua.

Atinse, acele brazilor se risipeau în toate părţile. Firele grele de
apă pisau iarba ca s-o bage înapoi în pământ.
Era o perdea de ploaie, cu franjuri lungi, boţită la atingerea ei cu
pământul.
Deşi era amiază, se făcuse dintr-odată întuneric.
Îmi place cum cerne în Siberia.”

O cărte plinăă de îîncăă rcăă turăă emotșionălăă . Temăă pentru ăcăsăă este o
cărte căre nu trebuie doăr citităă , nu doăr îîntșeleăsăă , trebuie trăă ităă îîn
toătăă splendoăreă ei.

Temăă pentru ăcăsăă de Nicolăe Dăbijă este un romăn despre

comunism , iubire sș i săcrificiu. Doăr un om făă răă inimăă ăr puteă trece
cu vedereă trăă irile interioăre ă celor doi protăgonisș tii ăi căă rtșii.

N-ăi cum săă nu simtși iubireă, săcrificiul, ură, tortură sș i celelălte

sentimente ăle personăjelor. Trebuie săă vezi cum trăă iesc ăcesș tiă. Prin
ce îîntîîmplăă ri trec sș i îîi măturizeăzăă , îîi făc oămeni cu căp, verticăli sș i
căre reusș esc săă devinăă oămenii buni ăi societăă tșii.

“La şcoala din Poiana, profesorul de literatură română e învinuit

de noile autorităţi de schimbarea portretului lui Stalin cu cel al
lui Eminescu. După un simulacru de proces, Mihai Ulmu,
„duşmanul poporului”, ajunge în gulag. Maria Răzeşu, fosta lui
elevă din anul IV de liceu, îl ajută să evadeze, dar şi să-şi dea
seama de dragostea lor.”

“O săptămână le-a trebuit soldaţilor ca să-i găsească. Şapte zile

au fost de ajuns ca Mihai şi Maria să se regăsească. Nestrivită de
calvarul gulag-ului, dragostea răzbate prin piatră ca o iarbă
cerească. Răzbate, şoptindu-ne că marile iubiri nu încap în
temniţă niciunde şi nicicând.”

Nicolăe Dăbijă folosesș te un stil simplu , cu îîncăă rcăă turăă emotșionălăă

ăpărte. Autorul ă scris foărte frumos sș i ărmonios despre vremeă
comunismului. Despre pedespsele căre le ăplicău celor căre îîncăă lcău
legeă conducăă torului.
Protăgonisș tii romănului Mihăi sș i Măriă, sunt douăă persoăne simple,
îîntșelepte său rebele. Oămeni frumosș i căre sș tiu ce îînseămnăă iubireă
pentru cel de lăî ngăă tine, grijă pentru persoănă iubităă sș i cel măi
importănt iubireă pentru păă rintși lor.

Mihăi Ulmu un profesor de limbă sș i literătură romăî năă căre este

deporătăt îîn Siberiă prin simplu făpt căă sș i-ă ăpăă răt clăsă . Dăr măi
mult nu văă spun deoărece v-ătși strică toătăă cărteă. Un băă rbăt căre
sș tie săă -sș i ăprecieze defectele sș i călităă tșile. Căre îîtși respectăă principiile
sș i săă ăibăă grijăă de persoănele căre îîl îînconjoărăă .
IÎsși iubesș te fămiliă, îîi respectăă pe cei căre l-ău torturăt.

Măriă Răă zesș u este o fătăă plinăă de energie, iubire sș i respect pentru
persoănele căre o îînconjoărăă . O fătăă căre îîsși iubesș ete sotșul, copilul,
dăr păă căt căă se bucurăă doăr pentru o perioădăă foărte scurtăă de timp.
O fătăă căre sș tie ce-sș i doresș te, îîntr-o lume plinăă doăr de clone.

O carte plină de suspans, iubire sș i îîntorsăă turi de situătșie. Despre o

lume îîn căre n-ăi voie săă te ăbătși de lă regulile impuse de stăt sș i
consecintșele căre le ău ăsupră unor persoăne nevinovăte.

Acțiunea, personajele și stilul narativ te vă făce săă citesș ti îîn

continuu.
IÎtși vă lăă să un gust dulce ămăr îîn gurăă cîînd vei descoperi prin ce
îîntăî mplăă ri trec sș i ce evenimente le vă mărcă viătșă protăgonisș tilor.

„Nicolăe Dăbijă găsesș te uneltele literăre potrivite că săă poătăă

schimbă beznă îîn luminăă . Scenele sunt foărte expresive.
Romănul este o cărte ă îîndrăă znelii celei măi nobile, ă luptei duse
contră tuturor nedreptăă tșilor lumii. Autorul ne îînvătșăă cum săă
îînfruntăă m legile fortșelor brune său rosș ii sș i cum săă ne păă străă m
demnităteă chiăr sș i ătunci căî nd suntem îîngenuncheătși.”
„Prin ăcest străă lucit debut că romăncier Nicolăe Dăbijă se dovedesș te
ă fi un scriitor totăl sș i un model umăn. Trăducereă ăcestei căă rtși îîn
limbi de circulătșie internătșionălăă l-ăr ăduce, dupăă opiniă noăstrăă , îîn
ăpropiereă unui binemerităt Premiu Nobel, ceeă ce ăr fi o măî ndrie
nătșionălăă sș i o dovădăă căă literătură romăî nă nu vine cu făî răî mituri lă
măsă mărilor literături ăle lumii.”
Vă recomand : cu măre drăg Temăă pentru ăcăsăă de Nicolăe Dăbijă
pentru ă văă deschide perspectivă spre noi orzinturi.
Vetși descoperi lumi căre o săă văă mărcheze , căre văă vă emotșionă sș i văă
vor tșine îîn suspăns. Vetși lăă crimă îîn continuu îîn ultimile păgini ăle
căă rtșii cîînd vetși ăflă destinul personăjelor.

“A spune cuiva te iubesc este o invitație la veșnicie.

Căsătoriile fericite nu au istorie. Dacă Romeo și Julieta ar fi fost fericiți, n-

ar fi știut nimeni de ei.

”Cât voi fi cu tine, voi fi liberă, fericită, voi fi eu însămi… pentru mine acasă
e acolunde te afli tu….

De azi încolo, sunteți liberi, dragi tovarăși! Marele Stalin, părintele

popoarelor, v-a eliberat. El vă poruncește să fiți fericiți!”