Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptie! 10.2. - Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect Abaterile limita la latime pot fi + Sem . Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului 10.3. - Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in project Abaterea limita la panta este + 4% fata de valoarea pantei indicate in proiect . 10.4. - Declivitatile in profil longitudinal sint conform proiectului Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din project pot fi de +10mm ART. II. - CONDITI DE COMPACTARE 11.1, - Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactat pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai lasa urme iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in fundatie si sunt sfarimate de rulourile compresorului . 11.2. - Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisihile care este de 250 sutimi de mm . ART. 12. - CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE, ‘Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se etectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m lungime astfel : ~ in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si mm pot fi mai mari de 9 mm ; ~ in profil transversal , verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de + § mm ; In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei CAPITOLUL IV RECEPTIA LUCRARILOR ART. 13 -. RECEPTIA PE FAZE, Receptia pe faze se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate veriticarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 5,9 ,10 ,11 sil2. ART, 14. - RECEPTIA PRELIMINARA Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul ‘executiei de catre organele de control . In urma acestei receptii se incheie “ rocesul verbal de receptie preliminara”” NOTA: Constructorul va avea in dotare toare dispozitivele necesare verificarii calitati lucrarilor si la solicitarca dirigintclui de santicr - le va pune la dispuzitia acestuia, ART. 15, - RECEPTIA FINALA, Receptia finala va avea loc dupa cxpirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor din ys caiet de sarcini . Intoomit, ing. Popescu AlinCUPRINS CAP. L GENERALITATI SECTIUNEA 1. Obiect. domeniu de aplicare, prevederi generale SECTIUNEA 2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice SECTIUNEA 3. Referinfe CAP. Il. MATERIALE, CONDITI TEHNICE, SECTIUNEA 1. Agregate SECTIUNEA 2, Filer ECTIUNEA 3. Lianti SECTIUNEA 4. Aditivi CAP. III, PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDITII TEHNICE CTIUNEA 1. Compozitia mixturilor SECTIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice SECTIUNEA 3. Caracteristicile straturilor gata executate - Gradul de compactare si absorbtia de apa ~ Rezistenta la deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice ~ Elemente geometrice ale stratului execntat ~ Caracteristicile suprafefei stratului executat din mixturi asfaltice CAP. IV. PREPARAREA $I PUNEREA IN OPERA. SECTIUNEA 1. Prepararea si transportul mixturilor asfaltice SECTIUNEA 2. Luerari pregétitoare SECTIUNEA 3. Asternerea mixturilor asfaltice SECTIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice CAP.V. CONTROLUL CALITATI LUCRARILOR EXECUTATE SECTIUNEA 1. Controlul calitajii materialelor SECTIUNEA 2. Controlul procesului tehnologie SECTIUNEA 3.Controlul calitafii stratului executat din mixturi asfaltice SECTIUNEA 4, Verificarea clementelor geometrice CAP.V, RECEPTIA LUCRARILOR SECTIUNEA 1. Receptia pe faze determinante SECTIUNEA 2. Receptia la terminarea lucrarilor SECTIUNEA 3. Receptia final ANEXA A (normativa ) — Harta cu zonele climatice ANEXA B (normativa) — Determinarea absorbfiei de apaCAPITOLULI Generalitati SECTIUNEA 1 ‘Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale Art.1, Prezentul normativ stabileste condifiile tehnice pe care trebuie si le indeplineasca mixturile asfaltice exccutate la cald in etapele de proiectare, controlul ealitatii materialelor componente, preparare, transport, punere in opera, precum si straturile rutiere executate din aceste mixturi. Art.2, Normativul se aplicd la construetia, modemizarea, reabilitarea gi 5 i nae eee 5 | Cattateapartcletor tine —Waloarea de a ENA | albastru). max.© | Rezstenia la fragmentare [clasa A is ‘SREN 1097-2 coeficient LA, %, max. clasaB 20 clasaC 24 7. | Reistenta la wzara (coeficient micro-Deval), 20 7 SREN 1097-1 H_| Sensihilitatea Ta Taghet-devghet Ta 10 cick de inghet-dezghet SR EN 1367-1 = pierderea de masa (F), %, max. 3 = pierderea de rezstenta (AS.4), %, max. 20 9. | Sensibiltate la actiuneasulfatului de 3 SREN 1367-2 ‘magneziu, Yéman. 16. | Continut de particule total spare, %, min 0 SREN 9333 (pentru cribluri provenind din roci detrtice) ‘Tabelul 5 - Nisip de concasaj utiizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr Caracteristica determinata Metoda de incercare ert. concasarea pietrei T | Continut de granule in afara sortului : ‘SR EN 933-1 rest pe ciurul superior (dy), %, max. 2_| Granulozitate ‘continua SREN 933-1 3 | Continut de impuritatiz = corpui strdine, %, max. ot nu se admit vizual 4 | Continut de particule fine sub 0,063mm, Yomax. 10 SEN 933-1 '35__[Calitatea particulelor fine (valoarea de albasira), max 2 SREN 933 -9 Tabelul 6 - Pietrisuri utilizate la fabricarea mixturilorasfaltice Nr. | Caracteristcn determinat Pietra sartat Fistrig comeoset Mi ert. 43 [ sac | 1625 [48 | 6:16 | 1625 | incereare 1 | Contin de granule nara sortuli = rest pe cium superior (da). 5 5 ant bial crvceese po cial iafrio (gn, 10 w | Contin de parioule” spare, Pe] > 5 [99798 eS 3_[ Coefcient de Torna, 7 ma z B 4 | Continut de impart Taise adit vase admit + corpus stikine i vizwal 3 | Continut in paicale fine ub ,063 | 20] 10] 08] 20] 10 Osi lenenee mm. % max © Reaisten a ragmentare ee 28 24 SREN 1097-2 7 [Reristenia la wears ol ra B ruicro-Deval,%, max, pene | Sersbiltstea fa neherdenghey = pierderea de masi (F).%, max: 3 3 SREN 1367-1 Sense asp a = Seni Tabelul 7_- Nisip natural utlizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr Caracteristica determinati ‘Condifii de cali Metoda de incereare ert pentru nisipal natural 1 | Continut de granule in afara sorulur 'SREN 933-1 + rest pe ciurul superior (Wau). % max. s2_[ Granuloritate aa continu SREN OSS 3_| Coeficient de neuniformitate, min 8 * a 4 | Continut de impurity + corpuristine, %, max. nu se admit SR EN 93347 si vizual + confimut de humus (culoaree solutiei de NaH1O), max. gallen STAS 4606 3_[ Echivalent de nisip pe sort 0-1 mm, 2, min. 85 “SR EN 933-8 “6 Continut de particule fine sub 0,063mm, %max. 10 SREN 933-1 7 | Calitatea particullor fine, sub 0,125 mm (valoarea de 2 SREN 933-9 albastru), max. * Coeficientul de neuniformitate se determina cu relafia: Uy = dialdio unde: dso diametrul ochiuluisitei prin care trec 60% din masa prohei analizate pentru verificarea granulozitatii fiametrul ochiulu sitei prin care tree 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozit Note : 1, Agregatele vor respecta conditia suplimentara de continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, max.5%, Determinarea se face vizual prin separatea din masa agregatului a fragmentelor de roca alteraté, moi, friabile si vacuolare. Masa granulelor selectata astie! nu trebuie s& depaseasca procentul de 5% din masa agregatului formata din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat 2. Pentru drumuri de clasa tehnica | si 11 se admit numai cribluri care prezinta rezistenta la fragmentare LA max. 18% conform clasei A. 3.Utilizarea pietrigurilor concasate este admisa in proportie de maxim 65% in stratul de baza la drumurile de clasa IH, iar la stratul de legatura numai la drumurile de clasa IV si V. in cazuri exceptionale, in care Pietrisul concasat satisface In totalitate cerinjele de calitate pentre eribluri, acesta se poate folosi cu acordul proiectantului si al beneficiarului, la execufia stratului de legaturi la drumurile avand clasa Ill de trafic. 4.Agregatele de balastierd folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie si fie spailate in totalitate. In cazul murdiririi acestora la transport Adcpozitaie avestea vu fi spalate inainte de utilizare, Art.20, Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in silozuri prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti desparftori, pentru evitarea amestec&rii gi impurificdrii agregatelor. Ficcare siloz va fi inscriptis material pe care il confine. Silozurile vor fi acoperite pentru evitarea contaminarii cu alte ‘materiale si mentinerea unei umiditafi scdzute, Art.21, Sitele de contro! utilizate pentru determinarca granulozit sunt conform SR EN 933-2. agregatelor naturale Art.22. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi insotit de Declaratia de conformitate eu performanfele produsului. Art.23. Se vor efectua verificari ale caracteristicilor prevazute in tabelele 5, 6 $i 7, pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim: = $00 t pentru pietris sortat si pietrig concasat; + 200 t pentru nisip natural si nisip obtinut prin concasarea agregatelor de balastiera; = 1000 t pentru cribluris ~ 500 t pentru nisipul de concasare (objinut prin concasarea agregatelor de cariera)SECTIUNRA 2 Filer Art.24. Filerul (filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere) trebuie si corespunda prevederilor SR EN 13043 si STAS 539, Art.28. La aprovizionare, filerul va fi insofit de Declarafia de conformitate cu performantele produsului si se va verifica obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t, Art.26, Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere). Art.27. Filerul se depoziteaza in silozuri cu incdrcare pneumaticd, Nu se admite folosirea filerului aglomerat. SECTIUNFA 3 Lianti Art.28. Lianfii care se utilizeazi la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul normativ sunt: ~ bitum de clasa 35/50 , 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa National NB si art.30 respectiv art.31; - bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetratie 25/55), clasa 4 (penetratie 45/80) si clasa 5 (penetratie 40/100), conform SR FN 14093+ Anexa Nationala NB gi art.31. Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordant cu zonele climatice din anexa A, si anume: — pentru zonele calde se utilizeazd bitumurile 35/50 si 50/70 si bitumuri modificate 25/55 s1 45/80 — pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile 70/100 si bitumuri modificate 40/100 = pentru mixturile stabilizate MAS( tip SMA), indiferent de zond, se utilizeazs bitumurile 50/70 si bitumuri modificate 45/80. Art.29. Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza in straturile de bazi gi de legatura. Art.30, Fafa de cerintele specificate in SR EN 12591 + Anexa National NB, si SR EN 14023 + Anexa Nationali NB, bitumul trebuie si prezinte conditia suplimentard de ductilitate la 25 °C (determinata conform SR 61): + mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 si 70/100 ; + mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50; + mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT” + mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 imbatranit prin metoda TROT/RTFOT”, + mai mare de 25 em pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT”. Nota " imbatrinirea TFOT si RTFOT se realizeaz conform SR EN 12607-2 si SR EN 126071Art.31, Bitumul rutier neparafinos si bitumul modificat cu polimeri trebuie sA prezinte o adezivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar, se aditiveaza cu agenti de adezivitate. Art.32. Adezivitatea se determina prin metoda spectrofotometricA conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11, Pentru agregatele de balastiera, adezivitatea se va determina obligatoriu atat prin metoda cantitativa (conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11) cat si prin metoda calitativa, conform Normativ NE 022-2003 in vigoare. Se va lua in considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasé, Art.33. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si pe tipuri de bitum, in conformitate cu specificatiile producdtorului de bitum, respe: specificatiilor tehnice de depozitare ale statiilor de mixturi asfaltice. Perioada si temperatura de stocare va fi aleasa in functie de specificafiile producdtorului, astfel incdt caracteristicile inifiale ale bitumului si nu sufere modificéri la momentul prepararii mixturii, itumul aditivat se depoziteazd separat, Se recomanda ca la stocare temperatura bitumului sd fie de 120 °C....140 °C iar cel modificat de minimum 140°C si recirculare 20 minute a inceputul zilei de lucru . Art.34, Pentru amorsare se utilizeazé emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid’ conform SR 8877-1 si SR EN 13808. Art.35. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaratia de conformitate cu performantele produsulul., st se vor efectua verifican ale caracteristicilor produsului, conform art, 28 (pentru bitum gi bitum modificat) si art. 34 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare Jot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de: ~ 300 t. bitum/bitum modificat din acelasi sortiment: = 100, emulsie bituminoasa din acelas sortiment SECTIUNEA 4 Aditivi Art.36. in vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice, la nivelul cerintelor, se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluati in conformitate cu legislatia in vigoare. Acesti aditivi pot fi adaugati fie direct in bitum, cum sunt de exemplu agenfii de adezivitate sau aditivii de marire a lucrabilitatii, fie in mixtura asfalticd, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc. Art.37. Conform SR EN 13108 - 1 art.3.1.12 aditivul este "wr material component care poate fi adéiugat in cantititi mici in mixtura asfaiticd, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, peniru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice’Fata de terminologia din SR FN 13108 - 1, in acest normativ au fost considerati aditivi si produsii care se adaugi direct in bitum si care nu modifica proprietatile fundamentale ale acestuia, Art.38, Tipul si dozajul aditivilor se stahilese pe haza tre un laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind in functie de realizarea cetintelor de performanta specificate. ii studiu preliminar efectuat de Art.39. Aditivii utilizati la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la baz un standard, un agrement tehnie european (ATE) sau un document de declarare si evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan national, cum ar fi agrementul tehnic. CAPITOLULM Proiectarea mixturilor asfaltice. Condifii tehnice SECTIUNEA 1 Compozitia mixturilor asfaltice Art.40, Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt; bitumul, bitumul modificat, aditivii si materialele granulare. Art.41. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice penta i jose Tora A HSE TOTHTANTUW ROLIPLUOITUS BHOZ = OF INISGET, sar] 238d seus m9 smi any 7 % “wu g o¥sod eounisuounp ua yous fang |? 85° 6E sl 8 sod woumsuoup n> | * — es [es [fe | fie pee fee | apa o| + On ed ena ocr af a Ue re aN |e ee | owe [we [ ov foe [oe [ere | ve [ore | smmrome af seuava | scoueva | Seay | vwava | oroava | onava ove | seve | wa = REET TS Ea aS 294518 oxeaasivop sojoruodoud ajanwry - 6 mIeqes,Tabelul 11- Caracteristici anulometrice ale misturilor asfaltice stabilizate Ne] Caractere a crt masa | masi2s | Masi6 1. __| Fractiuni de agregate naturale din amestecul total [1.1, | Filer 9i fractiuni din nisipuri sub O,t mm, | dd | &ni3 10.014 1.2. _| Filer sinisip fractiunea 0,1,..4 mm, % 13, | Cribluricudimensiunea peste 4mm,% | 45...60 | 60...73. | 63.75 2. _| Granulometrie treceri pe site cu ochiuri pitrate, % Sita de 25mm : 100 Sita de 16 mm 100 100 [90...100 Sita de 12.5mm 7 90.100 : Sita de 8 mm 90...100| 50...70| _44,..59 Sita de 4 mm 40.55] 27..40| _ 25..37 Sita de 2 mm 20...30| _20,..28 17.25 Sita de Tram 15,..22 16..22 | Sita de 0,63 mm 13..20] - Sita de 0,2 mm 2.16] Sita de 0,125mm 7 9.14 7 Sita de 0,1 mm m4] = 10...14 Sita de 0,063 10..12 8.12 9.12 Tabelull2 - Zona granulometrica a mixturilor asfaltice poroase MAP 16 Site eu ochiuri patrate Tr 16mm 90. Smm 10...20 | 2mm 5.25 1mm 4.15 10,063 mae 2.10 Tabelul 13 - Continut recomandat de liant Tipul mixturii ‘Tipul strarutut sfaltice MAS8: MASI2,5, MASI6 uzura(rulare) BAR 16 BA12,S; BA 16 BA;BAPC 16 57...70 MAP 16 4.6 BAD 20 : legttare Gtader) | OAD sini 4,5 BAD PC 25 BAD PS25 i baz AB 16, AB 25, minim 4,5 ABPCC 16, ABPCC 25, ABPC 16, ABPC 25, ABPS 16, ABPS 25 ‘Tabelul 14 — Raportul filer-liant NP Tipul stratului Tipul mixturti asfaltice een Betoane asfaltice rugoase 14.18 Betoane asfaltice 13...18 1 uzuri(rulare) | Beton asfaltic cu pietris coneasat 13.018 Mixtura asfaltica stabilizat 11.23 Mixtura asfaltied poroasa 1.2...2.2 2. _| legitura (binder) | Betoane asfaltice deschise 0,7...1,4 3. bazi Anrobat bituminos OT As SECTIUNEA 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art.52, Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si pe probe prelevate de la malaxor sau de la astemere pe parcursul executiei, precum si din straturile imbraciminfii gata executate. Art.53. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei Iucratilor, precum si din stratul gata executat, se efectueazi conform SR EN 12697-27. Art.54. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie si se incadreze in limitele din tabelele 15, 16, 17 si 18. Art.55. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determina conform SR EN 12697-6 si SR EN 12697-34 si vor respecta conditiile din tabelul 15, Absorbtia de apa se va efectua conform metodei din anexa B la acest normativ.‘Tabelul 15 - Caracteristi fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall Caracteristici pe epruvete lindrice ip Marshall 5 ] Indice de | Raport S/, | Absorbtia Ne. | Tiput mista Clasa tehnicd a | Stabittate | Te apn ert ‘asfaltice drumulai | S,ia60°c, | eurgere, | KNimm, | de apa 6 Bes Imm, vol { . maxim) | (minim) 1 [pas Wey [oat 35 25 2. | BA 12,5; BA 16 TIM | 8,0..15 3.0 4s 3. | BA 16; BAPC 16 WV [68.13 35 3.0 Lat [85.15 3.0 45 4. | BARI6 i 8,0..15 3,0 40 : S| MAP16 La [85.15 25 5.0 - (6 _| BAD 20; BAD 25 LV [50.13 35 35 15.6 7. | BADPC 25 mV | 45.13 35 3.0 15.6 [s._ | BADPs25 WV [43.13 35 3.0 15.6 AB 16, AB 2! ABPCC 16, ABPCC 25, 9, | ABPC 16, LAV |65..13 3.0 60 15.5 ABPC 25, ABPS 16, I ABPS 25, Art.56. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin incercari dinamice se vor incadra in valorile limita din tabelele 16, 17, 18, 19 si 20. Incercérile dinamice care se vor efectua in vederea verificarii caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ. sunt urmatoarele : Rezistenfa la deformafii permanente (incercarea la compresiune ciclica si incercarea la ornieraj) reprezentata prin: © Viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea la compresiune ciclica triaxial pe probe cilindrice din mixturd asfaltica, conform SR EN 12697-25, metoda B; © Viteza de deformatie si adancimea figasului, determinate prin incercarea de ormieraj pe epruvete confectionate in laborator sau prelevate prin taiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic in aer, procedeul B; — Rezistenfa la obosealé, determinata conform SR EN 12697-24, fie prin incercarea la intindere indirecta pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24 ; — Modulul de rigiditate, determinat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura asfaltic’, conform SR EN 12697-26, anexa C; — Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epravete confectionate la presa de compactare giratorie. conform SR FN 12697-31Tabelul 16 ~ Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzura determinate pri incercari dinamice Mixturd asfalticd Nr. eo pentru stratul de wt Caracteristica Meee Ta | tieiv T.__| Caracteristici pe cilindi eonfeetinnati In presa giratorie 1.1. | Volum de goluri la 80 girafii , % maxim 50 60 1.2. | Rezistenta In deformatii permanente (fluaj dinamic) ~ deformayia la 50 °C, 300KPa si 10000 impulsuri, p/m, maxim | 20000 | 30000 ~ viteza de deformatie la 50 °C, 300KPa si 10000 impulsuri, hm/m/cielu, maxim 1 2 1.3 _| Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, minim 4600 | 4100 2. _ | Caracteristici pe plici confectionate in laborator sau pe carote din imbricciminte 2.1 | Rezistenta la deformafii permanente, 60 °C (ornieraj) - Viteza de deformatie la omieraj, mm/1000 eicluri 0s 07 ~ Adiincimea fagagului, % din grosimea iniiala a probei [4 6 ‘Tabelul 17 ~Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legitura determinate prin incercari dinamice Caracteristicn Mixturd asfaltich pentru stratul de it FI 1._| Caractes tii pe eilindrii confecfionafi la presa giratorie 1.1, | Volum de goluri, la 120 giratii,% maxim 98 10,5 1.2. | Rezistenya la deformant permanente (tua) dinamie) ~ deformajia la 40 °C, 200KPa gi 10000 impulsuri, m/m, maxim = viteza de deformatie la 40 ‘C, 200KPa si 10000 impulsuri, sumv/m/cicla, maxim 20000 | 30000 1.3. | Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, minim 5000 ey 14. | Rezistenta Ia oboseala, proba cilindrica solicitata la intindere indirecta : Numar minim de cicluri pana la fisurare la 15°C 400 000 | 300 000 2. | Rezisten(a la oboseals, epruvete trapezoidale sau prismatice | Deformatia €*la 10° cicluri, 10° 200 250 ‘Tabelul 18 — Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin incercari dinamice Mintura asfaltics Nr. ; pentru stratul de a Caracteristicn ee Gi] Wrv 1.__| Caracteristick pe cilindrii confectiona(ila presa giratorie 1.1. | Volum de goluri, la 120 giraji,% maxim 75 85 1.2. | Rezistenta Ia deformatii permanente (fluaj dinamic) ~ deformatia la 40°C, 200KPa si 10000 impulsuri, um/m, maxim | 20000 | 30000 = viteza de deformatic la 40°C, 200KPa yi 10000 Impulsur z 5 om/meiclu, maxim1.3. | Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, minim 6000 5600 1.4 | Rezistenfa Ia obosealt, proba cilindricd solicitata la intindere indirect& : Numar minim de cicluri pana la fisurare la 15°C 500000 | 400 000 2. | Rezistenta Ia oboseala, epruvete trapezordate sau prismatice Deformafia la 10° cicluri, 10° 100 150 Art.57. Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta 1a limitele din tabelul 19. Art.58. Pentru mixtura asfalticd stabilizaté, volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, se determina pe epruvete confectionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determina conform SR EN 12697-8. Testul Shellenberg se efectueazi conform SR EN 12697-18. Tabel 19 —Caracteristici specitice ale mixturilor asfaltice stabilizate a Strat de zur Caracteristiea MAS 8; | MASI25 ae * | mas 16 1.1 | Volum de goluri la 80 giratii % 3.6 1.2 | Volum de goluri umplut eu bitum, % 77.83 13__ | Test Shellenberg, conform %, maxim 02 1.4 | Sensibilitate la apa, SR EN 12697-12 metoda A_% minim __ 80 Art.59. Caracteristicile specifice ale mix tabelul 20. ‘lor poroase se vor raporta Ia limitele din Tabel 20 ~ Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase Nr. Caracteristica MAP 16 1 ert. 1 | Volum de goluri la 80 giratii , % minim, 14 2 | Sensibilitate la apa, SR EN 12697-12 metoda A_% minim_ 70. 3. | Pierdere de material, SR EN 12697-17 % maxim 30 4 | Permeabilitate orizontaldi SR EN 12697-19 10° mis 01-4 S| Permeabilitate verticala SR EN 12697-19 10" ms 01-4SECTIUNEA 3 Caracteristicile straturilor gata executate Art.60, Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: gradul de compactare gi absorbtia de apa ~ rezistenta la deformajii permanente ~ elementele geometrice ale stratului executat + caracteristicile suprafejei imbraicaminfilor bituminoase executate Gradul de compactare si absorbfia de api Art.61. Gradul de compactare reprezinti raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinatd pe epruvete Marshall compactate in laborator din aceeasi mixturd asfalticd. Nots Densitatea aparenta se determina conform SR EN 12697-6. Art.62. Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin misuratori in situ cu echipamente de misurare adecvate, omologate, la minim? zile dupa asternere. Art.63. Incercdrile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitafii aparente gi a absorbtiei de apa pe plicute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate. Art.64. Conditiile tehnice pentru absorbtia de apa si gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse in prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 21, Tabelul 21 = Caracteristicile straturtior din mixtursastaltice NE Absorbtie | Grad de : Tipul stratului deapa*, | compactare, rt. a oy minim T,_| Mixturd asfaitiea stabilizati 97 2. | Beton asfaltic rugos BAR 16m 4.07 97 BAR 16 3._| Beton asfaitic BA8;BA 12,5;BA16;BAPC 16 | _2...5 7 4, | Beton asfaltic deschi BAD 20; BAD 25; BADPC 25; BADPS 25 3.8 | 3._[ Anrobat bituminos, 2.10 96 * Metoda de determinare a absorbtiei de apd este prezentata in Anexa B.Rezisten{a la deformafii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice Art.65, Rezistenta la deformatii permanente a stratului de uzura executat din mixturi asfaltice se verifica pe minim doua carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel putin 7 zile dupa astemere. Arl66, Recistenja la deformaii permanente pe carote se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adéncimea figasului, la temperatura de 60 °C, conform SR EN 12697-22 Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16, Elemente geometrice Art.67. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie si indeplineasca conditiile din tabelul 22. Tabelul 22 - Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile executate din mixturi asfaltice ne Condit de ‘Abaterilimiti locale ae Elemente geometrice admisibilitate admise la elementele i (nin. em) comettice T | Grosimea minima sata = nu se admit abate ta compactat, em, minim: minus fafa de grosimea = strat de waura minima previzuté in proieet cu granule de maxim 8 mm 30 Pentru fiecare strat le de minim 2, 4 i Sere aaeee : ~ abaterile in plus nu cage consttuie me de = strat de legatura respingere a luca cu granule de maxim 20mm 50 cu granule de maxim 25mm 60 = strat de az 60 2 | Limes pani caroeabile Conform STAS 2900 | & 50mm 3] Profil transversal = inaliniament sub forma acoperis | * 5,0 mm fati de cotele = incurbe si zone aferente | conform STAS 863 _| Profilului adoprat =_caauri speciale pantd unied 7 | Profil Tongiudinal 250 mm Tali de cotele + Declivitate, % maxim a profilului proiecta, eu condita respectirii_pasulu | de proieetare adoptat * Declivitayi mai mari pot fi pevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de sigurant.a circulate. Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice Art.68. Caracteristicile suprafefei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice gi condifiile tehnice care trebuie s fie indeplinite sunt conform tabelului 23.Verificari ale uniformiti ii in profil transversal gi longitudinal se vor face prin sondaj si in cazul straturilor de baz si legdturd, inainte de asternerea stratului superior. Acestea iu vor depisi Smm Art.69. Determinarea caracteristicilor suprafetei straturilor de uzura executate din miatwi avfaltice se efectueaza In termen de 0 tuna de la executia acestora, inainte de receptia la terminarea lucririlor. ‘Tabelul 23 - Caracteristicile suprafetei straturilor bituminoase Le Caracteristica sceaaitl ae Metoda de incercare 1 | Planeitatea in profil longitudinal Reglementiri tehnice Indice de planeitate, IRI, m/km: privind masurarea + drumuri de clasa tehnica I..11 s10 planeitae, + drumuri de clasé tehnica II S15 + drumuri de clasa tehniea 1V 525 + drumuri de clasa tehniea V =30 2 | Uniformitatea in profil longitudinal Denivelati admisibile masurate sub dreptarul de 3m, mm: SR EN 13036-7 ~ drumuri de clas tehnic’ I si I <30 ~drumuri de clas tehnica IIL <40 + drumuri de clasi tehnics 1V...V £50 3° [Uniformitatea in profil transversal, Echipamente electronice mm/m omologate sau metoda = drumuri de clasa tebnics 1.11 #20 sablonului = diumnuti de elasa tetniva TV... 3,0 4 | Rugozitatea suprafefei Ff 41, [Aderenta suprafefei_Incercarea cu pendul( SRT) - unitati PTV SREN 13036-4 ddrumuri de olasd tebe 1.11 > 80 + drumuri de clasa tehnica II 275 = _drumuri de elasi tehnica IV...V 70 ‘Adincimea medie a macrotexturi, metoda volumetric MTD, (pata de nisip): SREN 13036-1 ~adneime textura, mm. 42! _ drumuri de elasé tehniedI.,.1L 212 > drumuri de clas’ tebnica II 208 RDG CAPITOLUL8 == (Exes PROTECTIA MUNCIE | gx « \ ly kt ik x. 5 oy {in documentayie au fost prevazute lucrarile necesare executariilucrarilotin depii ia La executie se vor respecta toate prevederile legale privind protectia mi dia roenbaPagece incendiilor si in mod special: Ero” 1. Legea nr, 5/1965 cu privire la protectia muneii, republicata in Buletinul oficial al RSR, nnr.24/1 8/02/1969. 2. Norme tehnice cu caracter metodologic privind cercetarea si evidenfa accidentelor de munca sia bolilor profesionale, republicate in Buletinul Transporturilor rutiere si navale nr.2/1981. 3. Ordinul nr.9/1972 al Ministerului Muncii cu. privire la aprobarea_normativului republican pentru acordarea echipamentului de protectie si echipamentului de lucru, precum $i instructiunile de aplicare a normativulut publicat in revista "Protectia muncui nr.1-2/1972. 4, Ordinul MTTe nr.242/61 privind acordarea alimentafiei de protectie a unor angajati, publicat in foaia MI'Te nr. 10/09.09.1981. 5. Ordinul comun al Ministerului Muncii si Ministerului Sandtajii nr.34/20.02.1975 si respectiv nr.110/02.02.1977 si 59/18.U2.19// 6. Ordinul MATMCGFF cu nr.612/17.06.1976, prin care se aproba "Normele de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu masini, instalaji, uttlae, aparaturd, echipament de protectie gi substane chimice pentru prevenirea gi stingerea incendiilor" 7. Ordinul MTTe nr.8/21.05.1982 privind aprobarea normelor de protectia muncii in activitatea de intretinere a drumurilor. 8. Ordinul MTTe nr.9/21.06.1982 prin care se aproba "Normele de protectia muncii in tatea de construcfii-montaj pentru transport mentionam ferwviaic, wuticie yi uavale", din eae + Cap.4. Mijloacele individuale de protectic (at (46-71); ~ Cap.7. Instrnetajul de protectie muneii (art.108-168); - Cap.12, Organizarea santeriului (art252-303): - Cap.13, fnedrcarea, descdrcarea, manipularea, transportul si depozitarea materialelor specifice lueritrilor de construcfii (art.304-592); - Cap.14, Terasamente pentru cdi ferate si drumuri (art.618-737); + Cap.A6, Lucriiri de drumuri (art.1072-1273); 9, Ordinul M.T.Te, nt.17/1984 privind “Noumele de igicna a muncii yi acordarea primului ajutor in caz de accident, specifice transporturilor si telecomunicatiilor”. 10. Ordinul MLPAT 1.9/N din 15 muatic 1993 congindnd “Regulamentul piena muncii in construct publicat in “Buletinul constructiilor nr.5-6-7-8/1993, i in afara acestora, se fac urmatoarele preciziri asupra : ~ Respectarii cu strietefe precizarilor din planurile de executie, precum si cele din cArfile tehnice ale utilajelor aflate in dotarea santicrului sau inchiriate; ~ Instruirii personalului muncitor la angajarea, schimbarea locului de muncd si, zilnic, asupra operafiunilor ce urmeazA a se executa in ziua respectiva; = Obligativitatea folosi pamentului de protecties cigti, ceuturi de siguranga, ochelari de protectie, palmare, et ~ Interzicerea circulafiei persoanelor straine in zona lucrarii - Manipularea elementelor prefabricate si a celor ce se demonteaza, se va face sub conducerea unui inginer cu experien(i; ite de a se folosi, la toate macaralele se vor verifica: pozitia, calarea, starea deren piesci in cArlig, degajarea spajiului de eventuale obstacole, instalayi. eablurilor, p: sub tensiune, oameni, ete. La aparitia unor elemente nepreviizute, se vor lua masuri imediate: intreruperea lucrului,inlaturarea avariei, indepartarea pericolului, indepértarea utilajelor si a oamenilor etc. Pe timpul execuyiei, executantul va fine legatura permanent cu organele locale ce urmiresc evolutia nivelului pei, pentru a se putea Iua macurile ce 00 impun in eax de vitur. Se vor lua si alte masuri de protectia muncii specifice acestor ueréi: = restriefii de vitezi pe drum; ~ semnalizarea corespunzatoare a unor lucriiri ce se executi in apropierea circulatici rutiere. in caz.de necesitate, constructorul va lua orice alte masuri pentru exevutarea lucrailor in deplina siguranta. Dacé la executie se adopt alta tchnologie decat cea prevazul in proiect se vor lua si masuri corespunzatoare de protectia muncii fn calcula prefuilor uuiuae se vor include yl cheltulelle pentru asigurarea protectiei munci NOTA IMPORTANTA Caietul de sarcini a fost intocmit pe baza prescripyiilor tehnice de baza (stas-uri, normative, instrucfiuni tehnice, ete.) in vigoare la data elaborarii proiectului. Orice modificari ulterioare in continutut prescriptiilor indicate in eadrul eaictului de sareini, ca si orice noi prescripfii aparute dupa data elabordrii proiectului, sunt obligatorii, chiar daci nu concorda cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.