Introducere

C. STATUL ŞI POLITICA

6
România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă
anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste

I. INSTAURAREA COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA (1944-1947)

Cum s-a instaurat comunismul în România?

II. REGIMUL STALINIST ÎN ROMÂNIA (1948-1965)

Care sunt caracteristicile regimului stalinist în România?

III. REGIMUL NAŢIONAL-COMUNIST ÎN ROMÂNIA (1965-1989)

Care sunt caracteristicile naţional-comunismului în România?

IV. DISIDENŢĂ ANTICOMUNISTĂ

Cine şi cum s-a opus regimului comunist?

V. CONSTRUCŢIA DEMOCRAŢIEI POSTDECEMBRISTE

Cum se revine la democraţie şi cum evoluează aceasta?

Introducere

• După al Doilea Război Mondial, după 1945 – perioada postbelică – este instaurat regimul comu-
nist în estul Europei – până în 1989.
• România – 1945-1989 – sub dominaţie sovietică (blocul statelor comuniste).

I. INSTAURAREA COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA

Cum s-a instaurat comunismul în România?

A. Context istoric. Factori favorizatori. Cauze

• 23 august 1944: ocuparea României de către Armata Roşie.

Factori favorizatori
• 1944-1958 – prezenţa Armatei Roşii – ca armată de ocupaţie;
• Crearea sferelor de influenţă Europa democratică.
comunistă.

1
 STATUL ŞI POLITICA

•1947 – Tratatul de pace de la Paris cobeligeranţa României – nerecunoscută;

plata despăgubirilor de război către U.R.S.S.

dependenţă economică de U.R.S.S.

Cauze
• U.R.S.S. – creează state satelit după model sovietic.
• Partidele politice româneşti interbelice – divizate.
• Implicarea directă a U.R.S.S. în politica internă a României – sprijină Partidul Comunist.

B. Etapele instaurării comunismului

• August - decembrie 1944 – guvernul Sănătescu (1 minstru comunist: Lucreţiu Pătrăşcanu).
• Decembrie 1944 – martie 1945 – guvernul Rădescu (7 miniştri comunişti – domenii-cheie).
• 6 martie 1945 – guvernul Petru Groza – primul guvern cu toţi membrii comunişti.
• 1945 – reforma agrară – manipularea populaţiei rurale.
• 1946 – falsificarea alegerilor – Partidul Comunist câştigă – se legitimează guvernarea.
• 1947 – interzicerea activităţii altor partide politice (înscenarea de la Tămădău).
• 30 decembrie 1947 – înlăturarea monarhiei.

C. Consecinţe
• Eliminarea tuturor forţelor politice româneşti.
• Modificarea formei de guvernământ.
• Instituirea controlului U.R.S.S. în politica internă şi externă.

II. REGIMUL STALINIST ÎN ROMÂNIA (1948-1965)

Care sunt caracteristicile regimului stalinist în România?

A. Context istoric. Factori favorizatori. Cauze

• Stalinismul – regim comunist foarte dur, asemănător cu acela instaurat de către Stalin în
Uniunea Sovietică.

Factori favorizatori
• Acordul procentajelor.
• Prezenţa trupelor sovietice în România.
• Apogeul puterii lui Stalin în U.R.S.S.
• Izbucnirea Războiului Rece.
• Copierea modelului sovietic.

Cauze
• Amestecul U.R.S.S. în politica internă.
• Eliminarea comuniştilor români (aripa internă).

2
6. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste

B. Acţiuni
• 1948 – Partidul Comunist fuzionează cu Partidul Social Democrat Partidul Muncitoresc
Român (P.M.R.) – lider: Gheorghe Gheorghiu-Dej

elimină adversarii politici (exemplu: Lucreţiu Pătrăşcanu)

• o nouă Constituţie: - România: Republica Populară Română.
• începe naţionalizarea centralizarea economică – planuri anuale, cincinale.
• Domeniul culturii: - Academia Română – desfiinţată;
- nouă orientare culturală: proletcultismul;
- limba rusă – materie obligatorie în şcoli.
• legea cultelor – Biserica greco-catolică este interzisă.
• este înfiinţată poliţia politică – Direcţia Generală a Securităţii Poporului.
• 1949-1962 – colectivizarea – desfiinţarea proprietăţii private;
- organizarea formelor asociative de muncă – cotele.
• 1958 – retragerea Armatei Roşii.
• anii ’60 – depărtare de modelul stalinist.
• 1964 – declaraţia P.M.R. – „declaraţie de independenţă”.

C. Consecinţe
• Consolidarea primului regim totalitar.
• Stare de teroare.
• Centralizarea economiei.
• Eliminarea iniţiativei individuale.
• Proletcultism.

III. REGIMUL NAŢIONAL-COMUNIST ÎN ROMÂNIA (1965-1989)

Care sunt caracteristicile naţional-comunismului în România?

A. Context istoric. Factori favorizatori. Cauze

• Moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Factori favorizatori
• Politica de independenţă faţă de Moscova.
• Retragerea trupelor sovietice (1958).

Cauze
• Nicolae Ceauşescu – considerat singurul capabil să continue politica de autonomie.

B. Etapele naţional-comunismului
Naţional-comunismul acreditează ideea unei căi specific româneşti de dezvoltare a comu-
nismului, legitimându-se în special prin apelul la valorile naţionale.

3
 STATUL ŞI POLITICA

Etape: 1. 1965-1971 – liberalizarea regimului;

2. 1971-1989 – revenirea unor practici staliniste.

C. Acţiuni ale regimului naţional-comunist

• 1965 – Nicolae Ceauşescu – succesor al lui Dej la conducerea P.M.R.;
• 1965 – emiterea unei noi Constituţii: - numele statului: Republica Socialistă România;
- numele partidului: Partidul Comunist Român.
• Deschidere spre Occident.
• Condamnă stalinismul.
• 1968 – refuză participarea armată la invazia Cehoslovaciei.
• 1971 – Ceauşescu – vizite în China şi Coreea comunistă „tezele din iulie”

„revoluţia culturală”

proletcultismul socialismul dinastic

cultul personalităţii conducătorului

Criza regimului naţional-comunist

• Anii ’80 – criza regimului – 1975 – criză economică România – împrumuturi externe
- 1978 – criza petrolului
- pentru achitarea datoriei externe – măsuri de austeritate dure – politica internă devine neostalinistă.
• Decembrie 1989 – prăbuşirea regimului.

C. Consecinţele regimului naţional-comunist

• Înlăturarea violentă a regimului.
• Absenţa societăţii civile.

IV. DISIDENŢĂ ANTICOMUNISTĂ

Cine şi cum s-a opus regimului comunist?

A. Context istoric. Mişcări de rezistenţă europene

• 1953 – Berlin.
• 1956 – Ungaria.
• 1968 – Cehoslovacia.
• Împotrivire, individuală sau de grup, prin diferite forme de manifestare, la sistemul politic comunist.

B. Forme de disidenţă româneşti

• Rezistenţă armată – grupurile de partizani (din 1944 până 1962).
• Grevele muncitoreşti – 1977 – Valea Jiului.
• Mitinguri de protest – 1987 – muncitorii din Braşov.
• Individuale, ale intelectualilor români (Paul Goma, Doina Cornea, Andrei Pleşu, Mircea Dinescu).

4
6. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste

• „Scrisoarea celor 6”.

• Activitatea postului de radio „Europa Liberă”.

C. Semnificaţia disidenţei
• Disidenţii au contribuit, prin acţiunile lor de protest, la prăbuşirea regimului comunist.

V. CONSTRUCŢIA DEMOCRAŢIEI POSTDECEMBRISTE

Cum se revine la democraţie şi cum evoluează aceasta?

A. Context istoric al revenirii la democraţie

• 1985 – Mihail Gorbaciov – perestroika;
- glasnost.
• 1987 – vizită la Bucureşti a lui Mihail Gorbaciov – Ceauşescu refuză reformele.
• 1989 – alegeri libere în blocul statelor comuniste.
• 16 decembrie 1989 – manifestaţii anticomuniste încep în Timişoara, ulterior: Bucureşti şi alte oraşe.

B. Etape ale construcţiei democraţiei postdecembriste

Etape:
1. 31 decembrie 1989 – F.S.N. – decret-lege – revenirea la pluripartidism;
2. Mai 1990 – primelor alegeri libere;
3. Revenirea la proprietatea privată începând cu 1990;
4. 1991 – o nouă constituţie, ce are la bază principiile democraţiei;
5. Înfiinţarea organizaţiilor non-guvernamentale (O.N.G.) (exemplu: Alianţa Civică).

C. Dificultăţile revenirii la democraţie

• Dificultăţi ale democraţiei de tranziţie: - mineriadele, Piaţa Universităţii, acuzaţii de abu-
zuri şi fraude în organizarea alegerilor politice.
• După 1990 – România evoluează ca stat de drept – 2004 – aderă la N.A.T.O.;
- 2007 – aderă la Uniunea Europeană.

Concluzii

• România a făcut parte din „lagărul comunist”.

• Regimul înlăturat în decembrie 1989.