Ordinul Asistentilor Medicali din Romania 5652 de teste pentru examene si concursuri _ pentru asistentii medicalisHOVauoI NVI LINIOBSd “atpexopystos agasoap n> eoipau 1warsise ap fe|sajOd wayssreaesap ut anf au ws ata aanoadsiod jou disprpsop es “tivouiadns vjeuoisajord edzo.t ysod WOAP uNWOD AUISOU |RUO}> wg ‘havo faysaoe ona Dauapan ty yeogg}o9 ne ateo “exe wp aUOYSaJOx! sojStUIOD TIM ANY sapped aids ra1pou rauarsise roporo) ‘nquowop wip ajenjoe ajqus20 sIodsor 2s amo aluexe nos sunouoo 2010 rsa aj laun eaiadaouoo ys aundnsazd 89 wo29 “puoneanps ynssaaxd um voy eojnd as w anced vwiesonoK ouneiaud 210 [eo1pou warsise un 9 BIL]> EpEAOP wLoONpe IISy uy dup ness 18228 2p 1m89p tnspuoo uy yasod wey 1sade egy ws WUDUINDU! Nes auva tsou Joj39]09 Jo mun UOID wad mezHoas “eILEMOY LIP H]03:pa}A : pi mpi#a_qns Tuo laud gouede enscoxcomunp ‘oun 3] s0npe 2 ap wo ‘oimpasoad ap oremie> uy ysajou Bsza90 UY mune 0 ad umoipis su vs oa reso pout 2s fputpipow aye ayeman IBIOGUID OIESEION, ALNIVNILNVAND PTT HP ANVO ale azureyods ap. S9[q PIPNE|D :AO}9EpPsOUyD, anu, saunang, soaty my 1mo3 yesogeyos ny muewoy ump qeoxpayy 2oypuDTssy jmmpic) sy nuips-jaousajoig yioweuedag] jos upp HaULMINT woud? a4esoN| s0yLUOp00-) VINVINOU NIG LIVOIGa MOTLLNALSISV INTANIGUO TV ALLNDIXT TAO OUpTCUPRINS: Capitolul |~ Speciaitatea: Medicina Generaia 1 Capitout teacolire 185 Capitoul IV - Speciaitatea; Odstetrica-ginecologie 226 Capitolul V ~ Speciaitatea: Nutrite 5 detetica 268 | ~ Specialiatea: Medico-social 299 I~ Specialiatea:Iglena sl sanatatate publica 964 = Specialiatea: Balneofizioterapie si recuparare medicala 425 ~ Specialiatea: Farmacie 487 1X ~ Specialtalea: Radiologie 544 1X1 ~ Spacialtatoa: Laborator 617 Spociatatea: Tehnics dentara 682 Capitolul XV — Leges nt. 461/201 ‘modical, organizarea in Romania, Codul_de Elica si Deonlolagie Medieala al asistentull medical 777 Bibllografie 785 SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA (1}Bronsita acuta este: . ie acuta a mucoasei bronsiee interesind de obice! broahile marist '& afectiume caracterizata prin dilatarea bronbiilor mici si mij 2,Bronsita acuta poate fi provocata de: 3.Cele mai importante cauze favorizante ale bronsitei acute sunt: a. figul, i ,excesul de tutun, eforturile vocale; b. fig insufcienta cardiaca; «. scaderea rezistentsi orzanismului, fig, deformari toracice, denutiic. 4.Simptomatologia bro a. faza de c bb. tuse si sect . frison unic, junghi toracie, febra. ein bronsita acuta este caracterizata prin: a. tuse uscata, spasmodica; . durere vie retrosternala: cc. tuse insotita de expectoratie mucoasa. 6.Faza de coctiune in bronsita acuta este caracterizata ‘. usoara ascensiume termica, jena la deg! b. tuse uscata spasmox c. se insotita de expec! fe, mucoasa sau mucopurulenta, za de cruditate este reprezentat de ies 7.Tratamental simptomatic al br a. calmante ale tusei, ant b. dezinfectante nazo faringiene; . expectorante, 8.In faza de coctiune a bronsitei acute tralamentul simptomatic consta in : a. corticoterapie b._siropuri expectorante; . bauturi calde,490 ap MusanareyearsuN RL “2 ‘oqo nes oyesou pragind “gy joosje “uisiBeqey iq UY NUBIA HODES Pe sap newozoudos uns eowos9 w ‘opzwnprgur sn ‘pos0ydans 2 soquouo estou wip ofLaczN8 9p Lowzundses UNS uoWA® HaOIeEAN aAUIp asec Ez eigay “2 seuajrundoonus enesoradxe -q asm = jHins poHLUOID eyistosg Ut apedisud ajamorduuis ce “soquedi0 nos oyerourut uaqind soun vosepeyay “9 - op eymanaid si, eUOR MOON 1c ue gg aysad nequnq -2 (ue Op aysod rauway “2 ‘pj weasey oUt aiede aIuaID EYSHOSE OS ‘svotoiqie ‘eseoostn aqiioroadya no “apoymumyp ‘yeasn asta “2 dun ‘ue ad wy ¢ asta 2989 29049 roysuoNg SASLIMOBIE-Y 6 i i ‘ame auisuoug youn enprede euyuuaayop yodl nut ox ‘yunssqns ajateoreuun “py “ronownd -oywoag ss0ue9 “2 rzo|nouaqne wendaoxa no “Yjoq ojazwoIwuUN uy yuDAaayy 91SAUHUL 96 eINIe wISUONg “¢ | YorGojounwut noysey “9 or9ey Maoyeutin ap ewwaenoud Hoooounoud ‘tooaoise ‘sezwany emndaox9 no ‘Isonsoful LorDey HaoyeULN ap mDoAo:d HAN noe mysuoNR “L cruaosig "uNayworg “> jena, ‘om1030— -q sRowusny,‘euspog -e ‘2ysosofo} 98 wnde myEsHOIG Us Fosea Te UEUITED WWE BD “OL “oydexajorgniy ‘2or8soye fewrauodioa vausrequios “9 ‘oiderarooquoa -¢ ‘aua\Suuyous rs ayesnuis “2andos sojar09 varoyeqios “2 sm pisuoo aatu0a sojaysuOsg jeoUEALa. mucoput b.. viscoasa, albicioasa; . rosie rugi 26.Bronsita cronica afecteaza: ‘a. poate fi microbiana sau virala; bb. se grefeaza de obicei pe o mucoasa bronsica nealterata de iritatia ceronik poate fi determinaia de pneumococ. 29. Alergia din bronsi ‘a. aotioneaza b, nu actioneaza prin sensi c. mueste un factor cauzal. 30,Tusea din bronsita cronica are urmatoarele caracteristic, cu exceptia: eput dimineata si ulterior permaner pul rece ; a. bolnavul este de obicei afebril; bb. dispneea nu creste progresiv; c. cianoza apare precoce, b. raluri suberepi 5 crepitante si ronflante. 33.Explorarea fanctionala in bronsita cronies evidemtiaza: c. persista febra. . cresterea debitului ventilator maxim pe minut atorie din bronsita eronica s 2, bradicardie, scaderea TA; jcardia si scaderea TA; le profuse, anxietatea, tahicardia, eresterea TA. v avansat din bronsita eronica se evidentiaze tabloul clnie de BPOG, care araia ca: 4. procesul este dif, extns sila bronbiolele distale b. procesul este extins sila bronhiile mari si mi ‘maxim pe minut, scaderea VEMS; mnie v fe restrictive; : c. eresterea debitului ventilator maxim pe minut, ctesterea VEMS, ja cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomencle rine ‘a, scaderea secretiei de mucus, relaxare bronsica; D. hipersecretie de mucus, spasm bronsie si decompensare cardiorespiratorie; cc. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. 39. in bronsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele, cu 1. agitate si polipnee; b. crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilant atorie severa survenita bruse, polipniee zgomotoasa, raluri suberepitante. 41, Bronhostenoza din astmul bronsic se datoreaza:‘uoreandsa ajaxou ‘ogg mda v=swUIAa “q we vpuededosd “e -spuyidn aysuoig wise no injraustoed ory o es aingaun wyeoypala eiuarsise asmo ad ermURs eHeONPE “9 srevouyjnd wiozyjiis “> ‘anor seuound wpe “9 ndoguoxg inaagut “2 Nd Batfdutog as aisuoxq jnuNsy"ss ‘aysminue “3 sdajounau ts ajotuez guns 2199/9 ap sisuaxq -onisise enoudsar‘srmorooyen -9 ‘aideiojoussixo -q rzoony 9p tnmfos no wrznysod uy 210 ‘rcv QoF-00z ap YUM A°F Bur NOT- ‘yexpye] wqnaop ut “> ‘oysuayxasodiny up yndlvo no “essop zignoap tt “@ 1 © yodeuy juapeo varwoypaycy quad enor auowsydsar cyuotounsut no Ysujog rwzasu singe UME arewouossadiy “9 ‘yun vountanosn -q ‘omeagesiodry stjnoe ouroyemtdsaz "yuapynsuy yuluuatep ¥ ayeo eznes ap purdop 29 ao1uy[> ayouulas yuns axe-y'Zy “yr apreayninaos ase mut 3 ‘arede a0 tues jnuuud 2480 -g ‘sowsuiadaion wamauay vo oreds “2 ange uoweardsor owa}oynsur jeupeo ut eipseatie eaeO! (OL 218 “aomeatdsas sojunostur oypmijdwe afe eatypow sede mu “9 ‘ ayeoipiadns 1s owanoasy -9 o tod eymoe ayrorestdsau eyuataunsu up 1120 ‘de no und 9 jyuns ayurdaso + preuoroernnus ze 0 “3 1d wip vosou as vs yexedeaut -q ze wsnBUIS © “2 ‘Doda ‘aeypieo [munse “4, woot |mIONEJU E 9p e1euruustap a1s@ voeIpie9 aulAu0 sp emnoe apiowatdsas eUFOKASUT pL “onxyse wospurs “>a. sancru de inoculare; b. reactie pozi cc. mu produce 89.Examenul bacteriologic al bacilului Koch: ‘a. se face utilizand coloratia ZIEHL- NIELSEN; galben pe fond verde; je bastonase fine tuberculozei sunt a, caracterul eontaminarii b. antibioterapi . corticoterapia. 92.Tuberculoza primara se defineste ca: jotdeauna endogens; -omplexului primar; 93.Leziunile provocate de tuberculoza sunt dk a, exsudativ; 94.Primoinfectia TBC se defi ‘a. debut cu leziuni nodulare apicale b, ansambla de modificari si anatomice la primul contact ou bacilul Koch; c. prezenta complexului primar. 12 . pneumonie fibrocavitara. 98.Adenopatia traheo-bronsica este: a. forma aparte a tuberculo: bb. muapare in absenta sancrului de inoculare; tacuta, adesea fiind descoperita radiologie tuberculoza secundara este: 'b, cu aspect floconos; c. redusa in perioada de stare. cc. tuberculoza cariochinetica, 101.Cardiopatiaischemica este: a, boala a arterelor coronariene; b. boala de nod sinusal; ¢. sindrom ischemic. 103.Clasificarea cardiopat 1. forma ischemica ; », forma dureroasa; d. forma nedureroasa. ischemice recomandata de OMS: 104.Formele nedureroase (asimptomatice clinic) de cardiopatie ischemica a2900 {uaunp pj “LopuOIsIp nes asamp e| ap “ar ep eyiqeuta aisunp “> ‘amoqyns nes wunste *,nino4f 0,, 89 ANDENSHIOD JOyRIRD na RaL2INp “ ‘ormjnayos inedoypaso is euctrouoze9 raaxofasoraye “yereyez moquip = ‘pnyout sioysad inyruodiue B eonKuap Beney'3| | ‘BUELEEUOIOD eIMUEFNS o UZE—pLN 20 otULFa wOsPUIS| ‘wnureuo109 rude is 0 sist © HOBIXO 9p voRENSaDOU as MaQHLYDAZAD ‘un 9p eyeurunsa.ap ‘zorpeoon euz9INs O EzopEN 99 aIuHFS WOspULS “a, ‘ pupuuioa wzosojasosoje “2 sayso feroroed moSry"L. [| ‘vaunysuauiadyy “> . ‘eounisuayodiy -q wasaanp “t YIN My ajenuaso aoquyys suD§"9 || yy varezyjeuniow Is {ayerousd wseys pamsoyfaute “t rund pzeeziraroese3 2s iuieides c-p ezraanp anoe aypseaoyur jmasejuy Uy ams 9p EPEOLIDE'S 1 {9 3907 95 yINY Uw IEIINp wouDqEgWOS THT ‘Srw2yos! JAY 2 rzosgjasousie “4 juisyosoyso[oosediy “2 manu v EIWEUTUAIAp wzMED PyedIaNE LL oipreao1 ‘ostug easennsgo uid ‘presonu wp jungod foun e eorwoyost wzo.c0t “2 ‘ap wooaosd 2159 axprE90}U [N=Ues “01 ‘2011090 nau eautaeU 2 ‘QUIpIED InyTuIgap vaLepeas “4 “1 aispeas @ yewou. axewoioo soun jrzeo ur 1 awe aonuo jedoupsea aye a5qutfo LESSEE GOL sem BzBO}O9yP VOILADYOS no ajjur9p wep YaeaaN IUAADY $e redoypreF ROL “orpresowta yogasey “> ‘aneuosoo uo ‘ajeureu0309 “2 e10}o0d ajaursuE -e 9505018 edorpsey 201 rorsssopoouediy -e nedorprea ut asi 9p u0}9E'901 Ipsvoome jeuoueyur 1s rexpocaaay120,Precizarea diaynosticuh 2. simptor b. EKG: c, coronarografie-metoda de exceptie. in angoral pectoral se face pe baza 121.Criza anginoasa e insotita de : imie,lipsa de aer, eru 122.Sediul dure in angoral pee 2, regiunea retrosteral », regiunea precordial , reginnea gitul locie si inferioara ; iradiere in mandibula. 123.Durerea din angorul pectoral, bolnavul o poate indica: a. ou virful unui deget; b, cu intreaga palma ; c. euambele pale. cc. de 4-5 min, mai rar pina la 10-15 min. 125.1n majoritatea cazurilor, criza anginoasa se instaleaza concot 127:In afara formet clasice de angor pectoral se descriu diverse forme ca: a, angina de ef b. angina pectoral c. angina pectorala (spontana sau eu orar fix); atermediar). 128.Cauze favorizante in angorul pectoral ‘hipotensiunes arterial crizele asmatiforme, dispnees: DZ, HTA ischemica, tulby ‘medicamente, bolile aparatului digs 130.Angorul pectoral apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita: diferential si diagnostic c. EKG si transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, radioscopie toracica. 1a cardiaca este un sindrom clinic care rezulta di dea expulza: 2. intreaga canttate de singe primita si de « mentine un debit senguin jeune umpleri‘2yeutwopqe £ ejpups 18 apesqarsa fatiewo109 ‘SovIpa soqyr094|deuoo enuede und ezeazqisro=se® 98 WL IEPUNDS VIH “3 ‘ojenmass WLH -@ oipou VIH 2] Poupsopp as Y-LH “wUeMMIap FzNBD ap anDIE Lg FL ‘a]EULOH Ho[ea atsad “aayonseIp 120 \saud easaysaio tad yezto}oosno Stutjo wOIpUIS “> ‘aroue ur injodus mumusaid eaiaseuo usd wezu9}oRswD a1U1/9 WoupUS “ S punueyons 9 !eeusip 2 JE]EN Wp aoeIpsvoruos sso} UL DID HeUONUAPY' OF ‘DIBNSTLUIPE k] ap “Ul gf-¢ “2 manj9 eavypaea wy INpHWasoIy eA INEASIUNWIpE jRzED USE ‘soufe1@yp ayexodoad ni aqUaIOua walayso39 “9 up ap azensturupe “q 109 ap axensturMpe “E OHMS Ul ROLUDHEL “| 121 ONO “2 jun wasaanpas “q ‘oyetusou on aysoreun W eaxDonpor we KUETEN UODIpIC EUDIAYASUE “Eh + doped ap idsuest 1s earasmp Ur 9[euoHouny ajamoydaag: ioe of =». infarciului de mezenter ce. infarctului miocardic. , encefalopati ¢. insuficienta cardiaca si insuficiente renala, 155. Semne cerebrale in TA maligna sunt: ‘a, sulburari de comportament ©, opti 157.Stopul cardi Jee oceipitala, tulburari de memorie je, insomnie. te determinat de : rea res sioprinea jrator corespunde eu: ‘a, moartea clinica; , moartea biologica: ©. nici 158.In cazul ‘un raspuns mu este coreet. nui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea respiratorie . in urmatorul interval de timp: 2 seoundes c, stopul respirator si stopul cardiac apar cc. midriaza fixa, comee opaca si apari petelor cadaverice. 16].Jn cagul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne ‘2, opritea miscarilor respiratorii,toracice si abdominale; absenta pulsului la artera carotidas ¢, mioza eu globi oculari mobili. 162.Eliberarea cailor aeriene este suficienta penta ca vietima sai reia respiratia: a. deseor ». intotdeauna; «. niciodata 163.Semnele obstruariicailor aeriene sunt: senta miscarilor respiratorii normale, dispnee zgomotoasa; ». lipsa curentuli de aer la nas sau gura ; c. torace si abdomen imobile. 164.1n cadral manevrelor de resuscitare @ stopului cardio-respirator, pipele ‘orofaringiene, cat si cele nazofaringiene se pot introduce: a, numai la bolnavii con: b. reflexe c. balansi ‘em, in mijlocul regan presternale; b. se efectucaza masajul cardiac extern combinat cu respiatie artificial; ¢ intubatie oco-traheata 167,Compresiunea din masajul cardiac extem se face: a‘axdaxo;ous4ixo “9 og uenxap -q Stu p0s-00€ auesoSues ‘ase amur ap ede na fweoaut Bj noe JeuoULN jnIoapa Ue |raNOUKEL] “7ST ru gos-00¢ axaues “et :a959 ofBojounate noe seuowjnd jruapo £ apd o1x0; yn9e zeHoW|nd yruwape ut fRHOUIETEAY “ELE veunuredop “2 fareostarodit, “q Ja1so mnosa1o YN MOE FEUOUI|NA [mOpD UE |MUDLUEARLY, “2 | jeayenopua epuos ad reaynaayut idesouaaiK0 “9 saqutd fan ®eutDepes vl uinosEa voy|de 38 -q {p[aButnejo1o wean 2s 6 opppaso9s eatdse 98 “2 caputidno ye seuownd zope ut envi ap euNpUCL “92 svonowoaz woioudlod ateatdsas “> ojowo8z ‘nau 1dx9 “q ‘asm ‘eianas ‘ston aaucsep “2 4 ‘eSuys exnouigan ewuaiaynsus -e + ap esuajoap ays9 moe rBuOWUNd jauapE “EZ 1 ‘pjeuorz>] winyeu ap “2 aaBloypsea exmweu 2p “q yyeue eeu 2p e ‘alfioqona edap vayysej9 as nav sDuouund jrutopey “reidesojoanye mnjefues unsaid varoqsoun ap eyesoxoxd °9 yojafoaaye & pjeynaq wozepunn aud arede ynoe seuouyjnd jowaper {Zt neuuosjean “2 ;pesodlcim) 1s woyproniadenuy vassvu aFSUIOWDY “9 fezona enuedsip “2 !njmaotundo varesojosay 1s vazeupiu enizedsip -¢ + 9p 9189 WeIxo ovypueo infesews ul zo|sunIsasdwOD BuDADZII"9O1 sng 21s eBuers ut ‘a}sv09 ad “9 :plojrx ajaoipuade auds -q fmjmupys v wseouayut ej] ad“184, Clasifiearea EPA lezional este: 1. de cauze toxice: b. de cauze uremice! c. cardiogen. a. i i cu CO; ¢, intoxicaii cu plumb, 186. Edemu! pulmonar acut infectios este prowoeat de = 189, Ince forma de EPA este contraindicata morfina: a, EPA cardiogen: b, EPA uremic; c. EPA infeectios. 190, Osigenoterapia in EPA este a. contraindicata, deoarece ereste presiunea in alveole; bo. se practica pe respiratie asistata ¢. se administreaza numai dupa u 191. Uleentl gastro-duodenal este boala caracterizata p ‘8. pe stomac si portiunes superioara a duodenului : ’b. pe partea inferioara a esofay ‘ansa anastomotica a stomaculti opers cc. pe stomac si portiunea inferioara a duodenului 192.Durerea in ulcer oduodenal se caracterizeaza prin: 193, Uleerul gastro-i 1. varsaturi postprandiale cu continut b. pofta de mancare seazuta; &. pirozis. imentar ; 194. Ex -a diagnosticului de ulcer gastro- a b. ¢. ecorafie 195. Ulcerul duodenal se caracterizeaza prin: a. durere nocturn ». durere postprandiala: cc. foame dureroasa . tro-duodenal este mai freevent la: . varsta de 20-50 ani necesare pentru apariti ulcerului gastroduodenal fe, caza a ulcerului gastroduodenal poate fi calmata de 1 (bicarbonat de sodi); c, inhibiteri de antireceptori H2. 200.Senzatia de foame dureroasa” apare in+ aaqedayenuy nes eaixa auey ue ap og qns Liaw “> ‘troqaeg »re2ap fouay °q ag B] YeOap eqIEG “B 2] EHUNUY Sap rear ayso erEMIG weERITS |Z ‘Bunsayq\ tnyoued wy ynoze> ap axeuuoy “2 s21so q einedoy wt eneqnouy “E1z any 9 “2 rueweydes 9-2 -q, suewredes | -t ‘azzfouunosia ‘yotqmeg “forge, “eunIysoueUL 2 # nucl aogy as geaneday injnsnura v vuaSonvyou EaLon|UNSUEAL “| |Z wus 9 ‘t20Ne31}qo puny ‘2svoro2yuT sJoq uns apestA arnoe afauneapT 607 + pjonxas “2 esque“ wnseiIp “e pea ad muastrey 28 q]1s 9 *g PEMA aAedoy SOc ‘auorendsaa °9 nd + 9peo af aqusuen as 3 *Y nyeuts eed “LOZ seloindyeuaponp-osis tom “> “riunjod eae magma -q ‘eye Eyeasoued “e xy mapas qou “niasyad eamapooe nd 3p 2iA04, 9 2 uodus yeunuopge ynfer ur ranendsor e: ‘awojed ‘dou jnspucsodiy wt azzipen ‘sede efor stvtp opens esta maa 9 suo Un poe ese pueuuoy “injauiawopqe vie viwor ad yesopied [euoponp jmsz0}0 “9 femnoe eyoipuade “q 20400 ‘9s ,.uUua] ap uoulopge, [mst “aye jrowaors wa yj Pod fetsponp-onse snyrusojn e eysdone eNEIOPIOE FOC “32q| nouoyHod ut 2 seisadose enesopiod -q ‘oyeyeurg9a wip afouedz0 ute jopiad # EUMOY LIUAADO FOWL RID “COZ asa etlaponp-osised tnyuaoyn. ‘xnsodip sojsuawoury euuazaud 1s njnaeulog e eperauas eoms “2 ‘2anisodip ojauamousy Is fasgore9in oquapaooque cad teurfiads a5 yexopsod reueponp-onse8 imyrusain pe auypmyiiao ap jonsouseic “107 ipaeoerxnt (mr2ojn > Sumngano sora ruaoyn “ + zojoftad sojenteuupuos soqimsos vaseorzsouut -q ‘ted a snadas “2 = nporeiggo 2189 yyaeu8 op asouny ut “sonedoy foz0u19 |e onoraIp-ouotB! fmuoKIIEA UP Fee * erenu9) ezeITIQ wz02I9 “> ‘woweBautouaysradiy wz0119 “4, iwuaBioy.ose ezoula = auns aoqeday Jazoni aye aoKury> afauuo.r gps “WL wo1pess 9 ¢ eeuod aunysuoniadiy “9 + wzoau is supjnasaa amnpas “V seuurzeud voneday w70319 99 mUDI9e “Zhe “ase osaiosu “2 ‘auigjuod yeuanu s9oura yans “q ut oqie uns “2 eonjedoy ezos19 no aBujog Inn a[owapy “1h = sonyna smuyzaxd vonedon| ezou19 no wansouseIp jaAeufor Yee ‘uerSutweu wosputs “2 ‘amdifexoway aunuiou3y “4 nOUANU-OUISE WOIPUIS “E ‘ujad visayrueuu as aarredoy I9z0u19 [rINg9C)“6ET sraqzeg o| °2 our ef -@ 1209 sp anu rorapuodoad arede voneday 2041) -g¢z Jozouo wesup|sap afazn0 “L¢Z Jona no eoruosD enuLsapns °2 exeyrooredoy ouaurysip “Ggai ce, peste 100m! 250, In insuficienta renala acutt ‘vederea mentinerii echilibruh ie de ionograma: dializa peritoneala; calde in regiunea lombara suficientarenala ae dupa corectarea vole te de corectarea volemi ¢, dupa administrarea de vas , diureticele se vor administra b latatoare, 253.Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? ‘a. caleuloza ureterala bilaterala; inatate afectand ambele uretere: insuficionta renala acuta se controleaza 254,Pentru prevenirea hiper ie: 2, pulsul arterial: be, temperatura; c, greutatea corporala, ‘azurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata, deficit cealitativ consta in: , a, hematurie; 1. izostenurie c. hipastemurie. 256 Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca wrmare 2: ular; 2 -vasculare apare in insuficienta ©, bradicardie; icienta renala acuta crese proportional eu sgravarea functiei renale: a. caleemia; b. acidul uric; c. uree sangvina 259.Suprimarea brusca a functiei renale se intalneste in: ‘a, insuficienta renala acut 260),Care dintre urmatoarele mat renala acuta? pentru o insuficienta ioelectroitie si acido-bazic; 261.{nsuficienta renala cronica se caracterizcaza prin: 1, deteriorarea rapida a functiei renale de excretic ddin metabolism. important semn in insuficienta renata cronica este : cturia ; Fn‘inno oljoo 2p sayaese9 no auaunp “4 unysa ‘sLnpjod “e anzod nsysousercr cz ‘asworasmp ss aju9noag saisa amtuuin fozenyy © eoruljs e¥ojoyeWo}uNS Ul PoNsLoIoeTeO RaxeISAsUDy “3/7 (ntopeo “rey505 o1yexo proe ‘oun pion) ezijestio yod auvo oueisqns zoun e ‘seoxa ut “Bulan ut eyuazaxd “9 H(eseunmn, ‘bans ‘auny0) vasvzteasuo ezvacuoany aue9 aaquulyp-ooR2y MIpuCD -q feonezyerstio soxpardamt ws auv9 poq2oj0ud r2I0[09 Joun v PUL WE BIOzead “B 2 ap emmtozeadas ayso a[euou razor equaRoredong s/c We 04-05 anu ease, “> OS-0¢ oni rows “9 w OS-O¢ SM Heqiag “= : asa Dyeues weeny YweA30%f jour upeUY aeod as ase e|axeindod ap PuOBOIES 9/2 jaoesIxa waseyespiysap wf sonsaryp “> yeNXD BOIEIPISAP UI NIPoS ap EITO|D “q Boqjoquiatu ezopIDe tH! nIpOs op FeUOGIEOTa. “a 98 WAT Mr 901zEG-opyoR Is 90 samyngny ry eoepestap UL 1g 10d woxuox wyeuai SUI Mo InyTHNDIed a]aW!gOLE FLT e vsvoandiy uot “> ey ego Sip ewuesojo1ut road eyex=uad anes -q Hoo ‘sa00e1d 29qny90 7E { votuoxs pyeuay 128 UNS HrEsaHIUCM AyowoWUNN ANUID ae ZL juapixe ut ound eovuou9 eyeuay eu -eyensoud ap ynuouape “> | poqwoxo oyouo uxgnsu nordiss 80 aumuaysozt ap Jowyn i as dunno asvoynoyod ej goqtoND appar Fayua.oU NSU 9[e -pmuusn so] wponutsqo “> $ vommaxs ewgouolRusWOTS “a ¢ noe soeypies muptaynsuy “e + 9p exooaod eysog 0 as eaquorD eeu BIOURSUT LOT ‘aO1-O9L 2 ‘ euyndives rouruqeass “q ‘auyndues joan “2 yooze enwarer UPI + 9[@ amnosaio Hojea Ua ur Ul ‘quroursroud uaLOLMSUY UY OsaUEAU! as aoqoqeIOWW [ZEMIN a[exeOUIN aMUIP a1ey'¢9zce, durere lombara asociata cu manifestari reflexe: varsaturi, constipatic, balonari abdominale, 280.Evolutia in ltiaza renala Gepinde de urmatorii factor: a, compozitia calcululu, regiml afimentar, ». numaral si marimea calculilor, obstructs cailor urinare; . aparitiainfectiei 281.Cele mai freevente complicatii ale litiazei renale sunt: a, anuria, infectia urinara; ». hidronefroza; cc. malformatia cailor urinare. lili nefretice in li consta i Igezice (Aminofenazona, 282.Tratamentul 1. antispastice (Papaverina, Scobt j iniltratii paravertebrale eu Novoet a agupra calculilor (Cystenal,Renogal). reaultate, «. Ia producerea unei recidive. la se defineste ca find: nea earacterizata prin fo jn bazinet si in caile area unor cale urine b. afectiunea caracterizata prin formarea unot calculi in bazinet si in caile bil c. alectiunea caraeterizata prin formarea unot calculi in buzinet si vezica urinara, 287,1n tratamentul litiazet renale se va tine seama obligatoriu de: 2. manifestarea acuta; rganele genitale externe, Jecalizare suprapubiana cu renala sunt: cu iradiere anterioara in tot fore de-a lungul ureteralui spre Jina coapsei ; ta de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in wei renale este 293 Sediul dureri in colica renala se afla in: regiunea lombara;nse yeseyez juaqerp ut soIns0qp] 9p ajunes alieyyjod “9 py reutnut -e megez |meqLiCl ‘60g warsaioid augoys “9 ‘ejeuar voroa Honeqeip euros -2 + und woaun eigep s1eod wepuedapouyjasur ean [moceEC “gO 1 MNUDAII|UL 0 =yS9 “9 und ip voseu as es wevdvau “q ‘eames nals oe ‘LOE pucunsuos “q puewnsuoa -e yexeyez 7qRIP ap tAcuIOG LYE as nes ye NE-S mjALU|OQ ajopna aud > ‘feisiva Ur Apujog un aise > -q ‘eu2) ABUOg un 2}89 to -E ¢ Weypor9 epuauodutoo asp vo weseyEZ Joqu:p na ABUjOg Ut Ef njnuistjoqeyout vovoqanyad wud eyezupjoeies eaquox9 eyvog o asa sesayee IMEqeIC] ‘COE © ayeidom “9 {yo ad youas ayestorpes -q {eum ap yojduwoo wowexs “e : uns ejue8an ap epumEUIUIEXa eyoURs woII09 UE ZOE + mnjnsipou sezequuoy rounsFar Soraimp 980m nour *epeso}oM-oUtes ‘9p ayuazouder uns ayeuat ‘aquou9 ajouae noe au foiua}aunsut batysprojoese9 aqs9 atLoIXo 2128 afoueiio ut asarpen fa eseqHKOY PasNUNC 66 ‘ayso equdsin 9p jmuaureyen sua EoK09 UT UGE ‘wunuasody “9 eumuaysozt “q ‘ny ‘ued od jwurmn aeunuy|9 rojouistueoou ayszemngyny asiutp “epeuas ‘yeropod wages lost “LnyesreA “a]B9/z—4 alusoey “ayswutfeu‘azounp “9 jarxue “2ranp ‘eunyjod ‘sunysuauadiy “q ! wlsuuosjour ‘ounyewDy ‘azunsip ‘asamp “ ins aus sfojediound “gjeuar voljoo ur ¢6z1, hiperglicemie; c. 20ui LY. b. transaminaze crescute; . glicozutie. 320, Stare alaturi de alte manifesta a. tegumente uscat . pupile dilatate ; cc. tensiune arteriala normala sau crescuta, 312. Ce diferenta este intre diabetul zaharat si diabetul insipid ? ‘a. in diaberul avem hipergl ts un pacient diabetic, glucoza administrata in PEV se sulina Ia 2 grame glucoza. Deci un flacon de 500 ml de 322, Administrarea insul se face in general dupa ‘urmatoarea schema: bb. mamele care nase copii cw o grentate peste 4,Skg: ¢, unul dintre parinti are ciroza hepatica. : a. de 3 ori pe zi, meselor principale; ', de 2 oi pe 315. n diabetalzuharat iawogen sunt incriminate = : ¢. de 3ori pei la 15 min, dupa mi 5 min, inaintea ‘mesalor de pranz si de seara, 323, In eadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importanta in ‘a. ciroza hepatica: », glomeruloseleroza diabetica: ¢. retinopatia diabetica. 325, Faza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizata cl a, anxietate . anorexie ma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor 326, Conduita de urgenta in probe de laborator: b. 20u18.C: . fibrinogen. 40 “aer eanedjeur eideiay “che “noi ezeouonound 28 1s mzmagqnyoo soartoap "yuafimn axe ap isa un aysa nugiyeo asews ap oe m9 atI9A OUEN waseuondUMA TPE e198 op ayospdaud 9 {aso g-9 eaeyotunfur ap dung no op wenxaqq 210 Z[-g autjevewunus op dum no Qy uexaq “t # ma 2oey as aTeuUNEA jNDOs UL FOLUTDTOA waI2ONI>y “hE ‘oven ap autos wys2 a 28 ut puea ‘sunsaue edn yeypaust “> TLS nd'0 ew oy etme -q tad yezy9}>0309 ‘9389 oquyo ysaymmouioU 1s oewO)duMIsE yesuadutoa sneUINeER [NOS “1 Ee ‘sonoueio fs areasn aznq ‘pred aides 9 rouodiy “q ‘ejeyaysodns aoudipesq “e :nynoos ye tua o|qe] wip aed Dus nu suMUes djosBO}ULIN aNUIp oxe>-O¢¢ ‘nap|eue ‘sonn92yut ‘uoBoanau “usSo4pieo ‘o11u2]0A0) 2 ‘a}eiqaiao yarcodiy warorequuea “> outed ap onstiaraese9 no|qes are ROR29¥| 0 ‘owegy ap anozuas b ‘ojareo}euLAN jun PoROguIP EwOD WH aYUFEM aANsadtp apouoMuOUD, “jeg ‘ap Biesuejpep y a1eod eapaqep EuIOD “6zE eareasturupe ednp ypauut ‘ssniq “9 spe ednp a10 vaatea e| nes ‘snug g (rz ayn wan) way 2 ‘2159 [rangap vorwwaoyfGodny eutoa uy -gz¢ ww vase 2180 wonupoyf ody 299 1s343, Factor etiologii in socul cardiogen sunt farctul mioeardie acu ’. insuficienta cardinca acuta, ¢, embolia pulmonara eu tromb sanguin 344, Socul cardiogen se poate instala : ‘2, o data cu debutul I pulmonar acut. 345, Primul ajutor in socul cardiogen consta in: a. culearea si sedarea bolna », oxigenarea pe sonda nasofaringiana; c, se administraza adrenalina subcutan 0. 346. Tratamentul socului cardiogen presupune : 1, calmarea durerii cu analgetice majore : mialgin, fortral; regheren funetilor vitale : TA, puls, diureza, respiratie, facies. 347. In socul anatilactic a. are loc o exsudare dé interstitial; «, acidoza marcata, tade urgenta in soeul anafilactic euprinde: ‘8. aplicarea de garouri ; veuhere directs 4 ore are de antipiretice lor lor: ahipnee, anxictate; tulburari metabolice,cianoza; «50° hiperdinamic, compensa, tegument uscat si cald. 353, Tratamentul socului septic se fave cu: ‘area normala a societati: , aeeidentele rutiere, boli psihice, generals presupune ‘8. masurile permanente cu caracter general si educatie sa sea si controlul preventiv al fact jorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de se refera Ia ate in Focar pentru combaterca une boli infectoase; b, prevenirea unor c. masurile indreptate 357.Ancheta epidemiologica defi a, este efectuata de ca D. incheieren o data ct . completarea anchetei pre! logic presupune : iegumentelor, cavitatii bucale si conjunetivelor ;+ sreorianiy> de eDNEAN}OEUL 9 k 10 ad ap soju0ds w atsnjouy suaoyedau js ouodored sojoursiieSsoos54u1 oman wasoBTSIp “q uvwufog a2 19400 ‘ur ura 29 ajarayeadns axe0) ac 9p ywoSowed sopnusse vareztyonNaU “D ‘a myeapes js epouun “oyeasn punpjv9 2p fee nos /1s vancyeds -e tid ezeazyypat as aauty 2pozou Jopusiord vasemeuep ud ezeazyfeas as “2 idisaad 1s 02 nea ad ezexz09 25 “q ud uy eyewozasdas yuns “2 aaaymzep 9p oorztt fapmOW FOE + sjajorsenin inoypes “9 “Honwnyo nuode pursojoy Sojazayeidns v ypatin wa1D8i9}$ -q mneynuan ‘varisuoe “vasnpeds “2 uns ansapuzap ep aaiuwaaui a;sonoHyy' Ege iad “W299 jmIpaut Lp ayoaigo {s equoumdian ad ap madoyed sojnuode eaxoSnusip 1s voxeyred Fooly $s saizay aoeoyfiur wud ‘ouurzuryoud wp yuooyad sol muode easosnnsip “q IDIX9 [rupaus utp 2y0aiqo aayip ad ap 8 awounda ad op wofoqed soypusse vammzedspur “e aysarewun anoayuzac'z9g eutwopge ayessox> “2 Savery sououndxs“uyooadoa “9 $aoquyp 2u2ues9 “2 nad 209) nsoi99s up mynysuosiad ye jenue o:pousad jeotpoun tnjonuey 19¢ upd asa1o ump ravujog nes yaadsns sdoo vf ‘srayre °9 ‘auumpesd 1$ asax9 ump ido v“euewreydes °q + Bjorpaw ustsise astea ap # Bzvaniagj9 28 ‘orSojoruapida etn peo uy eenyoQjo wiAeUENE“BorUy!Z PaswZUaWHOLNI | OC eee joo wosequazaud 0] °2b. stafilococul auriu; ¢, streptococul alfa hemolitic din grupa B. ‘semnul Pastia si ciclul lingual. 378.Perioada de incubatie in searlatina dureaza: >, membre superioare; . fata anterioara a torace! 380,Angina rosie + febra + eruptie a. vari b. rujeola; 48 streptococci beta ~hem toxina scarlatinonsa (Dick) eliberata de streptococul beta- hemo 383.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere ‘a. rosie, cu false membrane aderente care se refac rapid, extensive la Tueta, sangeran ic sau eritemato-pullacee, rar wloero-neeratica: «. eritematoasa difuza, de importanta majora este ciclul lingual eu ‘urmatoarele caracter a. glomeruloneftita difuza acuta: ’. reumatismul articular acut ; . colica biliara . 386,Profilaxia scarlatinei include 1. asuti de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , 387, Ingrjirea unui bolnav cu sea 1 aplicarea de comprese re legat de durerea de cap si febra; cefalee din cauza edei infectios; legata de s le pentru prevenirea complicatitor la un cient cu searlatina sunt a. combatarea prurip ames ‘ewuoyodeat -q INO ap a|NdeU — jaUIO|ULSD “a ‘aunde bjos{nu wip exndnas npoouad uycop tu ejoafs no auaraed un 2 9 upton 109 b] ap aysz ¢ edap noaa ne nu AED nes atzotsea09 nop ones recy myrazuyog easpjozt “e ‘zvopovoud 95 vjoaft ap zea inun vant eT gop epeouiad ad ‘vaasajuauoo ap epeotiod ut “9 ‘oysajed endauo 29 dnp 12 o1an @ ut “a, ndnua ap rz ewud uy“ -auedsip “ejoafnu wt sttowouBoyed yo1jdoy jruuog'zop BUULOU 9189 -E sondaua v autjed ap 1s a1m)s 2p epuotiod ur yauqay vas2}8232) [OF ‘und ap ey ‘encnzo ejoafiu ur gee aguuauit “a ‘Oz Ie-bt “9 ‘ezeainp apeqnouy ap epaouod “yjoathu wl “L6¢ “ststoug-ozeu noo stIe9 “9 ‘a1sa vjooftu nijund sqwowouseeg 96¢ ‘undid vy esdse “ansaBuoo puny no eseojndedororur endrua “> lund wzeaztsoqoes29 2s ajaatiu ip eandeuo epeowiag “soe soudoyy aumias + sey BIqay “a ‘aareip “ejeur waqay “fezeu 9 °9 “(29]no0 ‘oisuosg ‘|uzeu) zea ‘eyesepOU RAGa “2 ‘und ingap ap epeotiad wr any rysaqtunes as Bodkin pse “usSoqes2) 02 ‘tienwyod “2 !euyfeyaoua ‘dno ‘euarisiong inoajureudas -q ‘aszonooqurisod ‘sonides ‘2a1x0) 1p 1od taurreyse0s 189) You oyuuapen 999|ey90 ‘To1a3} | eznasoupe as eunL|1e9s Uy ayewOKdaNs pUDUIEIEIT 1 6E w}e0 Loz MODOUPH| ap wareAstHRUPE “9 Jou no EHUUED 2s ymyMOUIEIEN avewrera vf ‘unoypaun vneaipus | ad ap vaunysiumupe “v ey sana “9 eaulfuy exo ad Lo Z 9p ‘9[e0ng406.Interventile asistentei medicale fa un pacient cu rujeola vizeaza lor ¢. administreaza medicatia prescrisa de medic 409, Rubeola este o boala : a. infectioase, Vials rien fav feorueyan eurxoreur -e 0 reupooes moumzyiauss aysd ypmus syHo} Ixz0Os v SOUND! ULLd wareNpLEAOpL “DOF uae “9 foanseSip “q ‘aye sojyods earapunszed os290 fi ‘oyeutus ‘yesoyussed -2 eyE20-12935 seuofouoe 9389 JauDquozIp v aseyustEN 2p L3Ie) "pS eyeHA eqnedoy “2 fouawezip “q oe©. adolescent ©. nuare importanta ordines 470,La un pacient cu luxatie de police, semnul earacteristic este 478.Arsura de gradul Il are ca semn caracteristic: 2. police asezat in forma de ‘a. flictena ,alba”, cu continut serocitrin; ». police asezat in forma de U; b. hipertermie, usturime; . police asezat in forma de L. c. fliciena, cu continut sanguinolent, rulbure. 471 Fractorile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales: 479.seara din arsura de gradul IV a. cuprinde epidermal b. are o culoare ce c. se insoteste de ust 1, bandaj Dess: b. aparat gipsat brahio-antebrahio palmar; >, gradul de profianzin . bandaj compresiv. . natura agentului etiologic. 473 Prin entorsa se produce: 481_Arsura de gradul IV evolueaza cu: ei fracturitrebuie sa euprinds: focarului de fractura; ‘2. mi depinde de varsta si echilibral psihie al bonav focarului de fracturs; ea si promptitudines tratamentului aplicat si dedesubnal foes fe se produce arsura de fractura cu fractura de membre, se Face 4495.In ealcularea suprafete arse, orscele posterior reprezint: ars se caleuleaza in functie de: 486 Prognosticulvoo 84 os ap earermatd no yequng faun yio7'Z9= yun vaseoyeaun ‘tuedeys ap nas wanyip axwiefiuus “9 wowpuna v9 2jaseojoULIN amp 2aHUNS ‘asvoUDA oFFUIOUIDY pZE ‘ojeuone wiSesowray “2 ‘eeyideo 15 eseouaa exSes0Uoy “q toseouna eiBesouIog “2 uy Sur Yeu a}s2 NDS due uN-rWU INpABIT aBUES ap eaFANUBEQDS VL no Piurps02u09 #0} 0 no IS UIOISIS No NOsoUIS eIseusH “2 ynsqeroeizo ajpsvoreuun ax ajatues TazBISOWY jO}ay “2 wiSesow9y vevanniapraa as 1s eyOAzep 28 apun jnooq “¢ dns yuaooid areaay anuad upe ayngan 30 api ynyos pu une P VARNEY’ LG vayeynosd x esso oy ezua|naye9 as Lunsie ap Ze9 ut ‘eyeeIpHy ‘s[eown ‘eqyp wroos9 “2 suid ezeazyoqoe189 98 yz9e ap vsnpoxd ensty'964 ids ut syzojda vdnp “unsie “9 z raf a}¢ apuryoud unease “q youn ape unsie -e ‘9 jmarujog p eaED! LOISODYOAL FE nga ‘ajeoursod ajturufan 3 IXOUF 9p aauez “q ‘nsiv ap ze9 ul ¥zeasued 96 nu auez ajaacoyetHan ‘pouin yuaiuesued nun voseayide “9 "604 ML SUD Lanse JaUN # BPEOHTANUIY RoMBIN|aIE CoE ap sojoqoud vax jooas “2 9S 18 VALY ep eaxensmumupe “4, ap nnsegye 2p areayjde aud wsosmp naupeyoa sno adaout Jojansie ymqustuRNEL] GF co rammed 0 no vastiodooe und “9 tedv no ourdons ud “q ‘disqu uad aunoSonsox und -e ‘200 88 Leavy ap suudna rayne waLaBung 6h sqynd no exadoae as nu “9 ymeysqns no 28un 95 “@ ‘no ezeauolipng as “a sojnfe mynd vasepiode uy 6p nsut “> neoikluon “q Ie seuoU|Nd Mapa “v ap Hors und punsse apsnvor|dwoy' gs ansodip areoway “messeA “auimueOSt[o “axodiy usd wewecuaroeiE9 38 “3 ‘anoe sevowad jnutopo vosede ayeod “a ‘uunsie b| 3p ayiz ion ajeuutid wrapysuod 9s “2 JBuonSNQUIGaIsOd 20s 9p Eze LS508, Se considera o hemoragie mica atunci cand: 4, hemoragia este nuinai capiara; b. se pierde numai 1/3 din eantitatea de sange din organism; ite neinsemnata de sange. ind: nge din organism; tea de sange din orgat canttatea de sange di ram o hemoragie mare at se pierde 1/3 din cantitatea de rea de sange pierduta, greutatea corporala a roduce pierderea de sar leza cu care se produce pierderea de sange. 506.In cazul hemoragiilor de mai jos, cea mai grava este: a. pierderea de 12 90 kg; b. pierderea de 400 mil sange la un copil de 10 ke; . toate sunt de aceeasi gravitate, functie de locul unde se dezvolta, hemoragia poate fi clasificata astfel: a. hemoragie capilara, i lara, ex b. hemotagie externa, arteriala, . hemoregie externa, interna, 6 511.Atat hematemeza, cat si melena, pot fi cu sange rost in urmatoaree situati: a. hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac; b. hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac; . daca singele este evacuat foarte repede 512.Intr-o hemoptizie caracterstic este = a. sange aerat cu scoagula dupa un acces de tuse, 513.Intr-0 hematemeza_inta 4. sange amestecat de mn seu; b. senzatie de celdura in regiunea epizastrica; . senzatie de caldura in regiumea retrostemala, 2 ori cu resturi alimentae si care couguleaza 514.Bolnavil ou hemoragie mijlocie prezinta: smoragic este data de : ir © usoara crestere a TA. in faza de incey », acumulari de CO2; ¢. mobilizari singetui ©. vasoconstri cand TA. seade sub 60-80 mm Hg, riniehiul 518.Jn eazal unei hemoragii mar ‘eactioneaza astfe aa uficienta renala acu ’. apar tulburari de irigatie a cord ‘carding;a 304s ap euruoyaiod nes wiSae ap yen) somuyo ayuEsgns “4 ‘noynemouus) “2 no eony as aunap fazmisouoy yndoas my aseztiamney PES atu eu 9 eyeAnp oad injnomU waxoURUAL “e lun yen ¢F 30a NOI uLsd jnoos woxasd a nAUDY’ | gS ynesaud 99 ‘suo e] re1yp oonp punjnd “y | v vasmUq eax9peOs no “BIRysaTe vvazeqvo9s vf injnomes Imqrtsepap ap voz ut jenuaa mpaAuIs 129m) BA 9s {nj easeouput ‘ainurut ap og ap ynut rou yeouide ys v jnowT auw9 UL IZED ULES m9 OTL “a ‘omnuma gz “2 Hunpxew nue 1 areod nosed ‘auoziaoad wzmsouay BzyfRaU e RAWad'SZS ‘aueuaine9 -2 ‘soso wojd ad wasoustidutos -q ‘soa ad vaunysaidwoa “2 suid ezyyoas aywod a5 auioztnoud ezeysounagy sz “eammunjop vzmsowiny of ould 0 m nayad wreseSuts eando “> Fe veaido -q m nved pido ayood 9s aiva ursd waaztrete “t :a)so purjuods ezeisouioyr ¢zs smjnuoy & axsangan 2p eddere “3 !omtgjoa edoia -q feorfojoreway edesa 1s ‘912 9-¢ ayauntad ut 90] ‘8 atea forosowoy exmOL=qUE eAEMLES e] INjMUUSUEBIO w assoRJaL Ap Bde ces ny Z-[ wzvaanp “> ezcainp “q pais0jol “2 PBesowaH, vd tcs HoiSwowoy vastido ednp ‘eeypau :oveanp vareoruun. 1S b| InjnussiwERLO v axaaRgox ap ea: ‘erpousque on eapjnosnit aaziede 1s eamoesto9 “e :amede jod 2jzouonsodenuy yResouoy foun fnze9 ur ozS wuory mEq ges 29 syd “2 ge19 O€1 ~ OCI pldta auzeoy aya aepseo jn ‘ypqusoucasodiy 91892 euuow ezeauotouny “>535.Pot realiza hemostaza definitiva urmatoarele procedee: 1, administrarea de hemostatice; b. ligatura si surura vaselor; . cauterizarea si foreipresura. 536Primul ajutor in eazul unui avcidentat incepe en: a, oprirea provizorie a hemoragici b. scoaterea accidentatuui din mediul nociv; ¢. identificarea agentului causal 538.Badijonarea 4. se incepe circular din jurul plagii ». se realizeaza pe o distanta de 20-30cm de plaga; c. este prima ctapa in toaleta plagii. 530.0 plaga se considere infectata: 1. daca sunt mai putin de 6 ore de la accident; . 12 plaga recenta; b. partial, lao plaga ce pare curata si a fost pansata st ¢. Ino plaga cu semne de inflamare, ‘murdare cu pamant, . fracturi deschise. 542.In cazul une locul aceidentului: a, se exploreaza plag: b, nu se scot fragmente osoas e. se toaleteaza plaga eu solu 6a b. compresiv; c. protector. 544, Pansamentul absorbant este indicat in: a, plagile infectate, secretante; b. plagi cu edem; c. plagi operat 545.Pentru pansament cu scop antiflogistic se foloseste: fe, miu se face in zona pe care sta bolnavul. 547.Pentru a desface compresele aderente de plaga: fa. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxizenatt se face o baie calduta in vas steril cu sol cc. se imbiba cu alcool sanitar. 548.La sfarsi 1 pansamentului: ‘a, phaga trebuie sa fie curata, fara seer bb. sangeranda; c. sa nu aiba sfacelut bb. absoarbe secratile plagtis c. sa fic cat mai strans ca sa nu alunece. lor: foloste in pansament a, se vor schimbe zilnic: '. vor fi pregatite in canitate mare: c. se pastreaza in ticle de culoare mai este cc. daca donatonil are grupa sa necesara determinarea grupei pritMe cunwyaid s1-01 > Juynosea jnted puro ‘anuquod af “q “yeysoua} LY “2 ‘anjnaaytsoyeo exdnseap -q ‘emauy of -@ -ngeaus ay ea ‘pues ‘uryosar ep aruyeur 300 euevoduy axe nu “2 swanyzod-tpy aise vuvosiad to wiese “q Seamedou-py 2189 eunosind v9 eee -e 90199 9p {5 qy-tiue 29s op wanyeard anuy tavunnyBe wuezag “ESS 2fousonse wp emt rodeipy aBuns na areroda zod-iny aise wy 20409 18 ‘oaNreBau-INE a :e de yy -pue aurznunut ap ajounumnySy-se ysod ayuapiooe aonpord sound 9p yueHodu “> s pursed ut ewazaud euRUA|TE “9 |seB ayzod os avo usgounnj3e un -e alsa tp MOIR: LSE ap va ie a5) vapdnd up puvpueis 92 joul99 ap ajaBues wip vuse(d op wunsoard sujet axeuneyse tak “auyndues yocnsa v axemuuioap ap vqoid 0 v| worcy “yes (Des GDY ated uy atnosouna ajsonue na neu ouse(d ves nun sammie“ #oreunnyis sonposd as apun puvasasgo “ql 1s ¥ ‘6 puupunys apimsos no 1ud 30,21 : snyruoyuiad eased no gs ¥ “pao um 29% ase % a (Do aaues ap ernysuen coo rep mieaysnn gaan ne a jedwwoo aise nu “>\ensificarea schimburilor titoxice si antiinfectioase ; c. acumularea in cantitate mare de substante toxice exogene sau autogene. 566 :Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afect a. insuficienta cardiaca; . diabet zaharat; cc. edem pulmonar acut 567.4n eazul incomp de grup 0, A, B, frisonul este: 2 ore de la terminarea transfuziei '. precedat de senzatie de frig si apare sange; ‘c. semn precoce al socului hemolitie . 3 in timpul transfuziei de pulmonara cu cheaguri, accident superacut erat, Se manifesta asifel: cianoza brusca; >. dureri lombare, hemoliza intravasculara cu blocaj renal; snsfuzarii unui ©. dureri toracice si tuse are insotita de hemoptizie si febra 569.Transfuzarea sangelui neincal eratura joasa 2. mueste urmata de accidente, daca administrarea se v2 face picatura cu pilcatura (perf acidoza metabolica sau chiar stop cardiac; intravasculata cu blocaj renal b. intreruperea imediata a transfu ©, instiintarea neintarziata a medicu 2 c, anestezie locala (pulverizare de cocaina 2%), 573,Pregatirea prealabila in vederea laringoscopici directe cons ‘a, administrarea unui calmant-somnifer eu 30 de minute ins b, adminisirarea cu 10 minute inainte de hemostatice; , nue face pregatire prealabila fe supurate netratate, 575,Condro-pericondrita se carac ‘a, insomnie, cefalee, febra, frison; b, fatigabilitate, acufene, pirozis; ‘si tumefierea accentuata a pavilionului si a conduct durere, stare generale alterata. audit auditiv exter consta 2, badijonari locale cu tinctura de iod. smperatura se ridica la: ©, bolnay afebril 578.Simptomele otitei me 1, durere, stare generala b. frisoane, hipoacuzie de transmis ¢, pirozis, anxietate, sialoree, subfebrilitate, in ureche: 379-Tratamentul otitei medii acute supurate 8, chiuretarea portiunilor de cartilaj necro7: auriculare cu glicerina boricata joterapie, vitaminoterapie. )bian care declansea7a otomastoidits supurata acuta este:ungagge oauoaig “2 ‘]Nt9] nd wzEa}O—x09 as TOIT EGS ‘soiztotuntuoanieduas “9 ‘amyesies ap eo wt a[e30 sonauionue 2p wauwns}urLIpE “ ‘oss "e1qpy ‘oteupins ‘aas0pe1s “q 59 MABE T pS jeoproysewaD “9 muoroweduan “4 ‘efenocody“uosty “ei2aipy ez ‘atgoroiny “zaudsp ‘Bes yid ezeoetioioeie 9s emnoe vyeundns ‘Bpny eusdue “9 Syerpey maou ofztemed “q idisooyeresodway eatWoaIso “a jwsetu ae yvonjduoD ajapediouig Lge suns angecc. operatie majora Ia un pacient care prezinta o boala de sister nepericuloasa sau compensata. lasarea unui bolnay in salon se va tine cont ca : ineri sa fie aseaati b \darea cu personalul spitalului si respectare disci spitalicesti; a . acomodarea cu conditile de spi laturarea frcié de spital izele de laborator si examinarile paralinice au ca scop: ‘modul de raspuns la anestezie si b. leucemi . agranulocitoza. b, aport mare de c. diabet zaharat, diabet insipid. 608 Otiguria si anuria pot aparea in urmatoarele afeetiuni urmatoarele sil ¢, glicemia este de 80-120 mg! 610, Examenul eitologie al sputei are e2 scap: . depistarea sedi Scaderea indieelui Tiffeneau eu capacitate vit a, fibroza pulmonara; b. astm; ¢. disfunctie ventilator obstructive 612.Valori 2. 70-80 ce, 50-60 vol. CO2/100 ml sange arterial.a ‘dun Ut aise aBues 9p eayapioid pus amde vomuouo erwane “9 ‘afluns op oxopioid usd anpoud 9s ajaqure “4 :a1sa ealuos9 soreradoysodt oueunyeyuy asus ‘eyeortinanyo a Js ouojpouadiy sequowipe undar -e 22] ezvapoooud wes noud aysa ax uy [nze9 Uy “ZH snap we}2a1098 ap [1q/SOK ‘anqsaBIp ajnusy “wauojd wzouays -9 ‘je1ouiy 1s eanisneoisod auarsgjos9 ajazouas -q Jupers w wsoxzoun9 tACuIOg “2 ‘etats9oe varelequioo aunuad soqeIadooud Inuap B| 2oup Jod ‘sof 1our ap ajunNOATE ana “p79 ‘sonoiginue ‘soyerndoaid “9 famuoraorpusde 0 2p 292600} ezeauese 95 “q ‘no quawreyen 290; 28 soreradoisod 1s 201 nowad aod 9s aseuese vxinp {s ‘3p ep 130d ruoyprosn wax wyNPON-zz9 sojuoquu 1s sojasoyamn aye apeyafuoo yyewou “2 2109 | {2zO1JOUOSPLY KTUDISIND “E {| sonsogon eu0;u1 nep 2u elwapuaase eyestojoid 1s epeasonas pyesBojaidoxsieup “179 sua DEL aue ynasupog “we [pues rounze emnoo%o aqeod as EsuOUPARAHH BE LIBOUA OCD xdoqoredorsty cloig 2p earwasjaud ayuuod “3 uLBs}UOD afosMoTeILAM ABR Lo\pEAROHTUDjOnOrs}29|09 BarENIOaJTL1y "UO B]209 ‘fo4}09 4M Ip “2 ‘sutuas afezeoyoutn rupequ wand Ses ap sau yun IZED H °S 19 ‘yeuuseruy ayznjo0 9 rezrsoud wasopaa assess agp ezity aeod a yo 3 open Byesopey “+19 “vommayjast anedoipsea us uoya 9p Dy “2 v anciranse ap 2jtz foun ndwwyr wt yxy eptieg ad vase 1-4 ‘a[eues 9 no pesfiorpresonaaya no eienoao Qa“ do s2)}o]] eumesBorpseo9s}9—1 “E19a. perfuzie cu ser fiziologie si el >, transfuzie de sange total conser: 1-0 stenoza pilorica ulceroasa se va face in i, ionogrameis b. normalizarea TA si EKG; c. imbunatatirea starii generale si cresterea in greutate. i intra si postoperator. erator la un cardiac, care necesit (stomac, intestin,rinichi ete.) se stabeste in nc 4. boala de inima este compensate bs, afectiunea pentru care se opereaza ¢, boala de inima este decompensata. 631. Jnterventia operatorie in cazul unui cardiac este contraindicata in 1. infarct miocard, 1 an de la producerea lui; 632, In progatirea preoperatorie a unui bolnay pulmonar ce urmeaza a suferi 0 interventie pe alt organ, se va urmat 633. Laun bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: 8. hipotensiumea arteriala; iroelectrolitic si acido- bazic; si H.T.A seoundara. cc. nu se dau alimente grele cu 24 de ore inaintca operatic. 635, Restricta alimentara este impusa in eazu] le dureroase;, ©. utilizar agentilor mecanici si fiic,tratament medicamentos ealmant (638. Durerea pastoperatorie trebuie tratata in functie de: a. intensital D. tipul de operatic; ¢. durata. 639, Intensitatea maxima a durerii postoperatoriiapare in a. primele 2 ore; be. primele 24 ore; «. primele 3 zite, 640, Dintre metodele fizice folosite pentru tratarea durerilor, enumeram: ‘4. schimbarea pozitie b. realizarea tchnicilor de respiratie si tase; e. acupunetura, 641. Diatre cauzele care pot exaceria durerile pacientului prin stres si anxietgte fe pare: a. pierderea obisnuie jadotsod exe) eum ut ayemiaaya aj suid 298) 98 soyesadoisod ado Breau ut 1s onesodo eayuoUrp BIE9s ‘soyeiodoysod aaneaund ap sxensiunnpe “e 2ypivoreun eny soa 28 1oyesadoysod injnuustzo9qouu vautonard nsjuag “So "a0 ad oan ¢ nv elezeu epuos ad ase Su ZOMS6 IS CODNS ep oaseut iauadiy ‘woqurayjas) shedorpuea no sojlavtjog easeoqzundssi09 auioqozodoead vautieEasd ‘que ap Qs-¢p asasedap area speaiZanunyo yaeuyog 2 Hyg PETE |NDDND “e samuaasud nua ZED 3jameoreuun net 28 1oyeradoysod aypresore mymnon yeSunjapury ews dun yed o| nseziyiqouu poze uf antsed ysoostut 1s 2d rnmmapujog areas ca #a1s9 aoqjoquraoqan, jog je aniasaud ymswouNENEL|-|S9 Hosouoe “iuainp eazeilns “ewepUELIOD 9sny “9 s wanoadsiod ut “9 120A tapuos easvoyide “ page ad meays na eBund “q idse “orderaorqnue -2 2 eisuoD MBIeOStAD UF JUIDUNE [aRUARNERELL 9 ojouridoxd -2 + no jee ABUTOR HuWZaud sojauIPOWBULaY RasoaNpoX ‘suioyeiadoysod aun} ‘amejnBeoo ap ueangyns “4 un vaspdesap -v ap tip y aivod io1wadorsod wt wyeypaun rareseaueg:py ‘AnUUIDHE wE=Ys no wBund 1s eaLnsapo owad “2 8 na eaund wounsoja used 2 ‘MeUoRuat TLaINp vaieroquHOD UI HIseIOS 12124) ‘asvosoinp Jojrutd v arefeuaus ay + afunoat as inp PamRWJOD RANEY erb. agit , somnolenta, 6659, Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in; a, interzicerea consumului de alcool; (661,La efectuarea pansamentului unei plagi, asistenta trebuie sa cunoasea: 1, earacterul dureri ». stadiul de inflamare, ¢, starea nutritionala a pacientului. 6662.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: = a, se fixenza cu leucoplast; . se ancoreaza tubul de dren cu un fr Ia pielea bolnavului la sfirsitul se va aplica pe tub wn ac de siguranta, (664.Scoaterea fitelor de sutura in cazul apendicectomiei cu incizie mica, se Face in a: neaza spontan dupa + 666.Masurile adoptate pentru tulbure ine postoperatorii sunt: ‘2. introducerea tubului de gaze bb, masarea zonelor reflexogene; c. stimulare medicamentoasa. 667.La 6 ore dupa operatie,alimentarea orala consta din : 1. lichide in cantitati micis b, piureuri semilichide; . iaurt, ‘va fi relueta mai rap gastrica; pentru varices pentru hemoroizi. pe colon, pei rare de ulei de ricin 15 ~20 grame in 2 prize zit din prima chirurgicale, on a reactii adverse ea! 672. La pacient ‘a, se administreaza doar me >. prin sonda impreuna cu . numai in perfuzie. 673. Pentru puctionarca unei vene, earoul se strange pana cand: a, pulsul rad 674Byenue ezeanislujwupe as “9 uatged wzeatua}xa 95 °q uaataamy ezearyoayo a8 “2 sue 9s cu «qns anu oud o[t2 exaio i vayiwowi euruzoyop eiwod eyourapqe urZMUOS'S39 eaiianayo enuoaroqut “9 ‘2}80'Jouyfiea ms [esas nasty | Lamp “BjDuWOpgE eInIoENLIOD ‘yutzoud ayes yeurtuopqe wstetunen no yuaioed ynun jz Wf mUDEIM ap mINPUOD'p 39 ‘yeurtuopae oyeqzs0|dap ayeuqou “9 y-1 wansnqeid -q pga tumaenuos "e suid ezeaz1s0y90109 2s jeurwopqe Py eyuedsip “9 ‘9[eroued surporwuraq nes ezcuN.y99 3p oN “e eveae jsuwiopa ines] no yuoioed mnun enaodsuy'zg9 “ajeiaostaniod ouworewioy “> foonorasuode fs azeynosnus gd “q ‘neuEINogns auteoyeway ‘szoNLyD “E pipraiad °q ‘esumxe eousunp “= siyour yourwopqe jeune nun [ze UI “eUOIEd ap [noxIsouHEIp w| anpuoD auIDS aIe'6L9 ‘ajeiuojadgns aweoreuioy 2 ‘2ueii0 ap ayoqduoo ns ojprued rand ‘ayesaosrapiad aureoreway “e >| SoeojRU ajes29814 Lojouess0 woosaud rod ajeustiopae ajnzmeo> "319 ‘sonousauode 1s exojnosmu andra “2 za] 9je2eowsusn feULLuEpgE {008 “enseur aguowoy suid aynura ea2y9 wl eareour eusuuiap aeod vyeutwOpaE BrzMWOD'9L9 “meuastxo ede “2 Nepor jooaye -q fh UIUIO|D “B np wzeoqpapuizep 2s 1Sud aun (runt wip aseoqeMs ajaiweuunay, “seg sanousau “> ‘esunut “9ism abdomi ae, daca radiografia abdor ichis i se poate pune diagnosticul 688.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un tratumatism care: 2. intereseaza si deschide pereiele abdominal; ’, nu intereseaza peretele abdor viscerale, dar mu lasa nici o urma pe peretele abdominal, 689,Cele mai freevente hemoragii “in doi timpi” sunt cele: a, ale featulai bo, ale pancreasului; . ale spline (690:La hemoragia interna “in doi timpi”, timpol intai consta in: 2. emoragia incra- sau subcapsulara; b. ruperca capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala; ¢. sangele eurge liber in abdomen {691.Laun pacient eu abdomen acut, le care diagnosticul nu s-a precizat inca, este ccontraindicatsa se administreze: 692,Care dintre plagile abdominale prezinta o mai mare gravitate: 1. cele perforante; b. cele penetrante; ce, cele cate intereseaza numsi peretele abdominal. 693.Plagile abdominale penetra 4. pielea, aponevroze, mit b. peritoneul dar mu lezeaza ¢. organe intraabdominale. sunt plagi care intereseaza: a in fundul de sac Douglas poste fi pusa in evidenta prin: . palpare. (695 Radiografia abdomenului in cazul unui traumetism abdominal pune in evidenta: ‘a, aerul patruns in cavitatea peritoncala; b, prezenta unui corp st icin cavitatea abdominala; c. local si marimea plagii abdon 696.Bolnavul care a suferit un traumatism abxlominal va fi asezat coreet in pozitia: '2, de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub gemunchi se ‘ageaza o patura rulata sau 0 per bb. de decubit lateral drept sau stong, de partea traumatismulul c¢, semisezanda, eu genunchii fleciat, pentru a asigura compresiunes abdomenuli (697.Cate dintre afectiuni evolueaza catre o stare de soc grav. ¢, torsiunile de organe. 698.Care dintre afeetiuni evolueaza catre o hemoragie intema: a. sarcina extrauterina rupta; b. pancreatita necrotiea; ¢. ruptura de varice esofagiene. 699.Plastronul apendicular este gangrenoasa; ’, peritonita plastica; . tumora apendiculara. 700.De obicei durerea in apendicita acute inferior drept;‘ojasun vautonses “2 oquiay nes arpesn989 2p j soureoyeae} “4 youn voseuraeauy “a SULA aT>IO9RISGO'S LL jrusoqn 9 erznj20 “9 j9}00 -e say auede myzuren © euaisisiad 1s erapduso> eastady [L ‘poranays yuaurryen no yr=Idwoo “e=Ip: npye> aNNYos no axeqIquN HM NED 2320 SUB v aaNpal 2p asAauMUE B;EINSOND tf 104 “g ‘sous aojasue v suponpe ap aua2uTutaTeInaaX9 1 JOA NUE sunset ayasvoreun 9} Ine ur¢o, wopge exmoesquOD “9 jou onLodsip “a und 9s yeuo}zad inyrusoqn je auypracasa ap [mavsouFeicrgo, ronseida ur ainde “> ‘adayp jee jw oqundsap “> nsynd warBiaooge “q dau ruayorn azamnp -@ 2yeuor ‘sowadns jourwopge yafey9 us 9120 uns ywiojsad jr Sampoisan ezunup, ap woodse fs o1nzsoa -aiBtou 3100} sodofs 2p au 9p yseur aompuade -e ays9 aseouoUNdDL] noe axorpuade Faun ye afdoqored -owoywu jmusadsy ZL ‘armjnoxpuade faz119 jranqep Bap a0 gp-pz ayaumd wl “9 ByeZI[B00] vonse|d eHUOYLIDd na BBpO “9 forejnorpuade ferSojorewoduis uesuxjaap vanurea “& ‘earede ayeod rynoe wytMoytiod ‘synoe oy(oypusde foun ernjoss riodinale mecanice instalate de mai multa vreme, atitudinea de urgenta consta in: a. moniarea unei sonde de ospiratie gastrica, abord venos pentru recoltares sangelui ii probelor de lahorator si ‘montarea uni perfi b. recoltarea sangel a, rasucirea anselor intestinale; bum proces inflamator aparut dupa o interven c. um inel de eventratie in care intra o ansa intest al apare la nivelu: c. insuficienta respiratorie, 722.Ocluzia intestinala functionaia poate fi 724 Alte semene de och ‘a. scaune sanguinolen b. hematemeza; . constipatiealternata eu diaree. 726.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: estinale inalte; b. intestinale joas c. intestinale funet 727.n ocluzit intestinala examenele de laborator releva! ‘8, numar mare de hematii si hematocrit erescut; b. tulburarea constantelor ionice; c. amilazurie crescuta, 728,Tralamentul preoperator al ocluziei intestinale consta in: testinala; ». forma hemoragica; na necrotica. 733.Semnele n pancreatita acuta snynoowieys jnauoodounaud oifiojoype: azede nu eyeuruopqe vawilax wip unio uv eneuopsed uy -Zpy iraoorewy 2 wes5 easaroaide yuniod so1wiogu) ap o[ououieNa aaWUIp 230 “9py aqisafp roreaaway “euppau “2 oyna0 ayexou9y -q wezauigyewoy “v ‘sausd ezeazuouioqse 2s axvotiedns aansoitp farfesoway eanoe BIO, “spy ‘pal p| sovdas “seruouupe wufou ‘to10 sad sauce ap va ‘sjeorsinango inseauy eosiajduioo -q snp payeurje> ‘vaunsed onendse 39 vpuos “wWati ap soswioge| ap agord asquod afues ap azeyooas “e 2 wisuo> auodin ap vauipnyne ‘jeuds ut eWayUt ‘emoe HNEOLAUEd no UD[ORM UR ET HEL njauoqoo 1s jer uszana ymuNsort “9 ‘unjnusponp se aneiaysad © mem weignderxnf sump frupss no ypoRansyo ye uewopqE tin “ete ‘tu9fds injmuoyouroy wounssoud qns wyesoaoud astiaBues “9 pyeouoyund aressues -q fnjnuoventey 9 vatadeu {s vaso wxpjnsdnogns arasaBaes “y ezvazuajonim9 9s vorfeioulay eine PMNRALOUed “Zhe ounisaxd qns injnseaxoued enses¢pojne “> aicued warezoioou varoued varowrel.ut {o| 9np !pPO mMURIOUYS aye ajeuORDUA) [ngaep wud ‘uaponp uf oafeasoued ronaioes paienoeas w [LIeINGENT “Tp ranvo 2p repuy ‘suns inde wnvaiourd ap au Zep atvod ugrow :eBwpe teu 95 vynysaoe jo ‘unsturuipe ayvod as “jids uy spear emnoe RI 2p, “PE staqpoat no *,o3eq ut, souradas jnfera us auIAAP JnuDIBOAE “et ‘azmut ayeusuaM 9p 1s en) [roo] no ey isto ays0 wine EWEDIOUN UT oEY, 119 woangyny “> wso00ud vameaseuu “4 jarouys (niuseds “2 tezsonyons hu noe jnsaaord ts ingap ednp reypaUN pau v] RyUIZOHd as jnAEOR puLD “> ‘908 op ares ‘1eq ul, as0unp “2 unaeszea ‘amaat pi rejnosnu wunysequoa “9 qe WsLI02youN “e748. In cazul unui abdomen acut imerventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de perit b. 5-6 ore de Ia instalarea semnelor de peritonita; ¢. 810 ore de la instalarea semnelor de peritonita, . migclonie, 750.Escarele sunt 2 leziuni superficiale ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita ofuunde ule tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita indelungate; 753.Uleeratia necrotica din cadrul escarei poate ajunge pana la a. vase; b. muschi; ©. os. 754.Printre factorii cei mai favorizanti ai aparitiei escarelo a. obezitatea; b. se face toaleta pacier c. se efectueaza pansamente bio-oc! irurgical, cu semne de peritonite instalate, 756,1n admninistrarea medicamentelor, a, respecta iniocmai medicamentele pres ’. poate inlocui cu un alt medicament cu efect asemanator; c. utilizeaza preparate identice care ciscula sub diferite denumiri 751.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor rate: preluarea acestora; 759.Asistenta medicala noteaza in condica de predare: dloza prescrisa; 'b, un alt medicament inlocuitor; cc. doza ce insumeaza necesarul pe 24 de ore. are a medicamentelor: rapida a medicamentelor, 1 medicamentelor in singe; 1760.Prelungirea intervalului de admi Favorizeaza el c. stabileste oraral de administrare respeetind somnul pacient 762.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: 1, menajeaza bolnavul de intepatur b. duce la transformarea, pre c. priveste in mod direct medicul rea, degradarea acestora; 763.Asistenta medicala:wipe nguad ezeazyqin 2s nu erewemnaqns e=yeI'SLL (coxtojoies 1s oeuzyna) azgonoud ap ajay 8 axueds apesaynuet “9 + aueasnimwpe ap e390 -@ ‘oiBioy yusioy -@ sad ezvozog 28 ofoignue un oa1fi9(8 ap inyronsoubeip vamynams LLL outa ap Hugy yews reo rujoads jn owarsizas en ug ad ‘oyxo1 und pour 1s apor yout [99 “9 Bun 95 es aingan yexstunupe iy e ezveuUN 29 snynonolgnUE LauIqEIS CTO, ‘eseovsaenut °q, eyewemogns| xo no faroalu v aueNsIauUpe ap atv “SLL 05 tou vovstune “q au voiadune -e BAS B[OIUaPIDOY “ZL suns amjnasnue (0€ 09 vammesaud “> uns epezaiuared aj29 af soy mrepoefa equeysqns no inpruasyuPAio ‘Suosaud inynyoaya samp -2 + sojemaurmorpow vasmiqur eznyes nacujog “q 2p 229 Ul wpsioas apne ad wae ipo'g9L ‘areapout “2 ‘apoiauad “q sod yjeang 989 ad areas wuownoIpoUd apoIOajy LOL nacuqog exuajasd “> IRALU|O ueuuin ndaos “2 {ap anouny ur aBope a8 tojsjusiupo;powe 8 arenstUNpE ap tape.) 991 sameweaypou ‘3sU9soud 2[azop azaioat09 ws “2 ‘woystsoueorpow ae arepunsas soaraaya widnse enuare wBUANE ws “q ‘nojanuoureaipous 1 aadsap ymuoyoed szuuapUr BS “e els axe efeaypaur eUaKISy's9L mjoaya EyEPSUL BA as aBv9 LE AK tz EOP van yuo. | we] -Eice poate sa se sensibilizeze fata de 782.Gentami 1. ototaxiea; ’. nefrotoxiea: c. diuretica, fapice se exprima intotdeauna in: a. prin sunteza din . prin selectarea 788.Antibiaticele sunt medicamente cu efect: a, bactericid; b. de stimulare a imunitati: c. bacteriostatic. 789,Un antibiotic sau chimioterapic are efect bactericid daca 791 Contraindicat a. ulcer gast b. hipertensiune arteriala severa; c. stare de rau wleaza 793,Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) secretia 794. Administrarea horm: a. osteoporoza; . contizon acetat.“ans ede “> fof] EuttuEIO)9 anNIOS “g no aigeds y son “ena asesaifap Is asqeuno dnp ‘eutinsi 2p injouooey [e-anfane9 ap dop ts wndaud tonoefur 907 “POS jouray 9 ‘pot ap eamaun “q 2 UL IS 94 “JoooTE “B :ap EIRANDEU 2989 euL|NsUT “cog ‘ounyus “emas ap |s-zuud ap soysour aqutout ‘unui ¢] na 4s unfep ynoweu ednp “uw ¢| ¥] 4Zad Uo Eap “2 no wuodures yea aq "w7o9n|8 owed Z vf euNnsuE m | no ezeatOUduIt: 8190 pou Uy “108 2p ju gos ap w 98 Ad uo wzayocs $s jntsojod antes -3 vosoutuya putious‘niseyod ap jrusiueuo ezesjods -q IsUEALO Ul [rupos UNAS “e |NUOZILOD 15 HLOV"DO8 zop pj vuvd a0 19 tode puezeas yndzou o] ap ues au ODs & EyUEISUOD arE}A 0 aug e nnuad “2 298 nu ts ajeuameadns fausvoas vaxD| :3]Z ajauud ut ezeanstunupe 28 HLOV'g6L “wow vqoxd “2 ‘Brew uy wzea%s0) 28 FLY 20 2 ur esuuidno gemun utb. 104i c. 50.uiinsulina obisnuita 81].Tratamentul cu insulina Ja bolnavii varstnici, eu complicatii renale , este je respectate stergerea aceteia cu un tampon rt in apa si apo uscarea regiunii de injectar izarea dopului de cauciue de la flaconul de insulina cu alcool. tenia medicala semnaleaza complicatiile datorate repausului Ia pat ca frecvent la 818.Evitarea escarelor se face p area frecventa a lenjeriei: 10 ore; c. masaje locale pentru evitarea flebitelor. ‘bronhopulmonate apar Ia: b. bolnavii cu staza pulmonera pronuntata; ©. bolnavii cu eroziune comeeana. 821.Medicamentele care se prezinta sub forma de TIZANE sunt: a preparate prin infuze in apa ferbinte, b, potiuni in solutitzaharate; ¢. preparate pe baza de solvent- alcool $22, Reactiile adverse idiozinerazice sunt: . anticoagulantele, 824,Insuficienta cardiaca poate apare dupa administrarea de: a chit b. betablocante; 826 .Eliminarea medicamentelor din organism se face a. singe venos;soyes0qpy ap 1s 291Sojorpes -3A0p JUN 2B a1U3}1p /Sojo1pea uauxs “ weasmmmpe parvum 9 ‘aneStun|aput tt synzzo uy oxvde yod soyaqusuunvspaut aja suet usoueD afoI0ay3 “L¢g ‘9p Borensiamtupe 2p e1wp arso zmpunoas 72J9 BD Boye “wauwearpow non itensttupe va‘adnienm ey arede axe azeanqymy “2 ‘suauboqpau un quaubuuad euisiutupe & 9p armisacat ap sans 2698 ofnade so aefattag 19} 28 attouimoIpoUt Y| PIUBID|O], “sey “ploduysng wospuis 2 0 suns ayuawEa4paus a4 inymuIDIsIS aye ao|Tojonnd ofuNS “pes ted vauapeo “2 ‘areastuups ap “9 ‘aiaia0se 3p “9, arouosoud 9p “a neduoouy ajaizojeuin asoun9 2g'z¢3 raseousunoipau s01No) *B sTagise vouy}sey9 as ajaquatuvoypaw anearxor 2p (npesd vance 1¢g euoqd “3 bruesajomut ap ajououiouay -q Iu “v Posvouno vs aingoyy efeorpeus ewuarsise so[aIuoUEaIpaU earELSIUTUpe LT OES “onoeqtjeue 20s “3 ougey “9 arcu ‘arenstunupe ap sand 19 ezwaeyoeud 30) u9p ts aude “9 rycedsas a8 -q 310 pg tr ezranstunupe as 29 Bz0p “> feorxo1 suauougy euruuirep ares ezop “4 ‘parxoy aualouay winds ws many ‘ustueBi0 9p exevodns ezop aimu yout B29 “e suru ezop taurzaudas 9371.78 pun “9 *yemdxa yruse -q844. Scopul a, prevenirea transn locul de munea al personalalui b, prevenirea transn . prevenirea tra unitatile sanitare cu paturi 845.1n cadrul Precau tegumentelor si lor Universale este considerat la rise conlactul ‘cu urmatoarele produse (CR, lichid sinovial; wr Universale considera: contaminate 847. Aplicarea Pree: lor Universale se refera la fa. prevenirea accidentelor sia altor tipuri de expunere profesionala ; b, personal infectat cu Hos; c iti de protectic adeevat, complet, corect. 849, Spalarea mai de prevenire a contami 1, inainte si dupa aplicarea 1850. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu ‘biecte ascutite, constau in at dupa nte la intepare si taiere, amplasae ls indemana si marcate corespuinzator ; b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; c. recapacirea acelor folosite.98-607 9q"s0c qe0e 2900 3°07 eP0c >"f0 toc "0c e-g0r P66 4861 aE 461 9-961 oe-s61 aeF61 2e°E61 aeZ61 24061 oq"681 ess Push e981 gece rst ae-egt 20781 con 29°081 2-6 rst e401 geo eves ort eet OL e691 ge°39r e491 on wir wor 26e 3e bug vog ose wre ree Pee wie 0g rer esc wu 0c St ote aeec wee v0E BaaBoBBaneage a :aypay09 junsundseyy339.00 340.2¢ B4L.be 342.ab 343.20 344.ab 345.ab 346.20 347. ab 348. ab 349. ab 353.ac 354. ab 355.ab 356. ab 357.¢ 358.0 359. ac 360.a¢ 361.b 362.¢ 363. ab 364.0 365. ab 366.6 367.a 368. ab 369.ab 370.ab 371.a 372.4 373.8 374.2 375.0 376.0 377.¢ 378.be 379.8 380.c 381. 382.¢ 383.b 384.3 385. sb 386. ab 387.ab 388.2b 389.be 390. ab 391.2 392.0 393.0 394.00 395. ab 396. be 397.6 398.2 399.b¢ 400.¢ 401.b 02a 403.ab 404.26 405.ab 406. ab 407. ab 408. be 409.ab 410.0 All. ab Aa 43a 414. ab 415.ab 416.26 AN7.b 418 419.6 420.4 Qe aa 433.b 424.beae'son 2e'zg9 aeL9g ae'g9 ar 992 ae"039 areso, 39619 24 boL qr'si9 ae"g9d or'LL9 ae -29L 919 99194 asia 09. aero Pest 3u'EL9 oa'sse aus weuse a9 ese 2e7019 ge'sse "699 oats "399 ones 199 qrese 29°99 ose 2°59 ose 4-999 296. 9q 99 a'sre 94°799 Ub - 34°19 20-9bL ae-099 ae'she, ae 659 ae pre 9q'889 ere, qe Ls9 PUL 98-959 a"TPL 24°59 Pore 2B 'ps9 oe 2es9 aeeee ge zs9 ge-uet 3E-1s9 ao-oge 99-059 aes 28659 oeebeL 24°39 or-eey 3B 'Lr9 TEL 949 aq tee esto ae 0g. apps 9q°6cL 9qer9 eget qo ete a9 i are oq-or9 'SPECIALITATEA: PEDIATRIE 1 3, Dupa transport in . craniul: suturile 4. Caraeteristicile copilului postmatur sunt: «2. pielea de pe palme incretita, prezenta descuamalici fiziologice; 'b. vernix cascosa redus, Ianugo abser cc, prezenta de hemi ombilicae si jino-serotale. a este perioada cuprinsa intr: aa 28-2; 6, Perioada de sugar dureaza pina la 7. Perioada de anteprescol a. perioada de la 3 c. perioada de la 1 an- 8, Perioada de scolar euprinde:‘uo}s0U 5] ap 210 Si-FZ ap OH sade ¢ aie 1s 20 2119 apundsaio9 “4 hucumdes ¢-7 uinuwxew ut a1ede -u ynjnqnasou-nou |e a1Sojorzy jzaxoy" ge TA 2p BFL Benz UL “2 coin ap o-g vane wi °q Peck ep eenZ uw ayemnard ut ea1Sojovy earopeog: 7c 289 (muosayy"6 | reueY no o1uyjeyo "No 208) 96 291909008 FoNN|EYO PIXE LFOH""§ | fyoussns “> su ayeynuuus 2109s asaudtoo no ezeafepueg as wuoND9s [Bola (mAuOgL aseusnoU weg “2 ‘etvowodns susue soja vasonunsqezap “9 Igo In|UOpIOD wasonEy “e InoseU-now wTEpiooN autfsRUY ap wunNseUE PULLS +3959 ousiseu edn yepouy ad 1s tjes10p eounyios ad juy wostiod “9 ‘aynoq 0 -9 a} ad asex8 oqueysqns foun equaeaud *e suzaidas psoaseo xiwua,,“¢} !nnaseu-nou Bj youn ad |s eesiop eaunsZax 2d yy uosuad “9 ostu-nou eoytoads eINaWOIS 0 “q ry ina ad pyrysnd oe 29189 OFMUET HL 3 goar asad 2 3 oost-000c “4 ‘3 D0sE-DooE “® ‘amy eZanys 28 ual} B so19810) 29 9p eres uEFURLO roqun aga] wiadooe mu ‘outuous oy eued Bunk ton “q 4 sie\iopz op apeouad -e cenuyaudat mmoseu-noy yur 91-1 91 2p “2le dupa detasarea bontului ombitical 26.Reflexul de supt ls nou-nascutl sanatos apare: a. de la nastere; », de la varsta de o saptamana; . variabil, de la un nou-nascut Ia altul, 27.Un prematur de gradul Il are greutate 2, inure 2000-3000g;, ’. intre 2000-25008; . intre 1500-2000g. 28 Prematurul gradul I are preutatea intre: . 2500-2000; bb. 2000-15008; ©. 2000-3000, v0 32.Gavaj inseamna: ‘ou lingurita sau cu pipetas ie pe sonda endogastric. 33.Dismaturul este: ‘s nowenascatul pana in 37 septamani, cu grewtatea la nastere egala sau sub 2500g: hascut la ermen sau in apropierea termenalui, cu greutatea gala sau sub 25003: , nou-riascutul la termen normoponderal au sub 2500 g; a pana in 37 saptamani cu grevtatea la nastere e 'b, nou-nascutul care @ depasit eu 7 zile durata normala a gestat to sarcina eu durata intre 37-40 saptamani, avand greutatea peste 2500g. 35.Pot fi pusi la san prematurii de orice calegoric;tan] YEG BE erences Bs |mINgap WwaAdayy we =YS9 EASIEA 29 eT ES vamos 9p 109-2 ‘Hojstusuupe 1169 up eovsonporul eq PULA ap ameastupe “a ‘reytg 1049 erzanie 2p asnpoud 22110001 oneutzue axfouap rou ang -v sosoidans ap asnpoxt azenyuoo y "ud vapazutonan a8 Injnynoseu-nou |rsnywog' gp ‘sof ut jndea no injnjnoseu-nou wawaranas “2 Ininoseu-now varejaany “@ ‘und e] ein eneysuy -e "unymnoseu-nou easeutuess w wsr219pHa}s9 BuA DURE RaLBOYEULIY2 > ‘voseu ad uaB}xo op asensiujwupe “2 ‘wowe|oN wpues no arvotsodns royexrdsea 10[¢29 vaxenuisqozap “4 1 mysuoo eanatieut puss Ne advoude ewosge “wero ‘u EWSU0D InjranoseU-nou BINOKlE py ‘njnsiow eareyeaut “> fvo2s nnuse! njnapjoasoad vaweBaxc 28 aNUDA2—y -q {ua13t so|aputidep vasmprosues ‘eipeutseut ts eayeuzound “E ‘uns (He 9-¢) s8Joosoxd sunaof und 3 © aistooude 0 1s aorzy “unjnyidoa v vatyysd 1s eovzyj eareyonzap w2n22.40Ay 29: UL BSU09 re 1ueqg 9p jnusurexgzp ‘njordo] emmys ut oysounye Joye 1s sUny yap mse vy] ap eazeanposI “9 ‘maueauequl “q 2 wip wayeu snjarday & e>]dwoo eareudAS “t undnsaud vamonqy" ly isto9 snjnadns wood pf 18 majdutoo wareunyadns “2 sada Ip ajotud ur easewwouye -g lens pues aH wausonponu “e'56,Care este manifestarea dit sena ce periliteaza viata copi 1. spasmul earpoped: ». laringosps c. parestezile 57.Ce tratament de urgenta se va face in tetania manifesta rahitogena: 1. fenobar by. caleiu gluconie sol. 10 %; 598i logia rinofaringitei acute este 1oasa, obstructie nazala; c. sirepiococul beta-hemolitic grupa A. utul clinic al 4, streptococul beta hemi >. virusul coxsackie din grupul A; ¢. adenovirus. 65.Astanul bronsic se caracterizeaza prin: ‘a. debut bruse, febra 38-39°C, neregulata cu varf maxi ', febra, disfonie, tuse uscata bitonala; . crize paroxistice de dispnee expiratorie manifestate suierator. 66.Cauzele astmului bronsic sunt ‘a. infectioase; b. alergice sau infectoalergice; ¢, medicamentoase. 67.1n formele acute ale astmului Bronsic infantil, la domiciliu, se incepe tratamentul cu: a. miofi b. salbutamol; . urbason. (68,Tratamentul unei erize de aripionrelor nazale, cianoza perioronazala,tuse: . febra, disfonie, dispnee inspiratorie. 25a ‘quipeuy wensiusupe 23) ud ezvajeisut 28 euppo vyemnug eonisqo 9 ‘9p etouat 9189 UDR 129 N08 "08 “pauigytiod awapa “2 ‘sumone “9 ooudsip 2 1 op TwuIWop aise eBumys exe|MoWIUDA mUaFOKMSUE HL STUN NOIGEL GL mm jueD p}2ou09UN aiyesowUITe ap are “9 ‘ayeita -q ‘apeipreoenxa log ‘2oetpu tJoq “e ‘eseypiea wiuaiaynsuy anposd ales sem0y'g e[2qor8 eazipm> ewa}oynsuy deoup esginaKuDA KjUaaynsuy “DUES wABINOLAUDA BHUatOEgNsEL “> ruaonidas ‘nuoue “ :wojpoooxdans 1sod vyjouoynsowoya 4 ypo1As99 PuUepe uns aoj90d0.daais fiifepBiuieoR uum] 312 2a1pse85.Prima masura in soul endotoxie: cailor aeriene superioare si oxigenoterapie; '. malformatii congenital; c. toleranta digestiva seazuta. iareea acuta la sugar: a, apeti ’b. meteorismul abdominal; - ¢. modificarea cal a, tratament erfuzie endovenoasa; 90.Simptomele toxicozei dee 2 anorexic totala, sugar re ». febra moderata, di 1d orice tentativa de alimentatie; . seaune in numar de 7-15/zi,lichide si explozive. consta in: Iraare acuta consta in: tomatic al colapsulti. 128 lor abdominale fara nici un substrat organic sau metabolic sunt: “de sires", fobia scolara; >. hnemophilus influenzae; c. bacilus Proteus. 98, Principalele simptome ale infectilor urinare la copil sunt: a. polakiuria, disur be, tenesme vezicale, durere in regiunea lombara si suprapubianas prompts v9fatanyod 1s ayBupljod {1 dn ap reseye imymaqzip eisojoyewoxduays oypn ‘aouag.ied jazouuls eaIapEos “v 9 9s PeIOYEZ IMPGEI “+1 | aivordaoas 20jajnj2o euiaynsuy nes sud jeuoye ounysuarodiy ‘aypseoiye 2 jesvoonu eaunyanasn no arSejsIp “q emwadya ‘esuanut awwoyed “o ‘sotfieroutoyisod sinoe raqwioue wrFOyorewiNNdUg'99p viuatadeus ‘wzounysa “ejerousd wzoun}y °9 ‘eemppo ayjeSourouds ‘9svoso tramp ‘soonui-ootiein9 a18 OU ‘ROLQyL fouape “1 ‘aud outa vzeeztioyaesmo as ponse}qoyul ndayide nes oyu ap wd “2 tondaytdis nex a1pui ap wz “q ‘Hue toa qns 2pagas 9 "ojuaanouonut lu aonoignur ap is eyeiodio9 ijeidns yened wy Of wostupard ap ymtodoo eyeyeadns yexqed wi /Bw pp uostupasd - ‘aay ur eieBog anewouye “2 ‘sus aautls9y yqeuoue jmyuoworery “DTT wed vauuSreur ad nu Jaap “ewaproae vivod as 2380 solt, jnsana ws aus ap xojepiotd “2 ‘onqaosqoyeut ap injnuiospats ‘aycjadau is auSunjaud yaazeip “yyetmmewasd 9 ‘yeqoumye 29y 9p yuotounsuy wede youn“ 1 aren eo sede ontidisay a]qWouy “GOL 1x09 ns |ny¥doo'Z9| 0) way ‘eang lasvoonut counyoeosn no alBysIp nauoa ap roids e2u3° [01 jun je sz Bau YoU! Jo0 BoyfaA 96 4B axBoyed “9 syuojadan ‘2apejaa ‘yoqoue ‘auniaiguls ap aqiecuas 4 eoseysop a5 jnyooun sjeaeowned § ia 3[euar so} OUR © ejoIneg easodruanat “2», supradozare de insulina; e aport scazut de glucide, efort b, teste ce evidentiazs c. testele de efor: care i de adapiare Ia efort 119, Trata smului articular acut eonsta in: 120. jeumatismuu articular acut const in: a pozitiva : ‘eomact TBC pe care il aflam din anamneza. 132 124. Ce manifestari impun testarea copiilor pentru HTV 7 ‘2. sindroame febrile prelungite neexplicate, infecti respiratori repetate; sau repetata fara vreo cauza precizata, polindenopatie periferica, ‘a, manevte de resusei be. prove ©. spalat 127, Dietetioa este st a, care se refera bb care se refera 128.Dificultatile de alaptare a. forma defectuoasa 129.Care din urmatoarele formule de lapte se suspenda numai in apa farta si racita fara ‘un alt adaos ‘a, laptele de waca; », produsele adaptate: badiaree prandialase ve rasdeo9 ad yenuyup-¢ ‘uewopge ad wuosqn'e mansas 1 peat ap eyOnSIP UZ] ec eywuo> poidg “imjanoseu-now jnsnaiy su8Wunu 25 snyranaseu-no ae 2}eueIRO naens onunnu 2p ‘eueynagns sodipe- 1o}eo-uroqoud one 2p iuazaidas ayso untwos yerquaxeo mush xu rou womoysuen 2onpod os un8s0 39 ur tea’ = +B 290) 85 DOP [nuys90q-9¢] TONLE? ‘eeumuopge eyaifo20'q ‘muresZoipavoonaaja ap injnonsouerp waseULIjUOD NNUDE FL te | ey satayseu dnp oz ajaunad urq injnytcloo jrapad axisap ayep'a ‘wou un s0ouneos tmsadsv ys ynseUMrG ee UOPgE “>!9e01 ‘URy | ers nye uu no wyeyou aeooet sen 29 PT ZH aime Sen en ent (ray w usqnay easenfoog ea 1 © 2sofayeaune ramen sonnets a2 uy euLGnUNG ezPaAHoeUL) wIdEsaIONFe pee mea ‘ur ture vod 2 sGanansan up wn wad ep ends 09 S61-L1 aso anu ewwasq '8-9 9jaz0 anu en 2 ‘961 esvade ‘aony 28 yunresodur>y varemseuu pads uiceabsent la fata, 148.Profilaxia distrofiei se face pri: ain jur de 100keal/egcomp; bin jur de 160kcal-kgeorp; 30kcalrkgearp: 150.Unmatoral simptom nu apare in toxicoza: afebra; cepersistenta pliului cutanat. 151-Tratamentul rinofaringi adezobstructie nazofar baantitermice, comprese reci pe abdomen si membrel hipertermie; c.suprimares adminis 152.Termenul de Wheezing se poate defini ‘a.tuse suparatonre; bexpir prelun; 154.In cazal unvi copi 196 treaza atunci cand 5000 de leucocite/mme, chiar daca copilul nu hhemol are febra; c.eianoza perioronazala este foarte intensa; jeograma apar peste rate © urgenta in pediatrie. Substanta toxiea poate ‘0oe suns a afauuyd sou ynun equD8in 2p tnyruornle pamPsoge jz UP gy | ‘ansoqua "9 euyoeu-g 188 tneaLiap 1s nido mo eneorsOIUL UF YSOIOg [MOPED 9I89.aMe'7 1 muaweren aisa 2303 “pL | ‘39 unu09's !ayzoydxo ‘squapunge yuns'q sins ednp wainse ya}28169 ojasHo.euan ne JoyLd ap payosuadiy eZOUeTS UIP ee BA 9p Op TaN OL | -eayonut ynuajor 9 yp eyes ‘wondaq| ezonae ‘naseu-nou 8 (Py id wed ynsoy>] wy oonposd synod 9s azo wawaB yeu tao payidiuos 2189 212-60), ‘2yei0yoo9p aueoy wuns'3 ‘exvoyno e] asrypur yunsq aaeip yunss rayise mesa ap funy found ymusieys 2mea ayeayypow! yuns injnynoseu-now 2founeos ‘ATOnsIsGO Imus UY $91 ‘2 ,OF-6€ aod wivos 1s 5 ,g¢ qns uopEr ame BEOUIUUP'S ‘upiuods ezapaa jody “aye ynsino ut 30 ap f/1 | eued anu BaareD aiRdRrg ‘912 £7 0] ep o amde's aU! EAP LOL ‘Joaafe tzeatoaye 20 estz-njlosd esmuouind eypog o°9 “auoyamn szmapadiys sea ‘2018909 Hy "830957 sq 2}s0 eotDonouInaud eyuoUInaud w |nINGeq's91 -ouun9s 2|supojetan pqurzaud i suns 1 yoda reap vawtoazap wg i varejuounocxo wpe 38 EUPURGOP vayENUNULT's9 | supe ¢exjnoouy utd isnput fa ‘eynzas ayp0d wa te>a. apare la nasteres b. bulele nu se gasese pe palme si e Se gasese pe ntul de electie in convulsii? cealeiu gluconic. 182, Care sunt medicamentele care nu irebuie asociate jn tratamentul eonvulsilor? «a, diazepam cu paracetamol ¢, Fenobarbital cu acalor. 183, Ce reactie produce asocieres de fenoberbital cu diazepam in cazul convulsitlor? ale unci glomeruloneftite acute difize? 185. Infect a. cefale b. polakiurie, disurie, urinirulburi si urat «. enurezis, dureri lombare, tenesme vezicale jose: 186.In ce perioads a v 40 c. scarlatina 190, Simptomatologia mioearditei poate fi aleatuita din urmatoarele manifestari? ireci noaptea; ianoza, dispnee; ‘cardi, dureri precordiale Ia copilul mare, hepatomegalie 191, Tratamentul miocarditei consta in urmatoarele mast regim dietetic desodat si fara excese de lichide; 194, Simptomele in edemul pulmonar acut sunt:to sto 9 ‘wo or— se -q is-8r MOU vaLUESUN-T Gye suo] ojvvoweiuan any esugsdna aso touuar | ynymanase @ 00st —000z “2 ‘Foose —o00€ “4 8 vole —00sc_e (ou voqeInadt a1s3 axe 0 2p onoatord wid “9 WEA UL RyeSOg eHEIUOUNE “y 9p srewanyur aso euyiomnesuy masEONzeqr SOT ‘ume “9 raseorsiatoa s10q “q ‘quowendsar 220m -@ umpaaye ayeueorewun sap few asoueya as roasaudoiue wysiea eT'FOT jouyoisuouq. “2 we zt-o1 9 nue gI= Lg sanut esuydno wisiea a jnyydoa uajap a2our moos wise Zoe an ‘2gvonnuyy asm zuxdnp awseouncas as x ad zz0u819 auoredxa soudsyp “9 seoyed “ewwapungu 9az0uq vyeasni asm 'q ‘9]8j99 “uses egDY -B stad eiseytuow as poioosounaud euownaug “664 ‘tun 0 “mye. ‘snuueyod ‘gnna0s ‘asm ed 38 ap o12s ‘annie “wanseds 3 soyasquiwt aye ‘onteasay eannonpoud asm e jeorsuun vane aivod Byes eiuowMoug “g6 cotsto1g mnjnunse eZoyorewO RUS a189 2362-96] ody “aqwoyodiy Jone yuaM Bre [ESU 9]oUIUES UNS aN) “¢65] Iuajoutniurs eseoanuroiss anasoas “soudyes ‘wzoueia 3 ‘amtopunge smug mzains s9098 ut saudstp q aysazed “a[eipuooaid Lainua tegumentele nou-nascutului fa termen? cc. fontanela posterioara, uncori 213.Substanta grasa de pe tegumentele nou-nascutului poarte denumizea de = a, vernix easeosa; 214.Ce se mai gaseste pe tegumentele nou-naseutu in afara de vernix caseoss? a.puh, b lamugo: in salonul mama- upravegheres| pozitionarea c. inregistrarea in ele 24-48 ore de la nastere; b. febra sau c. intarzierea el jar scaune diareice sau decolorate. 217.Colostrul are: a. un efect purgativ bland; by. agenti ant re previn si ameliorezza infectile gripale; . hormoni si factori de crestere. 218.Avantajele alimentatiei naturale sunt: ‘a. are eetiune imunizanta prin anticorpii pe care ii contines compl produs de lapt |, metoda altemativa: 0 masa Ia san ca une din lapte prat. 220, Factor care influenteaza eresterea si dezvoltarea sunt nastere mai mare de 2500 g >. Ja nou-nascuti cu o greutate peste 3000 g: . incepand din ziva 4-5 de viata pana la 60 zile. ja se face: 1, dupa varsta de 1 luna; be. dupa varsta de tu c. dupa varsta de 2-3 luni 223,Vaceinarea antigripala se administraza: ‘a, Ta sugar peste 2 b, nu se adminisiraza , la sugar peste 6 224,Factorii devermi jin-calorica sunt4 oudoid wp evan ewd 9p jmyaout 2p ausad ex wad un ad ‘epuczas angzod uy “mandos owes ° lunse no (apjoos ‘se[oasead) ycioo yun wasnuuid ef !euvoreepoyuosg no esa: 5 o4SONG ULSD op AEDA9S Jaz 8 3 ssoudipeug ‘ae72u sojssnordtin aye yeeq‘saudyjod no madijod no aaudsyp “2 su0Ad ut aD(uljo ajauMag’9¢z ms nae ‘vaydoasopua ajea ad “9 !sowoys w wstiojaye> utd eaxoSulduu “iamoszen ap aueoonoud wld -q ‘umeas tad nes eu] yod as tarojuewn(e indiun ut yeiwepisoe punuyed area wwardejosa yuteus ylioo'see wong eButi9s 0 na zeynauine Feast ynun waseRio9}9 “2 ‘asno]9jn ynjas Jaun eassanpomt “q ‘osuod youn yruointe no. ‘uid ezeazyyeas as WiaIxa Ayupne ymonpl qu ar 3 yomumopy exnaueu yuyens sojcioa yuzeo uyreee ‘uayoe aye uy reayeamouiad -q ‘nnowatdses soye> aye stuns jrdoa oy sjoenngze 2pa0sx0.9 jASA “9 ora aoe ‘qvoeadso1 noe sayy puswzaidvusosd na joeiiogsoscioes ‘roqTy uid ysray snjrguesa var9992 romain eusoe|d und aseozed fom ‘oyezau sojasboy due ae ying ‘oreo just “> od 4 soxgay ‘oudipeny 2 uns aureadsos wasp op tynwoupus ae sou aeuUas 2c remdsos so[fo9 worozyiqvauuad “9 stanpyea 2p wopiayd eaamancad q jor 8 9pfe9 “saneusoy req “2 oud 304 a5 20 aids ojancueyy yer ns axsiseu dnp rerpaw J0}synaseu-now soum “pyeounansgo owstrewnen ‘oymumeuroad 9eva starea general a cof temperatura, ee vor ft prezemtate med a. sarea general >. tse, dispnee exp ce. hiperpirexie, bradipnee, met 243.Cele mai Freevente pneumonii la copil sunt esofag lung. . glande salivare dezvoltate . 48 ji, reeventa respiratorie, pulsul, TA, frecvente disurie juritatea sistemului nerves al nou-nascutului se manifesta prin urmatoarele 250.Activitatea motorie prezinta acesta. Care sunt principale reflexe ale ‘a. re(lexul Mor 251.Care sunt eauzele scaderi area de urina si meconi «.stres la nastere si pierderi de caldura, 252,eterul fiziologie al nou-naseutului, prezent in proportie de 30 ~ 80% la nou-nascuti, ‘are urmatoarele etape: 1 deseuamarea fegumentara; by, eritrodermie preicterica si ieterul proprit-zis: . declinul ictervlui. 1253,.Care sunt eauzele jeterul logic? 254.Descuan pare sub mai mulle forme, Care sunt aeestea? ryseynared au yo 1a No waseUsNoU > !aseu-noU “4, no snoseu-nou “2 ynamqoutasd aysaunjap as win “99¢ ‘uy amoussu oiseu ‘9 atadnu ‘oummauqy ‘2uy saued 2 9c poo |e a1opoa ap round "Bure! 9p aye00Au eanaIse aanow! “> ‘Youur 9j2 nas eu) uy © eseomagjap cui) ‘Jauru w euDLedxa ap usdy) “OUD (spuneur ayesowp aseideye 2] ‘surarosciadiy mmjrueains eyo wroqeu ajarde] “2 unutopqe 121109 1s aare4p nps azednsuo9 2anpoad cu ‘vyeumeu ayeyunus royeuesns puuasueD 0 pt] 2p eauesistunpe umesedtiay gareinseur “> ‘aoude ap az 1908 wosnsdse Inynoseu-nou wargjozt *e fed nse ajaun eny aye0d {289 ap arouy wy vlaysaDe wasorsoso nies valepLas JOA ‘|mnade ‘Youu 15 jouw s0[oUj0 Busz—axd “ojounwS “9 ‘mnymnoseu-now mnuwios -q !eyetodro9 esmesacuy ‘ynsind “auzquods rardsax ajseosiui “aojeseoonur 4s s0[aqtotunga} eEI0I0a -e ‘attiwostun “yy soured oun vaseayipour aasosqo es js eoseound vs singe: vo suns 18998 Bf How B SseoIMONUE YAEIfONZ=p 18 1mISAL9 astzCRAAN UH juCUOML ‘9004 ‘exmureur zis 94 BUD!SyNSU “2 injaa|0 88 mnIMyNosEU-NoU e ejouUOULOY B24AD‘9¢z ‘aoemn9s Is mjmnoseu-noU sjeqauInSar anuEp (riderUO “9 wands 1s adv na jrupequo9 “q B19] 1S Joa Jaues anu IMiaeriog “e gerse9e wane sreod ozo 25 a¥fsay@ wianuia ewszoud aqcod jmingseu-nou ‘erola ap ajiz ¢ appuuid uyseeinghinale; je musculara. . culoare rosie, tesut subcutanat bine reprezent ‘. tesut subeutanat slab reprezental, piele translucida eu vascularizatic organe geni ‘nu depasese varful degetelor, fontanela anterioera si posterioara tarz su sunt rator al prematurului poat completa capilarizare alveol ima respirator, hipotomie musculara toracica; ©. hipertonie musculara toracica, osificare normala a toracelui. rin privinta aparatului digestiv? de supt sau diminuarea I imaturitate am 274.Alime lor care pot suge este id 2 b, alimentatia, diurezs . dezyoltarea muscu! 279,Care este intervalul de a. intre 3 ~ 6 lu primele 4 luni de viata; re 10 ~ 12 fai 280.La ce varsta isi dubleaza sugarul greutatea? ye de: 153138 sod vppoyied auto niudg ruc “sean mnjayusede [e arapan ap yaund wig 16 “teucyouny 1s eyoxzap IP “anquosqe 2p veuusoU meyerdns Mo sungns unsorU “2 ‘Notuvoor( wase}Ber w jos arv may “DyB104:09 4% eeuoddes anqrosqe ap areu wyyuxdns © axe aungns jnensayus “q Snpas volnsc aeyoedvo ‘tue z ap wastes vdnp weyjearuan [er SeWOS ‘sarap ajapeam asosecap 20 Bre gL “vaILL ojeong eRAeD ~w oqeuLn [nje} at ewuzaud as nyruesns je imveredy- 962 “TeHoazep qojs spjnasnu snuoy 1s a1uaWwedy 4 Byeaganion euRO]Oa “> st Ia ‘DaH)SHID OSB “4 PANUOD aUIg UNganD na BMBDIOD “ze SIU eluizard inuwns ye soso rworsts-6g7 a]asquiaut ts uatuopge acl resuazardas aurq sodipe 1nso1 no “ease 4 !rauong® |S souD\sod |s 1o.D}ue Decior “amolayur ys auwoltadns auguiaws ‘wey ad yearuedas sockpe imansoy -q ‘wowed no odes ur azew eyeseadns no “eye|gse9 “ey “Zox a}91d a {anymuens je eue;nagns sodipa youd a5 wing’ gg “ue/wo ¢t-01 > me / uw coe *Q fun yw -1 -B Ban] uy wasoysO49 aS9 auw Sy gz foo v aur ¢ 9p visiea edn 4 aque Z-1 an tua /3 9 e att ¢ 9p ensita odnp doo mun e ajeynaa uy waiaisaia oxo auBy'ggC funy ¢/3 00S “> unt /F osc “9 ‘euny /8 90S ina wists mo jydoo un aqmnaut ur aysou9 80 Ny ES anus ct anuy ws eunuopqe “9 ‘2198101 °4 wuo19 -e [pa ass anges ¢ateyseu oy [noo ove |! auva od narouruad axe an] ad uy 9 m9) |g sounjadywia gw am e-z ap esa» aber tops a9 2889 E82fa. dezvoliarea glandei mamare, dezvoltarea organelor genitsle interme si cresterea pilozitatiifaciale; 297.Care este varsta la care apare dentitia definitiva? c ‘sia pilozitatiiaxi a. ani; b, 7 anisi6 lun 4305.Ce clemente carncterizeaza perioada de sugar cuprinsa inte 1-3 luni din punete de Wan vedere psibomotoc? 1, ca mijloe de comunicare, zambetwl; bi. pozitia sezand si ‘a c. sustinerea prin forte proprii a gatului sia eapului 298.Ce particularitati prezinta copilul in varsta de 1-3 ani? ‘a. greutatea corporala este de 4 ori mai mare ea la nast aprospe dubla; isformari. Care sunt ye 3+6 Juni se observa 306.In perioada de sugar cuprinsa , reste dimensiunea bi acestea? a. se joaca, in prezenta strainilor; 299, Cand apare pilozitatea axilara si pubiana Ia baieti? i. apare fea, raul cu pola, «. prinderea obiectelor si duceres acestora la gura, sugerea degetul picior, silabisirea. 307.Sugarul de 6-12 luni se recunoaste dupa urmatoarele caracterist ‘a. st in sezut, raspunde la jocuri sociale, se studiaza bb. face diferentiere clara a sentimentelot, schimba obi ineepe sa-si dezvollelimbajul; cc. gingureste, zambeste, apuce obiectele cu doua degete. le dins-o mana in alla, c. 18-20.ni 309, De la 9 lani Ia 1 an sugarul poate face urmatoarele fucruri? 302. imes ‘a, merge de-a busilea si incearca sa se ridiee in picioare; sformari sufera organist aceasta pozitie jucandu-se. rentiaza obiectele si la pe care le mut urea 0 scara, ade 11-14 ani? par in dezvoltarea fetelor in perst ese ap tapuos wars avs 2 ‘snesiqq2 upipua easndraa no jmigeueD “4 aqe#ou weld tuo’ no [mana “a uns a[eang fozopipur ajszne'ste {© ns Jojamiay 1s s0j2uvo: JOMBUIS [ojoaru e] ueLOULDY “> ‘ajeany foseoontu 222 4 ‘Jeong foszoonu 9[e anuai0pt ‘esvoroigis atizodap “a ‘storduys 2faseo yeu JA89 # AUNHIDAJE O 2189 BJBING FZOPIPUED' TE laud mez}=0199 ynymnasou-nou 2 2]2909 1 ‘rmpnjouad “9 anos ze wy ayeoadseu aINgaN !MIPUDD a1ZE ;221S0UUe EpOIaU “> ppoiau “4, ud wv IP 2p aporows ave'OCE “ourayd dios 84 (Bz 9 tz doo 8/8 ¢ -q [09 84 3 gf 8 ‘omesanou quns 4 aponya e361 eempoosaad iru ‘ou 1 di00 84 8-1-2 est 572 dios By 85-4 {12 oo 35,9 s'¢ ore y amd sens nun pe opty 9p UesoooN'S TE ww j dios By 4g -9 s1z dios 8y /8 2 °q iz dao 84/8 ¢ -@ 1.9.99 pisses ed “ynmnBas aJoxou os H2OTRD aH 9c LIE “72 /d00 34 89-5 9 1 dioo By 8 p—¢ -q ry doo yee gto gfeamen yaw sens mun ye autjoud ap naesoaaU a8 are’ OTE dao 3/129 00 1-06 “lino 34/89 08-04 10084 /189 07-001 89 aD OC] “Cg ve pdsoa 35 189 00 “2 ‘reua eo ame OCTET w pltoo By J ye9 902 “2 tioa #1 / 12 001-06 '@ Khoo 84/189 071-001 [maisouy up seins mun yo ouope9 jaUBSADON-TLE “2 duo0 8/189 001-06 > sz aloo 4/89 00C-0c1 “9 ‘ion 34 (2901-001 © {sunt ¢ 2p yun ey su0j29 ap mansosau ao ase | LE sandius vjeds as ‘anduys eoraquyy as “9fae parte: , pemfigusul congenital 327.Tratamentul rahitismului este: 1. profilactic ~ administrare corecta de vitemina D_anten postnatal; I si_continuata 328.Tratamentul encefalitei acute consta in: jgurarea functiilor vitale, perfuzie venoasa, tratament etiologic; », tratament chirurgical c. combaterea colapsului si a convulsiilor, regim alimentar bine condus si recuperarea sechelelor motori 329,Semnele infectiei urinare sunt: ‘a. diureza normala, hiperfagie, areata; b, febra, frison, inapetenta, varsaturi c. diaree, scadere ponderala, conv le, enurezis nocturn. 330.Profilaxia sifilisului congenit fa, teste serologice ale maine b. tratament adecvat al sifilisul . tratament 331.In stomatita ulcer pot aparea: 4332, Semnele ce insoiese simptomele majore in BDA sunt: tunelor. 180 b. ampicilina; , cloramfenicol. standard se refera la derilar de apa si electrolitis lor fiziologice; corporale specifice varstei. b, acoperirea ne . asigurarea greu 335,Simptomele hepatitei cronice constau in: 1, asienie si indispozitie fizica; b, dureri moderate in epigastru c. greturi si inapetenta 336. In giardioza se pot intalni: ‘a. dureri abdominale difuze, recurente: b. nervazilate; . prurit anal 337.Complicatile in cadrul ascaridiazei pot fi: ‘8 patrunderea unui ascarid in canalul coed! b. formarea in lumenul intestinala; ©, encefalita acuta exiremitatile recis cedeme palpebrale, eee loza, modificarea carac istica de hemograma este: sesans aoqueus ajinedoredoy wip sopreday yauroa ope aoquyo aqEESAHURWY'OSE ayziysuenoutadiesxa' *o40E-¥40Z) euowedny wz0: supe as souussa1 Sod ‘sxau0un “9 lojpoqw Js ezeLpLUL“q 1901 ‘apatum apuouuny “0 ‘qu yrEsojsumUN a[aanoyouN sede war 9 2 aanpuca ney wed eH ‘pynpe wf yew azede -q muexD & uInJon =p veaueW UI BISLOD “E someeoouprHy Se *nusyueis epzuaindos ayesFouo “9 ‘emquo] snound “4 ‘top smjnpanyyruawexa *e ‘}s2 wututisenuy saunysuayadiy a: eyoeuodu ane@nsaau Cros “zyemowevodios arewepe ap vareyoedea ezenuanyu nu 9 jedvorpuey aaymid iwiaaje inydoo vzvomas -q ‘ayenjoajoqut rexuouaojied easapeas uid wieztisioesua 92 eoqutsd rasarzueur ore i | | ) za. 2994 vaiarequien “q A Jo|qouny varezO}uoK e jojenyejaoua UDUMELY LEE “Toypow 2s nu genus vames“9 1949 — o1para “Haoyenndsox ‘ooysd (zeang| yeucina 1S LOY ape wHa|ypoUt 10] >1[29U9 2ye auniUoD afautwag’9pE 2aquo[> — oatuoy ysyruwos wen 3p eULIO} wo ne muvoas sfolu 2ys384 of apsinawoy’ ze ‘ues ut pizemed ap aquowiiay nes eno “9 ‘umvos ut nizesed ap a1uowiiey nes eno “q ‘yeuzponp jnoes wi nzesed 2p aqouiseys nes tno “e eine a ofojouzeseoudon jnusuess eT [pe¢. sindrom hemoragic. 358.Ce examinari paraelinice se recomanda in coma uremica? ‘a. ASTRUP, FO, HLG. b 359.intratamentul comei uremice se recomanda : 2. tratament de urgenta al insuficientei renale; locul de electic in vederea efectuasii IDR —ului = fata anterioara antebratului stang 1/3 mijlocie; trohanter «, strict subcutanat. 362.Care sunt medicamentele cu putere bacteriana folosite in tr sanguin 367, 368.In convulsi glucagon baglucora 33% caminosteril 3 \zerhaus eare secreta insulin 372.Care es din insulele 168‘aqsoreuumn wproye a1q2y ut Pon.eworduas enmaIpayN'esE -wreuoyfSuv¥ syedouspe's saputsdna ayzod auosSutuay orTuryo nae uawopge’> sn eysuwoUrg, ‘2aquiapida (oypnoued vamnesuy ednp exede vs rod yeay dwoa acy ¢ge “wages ayansg Spey? + aj jngidoa eatsinatiog vasm Wy TSE “pypujureyuoa yus2au r2a1qo°9 ‘95m uid arezindya iworeaidses eseoindedoroqur's ‘aoufiny exejnaeworseurg SeO|NDIZaNE 2eypoyzea my arede andeua ap da acypge aie 12 ‘az sq ‘ue gi ~ 7 :josqnu us anegnouy ap wypaw aso aK.) 67¢ doy wae 2isod-axoiue ond aeutenosopa yp asopea ama na Nouns mos ay 3¢—¢ ‘oreo ‘ejoafna uy azede nay faved 2p a1s9 vjoo! 2p uprouag Ze do] [219p109 jnj}o9qo003'2 ay ~ H9q aon01daNIg'g ‘stjwunsoya eyqueepe F[¥0q 0 aise ouNeHEag'p Lg :9p asnposd wsvoriog moc asata Moc~ arg ore Wzaqo vaseseyoap ur Byeapl vavesnai® w wLIodes jnfeyuaooxd ays9 918 “¢/.¢ saycooxacilina, 389. hepatta acuta virala perioada prodramala (preicterica) este cuprinsa 3-7 zile; bS-8 10-14 zile '390,Debutul in tetanos apare bruse eu ahipertermie; barimus (con! larea maseterilor); je ale insutinei? ele trohanter; nteroexteme sile membrelor superioare; \erioara a coupselor. se face prin: resi i b. controlul Funct c. se intoarce accid c. brahieardie, accidentatului cu t face? in povitie Trendelenbury: 108 >. asezarea pe targa in decubit lateral; ima problema este lor cu rise vital imediat; c, in cateva minute, de urgenta aplicate in traumatismele de bazin? 399,Care sunt mast bb. combaterea starii de soc; cc. ransportul de urgenta pe o patura moale Ia spital. fracturi deschise: cu antibiotice: 400. Prinual ja ‘a. pudtarea plas b, inspectarea plagii pentru a co ¢. toaleta fizica si chimica 2 pla ata daca exist impuritati 401 Primele simptome in fracture inchise sunt ddurerea; >. hemoragiile: leformarea regiunti. b, varsaturi si cefalee intense: . afazie. sia pulsului; iminares. pei, prinsu ednp oyr2 a.SUstd Wy “gt ‘40 Z ap peasant of sour g > ‘a1o pap [oat | asoui 9 °q ‘uo € ap onsen oy asoun J "a sant 1S |BIEIOL “STE + azaiseu ednp ato ¢ 2 ‘aueisou ednp 920 9-§ “9 ‘apyseu ndap tao 1-2 | 208) 28 injrunaseu-nou easETUDUNITY “Lp ensogye nxyse) oped Ze 1 980qas0np 35 asaNXYSe ap 9PLA TED FI apanaid seiidy Buoyos'¢tp sop niqnaap “9 ‘Suni jose] tryido vojno as a1zo wl enrzod 2989 2409 “ZI i | i out or un pon uowejozt a ‘sonoayumnue Jor" agnjramase now mndioo majescns ad ap asooses wwwiss ap [MENS 920 10199 “EL oaseo1d nes uP 9p ve ap eumjos ezwayedsos lanpeord Hucwredas 2-1 96 Hupwerdss Z-1 941 wi8se ap wean -e <4qeapoun{ueo jnoes 1 eynsuy aynod 28 29 “2oI0090U08 Fonu]eyo wastuoaaid nsyuag “Gob uap 9 WWE ~ 7-4 Hwog-] 2 areoquo {mjnvopros & srurge8y ead 290) 25 snymynosed-nou |nuOpAP ap arouNUOD Ae] “SOP suey ue € -q ue 92 {uae 2p atonau ne nu istdo> wissen 99 ef Eug “LOF Dec SHavins 2p afaurojes wip euundo rangesodway-99 tudoo 9p ey jouossod inn420, Reasezares now ~ nascutul decubit lateral sta bin deeubit lateral stang, iar peste [5-20 minute se va intoarce in decubit lateral drept; cin decubit lateral drep, far peste 15 20 minute se va intoarce in decubie lateral stang. pat dupa alaptare se face jffearea alimentatici, la un copil eutrofic, se face: ‘a. incepand din tuna a 4-a ; b. incepand din luna a 6-0; ¢. incepand din tuna a 3 ecesita masuri speciale de ingrijie; b.cu grevtatea sub 2500g ea sub 47cm; e. sub varsia sarcini de 7 luni 423, Respirata prematurului este: 1. accelerata: b. superficials si neregulata; «lent. 424.Salonul de pr a2sc 26! 425, Acrul din saloanele de prematuri se va dezinfecta cu raze ultrav 1.3 ofi pe zi cate 1520 minute, bd ori pe zi cate 15-20 minute; €.6 ori pe zi cate 426, Necesitatea de a. 100 ide pe kilocorp in 24 ore este 200 mi; ©, 150ml aan streaza premavurului alimentatia? a. 12 ore: b. 24 ore; c.3-4 ore, 428. Alimentatia, prematurului, cu sonda se face la interval de ‘a. 3ori pe zi: b.4 ori pe zi; ©. Sori pezi 429, Medicamentele solide, la sugar, se administreaza: ‘a sub forma lichida (pullerea se dizolva intr-un lichid ealdut), bb. se administreaza cu lingurita; «cu biberonul 430, Medicamentele care au gust si miras neplacut se pot administra amestecate cu 8. pus b. lapie sau sirop de fructe ; cmiere, dulceata, ciocolata, 431. Pana histrenza pilule si drajeuti intregi ? 452, Culoarea bine aleasa a peretilor exercit: ozitive asupra psihicului sugaruli pozitive asupra psihicului copill c.nu exercita nici oreactie. 433.Pentru.aparitia unui proces epidemie sunt indispensabile urmat cu exceptia ', produse prin cate se c. calea de transmisie. 434, Contactarea unei bol infectioase se face prin urmatoarele cai: ‘a prin contact cu omul saw produsele salea uerejsop. ane istueBo ejuatsizau 95249 2189 aTAMSEYY “Lp 1uo> 2p aporout wc “9 woroeg aporsur utd “q jouaioeq spore wid -e j2 ’zeajonea 9s apoyouL 29 ULLY “Oph ‘sjesuoysojouRi0 “> ‘ajaunrand jayeinso|s0ur810 -e uy 2farwoWwUN ANUP 2303 “pp {9/etuque najuod |S ve9 wo naquad ree 991301 Uns ap} {uepunoas oxSojonuapide 10198) “2 ‘aistusuen ap eopea “q nayu ap wsINS ap Bie aonoc} youd tunseww yuns varnzuBuep Is LysesUZap ‘ees ‘saneday unsnuta ‘anyoway g 9090003 ou sueyan ‘oyoofn £=p uoreund merapsiog (09 9[oun wnp eW2ds/eANOD HL HACUIOR “ZH oe ooUsOANsdns 905 Ul 9M unsout “9 ‘pjesads a1 8 anxojoud = "9p eanseut 0 2182 eoiFojarwapida erayouy “| pp uoupa8s “9 ‘soq0p ‘yxdaox9 MIRON WeuBuLod pou! UI UNSC ZOU waion] UY RISUOD B/RIDUSS LIELIONg “OPE “yo|noe}uo9 & eorEojounuy omms “> ‘anpoxd 298 (ede na voseuorzasosde oy ura ‘eanwonna Hens 2oun |n2e9 Ul "ge oy ‘HoraeoTeuuN ap ao0x3U axe aeosEJsop 25 vs o1Foorwaprds saooud un vo rsWwOg “Lep ‘aque “2 !eavuqog euwosied no amp yoeIU0D “ “3 ¢,@aveoUt op euweaz, 89 auaTiowo aofarelp “q ‘essoonu‘osvode 93131049 “2 suns eproyn IPE ‘oa|ayao “uoy ams “OL SF 9P MILA) OWS wBIE| og Dt Bip a1sjusunn ap xo|R9 > 2 aajuaaaid 9p -wonedasoayson aus “areuprysop ‘tnyussea “> + asvod auras 1s wigayj no “year 20d eiyjrtuoyjod 2p tanze9 eojeo oItarsIx9 2 ‘tweuiaaea f20 2 unsnayaosoiua aye no azostaoanau ap walsonposd “q jlaujorwoyjod v azeyuisuen op ewaaoay feu va9 vo[v9 a189 EPL ‘ypeandas o] oud oBieur aqwod 90 enoegauany od 15 n3q3j we “aoeou 199 v| pumuiondes “9 :9p upootiad o ad aa 98 smpdaaNa na “2jomoyeuuan yuns oyeayper aj9opoIqHIR aalsjnaKoD fosn OWEN UT ZL p ssnuiag t|}2}2ps0g |nj!aeqoa09 “> $y dnuf ap on Ajouray e1eq inaoa0%dans “a ssruya um -2 ‘aise antsinauod rasm je uoBo1ed [mwISBY" [Lf “snuusin ep ayeod “2 nareig fod Is fey zor t 2p upzouiad o ad aay 2s wjaoUeA 2p s0jpazILOD eareuNURND “gy jod vseouriunud ‘ny SvisigeI afateoreULIN au Pf ea eine 991 epidemiologic datorit introducerii. chimioterapi a, are rezi b, prezinta pat «. este aspandi 483.Incubatia a. 7-14-21 ziles b, 24-36-48 ore: 6. 47 ile 485.Dieta in dizenterie consta in: hidro-zaharat-lacto-fainos; hidrie: welemea, orez, carne. enteria bacilara: 488.Enterobacteriile a. sunt repede b, se eantoneaza «. produe com 489.Hepatitele sunt boli cu declarare nominela si internare obligatarie in spital dato ‘a. evolutiel epidemice 2 hepatitelor de grup, cu morbiditate de 300-400/100000; ’. sunt peste 200 de miloane de purtatori de VHB jn lume; ¢, introducerea vaccinaritscade riscultransmiteri prin transfuzi 490,Hepatita cu virus B se transmite pe urmatoarele cai, cu exceptia: ». miesorarea in volum a fi c, splenamegalia. 493, Hepatta cron a. hepat bb. hepa c. hepatita fulminant. dupa:ve >a qe ae “4 qe 79 207 ars. 278 aris ‘ajnauoa 1 68 age vue 29E ase ae wee ace vierhe 295. a 296. 26 278 298. ab 300. be et 4B.ap 424. be 4225.4 226. 05299 JEW ‘suowerD sy feu} eon sues op ojedooe te uns epLELOA Zz radion eauGury Indico eauBury up gy . 99 8188 ininjrosgu-nou e apaut ‘swes8 ooo-o0se “9 fowes6 oose-ooge “a uso esIeBaI -q juouuoy eeioes © innibep 6 midng “9, fadeu gap “9 ‘guuaynenu glen op e-p e eun| up -e alee re wade muewow wnpioxgunoy eneedueL) = ‘puuoinesa glen ep ey @ Bun, adatp injoouquen {4040 jnjcaunuan puyooo 'daup ye wna gdp wieziea1 91se I Wo eusA uud pus ‘luersqr's no aedoqu 1S yeuadiKo ajee ininey ojoSues out ‘newey 90 ynzgos sewiny une ..8U}zaid jnjnoseu-nou aieisou ey «2 Up P90 no peBe “> ‘wiojeus ojaSups ul eoep eInosen IEW -q ‘wisjew aj6ues Imuswow up -q | ued eveibeu elope 2 Hondo eeu "plewuou easo}tem ep eie6d) ‘ueBns nnued eoyiseds ajecipaw usb ap wejss un ed (8 oxBojan9 820010 un od ‘joa ap stio6a}20 0 ad '2]ueGH0 woys|s Un od pjemuon qse e1eo clus” -2 ‘Soundia 1 Soreues ZONE} eS e11gedeD aIGoy ‘ay 88 pinfe aie pow un-a) 99 'EUBIGI op ‘o1Bojory 9 J0}109 InjmueUHEye: |S yninoNSoUBP "fueKoM gleiSeSuCD ‘euIEW e 1 0 BHUUOD ego emnoyeg 3ULLOW9O # VALWLIVIOa¢dsb, acumularea de grasime bruna sub &. Tneslecerea osuli frontal gi occipital la trecerea prin era pehigentals. 27. Lanugo este: "2. o secroje suorala a glandelor sudoripare; arie hiperpigmentalé cunascuta gi sub numele de pata mongoloida: lh lt arte i przont tun nou nae pe fn, pe spate pe ume ‘a. 0 arle hperpigmentats cunoscuté sl sub numele de pat mongoloida; le datorta compresiunil pe fafa gin special la nivel tegumentelor nasulul; jgied alb-gélbuie produsé de glandele sebacee ale fatulu si cals ale . mebrana fbroasa care acoperd fontanslele. 32.1 primele ore cupa ca corconul ombiical a fost sectionat: ‘a. arferele ombilcele se retracieaz, vena ombilicaié ramanand deschisa pana la 5-6 35, Bontul ombiical: a, ore vaseularizalie propre, nu se mumificd, apare un sant circular de eliminare gi se mumiiea, apare un san| crcular de 3-10 zie; se mumifica gi apoi cade Th primela 24 ore, timpultoaktel zinice: intre plage ombilicala gi apa de la plage embilcala g| ep de la robinet 37, Toracele nou-nascutull este: crizontala, nu este splatizat antero-posterior, izontale, aplatizat antero-posterior; at anilero-posterior. 38. i timpul viet intrauterine: ‘a. plamanil sunt functional, alveolele sunt parjal colzbate, plamani sunt ump cu oxigen; b. pimanii nu sunt functional, alveolele sunt partial colebsto, plamanii sunt umplutt sunt paral colabate, plémani sunt umpluti cu ‘52 creeaz o depresie care permite patrundarea ie respi \du-se asta: °° ‘a. o inopitalie profundé Lrmata de expirale 51 un ipa puternic; jie profunda urmat de e. expiralie profunda apoio inspirate gi un 40, Surfactaniul este: © lucidicd produsé de pneumoctia eliberata In vasele sanguine ca alveolare; ic produsé de epilelul vascular eliberata in calle respirator ca b. toracic; c._abdominal smal jos este corect’: imanilor este mal redusa, pulmonare esta mai redusé: ‘a. dows pope care functions: bb. pompe care functioneaz@ i 48, Canalole vascul a. vasele ombil 'b._vasele ombiicale, vasele pulmonare, canalularteral, foremen ovale;9 !PZ€9IEISU! 28 dns ap nxaYORS “EQ sojalueyé nes Jojeuujed jnjomu e| unsaid foun eoreoyde “3 ‘eonayod stale eyfeigeojeueunbex ceefune “g We ep eoveopu teonde ap ynxeyeu! “eg ‘ueln}O) inxeyor “9 jejaBep eaieisey -q no ydns 9p jnxoyos 1g :21@de efeulpreo sojaound injnxoyer CeveaytaN 27 "18 wnoseu-nou @ ajax 1nd auligo 95 (sii nd pugieg nes ‘9 MUG gouson 96 O1044 prxoyoH g9 jonzep Jerdwoow eseoniou siqy pubne “gieyorzen wuerounsuy Ise eledieseo elleoas “e 29 MOSQUOU BY "29 ‘mInsnweje}od|y esseuopi009 puguwopeld eoHiseoqns dh ap "> ]s@ UeUN sonst nWIDISS o1a}bOU E49 rou Suge gsodooe nu yeu 2) eg Rznea Ydayp ene ay20d 701 vy rmnOsBU-NOU J6}09% ‘eoWorrzy ateyuinew) ap pesb un are -q ‘oiBojo1zy snows “eB 5 9180 IMBOy exe}8eU eT "95 «5 189109 @p a]s@ inrmnosgu-nou meaty 23 ‘mune ueqes “2 ‘zien ueqies “4 ‘opren-rubeu 8 og 28/80)n9 ove puucoeyy 9g yoo meq “2 ‘isaGp am uy '¢¢ 99 slusiopp wns nu -2 810 108n8 8 e169 yg snuejeioey ut seniou pus oud aieo wou oe un 2 "yoqaieo ui onsou junueo ee avea xa pe ung “ang u soneu uso axe eo xoyol oe un. “e 980 ridng eg “Mhinuopaue ens26p wy urvelu e129 Jojo0 eidaoxe no sojeuurzue SEyewuoleus > 26 equ aveo ejaWIZUB UN “q =p e7eazumew 2s gaNsObip eopeunoY “og \depe giurnasucn aise “9 ueIle}0e9 ei}peIouw o ewurza yuabu09 axedoipieo o Bu [2Uzo eatereng0 “oy elujnd ajesen ‘eo}Suelq aiasen °ob. 23%; 8. 20°C, 75, Crizele da adaplare ale nou-nscutuiui sunt: ’° a, scaderaa Tiziologica In greutate, eitamulalergie, ctiza hormon: jongcocied,icterulfiziologie, ecaderea fizologicd In greutate, piodermite, grevtate, ‘oliculta, calide-rect, jma seu cu degatul ‘50 ofeciueaza pentru slimularea respiatieisunt:: ja eu presiune pazllva cu balon si c. Ventlalie cy presiune pozitiva palma. 78, Ventiatia cu presiune pozliva cu balon si masca se instituie pentru a se asigure © ta daca: ru respi Inca rea spatelui cu janja cardieca este mal mica de 100 scvenja cardiac este msi mare de 100 piratorle este de 40-60 ‘se face 0 evaluare a st rai pe minut generale 8 nou- 02 42 ce in functie de 5 semne: = flexul Moro, temperatures le de sectionare se face cu als ster: * eosupra insertioi abdorninale, apoi cu 0 foarfec& (om deesupra igatri etiei abdorinela, apol cu 0 foarfac ster se ‘cordonul la 2 cm deasupra lig ‘ar la 2 cm, dupa ce cu 0 foarfecd stetié se tale cordonul la 4 cm deasupra inserjel abdominale. farea cordonulul omblical, bontul se badijones2a ou c.apa oxigenatd. 67, Toalela lovalé a bontulul ombilcal se face: 7 89, Pentru profliaxia oftelmisi gonococice se instleaza: 1 Tndepariarea secrailor de pe pleoape cu ajutorul unor ‘cu ser fzilogic; fe indepatarea secrelilor de pe plevape CU ajutorul unor ul unor atu, dupa transferul din sale de nastere se face: ‘capul mai sus fala de pozlia orizontalé; Siang, spoi dept, cu capul mai jos falé de pozitiaOP a JeU 2389 yds Op ymID}S “q IP 9 SoAUOID YOK YONZAP NW!“ UNS Feanjeu jEWSUINe MUEGNS aye HEYDUES', py wleuGinbas ‘e726 ‘nae op jens eze dey unos tew un g-p ojowud uy sens oronsu exe o1e9 9p anyAnU ajawuewe|a e120) ul eu UMS WiBVEU ‘w}eu aid9) no Asn, 2183 -q Snjnaipeu ways08 @} euEC INMINOSeU-NOU 8 aleIeUES 1800 9} oO ad unseyyz04 2p MIS © sie1oUB}ep 9p zed" PIeaIpaW EUEISISe ‘pepe 7 soy 2980 snnoypaw @ (elueBin op) eouelunue undus axe9 18 veuuoy e| nasgu-noU nun e”BieIeUeS ep WEIS & es so, {9159 nyparpouse (gue 18 uoune} | ynosgu-nou inun 2p) eavelunue und ose9 ey 2188 18P =P esuUlos UD InUT’ZOL 1S uouuey e| osguenou nun e'BheyeUES so 188 mnojpae( 18 vou, e oseu-nou nun a ByeyeuRs ap Mss @ 2h ‘jeuoye sounjsuejodiy q ‘yoo mpénut e| sigue esd 2 19, 2380 inynoppew e (giuetin ap) ealelunue und e160 WNOSBU-NOW nun @ STEIBURS @p IJeIS € BYeLONOIED Bp ajaULeS Lip Fur DOL sg 8189 nyporpaut e (eluaBua ep) eerejunue undus o1eo 1S ew ef ynosgu-nou inun e Syereues ep iets ‘sjeunoue aueiuods ro “injnuocew ease uUaS -q ‘nuzod ysuigeg rues -e 18m 2p) Baselunue uncut exe> JONOI9p 9p sjouWeS UP Inun ag 5e!3188 n}MOIp|UW & 18 ueuuo} e| ynosgu-nou ynun @ Sieyeues ap mieis ea ‘ese0onu-caueyn> nBei0.9y ap‘ 16 vou ‘StesoueieD ep sjauweS UP nuR “25 TIBUOWOY eZuD “> = 2189 rinoypous & #8 uouuer e1 maseu-nou nun e‘SieguEe ep els © elesoNeIap EP BIELLIOS Up RUN 96 sof ussns ap “9 !euiayx@ ea0 aids ewe einsjwiog & op -q ‘Purayy Woo aids euoys esnsiwes e| ape 1998; 88 169)012) 28 u a}ZaWN auEOduE} no MMINASEU-NOU OI4O0 BerBBINIS gg ‘ejeivo8 ejeuetio 16 gioisa) eaunyGas‘ojojeds feOua|UI ojeiquiew ‘s1eouadns ejeaquaw “imdad ‘ofeive6 ejouR6s0 98 euaise eaunBe) ‘oiear ely oq 166 ‘nde: je1U98 2joueBL0 ete1S2) eauni6a) ‘2jajeds ‘oe ‘ereousjul ajaquieuL “eiBoyodns joiqweul nidad -e ‘ep edyt6 zed uo grap ap °3 ‘Jona sIs= U0 aIg0 op -q 2a 820024 Iu ‘sune28 "goeypi80 eluonaey, jendsou'sind -e P6010 inowexed wojewun gar atjensasqo ap eo) osu rinmnasRU-noU a SIA anfouny ezeaYBoneldns gIeOIDOU eEISY "LG “yewozu0 eilzod =p in; ans yew deo no ‘Bugis iode “Wdaup Jes} ygroep Sijvod Uy “a1. durerea persistenta la nivelul mameloanelor poate fi produsi de 0 infectie eu cancida; b. cuplul memé-sugar fansmite reciproc infacja cu candida, (margarllrer) treble e8 So adreseze co le de mal jos nu sunt corecte: maturul este aou-nasculul cu varsta gestationala mei mic# de 37 séptamani, ‘greutales la nastere mal jor care alapteaza sunt: 6. prematurul do gradul | are greutatea la naslere cuprins® intre 2000-150% o, ', mama care alapteaza are mai pufine hemoreai, 425 Prematurul de gradul Il are greutatea la nastere cuprnsa inte: ». alapiaroa nu proiejeaz mama fata de 0 noua sarcina; © riscul pentru cancer fe redus la ferela care a alapiat 115.Aliplarea este contraindicata icanceroase, 128. smaturul prezinthipertonie muscular’ ie 6e mai os nu sunt corecte: "* ©, postura corpull §| scviatea motorie 8 sugarulul nu vatlez8 tn functie de varsta ‘8, cu cat perioada de slacare a laptelul matern este msi mare cu atétleptole isi piorde ‘continutu nutri gimunciogh recipiente sterla nu se poate pastra, in concift foarte peratura camer 6-8 ore; le storie se poate past igenice la temperatura cs «, laptele muls §colactat In recipiente rou nésclul supe sficent n cz '. forma defectuoasa 2 mameidanelor constivi «. Tn caz de malformati ale gurilcopiluui se renunt la 420.Semne care arata ca nou-nascutul ny suge suficion ‘rogtere ponderala sun 750 ‘sceune dese in cantitate mic Uunghilor nu depageste variul etl te mica. ». suturle capului prematurulu sunt deschise, palpable; «. bregma la premature de plans al sugaruli bi. fa prematuri de sex moscul, lestoull cunt su situa in sero, sau sunt Nota ‘canalulinghinalsq, OC! 05 Bs yooueWooe ayse ore Terdepe jexd oy0e up eseui no wore aide] no so;saW Bares ‘ede ye no zeveiduloo wajeur ace] ro eo reyueu -UB}BUY Injajde|e GIo|duso9 ore Ne Up sleaze 9 equzeide: goon ap ojade] up eepan(6 “2 18 vi-6 Bluizerda: veun adel up ajuda uns Sof aul op onlewye up aieg'sp4 ‘6 g0Q7 9p stew feu no imjnoseu nou <> 1808 op ejsiEn no imjnoseu nou “q 3800 p EISIPA ‘puyeynesiut aveySe10 ap inpueyes “q ‘ginjewaud eorojseu 2 x, 29P }ewazextas pylpow © eusonpasd “Bp WSUEDOHV'E B once 9p arew 8 OF-BE 2p elevojeIsa0 wysupA no OseU-noN “> areiseu o] 9 anyewraud imjnoaguenou “4 '8 092 ep eo teu esoiSeu e| esieinoud 6 1ugUIIdes Qj-ap ap eleuoKeIseB eissen nD no ais8 amfewsip | sjeuorfouny-oyow Ew e1o}éeu o} earginoi6 1 ‘8 oosz op ea ou vewsZ) won few e990 sIs2 also epOUED exepe ©] ezesdied as nmumewald insind °q ‘enayseace so8n few e99 atse e122 eueipe BIOL ©) 2z20ded as snjainjewioud sind “2 gg),S70002 uns ns Hews sieeoqeuLN Up aiesecE ‘lejnosnw ojoyedy exe junjeldeud ‘uews0} 0 alse elnyBap ro o1euopi000 16 gels oj30 Jep ‘ellesa8 ep juewerdes 92-12 &} alede Tans 8p inxepar -q 2] inynoseusnou ap gle) 1a ide} aigewuud 1 Ye09p SURI ‘dns ap xayau BIsxe nu iuWIEIdES Fo e208 S1ase0}guLN Up areorgey, ody 8 eleeLe etinisuejod} e} gupuay gUrzaxd jumeword “9 uezo.d ‘eid ns imeweid e| soresdse! meade se eiuepHoque cieiede op ojousnou “2 ‘pajeu edeoide sjueuin6s) no ‘yew uns uyosew xes op wumeWaLd e BeIOIDS ojouINg “9re grevtatea reaia si greutalee ideala a re greutates Waal 2 varstoi gi greutates real «¢. indicale nutritional reprezinta reportul dnre greutatea reald si greutatea ideolé & tall 4187.Care din afmafile de ma jos sunt corecte: a. indicele nulviional reprezinta raportul dintre greutates reala gi groutates ideala a | decal indicele ponderal; ire grauiatea reala si greutates ideals @ groutalea ideale @ varstel, >. indicele ponderel reprezinta raportul dintre greutates ideald e varstel si greutetea este un indie ma del dees indleslenetrional. . numérul de scaunelzi de perioada 0-4 lu 4 ipleaza groutatea, ‘mal jos sunt corecte: " 00 1 se estimeazs ci In condi de sanatate, imele 3-4 lu sugarul creste cd 18-90 scare sugar are propria jos sunt corecte: b, se astimesz cd in candi de sanatat €, erasteres ponderald se utmareste cel mai corect prin cant una, 4169,Care din afrmatile de mal jos nu sunt corecte: ‘a, crasteree ponderala variaza in functie de varie Individuals; to 1 an fe staren de sanatate; cragterea pondarala se eccelereaz’ dupa varsta de un an; ©. cresteres ponderala se urmareste cel mai corect prin entre s8ptamanalin prime fie forma s11n acstesi timp elestca jepens adipos subcutanat care trebuie f fe ferma si elastic’: au arllicias; rfie nu se poate aprecia cinic prin ‘siplimanal Tn prima lun 204{8 o0sz ‘auORsip *q sene18 so\Sojojed uels ajosecjeuun ul ojfax0 ajgod yeuopge Ue LB) Wo pe a}euIxo.de wry E ap e\SueR ei eeOSeU! 9 ‘soiGoiojed Leys oun eeseisidep uy So}) ap y efeod -q ‘0 06-62 sy TeUOU POU! U] 'a}Seu e| BiBOseU JEWELS 0820) inoMLOG- SEL "wo BE-9e “> wo LE-08 “a ‘wo Sere 398400 Juns MU Sof eu ep ailauuaye up are9'Eg} JB4En ap etfouny uy ezeuen Bresms 2 2 euiud ul eupwerdes esugueo Und 29100 us fo0 sySaupuuN es ereiepod eaysa.9 “q " avo @ Poy BaveL|s\Bo1ul glulzeide, ejes2ouod eaura “B yeuorinyasuoo ind {euuoopue yea Joun eevelsidap Uy elueLodus exew are rues coxeinseus -q ‘eyeanjeys joqino 2 aseuie 0 |§ sonpaid-ojeod e8 exeiB oan to, [9108309 jun sof eur ap ‘gunjruo y 21g 24 aay J2R8® 000) 95 eu6uny uy eavoySevo We | ep "eunyuso y aga 2+ JefiS® 208) 85 ewiGuny uy easoiGo:0 UP | ap ejeupn e} “srenpiN ‘pose 6 puso} ou gs engan azee ynnuo8im'B.C.G. se aplca pentru prevenirea: ** «. dite 202.\sratoarele afirmati sunt corecte ou exceplia: '2, vaccinarea 8.C.G. se face cu vaccin viu atenuat (Calmette-Guerin) avénd drept ssursé bactlul Koch de tip bovin; b. veccinarea B.C.C. se face cu vaccin vu atenuat (Calmette-Guerin) avand drept ‘sur3@ baciul Koch de tip uman; «. vaccinarea B.C.G. se face cu vaccin vu alenuat (Calmette-Guerin) avénd drept mati sunt corecte cu excep} B.C.C. contine 20 doze vaccinale;, sunt corecte cu excepiia: 'a fiola de vaccin B.C.. ge dilueazé cu 2 mi diuant din alla fola cu soluje impede ant din alla fold cu soluie oz pa 728 cu 2 ml diuant din allé fol8 cu so limpede 208.Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: ’, fiola de vactin B.C.G. se dilueaza cu 2 mi diluant din alta fiolS cu soluie galben-pal, bi. vaccinul B.C G se administreaza iniradermic;, ©, fiola de vaccin B.C.G. se olor 207.Care din urmatoarele 2. vaccinul 8... se act ». vaccinul 8 G.G se ad ©. vaccinul 8.6.6. so 208.Care din urmatoarele ‘a, vaccinul 8.C.G. se CG, so act 209.Care din urmatoarele afrmaii nu sunt corect: ‘a, doza de vaccin B.C.G, care se administeazé este de 1 ©, Goze de vaccin B.C.G. care so admi 240.Care din urmétoarele afrmatii sunt corecte: ‘8, doze de vaccin B.C.G. care se administresza este de 1 io c. vaccinul B.C.G se administeazé pe fata antero-extema a brajuli sting in teimea milocie; 242,Care din urmatcarsle afirmati nu sunt corecta: 2. vaceinul B.C.G se administreazé po fata post superioaré; b. vaccinul 6.C.G se administreaza pe fata postero-extemna a brfulu sting in reimea 128 po faja postero-externa a bralululstang in teimes sunt corecte cu excepts: portocala de 6-8 mm b. la eéminisrarea Vaccinulul 8.C.G se°formesza 0 papula cu aspect de caja de pportocalé de 4-5 ram; «. le ecministrarea vaccinului 6.0.6 se formeaz 0 papulé cu aspect de coaja de ‘vaceinului B.C.G se formeaza o pustul cu aspect de de 6-8 mm rea vaccinului B.C.G se formeazd o papula cu aspect de conja de 12 6-8 mm; . ppartocala de 10 mm; 248.Dupa vaccinarea B.C.G prin testare |LO.R, apare reactia postvaccinalé dupa: ‘2. 7201 b, 6-8 saptimani, ©. 3iuni, te de 6-8 siptammani, ore de Ie vaccinarea BC.G.; 3 ni prin vaccinarea B.C. Sunt corecte cu exce in inginerie.gers 220 rmatcreie atti rs suri cored e excapias1019 80 ersien eI ezeeNsIULIpe 95 & ByledayjUe LIDODA 9p EzOp ere.) e “9 E Ul ule ezeonsiujupe as g EINEdayqUE jnUoeA ‘Hu | 2p 2189 J06ns @| ezeansiuiupe os ase> g eyedouliue UIDdeA sp e200 “a ide0x0 to 3108100 Juns HewLye s|aseO}RWIN' Ze Hue 68 g PuEdauNUE UoEA of 10qns B7eaNSIUWIE 28 g ginedet {Ww 1 8p asa 2e6ns e| ezeensiuUIpe 9s C129 g eInedouaU \de0x9 no ajar nt 9 9p eIsien 2 fe uaoeA 9p B20 crop “q JUDE 25 6/69 g wI}edaujUe UlDdeA ep EoD “e keoxo no eyoa.e0 juns nu Hfewaye ersreoleUAIT 262 198 @ e]nedounue Liosea ep Ezop enop e “2 sda4ypue UnaeA ap e209 “q p2 2s g Elledalue UsoeA ap ezop cud “e jeune ejaveo}euuryece ny € 3p eisien e e2e= 2 ‘hw g'0 8p ajso s20ns e| ezeeusiujupe os 2: ‘ynosgu-nou &| gzeansiumupe es ‘gxwebug jedewiue gzeausoen 3s jnydoo ‘aseoygund 350) © euew pueD “9 ‘9189 JeBns e| pz Sospu-nou 8) Fzea ow 1cz9P 2180 J8Bns &} ezeaqsuauipe os exeo g eMpedauaue UicoeA ap esocrsEe | 07 UN 9 2p essen | gzeaeIIDE os Ezop eH & “2 | “1S 9p eign 0) 92 I ‘ynoseu-nou e; eze pe a8 yop cud “eB | ox ZB2ULN wna edhp 4ebns@| ezeaussUNipe 98g gtnedouue asoey peg i 9 ap even oe eal 8s Gop eno0 © “q ou | ezeemsuIze as ¢zep eu uupe 25 @ inedatque mueoey Eze ereajswuuje os pzop clone Fzeavjuaupe 9s zon enop © “G !yiosgunou e| ezeansiutie os grap cud se: Palm no Bénp 186ns e|EzBEnSULID® es g EMecoUE/ueaeA EEE 8 xa6ua Imsnpond no g enedouiue ezeouo0en as yndoo ‘arocigund jso} © ekicu ends ‘un € 6p even zeonstaupe os g guadoyque Uooex op Boon ear Loveseu e sp 10 92 gann ‘1104 8 suoieco ose g enedoujue eereunaen daoxe no ejaioa yur Wey oforo1gu “aH xenquicosy 8 tnjdoo ‘sreojgund yoo © eeu plea “2 lupe 28 g pieedautue 1 auoj190 2139 § sz idsox0 no erseu09 19'0'9 PoleuDoeA Bap tn Ee eeLooen|sod ete! sled eDneued spo. 299 g enedsunue puzoen “q ‘elewieu ei 2p aio 42 Bre ul10U g auotebyqo eye g einedounve esseuooen 1208 ayot09 juns nu viewue ejeoUUT see jeujooen sod eines ave Insnpo.d no @ gnedeynue ezear npseu-nou & 225 ‘eueyseu e] 6p o¥z 08 ednp 2: ‘8°08 eaveutgoeA Bp un Ee) sub eu: ‘212i82U ©] 99 er op chp pie} ul ou jue eeleuDoen “e ze '8id00%9 no ojoe100 yun He ‘970 '8 eeseuIBDeA Bap 210 zz ef EleuDoER jsod aioe avede "u G'| Arey pe9eU90 oueuiGul UUW mulgo aise g enedougue jus xenqwos2yo}se 8 inedaynue esreuoen nilued siezinn ajuerosy yew aj ojeenpond ue ‘etds0x no sjaai09 juns nu IeULye of ‘sleup9en sod eae axed yy avejsoy Ud "9 uae aise @ '2/9'8 eaveunoen gap poteueb eusuibuy rt aise g eHledeunue eoseusven nsqued jezyn eyvaKo—y few 9j69 ajesnposd igen “2 ‘tide0x9 no ej90i00 yuns nieve jaseoreULT2Ze jeupoen jsod erloeas axede “yg ud “3 anuqo aise g eInedoujue jnuaoen “q ‘g xuobu3 8189 Piaedayue easeussen naued ayezunn ajuarcoy fou of20 ejesnpoid wip man “B ze tid20x9 no ajaai09 june nu ylewuye sjaleo eH xenquoaay, ‘e1uencey, [ew 6[29 2]asnpoud Up jnun “2 i nun “q ‘a xpe6u3 oise @ einedeunue eexeucoeN na}¥od ayezNN eWuARDDy Yeu B99 ajaSNpOLM UIP uN “e '9°9'@ eaveuIDoes e ap alo zy voreues, ze 2189 g EInedaujue eaxeuDden niuod 2) 8180 @ ewedeygue eoveuioen nauad ojezmn ojuanoay jew oje9 ejosnpoidin antihepalité B se administeazé la versia de 6 luni al sunt carecte cu excep! ratecjis In proporie de 95%; fea doz8 de vaccin antinepall . veccinul antihepatita B asiguré proteciie 248,Urmétoarele afimatii sunt corecte cu exceptis: 2. vaccinulantinepatita 8 se administresza i luse convulsive, cle cu excoptia: imunitate pentru dita, tatanos gl tuse convulsiva; imunitate peniru dftere, tuse convulsiva gi pelagra; flere, tetans gi poliomelits 251,Urmatoarele afirnali sunt corecte cu except '. tevaccinulD.T.P. determing imunitate peniu dferie, tetanos gi tuse convul bi. kivaccinul D.T.P. det c. trvaccinul DTP. 22,Urmétoarele firms PAnKU ciflere, ttanos gi tuse convulsive tuse eonvulsv gi pelagrat 188 convulsva gi palaart, DTP. sea mai nu sunt corecte cu exceptia: D-T.P. const din re inoculri de 0,6 ml la interval de 30 aie La D.T.P. se face la 6-12 luni de fa vaecinare; revaccinarea Ila D.T.P. se face a 18-24 lun de la prima revaccinare; b, revaccinarea I-a D.T.P. so faco la 6-12 luni de la vaccinare. «. revaccinarea Ia D.T.P. se face ia 6-12 lun de a prima revaccinare; 261.Urmataarele afrma sunt corecte cu except: *" do virus i. vaccinul antipoliomelic este un vaccin asoci ‘sub forma une) suspansii ce virus polomelic vu cu elect imunagen; «. vaccintl antipolomaltc este un vaccin asaciat care confine tosis ma une suspensl de baci potiomiic vu cu efect imunogen. jos nu sunt corecte: =bz owe *tideaxe na eyp9N00 uns gf ow ep lw '0 8p ezop 0 Mo jaue;nogns ane} os se6ns ej “Dy esieURIEN 9p B20p 0 no Je;MOSNUIEsUL BOR} 8S ENS e| "Ory eaIEUIEIEA IMU L 9p gz0p o no yeueInogns a ‘yw L ep ezop ez Bildsox0 no ejsai0n juns sof few ap auleusn ‘gojoaiansod eeysous arede ya jewyyronz TW | 89 ezop eunduis 0 na ao a8 "y'y eareuRDeAal 9 ere en sx 141d80%9 no ojo0109 uns sof yew ep ejtlewyyege ‘Inu OL ednp ssinosrwenul ezajro0U| es TERT UY ‘ednp yeueinaqns ezainooul es eAOZID wy [NUCOeA °G FIPow Yeueagns ezajno0U es JeAORID yy InuoeA “a zz Bfld20X9 no o7p2109 june sof jew op ojlieuuuy za IW $'0 Sb 0189 Bzeyroou os axe0 wry Uden ap ezop "9 32 9p ajs0 ez2Ino0ul es “ 9p sjtlouuye up avert 1 BSEO}AIT Anjos 9p pusos qe oxsO yy Inusoen 9 ‘huanos 8p gy ave 2p ens: ans 6180 yy inuDaen -q ‘soy ul eseode Wo} ans aIsa “yp nusoen “eB oe *tld80x9 no ejv0uc0 Juns sof ed ep apiewny-oge ‘gjoaiu Sivepedaque u) MAE Ne nu G19 Hdoo 2 UN g BP BISIRA Bj 998) 85 ry eolEUDIEA “y siuepasstue uy nae ne mu o,e9 udoo up 908} 28 ojawovodUE NnUpDeA eavenasuOg: yz ‘fe6sruy a jue Ba1euD9en pe aidod os nu a1yewojodyue pusoen => ‘3193109 jun eo Jun) Z| ap exsien ednp ogy 8 ‘uojoou) epaduy pryoy un no ottGosey ereon9 |p speduy pH UN no euBoDeY Ul yeAny ese onlawoHedANe a ra 2h 9 f Hod) ‘30 46d ezeausiuuipe a8 aijautogoe i601 204 e280]n9 2 epaduu pry un no SUEOSEY WL JEAN AIRE ONeWOHOdUE \ruRDEN “e«. nu se face revaccinare AG, 292.;frmaite Ge mal jos nu sunt corecte cu exceptia: 2. vaccnarea A.G. se face de 2 unis 82 fae 2 revaccinari AG. ‘yeccinarea A.G. la suger se face intramuscular cu o daa de 0. mk are din afrmatile de mai jos sunt corecte: '2. vaccnul A.G. conjine anumite loxine puificate si absorbite de virus aripak b. vaccinul A.G, confine anumite tulpini da virus gral inactivat ¢, vaceiul A.C. se edministreaza intramusulae 284.Gere cin afratile de mai jos nu sunt corecte: ** ‘2 vaccinarea F.O.R. se face cu vaccin viu alenuat contra rujeolel, pertussis si rubeok b. vaccinerea ROR. se face cu vaccin viu atenvat contra rubeole, othitel si paxotidte, c, vactinarea RO.R. se face cu vaccin viu aienual contra rujeolel, parotcitel ‘epidemice gi rubeoei :295,Care din aflemaiie de mal jos sunt corect 5. vaczinarea R.O.R. se adminis b. vaczinares R.OR. se administeesza coy ©, vaccinarea R.OR. se administreaza co 26.Care din afirmalile de mal '. vaceinul ROR. se adminisreaza cop b. o dozd de vaccin ROR. , veccinul ROR. se act 297-Care din afirmaile de m a. vaceinul R.O.R. se adi bb, odaza de vaccn R.O.R, este de 1 c, veecinul R.O.R, se administroaza lor din colecivtate dup varsta de 9 luni; ie dupa varsta colectivtate dupa varsta de 1 an, ie se repeta vaccinarea R.O.R. lat an tale se repata vaccinarea ROR. ta 2 i s9 repata vaccinarea RO-R a 8 bn sirevaccinare a 2 ani ‘mai jos sunt corecte cu exceptia io8 se efeclueza prin ecarficare In rogiunes deltoidiana stag; subcutarata Tn regiunea reazd per os, ‘de mai jos sunt corecte cu exct ic (AV. este o sole glicerin (A.V. este solulie glicerinald de baci (n.V.} este 9 suspentie apoasa de toxina microbiana atenuats. a 302.Afirmatile de mai jos de mai os sunt corecie cu exceptia: . vaccinul D.T-P. (doza I) V.P.0-T. (doze |) si Antinepatité B (doz Ise fac simuitan, V.P.OT. (doza I) si Antihepatita B (doza l)se fac . vaccinul la varsta de 2 303.Afiatie de mal jos de ms ‘0.7. (doza I) gi Antihepetité B (doza IJee fac simultan, jos sunt coracte cu exceptia: ‘2 vaccinul D.T.P. (doza simultan, ia varsta do 9 b. vaccinul B.T.P, (doza si Anthepatita 8 (doza si Anthepatta B (doze ia protein-calorica este: ' o tuburare cronied de nutrife determinaté de insuficienta aportului de vitamina D; bo tulburare croniea ce nutrte determinata de o carenté de proteine si calor, €. o luburare cronica ce nul lerminata insuficlenfa aportului de vitemine B. ‘2. o insuficienté de cragtere secundt b. otulburare cronicé de nutri determinatd de o carenta de protene gi cao ©. 0 insuficienté A unor cauze genetice, melabolice, imentalie corecte sunt corecte cu except: ponderald este 0 insuficient’ de crestere secundara defiatui de determinald de 0 carenta de proteine gi calor ‘motabolice, organice a 308.Urmaitcarele afirmati sunt corecte cu except: proieica se numeste marasm Pro‘eica se numaste Kwastiorker. 314.Urmétoarele afirmati sunt corecte cu excep} ', olasificarea M.P.C. se face in funciie de gradul de severitata gi do modaltatea de producere a bol ', mosificarie clinics in MP.C, se datoresc unor cauze genetice, metabolice si organic; c. gradul de severitale al M.P.C, este dat de indicela pondoralsuns jeiuaxe9 ynjrussy ‘8p 72 w sojesqwoW oe LguUO}OP gquIZeIdas aseOsO oULIaS sige] ullopeid sofsquieU ae ase0s0 sun} eqsige ej eutuopaid sojaquiaus oe ose080 19 oULJap Huoveo wsyiqes no imseBns ef -q uOD HUE “eUEUOds 224200 “6 em jrseBns 2| asaueiu 9s aayoe: neGins o| o52u4 1188 do0e10} equeWO}ep EL aqu jucGns e| oseurewl as eax “auesart ‘puerdayo juny 'e Je1voM as0q "gamyes ez0u8} ‘UNS suE|eD JaAMD ee o5e0s0 gjunIz—) ‘iefusseD WEMYE! Nd ‘exejeo010eid “puerduayo 9) uns 2uUesD ENS. oa no jueing ey -q lun) @ 9p 2isxRn ednp gatiocop Bie) 1u0yj 2809 ‘DNYe! SeqejoqUeND Wuoveo wsyyes no yrueBas ef -e Juns nu yiewuye sjareorewun up aleoroze “ny 6 eysed yrseBns 21 Fuoperd suse Jenne ee oseOso sjunZa}‘ellaED WL! ho [ene | “o une qn sens ‘yg “oyejsooi6eid "euercun uns euaues9 enna ae P| euwopedd suslueD eno ae aseaso speniz Ose PruaieD eqwoUe ‘essINasru-cuNe o}ueW 1S sieIueLUEBy-cjnasmu suits ‘SEeOS0 a|NEILIO}ep ep Lee “epNaUl “O (ONY 8] weuRWopeid wieadsues, ‘ete;no ee eIsajuew #8 aiequoWeBr-omesnus euwos :ifoaque jalua}syz01 easapeos ‘oxe;nosnu-oinou WeIsoJUEL 18 exeUeWeBi-ojasnu olWS ‘eSe0S0 ajURILIO}9D op ume “epNpU! “q ‘jep0se auuies F050 SIVEUUO}OD Sp yMIIe “apap “o blenasnu-oineu wersayueW “aseuowels ip deo =p lun na eieja109 'g ezouMUeynodiy aise E2me9 j21B9 e BeIeU0B eo) ) | pesB aw “e ‘hd80%0 no ojoei00juns wlewuye eIaKOIRUUITTELS 16 09 JEP e180 'a'Y Ie aIEEADS ap pasS “o 2150 “OW @ alzsan0s op npes “q 21s01DU Sp ep aise Ta fe o}eWaneS ep MpeAB “e ‘ne id90%9 no ejpat0o juns Hieuuye ajeverewan' ete2. hipatonia musculard; ',laringospasmul; «stridor aringian, 330,;tanifastar neuro-musculare tn tabloul cic al ahitsmului carential sunt: "> al rahitismulut carentil sunt: . paloare, '332,Semne asociale In tabloul clinical rahitsmulul corenfil sunt: al rahitiamului carenfial sunt: ** '2. 0 slare de hiperexcitablitate patologicd a sistemulul narvos cent if itor oniTn ichidul '2apare semnul Chvostek ‘ol etanio manfegi, bohm preci mei tecent umdlorls mane motor . contractura mugctilor fefei t8, bolnavul prezinté mal freovent urmalosrele manifestéri motori 342, . eontractura muschilor paravertebral, ». stridor laringian; , convulsi eso 0 boala infectioasé acuté produsd de: ina staflocecul aur; ina errogend a streptococului beta-hemolie dn grup A; Koch.ied ee uupjuey «9 ulute}uoo yuS9s4 828190 “G ul eyrae gIeOq 0 ay89 Eanes LOE dod a}Souinu ew as Baalns “9 idod a}Sowinu Jew 9s ejoelas“q idod eyounu toe 91004 eusye sjereoyauun up e20"990 'BebOUOWIGeY eUlGuE ns BzeDOSE as g;DCORICaNS PUIG soe 9P BleZN20 ‘eseO} ‘medouepe e :No pugnjona ajeyzeiGejue0 asew no ‘ples eseorfoan Bog O BIs@ EIONqM FE sriveyiordiesuites twat on meas ap ain “soR6ry pseondedovoi e}dnua -q Imngsp €] ep 912 $z-5} 6] weo ezeeresu es soGs5}e-oUNU JI ne HEVEA WO]OUNS ns YERENIAU BU buneus, aj ¢ Jue-o1g;s0d suas uy gzeswenosap 28 jode eleunges Isoc-ovsqUe suos U1 eze2WenDs—p 8 lod veyed yuns yee np uugew ae esea-overio aos yuna ese Fae 4 1298 8p njnneulog so} (e OnsuOIDEIE: 208 ep inaeuog 9p 108100 ns Heusye sjreoyeuun up 10095 25 GUVE0S Ue osun 18 eoj2}30 ‘guiGue “evew giqa; :o\Go}ojeworduus eo ewuzaud joureliEss mnaep “a !aseode aunesfloauin 18 Be/E100 “ulowEUS 1S weLEXe -0(8 hda0xe Po ayoe109 june vieuuye ejaveojeUUTYzgE J008 2| @feqnoul 9p epeouad 2 ‘ererene0 eseojnded-ojnoew gonsuajaedeo odie “e ze UO OUP Breuucke "eseojoa}u einde gIE0q @ Bigs eIOalny Z9E®. exantom careers peta man de culoare rope, care confvesza ‘. pe membre exantamul poaie fl asemanatoare cu eruplia din scariating '379,Simptomaiologia rubeviel s2 carecterizeaza prin: | dup eo tinp pare dup ce spa ‘.Sinplaelsogi neato mations pin. erat crescuy de Your, nu supureac nici de obi mai prezinta febra jcoi sunt durerosi 38 alte rubeolei pot fi: (ul taralogen esupra sarcnl, in primele 3-4 luni, cu aparitia unor melformati . supurarea gangtonior. 385.Vajcl sma numeste iminare a viusului varicelei este reprezentaté de: nnazofaringiene ale omuluibolnay; ‘rustele ce apar dupa uscarea veziculelor, ‘confinutul vazicuialor recent Simplomatotogia varicole const tn: 7 incubate luna’ de circa dou séptim jebut stars cu 0 scurté pericada preeruptiva; gomotos cu eruptia mleroveziculara in perioada preeruptiva bolnavul prezint, Tn mod normal, un rash scarlatiniform _ care precede adevarata eruptie; cofalee, oarccore |. un rash 388.Simptomatologia vericelei const8 in: ** ‘2. cup 5-7 zile apare eruplia inl pe fal, dupa urechi gi apoi se generalizeaza in ‘a. elamantul erupt spare , devenind ‘macropapula si dupa cétava ore se transforms in vezioula; © vezieula ce se inftreaz8 putin, devenind papuls in macropapuls, ent, oruplv caracterstc al varicelei, este super re continutul car gi structura uni . verieula dureaza |, dureaza 7 alle; ‘poi vezicula up uscarea veziculei este de obicei hema ‘apoi se desprinde.spontan gi lasé a depigmentare. persist mult“ajenpoun{uos yesowey auede yod os 2p uoasap eplosuy juafund snonu ap eresoyaad ‘aremnpyan: 29 QUES No ASeuBaud niageD one $9P 82U9}20100 €)80 orisjnauCO sm ayods aqeWORdUNS NOITEL VEE sisnyed e2jepiog msnin “2 ‘stsnued eyoqapiog medau wes8 eq un “a nad eysjepiog injoeqoo00 “e apasvo :9p esnpoud 9759 eAlsinauca eos see yasquisus uunsundsey, 18 ihinounn ojewawnBey nqved WaPYes quoNBUES WL euNaLIsip “YeNYUI EL uot un ad sjeunpe einoizen ep atsyang up eUMEDe ajldrue © UN EISaYUeL 95 “9 Esecdeecddsdéadds d. Bete 313. be A Bz ae Bia ab 23. a0 315 ac . 24. bie © e 25. 2.5 b e 286. Be © 2er. a8 = 28. be € . 23.2.0 : e 270. 3c : > zoe e Brave i 5 wae t € 2a. be © 25. 3b Dan ss 2B. be 225. 2b a 228. be ZB bc rhe asc 228 bie 0. 2.0 23. ab tab 230. ae 22 be ° 6 be .e 5 © ® ab ae 5 8 255. ae 256. se 257. 88 288. nc 259. 5 250. 3b ma 2smew ‘fozauaiiovewwads |rsped wD | zedeya ayes eu ase 2 “10 ap ¥> fa10 2p $9 S210 ap gyre €plozorewuads mun jeunyeut eresooau aise dun op munp as] owoUMO SuIsHay PLOsAYT) HLL vs yod ensoay “Injnuosaysadoud 1s iojuasons> Jojspucjs wnouny is unsaid “easeyoszaq’yL oe} injoruos ql ng azauompuoa.9 yung ‘ouvert waueSipenb wynaseqays gnozogm — syojnfasow squsuuspoxd ¢]-91 osase3 a5 Tajoaw eyequadas oT EL - (eure) preuouoy9 (oue3xo) euosojouseg eyeuowuoy ‘eusfojoun) exue {unyueso ayenoung quns a169°z | ‘suraigye sndios'> Sannyoaut snoqoy sonb ste 2 puMysuen, PI-CL 0p jrssRys ey ‘wpUNd9) ais nM |myRAG PUBD‘|] ‘38 uaqqea jndioa {BEID) 9p MINI unuyiuos uy esase# 2s epronyad wueAQUI>}YO © vq ise 9saqasoep 9s yno10} ap uNay ayE9 ‘axeaNyeAL 2p 30] jnpesd edng ‘AIBJOAzap ap |IPEIS AILRALIP UL {UALEAO sNayo} auAUOD InprUBAO B[EaRLO 6 sez {gnowotttod ap yuadoons odo. nuoy ened mde eounnode deo aysauunu as wine, agadwon je auousod sta 8 SOSH Asay ysadns 1s zeypeuLaqa4G szaneied ts |wz0q"t unyeas yuns ae-y'9 lunduros 29 sontuoyeur “vjouSeacnur countniod 9 (purre.xesdns vounqod “q youBeaeaxo eounsiod avehun asa fnjoo ‘Yoo ad inyruies ensosas wags sresoes-ourds ajsinowy 0 ‘apunyor ajaqu=t’i ¢ Aap] 2pomaudiy eqnsorn yeioou asa aveo wid ajeruoundy runs aUe—) ‘naowopua 2 ‘mujoutora 'q !sofinoc] es ap puny e ip HMStOD 3}s9 ImyrUaIN BjarOuDE'E syeauad inasueyd yequs 39 ust ap youss yrupum 2183 ai 2080 mymuzeg v areousdns tuojurens toreare 2 (exdeasp 1s eSues) soygo sojanawseip aye axsasod aysuurfany uns ae HOO TOIANID-FINULTLSAO ‘VALY LVIVLDdSa ovocitul aruperes ccregresarea corpului galben. 18.La ce nivel al stompei tebuie sa se produea, in mod normal, fecundatia? aa trompei; (oul) se segmenteaza prin imp dupa fecundatie de aproximat joze suecesive, care incep Ia un cavitatea uterina? bactiunea PGF2q din lichidul tubs c.inguficienta progesteronica, estrogenica. ea mucoasei in ziua 7-8 dupa 21,Cand se produce nidarea oului, in gro: 228 26.0 data cu prima re xe produce la niv tereaza, canalul arterial se fibrozeaz; iul Boral; ccanalu} Arantius devine ligament hepatic, arterele ombilicale se transforma in ligamente vezico-ombilicale lateral. 27.Componenta fetala a placentei este alcatuita dintr-un fant de vilozitatitertiare. Ce formeaza un grup de placa coriala; don. terii, placenta se decoleaza la nive ‘zone spongioase. 29,Cordonul ombilical este torsionat in axul sau stand 0 spiralizare neregulata, Ce asigura aceasta torsiune a cordon mai mare; 20poyna'3 oounrg eunwapjoyur ewiazaud ‘wooun mucus noFe[y ‘soAoU injauarsts woyfoeds sreyanocal o wys!x9 eULDIES U Hp vaiuosaysafiod wane ap enedysuog'sr ‘weomewe> ‘ston q aau0jeise ‘ansoUUm 98 juoues & ayeyEUNE ja! wunsie ap vnezuag ze uy quosaoy wunRyOs ppou “{¢ manson) eavo euas od prass® injrsaqn eounssaxdaioo'a injn-pfd aye opeuts0H 0} “ogg “UNE fmsor'9 ‘iueata7 aqoud'g Uap nd HU axeUAo.ope Jaw oyu ew ued eyUApL es yada nes |) aiseaw ezeann touH0y) LH> | woUtIOy) ATH “{e2|uoue9 euydonopas0d) HOHE cauaon|d ezeaenenus woM0y ace “forusoe|d aye aia ajaqure od'9 ooeyd v BULa,eU BNET {q9iu990}¢ joyoate By jeoypquIO |ruopID9 t3—sut 9s apuprE “xeatoo Jose euuoin eyo ‘ound weqiom IE q tegeouoo euLsn Braye woyioads eungy 23) ¢¢ Gyemuoooyd & euew wey orazape seme clinice generale si locale; bpe supozit cope explorari paraclinice. 48, Diagnostical paractinie al sarci ddoua semne esential areacti biologice, teste imunologice; ‘bexamene ultrasonice (ECO); dupa o multitudine de semne (accesorii). in prinmltrimestru se relizeaza prin cele 49, Care este principiul pe care se bazeaza reactile biologice si testele c.depistarea HLP. 50, Pe ce se bazeaza identificarea HCG in urina sau sange? ape reaetia antigen-anticorp: be evidentierea fractiunii la HCG: pe dozarea radioimunologica # HCG (dozaj imunometrc). tamani de sarcina se evidentiaza pulsatile cardiace cu les ajutorul ecografului? ‘a.a4--a saptamang; b.a7-a saptamana; c.a 8 -a saptamana, Prin auscultatia Doppler, cuplata sau nu cu ecogral itatea cardiaca eu transductoare vaginale si abdominale, se poate asculta nd se pot asculta, naa T-a; buna a Il-a, saptamans a 10-2 ; cna a Tl-a, saptamana a 8a 53, Cum se poate st DUM 7 zi b.DUM + 9 zi DUM + 10 DPN: 202 b.imunotogic- v: dozarea HCG nesemnificativa; , nurmai prin interviul gravidei. 55. Cum se stabileste disgnosticul de sarcina, in trimestrul al Il-lea? a. TIS intens pozitiv, varsaturi, amenoree; bgestatia si paritatea, DUM, varsta gest e)DPN, BCF prezente, prezentatie, po ila, semne de certitudine; ice de mai jos sunt obligatorit penta toate 56, Care din investigatile paras gravidele? jarea grupului sia Rh-ului + serologie pentru sfi examen sumar uring, urocultura, examen secretie vaginal 57. Modificarile unor constante sanguine sau valorile altor constante la gravide se datoreaza in prineipal ahemodilutiei; buhemoconcentratiei: ‘emnodificarilor metabolismelor mamei si activtatilor placentei, 38. Ce evolutie specifica are in sareina progesteronul plasmatc: ese menti in platou dupa 36 saptamani ‘59, Auscultatia prin efectul Doppler are doua indicatil. Care sunt acestea? ‘aumasurarea fluxurilor singuine in arterele mari ale mameiz bbdepistarea activitatii cardiace fetale; ‘cmasurarea fluxurilor sanguine din vasele ombilicale si in arterele mari sle fat 60. In cazul unei ecografi, diferenta dintre natura tesuturilor (os, muschi, viscere) se va traduce prin: a.diferenta de imagine intre aparate; badiferenia a reflex codiferenta a inter Prin ccografic, Ia ce varsta de sarcina se ponte preciza existenta sx ovular? 2.3 saptamanis bl saptamani; 6 saptama 238pune; aroydton teayiso foqusqe vent uicr9, ‘ye199y 1s epuogy Soungajad ‘ynooqure y >jouut jenemazard wud nedajpnu 99 “pe, ‘oars ‘eieousdns rareowuens no jmyocler'2 ‘pray mjareds eqrzodtg !nporsip ojajennuoaa is inde ‘njewiazaud eA MOSM UN eMEINOENS PU “ZL audsap 2jnn ieuuoyu aungo waind + ulin vt razoony8 v 1s foujemnge vaseurorep's {V8 wampsoduta e upjeu is mernass eoxenseairg :eomdjed ‘gjeound enoadsure -Ponvepioqay ousosou rope ye yeouafen|pau yusuNeN “|, ‘squojoulytiue (esaff) sonaioas © raaina njoaq ef enurade ‘50 !atsaiBaud ng ‘aiuossay unnoqut 9p Met “sojauEsquioW e euuods eaL 9 EzeeInqep |MH|BAe1], “OL, ‘suvoyadns ids vnop 299 1s sumisaps emowecins uuy'9 97 ra1qouon & esuourds ezyodt'q reLoTEgoN jaw 'T -euays0d 2904 wee 1 AHP UD Jo funn un epoduioo eusarxa ‘nexowoy ‘2snooua angay ‘areouayuy sojauqurow af outopa‘q aues owuoystxsaud astot nfaazt Bf 2onpoud yod as sjedumys ep 1s anosul aisa an aware eaveypiqioure 98009 9p1A0r anuod ‘s}svoad aeuye9 ap sjousonoud nes ofoyordodiy MeAE2y “p9 9 wun] Uf vued stesoqur oso ‘oouIoxesUE apiutay ey ypex fruourexg “gg eaUueyo ena ‘woroon0uod mune Souuyeyore omen \dwoo 29 vayeRouoy> nes onadiay ‘Breueq ajairdjoa “vzopipuss ‘vzriuowoou ‘vo1s0s0u0% 2S uIores uF ayeuiBea aqtrersaym 1s ojmnoayur anuug “79‘77In prezentatia pelviana completa, cand efectuam tactul vaginal, degetul atinge reperul acestei prezentatii. Care este acest reper? b.fontanels mica; . gura si mentonul 78.ln cate feluri poate fi prezentatia pelviana decompleta ? ferior se dezvolta fe gestae; -a—a 6-29 entre luna a3 -a~a Sea. S0.Fata de corpul 2.2 straturi musculares 13 straturi musculare; 1 strat muscular. de prezer hipofizar: a. ce apartin siexplica adaptarea dian a8 diametrelor si curburilor canalului pelvi-genital 85, Pentru traversarea stramtorii superioare, eapul trcbuie sa se flecteze astfel incat sa se prezinte cu: a. diametral cel mai mare al crani ¢. acelasi diametra pe tot traiectal filierei pelvi-genitala '86.Cum poate fi apreciatnivelul prezent a.cel mai decliv punct de pe prezentatie in raport cu ple cel ma nat pnet de pe prezentatein port eu subplanl spinor ect al el ps jelor sciatice, de pe prezentatic in raport cu subplanul spinclor 87.In cazul in care umarul este sub 7 em (dowa laruri de deget) fata de marginen 1 Farabeuf Ll este prezent, putem afirma in a, sa produs a afom BORUBULIP 2 Leat|epoU'E EAR) 2p ajyfewiour eumuuiap od wEo|IpOU Ay‘ jouay ta eqoud ys Supauaz eqoud'a sunduuy 9s “9y2n09- (ojade efund) ayny109% sojsuesqutow ¢ auadins 9p nowjqisod 9185'¢01 nojuozead pannissudonts noo easETEUP 1s warOALaISG asamp 109 10385 29°20 ‘AND Bareyaeo1 wy a1 COL Sean's ests Sana ‘AWofaya nyyeaen wn anew oplanid e vowytsd waunwasd “9 eoueuarsts“ejuare vasoyoanadns “9 pana eoiyisd eosneoud injoyeaza, eammflyp ur (dios ajejenauene wonaud aye0d jeoypou jamioit Injnsons vasoyeque9 “2 \dtaoa sojaponquaxs wasnaaoud {8 ajeouisqo satzeByeur suis ‘attuoaaad 1s aypainaysqo rope I toaouneyy exsaunure onjoeud as4jonap v-8 euaaeyl w9 aBurAuod ow e naa 96 ‘aoquues ‘oyeamyourg uuejuods'e 'y S10od Jayuaoujd wrzindx 1s vanidizaqry6 1 antdyyzap 9p euoz ut “eu 10 9p BaLye UF YazmsoWaY vosERYDOI2 |S mous varmpnieo9 nawad ezeantior os yeAUEss LO}aNY 99 ‘nIjeAen BEG ‘MoqoUg} Ua 2189 EULOAN ENIBNOY' |Gdiagram eu dec binsemnarea observatiilor asupra evolutiei traval c.proba de travaliu, 107, Proba de travalin este o metoda’ activa, drijata si uneori pasiva, de asteptare; activa, dirijat c.pasiva, de asteptare. 108.Care este timpul optim pentru proba de travaliu? a2ore; 30-45 minute; oS ore, 109.Care sunt contraindicatiile probei de travaliu? Icimestru, Je la care s-2 produs ruperea cfectuarea RAM? c.cvitarea procidentei de cordon, determinata prin scurgere de amniotie, 112.Dupa RAM, de ce rebuie sa tinem seam? scent, BCF nemodificate; pprocidenta de cordon: cite colul; esa existe montate intotde: 113.Care este rolul administ inetice. 114.In po sistarea hemoragi 240 ta, reducerca congestici mamare; c.combaterea hipokinezi 115,Prostaglandinele si, in special, PG Fay si PG E, au proprietatea de declansare ‘a contractiilor uterine pe uterul gravid, Care sunt formele de administrare in cwvitaminele, 119,Care este efectul Mialginutui in dirijarea travaliului? Ce eroare constatati in cele afirmate: ‘antispastic puternic, perturba supravegherca cardio-tocografica; sduce depresie respiratorie fetal reste efeetuat dupa dilatarea de 6 cm, cate perioade es iologica: ipartita oui i si anicular se eliberenza de modificarile de sarcina 121 Sistemmul mus seadere a: progesteron 2aunoste-nou ‘(amvzaumunoz) ‘amndou (q) SHY aw nanyal oO vaversEL reuauneyea sadly !uoyeuay “wape'q SmuDasqpp soiseouna ‘siawsou dnp ‘sypausod wip|d ape ayumyiodany smorstpou 90 ¢ et ‘ouunjaxd veeatzan wuowe ase yy ap esnpoud ragaye eezeorauds © Bf a10 ap p¢ aysad ezeamp a9 “D, ge arsed mga} 2p ames O'IEL “apis, a1Bei0uoy-e ‘sore hodi| ap eeu) sormmuou vapeos sywod WL IEMs 99 EOE] hay sperg, ae 2 ap wamteyeds,-e ‘ysuo}oesN9 sos1UI Un ne axD}SoU edn “9[YOTSCT ino (4 paxopeas anpoud as “yz o1e9o4) us assaufoud ‘nnunuog tzvezi{eou 98 1n]n39) yeu seugaye sup ¢¢—wo gga 1a 0 109 Ut “(q.gD) Raju ‘aISbU ap STUtEUT9Z ‘arajseu odnp 2 v- ge w up puedoodt ‘2 ‘ores ecnp rz e-¢z v wp purdaoutq ‘piso adap 2 9-07 8 {200040 voquaiionsa eyasoas ezeawonyt 29 “}g4 ap enoises axedtas puw (Pid) vunoejoxt areuaqy wf ound 28 “iworoYAS apeos wiowsaae fnjantt ptED rt nt Bunoy peos (117) InuoiasaRoud 1s ({S3) Hus8os9 ‘emIsCU vdnp yIpaue “Youur yo sosm2 ‘ainosaus4, 0S UW fay PE stzoqea ne ‘2]evousTue afla0[ea 9p exe “ImasoOTEUIOY |S BUNGO}AONLOY “zn UE FTE 08] afafurs wp awwewroduy sued Foun enqrosara eavapoosg josart 1p uINBTes ynyMLUNjoa P adaisaxg eaLOsN EZEaz=UEe AUL‘EZ| -aunarn catarset ‘ueysaoo ouewiera ‘oug}sar9 expose ‘suspros nurs fomwajo aYELEA eu ‘asayseu weiner zch Ms ue] “HeOIIpour aiscouns uns jun‘eamercuro-crom. 137.Contraindicattile absolute si evasiabsolute ale alaptarii sunt: a.tulburari psihice actuale sau in antecedente; aoperatia cezs ccleziuni tubereuloase in evolutie. 138.Cum trebuie sa se efectueze corect oprirea alaptatit? a.progresiv (sevraj); intea ,furiei laptelui"; celbruse. 139,Blocarea lactatiei se ponte realiza: ‘a prin asocierea medicamentelor (bromocriptina — Parlodel) hormonale; boprin substante ocitociee; prin mijloace naturale de reducere a secretii lactate, ari hemodinamice importante adaptative la cu sarcina si cardiopatie? 140.In sarein: zie apar mo ‘Ce modifieariintervin in expulzie lao grt adecompensarea; beresterea TA sistolica si diastolica, presiumea venoasas ccreste starea de obnubilare. 141.Ce poate determina sarcina, la uncle femei, in cadrul cardiopatiilor congenitale? ‘a.avort; ‘bdecornpensare cardisca, em c.evolutie fatal 142.Asociatia cardiologitor din New York (NYHA) a facut o clasificare in eeea ce priveste atitudinea in timpul sareinii pentru gravidele cardiace si cuprinde 4 elase Care sunt clasele ce prezinta cel mai mare rise de decompensare sat probleme cardiace? ntre: ba 28-a—a 32-a sapt cin expulzie, post-partum imediat, 1144.Ce se intelege prin angiocardiopatia congenitala ~ Tetralog ‘astenoza (airezia) arterei pulmonare, defect septal interventricu bhipertrofie ventriculara stanga; ipertrofie ventriculara dreapta; dextropozitie aortica. esta decompensarea cardica la gravidele cardiopate! ‘asemne de edem acut; ‘bsemne de insuficienta cardiace globals; cesemne de complicatii trombo-embolice. 146.Care este complicatia cea mai severa a aparatuluurinar ce poate fi declansata in sarcina de apoplexia utero-placentaa, disgravidii majore acistita; binsuficientarenala acute; ©. HTA, 147.1n primul trimestru de sarcina, daca valorile HTA sunt mai mari de 150/90 ‘minFfg, ureea sanguina este m: ficari ale Fundului de ochi, se impane: ‘control medical general, repaos la pat, tratament pentru combaterea HTA; ‘bintreruperea sarc cemonitorizarea sarci 148.in cazul unei gravide cu forme de TBC, depistata in cursul sarcini credeti ca este actiunea TBC pulmonar asupra fatul ‘placenta protejeaza fatul contra bacilului Ko c.copilul se naste necontaminat, 149.Care este atitudinea me fata de nou-nascutul unei lehuze care se afla intr-un anumit stadiu de evolutie al tubereulozei pulmonar, cu tratament: ‘afatul necontaminat, se izoleaza; ‘bamama au alapteaza; nama alapteaza si nu este izolata. {i asupra diabetul fent poate deveni manife lent se agraveaza in sarcina si este greu de tratat; cediabetul nu este accentuat de sarcina, harat (DZ)? nest (preeclampsia}; bavortul si disgra 245li0zu stad gouy a8 we B] AIH NO BIER ‘ssaysoudap-oogqueus ajazouisd't ‘peredsond sojszouisd easpioy CWO} 9 usuouup iseo[poe Bf aueUIEL'D 1 ‘wz0u007 0'9 wseonsayut 91209 0 rerezeied eyeog 0-8 ‘se eZ0jeaTUg6¢1 owe aueynfx ap yseangin9 cust “ryfeja20upe uszjdoxoy waunnay'ggy +,02010 ur" aperay popeours ‘umypuisid s!aserg | EMoXe) veyuOds WoAT'T nzzauonoe wzouse|doxo)2¢) rporuueotse99 ‘eyesoq “ereeano ys wseoons anio"q a auedouapee ueday “eprojn ep ‘uopaisoz-ojsouA jnsnstA'e 104 29'FS1 ‘sppzopiae0130°9 sangp ap miosput eavazongy injmny widnse 7 tuan|juy ~retoDeyd sagseEs ‘wud 421 818 20] ne eonaquip epiAwAa a IEOUIPONT' ZS euds>cccazeina, 168.1n nia de avort, ce medicament este contraindicat desi precinta proprietati gestagene, deoarece existariscul viilizari fetilor de sex feminin? ‘2, scobutil medroxiprogesteron; ». partusisten ¢. hidroxiprogesteron caproat 169.Dintre afectiunile enumerate, care nu este implicata in patotogia abortiva exceptie, care poate fi valabila pentra uterul gravid mamai pt sarcina: incompetenta cervicala; 208 cblocantii canalelor de calciv, entara este de fapto sarcina: ‘a.ovariana; babdominala; cextraperitoneala. 177.Semnele clinice dominante ale sarcinii extrauterine sunt: adurerea: smoragia; bipertermia, favorizewza niciodata inducerea unei sarcini 178.Precizati factorul care extrauterine: in care oul nu se nideaza in afara joragiile vaginale sunt a .culoare bruns-sepia; cculoare rosie-vie. diagnosticului cu certitudine de SEU in evolutie, se realizeaza b.edemul stromeiveziculoase; 2019 9p vomisrarwipe's Hideiaiouusdayyg ond aus ap vase inBeo soy.zeingins eax20109 mUHAY 6 = (@ureyaanoy wosputs) soyn ut sajraey eauOKE > ‘Dos uta] 2p, om “BuLOIN eanausiUoD ‘mruoReUE 98s no axBEIOWaY -q ody ap $01 axto]nd ap Bus “entsuadwton4y umm yuan nu pmey AL sto aeqaae|g-ondnugy [e inoqaeye6t "rmuaoe(dona mjnudoreway paxmw0y'9 jndNa poqUICU oMasut 9p euoZ Up foLove|d easesRdas'q, dxa vdnp ansasut 2p vuoz wip qusanjd vareredos-t ‘euurayed aeiuecoud ut yraeye ‘ems jareoreuun ws oui de2uoINe uns eeu a[eo ad sJuNSEU “eLADeNe feruPaEEd {nZ09 U}6 ose yuoaeut a2s0jn9 ap aus no wuineapy :2Js04 a1mojn9 ap aiiuts no opunge wiSesowoq> nd up $5 ojourfea riesaguns eareojdure anu yuepsootoa no wxopo. funtad “sof fou sjmuazoud oj20 wip “ezeapafd rouTeoway 9) saad bzyyeas atwod 9s pear day uy topes oUoIp ut BZDaLE' 3g es eouusoiz 0g [NutowopUET at 3101209 40} eu UF rowoed v BjeuHOUR mUDiepe ONE wiaHDIN #8 “yruousse"9 ‘earzeau Bourg 00'0¢ a89504a9 OH FL 9p jwewexdes | eoecrsgt ‘uojnund yrasno%9uterina. I98.HTA indusa de sarcina, este un sindrom care complica evolutia sa si, care, necontrolata si netratata in ultimul trimestra, poate sa se asocieze cu: Ja doua masuratori 2.140 mmig/90 mmlig sau mai mari b.L40mmHe/80mmig; 130 mm He/1 10 mm, n sareina, un element 282 b.metoldopaming; cxrezerprina, 206.Ce afirmatii referitoare ls HTA indusa de soreina mu sunt corecte? ‘a, HTA indusa de sarcina se manifesta dupa sap 20-3; bs in patogenia HTA indusa de sarcina este implicata hipervolemia; c. principala complicatie a HTA o reprezinta abruptio placentac. 207. In aecesele convulsive este ulilizat un drog elect a.fenobarbit bsulfat de Mg: ceadiazepam. 208.in eelampsie, ce afirmatii facute mai jos nu sunt coreete: fuza toniea este in pozitie de “coeos de pusca"; . varsaturilor, fale legatura exe! . gravida poate sa-si b.in faza clonica, prin cadere, se jeralizate sunt factorul principal de rise al eclampsiel apel 211.Stal prematura: asa se efectueze in unitati speciale: ce conduita se impune obligatoriu pentru gravidele eu nastere re premature, datorita b.Diazeparn; e.Sulfat de Mg. 213.Cave din posbilitatile urmatoure nu este factor de a. uter septatu ayeapp sod u Tod ase) gee ‘s090]0449 amoyspoU ap sooo a9 “ewsdsouas ap epeowad upoce ‘apropos {rum ‘epe19y epeouiad uy Gezase ays9 eo seiaq ‘ayso aype ay 66 06 {910 injoyo9 js snjncioa aojaxe janiodes wzeoqoosionat as wun 99 4g" ECC euuain injoo sowiSuny 15 wueI injndioo eowBuny anwp ymsode ayso a2e 127 we yj es ingen myday9 PUNE ISUOD ‘2a10UDUK na rotKINg Jou pou RA 1909 mynqoo ex ‘ormuozaidat ouig ajeussien afayid noo 2S pzeorBoUt yous “mjnsutod ape ayes tanadna Ganostt ne amo opowsay ey axedsip astm, wip yewLsey WaLHa}9 99°L1Z ‘uyouuieg apun|s'9 ‘sosei3 insorq ‘osougas apunyie ‘9p usd 29 fon Joqgey je youINa [msHanutp91e ‘sjaammjouiseds'2 ‘oruoanyd mea“ "yy ap seying e ‘ajamemmasnus exdase atv 0 a1zo ad lawanyjut msorep Yeoypu 189 hu sof yeu ap ojoluauteoypou tip juin “empouud aise ap eaxewuUaIUE UT S]Z “youoxdeo jnuosersafoudsxospny9 ‘ajeonsedsque-g ‘poitsouaspe-ri2q 9) 94 eomundiunusd 'q230.1n timpul primelor saptamani de sareina, prin eresterea rapida a diametrului pt m ACP, uterul capata forma ‘unui patra; bamei sfere; c.ovala, 231.In timpul sarci aferma, dui bpastoass bparametrite, malform: trebuie sa fie consistenta uterului? 250 sunt reprezentate de: la peritoneul fundului de sac; stang sau drept dului de sae? 238,Sensibilitatea sau durerea o i “a.procese congestive pelvien basarcina extrauterina compli iatocel, prezenta septur 239,Care este importanta practica a curbei termice folosite de ginecologi? indirect al ovulatii si de explorare functionala 2 ovarul jina faza progesteronica a cielului menstrual; ce.diagnostic de sarcina. 240.1n perionda pubertara si de climacteriy, flora vaginala este flora banal bbiopsia inelara, conizatia; cebiopsia de endomet 244,Ce metode de explorare radiologica a organetor genitale cunoasteti? atomografia; este indicata pentru diagnosticarea: csarcine! intrauterin F genitale acute si subacu vuerine, 287qnsapap 29/19 J0}>yeues reayean 3 ‘ouput jeurwiopoe ‘areaun PING MINSHOND Bjuszadd yesoUEe Leantgose 95 39 NEST ‘ueypaut 1das no njgnp sa10'9 mdasqns samn'q Snenore sane iva viuoysix aundnsaud acy 9ez ‘samnqusy wosieeg ‘eideasp “eSumys tetn0p oxo s9ur-e oz Insunosed ad eaede es 30d of sofourmio ape mjewoun a'¢¢z ‘u0qsaoe vanyeu mn, RWOApUISG ‘jee 1a19js of@ syenuouope aojassaoud vazejao—p'e ©} “toreojdxs dos up jardoasoyjoo vane “piuopsaai wap ap e- ¢ eeuEdES Urg weuewendes ure IS JOA ajaqcUeD v9 ayojeUEyOsT donopeuos tuouuoye GH LO'V 9p aseayodiy tanronpord vasoysax9 vewauasue U1 6¢C ‘aqeuouoy aymoureyen ap eIEsouDd ysa00d EIERUOING BIMPAI'G reap a1ei9ua8 oto & epeouiod a9 ur9¢262.Ce afectiune este implicata, mai rar, in patogenia dureri refluxul (retrograd) de sange menstrual”? ahematocolposul; bendometriora; a.anenita apare prin 263.4n cazul absentei vaginului, ce este necesar sa se cereeteze? ‘unea de hermafroditism; basuspiciunea de pseudohermaffoditism; ‘eamalformatii de veeinatate. 264-Durerii pelviene cronice ii sunt atribuite denumiri semmnificative: Dadispareune profundss .jena. 267.Steroidogeneza are loc in toate cele 3 compartimente 0 .endometru bazal ile care intoreseaza endometrul pe parcursul ciclurilor menstruale 271.Care sunt. singurit ‘mucoasei vaginale? 272.8% sgermeni sunt 1. germeni gram +; Déderlein din mediu vaginal, regasiti in flora banala, ce fel de a.omoniti: bsinonimi antagonist. bglandele ovare; eglandele suprarenale. par sa fie fenomenele probabile implicate in determinisnmul 26pnjaxa at 2'062. 008 4 a}B0d out ACES sp 2223 Suanay “gg 20 yjeuuroue vuarsisied aud aSunjoud wEe0woy no ezeapjos os uEqIIAL MWlOIpUNg’LgT nn choo ap woutsarsouspe ‘Joo ap ajauuse| dost “G ‘yuas voyone euunowopuD “slelNauOpUD DP aansaduoqu aqueureren ‘sous ayurseA wv soc sorsaoe je y yod ereuaqnd rpeoued wip ajenuad idan ze sane are aydon oye ‘sudan 2yur eur ad weanyans ‘oueyyeyy BUM 380} © (eesoUOU IoLFojona EastqDIS ttag pz ‘9999 Js exumd oasouaue “9 ‘erwseue-e ateqeuoa “BISIOWY 9p weUUTfEy] jnwOspuys wAnAZuIaEIED a5 a9 Ug “EgZ | qusfionsa’s f suezyodurq Sustorpuee Joy}wOLOY fayuazea B EUIesuED O aIs9 ZOI0KOmSQGLE InuusqwoBospuesadiyg ‘Yotunazedsip-2 2 Neu ide voqdxo wyseo0e 1s “WuoBoupue soje yew sup “waBons> ap LENNIE Fort eznedoupus ut ys onposd rows 9s werie40 : ‘outed a|ueoiyspourac.ecografia, dazari hormonale, eelioscopia sau laparatomia exploratorie, 291.Care poate fi primul semn al hemopatiei: ‘ehemoragia instalata in perioada pubertar. 292.Araati com pot fi stopste hemomiile uterine fetionale wtilizand le de mai jos: rogesteror taj biop: ». dezordonata; ¢, descuamarea este asinerona. 294,Cum trebuie sa fie, in mi a.acid-3,8~4,6; nde catre mucoasa vaginala se produce 0 cantitate de glicogen care este transofmata de flora vaginala. Acest proces mentine ph-ul Vaginal sub 5,5 si are rol de aparare a vaginului. In ce este transformat slicouenul? auc lactic; byacid dezoxiribon eglicacot. 296.In eazul stabi wwinale se utilizeaza examenul extemporane ccfrotiu 297.Care este ay aleacoree glben pur ibteucoree alba, spuimoasa, erat cemucoasa vaginsla hipe de culoare rosie isa, usor sangeranda 258 298.Inspectia regiunii perineo-vulvare, prin examenul ginecologic irebuie practicala melodie, deoarece ne poste ajuta in depistarea unor modifica ‘anatomiee sau malformatii Ce anomalie congenitala releva examenul cu valve? «2, sept sagital sau transvers; prolaps genital sau hemoroi csi perineale, fanta vulvara, bride, cicatrici 299.1n scop didactic algiile pelvine cronice pot fi impartte in mai multe grupe: edismenoreea 301,Care din cauzele organice enumerate pot determina di aendometrioza: badenomioza; ea parametrelor . 302,Stabiliti de ce la fet ntraindicate: prima ovulatia; ‘perturba maturizarea gonadost c.suprima dismenoreea. perioade peripubertara, estroprogestativele sunt 303.Expulzia mucoasei uterine sub forma de lambouri poarta si alta denumie: le care se adreseaza in exclusivitate durerilor oclviene? «. histerectomia, 305.Ce intele a. asociere microbi specifices: ». bacterial vaginosis; nespecifiea? \i Gardnerella vaginalis si Bacteroides‘suaitjiceg “Sapaumoeg-e 4 jRaoyeuN v EWEoULOpaId EUsZaLK HEA evazpo;es9 28 vjoIUOH arEHLANoe tu uOIUNOIE ZOpBBOSKA'D BON 3]es soqEIwasHA ‘eredeo 0 area ad eugasoap mieiojoa"e 9p wieuyUDIap a7mLzE|NOnUEA o BiajaUOD au} “emapiaa Ut wsnd 2389 wwaUOdary Zod Wf 9s es PISOJorDs Po atuiCU “INRIDUES jnJaate ] ap aIzyoo0a ‘so1Bojexy z0jasnpoud voseUWeSD uIp jnoRsoUmTeyp aMLUad exdasso; ‘99 muuO} Ans aynasouno quns ay.unizay ‘en ‘ulojoueg 1s sung topuE|s mua 9p ouUOJ qns msoptueU 2: PL 2p am] nos ruemeydes waaqeo vdnp asgsiunKH aulAap sepuNd9s “oueozayy> aise aneqnou ninuad ssau09 dua ap ulLAins rave “320 Syppiaesd of souIUNOe ISIND alBo19 9D “OIE “empourzsd earayseu3 {noe yeoun jmospUS'g jund-ooiut japous90'@ awaredeus ajo OF wip “uns ase ‘sqEUIOYe | exPKUIE|YD 1s suUMDIQe upIpURD aLIH BUEIGOIOM atajoosR 9>. flore plurimicrobiana cu germeni aerobi banali, anacrobi, Ureaplasma; «. flora mierobiana aeroba banala. 320Specifieati care sunt formele cronice si sechetele sal netratate a, piosalpins, lor gonococice c. metroragi 321.Ce cai de inoculare a infectiilor genitale inalte (BIP) cunoasteti? 322, Ce sechele poate produce, 1a nivelul organelor genitale, Micobaterium tuberculosis? uterine, 323,Cum este simptomatologia tuberculozei genital: a, zgomotoasa, severa cchiopsie percelioscopica tuberewlozei —genitale —consta_— in administrarea or pe o perioada de: are leiomiomul? 208 fibromul uterin ? plauaibile ale fibromioamelor? ‘anumarul mare de nasteri bfuctorul ereditar; ceasa umana. 329 Stab ceoria infect biteoria embrionara vasculara; cnecunoscula. 330.Care este evolutia fibroametor la menopauzs: imu, jesc” cresterea fibroamelor; se micsoreaza fibromul, logic al fibromalui se poate Pe sectiune, vascularizatia in . Le examenul macroscopie_anatomoy © tumora unica sau’ fibro ‘pare uneori precara, care sunt varintele ce cor 332.Care sunt leziunile asociate fibroamelor ce pot sa intereseze uterul: a prolapsul 333. Care este aeavitate yoamelor necrobiozate;| | | { | ‘ezouawopus ‘ejrsowum a1Sojored9 ‘souue39 inednsuoaq vdaup are eauamypd Jesu e eseosay vocars ,a8-os01n OpuMIOs sfarUaWUEsIG ynd-oyna3-oj0a1-o1o9s ajacuye ynu2yn [8 atsuadsns ap inwiasts Wuszasdas o1s9 U9 ar vr "HOCH 2p nstuodee ‘oanmsamouda ‘aumezagusoU 2aqeysoBordonss 2jounnds ainda ‘qeorGanayo afsn(ox9 queue {lpzouyauopua |r yemnon jrjuswieyest stO9 99 UI SpE {2 uta uospai so} 4 fezonmouepe je oft jnojqes weussiop Y aivod aio acrepe vrowuroagy's In aod ap jruzoue'g ‘eurores'2 Gelunojoaxoyszy earrotad as ama ‘ame “etwiorsaraysty ap ajasayd ad muapiaa Ut ast I aay [aIDOSE Beat I0d ddIzoLN}aUOPUD aIaHDOFT HE oz 20A0 9p imyste ‘su=t040 1 atunpypjod ‘afouuoy a1e01 uUsoIN tHONgY MUN eHUA}SHXa wuaAdayy asarosuy auuOYUNS 29°6¢¢ ‘atuaBoxisaodiyy9 ‘oqucifonsazediyg ‘wreqyaues anizodsipaucr LojauIBorgy v aluaSoyedona vysqiposo roUN vo9 ergo ase See “spoonuigns'9 70394) Lhooup] “wewoysueR L9fs yod ‘osaiD ouwoIgY afoun ‘yUlows ynsinorEd ag (EE z0qqo194 BUPIeS no wNjNUIOSGY v 919080 foun Inevo ut “qworSnnyo ruoweA yoxpuL asa350.Sindromul Masters/Allen rezultat_ in urma unei_nasteri leborioas efineste prin anumite caracteristci. Cum se ceracterizeaza aceasta ent aparte? ‘.ruptura traumatica a bazei ligamentelor largit bamabilitate exagerata a colului utrin, dispareunie: cczuptura traumatica a i 352.Prolaps 4.2 grade; b3 grade, 354.Care din prineipalele subtipuri de carcinoame endometriale reprezi procent de aproape 6 ile depistate? ‘a.adenocarcinoamele; b.carcinoamele adenoscuamoase; ccearcinoamele papilare sau secretori 355.Cum se realizeaza local propagatea carcinoamelor endomettiale. pre endocal, vagin, reprezinta femeile chipertermie. 357.Peninu stabilirea ding m bhisteroscopia si histerografia c.colposcopia. bs. limfadenectomie, administrarea de citostatice, radioterapies cxepaus fizic. 359,Ce sunt tumorile mixte milleriene? aleiomiocarcoame: bielemente de adenocarcinom cu elemente de fibrosareom.; ce.sarcoame in stroma unui carcinom, ile functionale foliculare: si ajuns Ia maturitate; id ce contine estrogeni, iar id ce contine progesteron, iar ccelulele granuloase se taseazs, ce se caracterizeaza sindromul Stein-Lowenthal sau BPCO (boala tate anovulatorie “ovare de portelan sau de fildes”. ta testul postcoital? ea spermatozoizilor in glera cervicala femeii: in glera cervicala a fem arsWsaBoxconse [v andoaenuod jmoj> aisaae HUEISONS aO'gr¢ nuezsowore {ojaagmsa¥ordonse je andsoemto> jmaaya peas smEIsgns a9, ¢ ngns ‘esnpoud sojaqune U9 aywod asvoquowaIpou ‘saBordonsa v pjuatMUOsUO FamusIUNLIpy"¢/¢ ‘wuyin's euoutioy 29 ey HUN JoULTIO a} Aqdo904 ‘uINSuNs yodsuEN 3} ‘mynaisqoqeow je newaeynojued ‘a}umsqns tau rox ap etoads uy purdap andooe.nu0s o¢ 24femay ap ey sojaartesoFoud 4s Jo; uaHos\se sofor9. af :9p eyeanp DeIuos © Form ajenstunmpe o-nuud winaise arqeioofur aeuouLioy aoanidsoento['Z/¢ ne sovzesi ‘zayzessq ‘3a¥e2,0UOUN'S no ayevoose nus pubjar aunnow nog ‘aveaopo.ocu #s axe coiois228 Iseouna antewsaBoud ap nde aI" [ Le ndaaenuo ‘e vomungs ungzoduioa op ortouny ‘0 10d esnpar symtonay3a‘9 ‘pquoraysafoud yruoidaoas ap eynp ranasodo areaty ieFoupury eu RaNEHSHUTUUDE |S deandsonnu0 allo wun 230 6D ‘aaneysaBoud s0j99 oyupiowa no wsejtens ‘ezeansed 95 ‘210805 1 909 muted ETUDES {outunmey ejeucuoy andzovnuos “sown suyapiog'a Hiowram20uspe°q feseouos ejoutrouapaisiyo'e cea yeu eaJor, endometrul sufera 380 Estroprogest de estrogeni, produc 381.Care este efectul progest rei cervicale, evidentiat eu ajutorul electronic? ‘a.hipoplazia| bicresterea e caparitia micro! 382.Fata de care cardiovasculara studiile epidemiologice levat existenta unei relati negative in folosirea sor este explicata prin impactul 384, Efectul contraceptivelor horn dependent de: a.AHC (antecedente heredocotaterale): batipul si structura chimicas e.doza, le asupra metabolismuh 386,Atat estrogenii, cat si progestativele, determina Ia femeile normale, precum silacele a.scaderea tolerante la glucoza; DTA; cesarcini mul traceptivelor Ia nivelul ovaralui? lamo-hipofizare de catre FSH si a peak b, direct sau indirect; prin influentarea seeretici H"TH de gonadotropi FSH si LH, in absenta patologiei de col, releva: jprogestativelor, cefaleea aparenta se explica ‘a umui accident vascular cerebral; tensional premenstrual. 391 Dominanta progestativa a estroprogestativelor predispune la erates troprogestati predispune In: e,edemul comeean, 393,Contraceptia estroprogestativa poate fi etiopatogenic legata de patologia anjonuny & ade ‘auno04) ynsazons “es wAnyoas mH apuidap outs ap vad 9-9 sade ¢q POIEIARAT IS eweaAaouy “eUaonedono'e ap pureas wun es singan, ‘3[eywooosou sop yR;U1 vamuaAaId mud sqeR[ sNgaH ae ajuNseHC-SOP ‘omenjod 9p ayeuruuajap asvorysasut 2j}0q°9 oayUl e| PINES PUDSTDL no yndna wy sev 9169+, suodoyed ye awa ap 24 aeyeues 2p 40 areyoR UO 299g am ‘ut jeorpaut jnjeuosiad 9p tro9un 1 9S 949 UY (uO? aM! ENO ajsa UNS aw HOF “ofa yma ou ur :3]euop0sau =[insqjur BsMUOD ayBod BUI-ZOP ‘nyouop jruews yod as avo sqouds uy pzeauo PUL as atieNoN] UY IS uINEEhsOd UL g6E ‘prewdry woupurss ap inszoueg nesva aquapIOoe uaUTEHEN ef eINZeS euEydLIOD “> ino8 ap Prep slop Bloysaoe waaeayyn“¢ rmapicystp *Y | “estowuauresypou eal; NDEOYD BICSaY" LOE “pause wixoqyoud 9 oui nape faysDpouy easapeos q ¢2]BuoMOY JojeAndaoenuog uezqHn [mlauauag 9189 aIey'p6E ‘eawoyeday “y tyredatyscede soliditatea cailor de transmisie ale lantalui epidemiologic. 410.Care sunt verigile importante ale lantului epidemiologic? amasa receptiva, agentul palogen.; basura de infectie, poarta de iesire si agentul patogen: cere, poarta de intrare, masa receptiva. determina intreruperea lantului procesului enza asupra tuturor verigilor lantului epidemiologic. Je fimetionale de baza ce trebuie respectate circuitul 413.Ce reprezinta curatenia? ametoda obligatorie i ‘bametodia de indepartare totala a prafutui, murdarii sia produselor strane; ‘emetoda de decontaminare iplul rise"? ‘organica ce are ca efect in practica medicala; c.ansielatea perso: > tulburar in si - yep ‘amoniaiue [masoder 203) 259 U0 JUNI 9s “4 2o[91q)]14>229p v arE}s—109 ap tHeE ND atauLaN jo379p v azei9a109 9p BEA ap TE ‘ede ut ojeroutws ajoqunssqns 29179Raspunsuri corecte: i \ ) 158.a,b 159.¢ 160.0 .b 162.ab 163. a,b 164. 165.ab 166. be 167.ab 168.¢>'sth pee recep qr-zer oleh oer >6cr sesh Qice 992 eure oa 6ee eres ge se-oge 39 'see are gee oaese are zee va-tee oa oe ore a8ce ueeSPECIALITATEA: NUTRITIE SI DIETETICA 1, Precizati care din urmatoarele afirmati sunt adevarate: pe lenga elementele de baza ‘mangan, zinc, erom ete.); pentru proteine, de aceea ele au ‘mentionate mai sus, ©, azotal este clement a b, 50-55 calorii/kg/corpézi la fete: c. peste 13Y% la ambele sexe. 4, Pentra adult, necesarul proteic este: a. 1,2—1,5 ghkgicorp/7i, adica 1 5. Pentru femeia gravida este necesar fata de perioada anterioara sareinii un surplus de: a, 20g de protein: 7. Lipidete sunt compu anumiti alcool. Rotul lor ‘a, fumizarea de energie, el ieide, eare elibereaza fiecare aproape 4 calorii! g 209 1d in aleatuiren membranelor celulare; lor hipofizai. cefortl fizie a, sugarul b, adultul normal are nevoie de 3 gikg/corp/zi: ¢, Inadult nevoia se reduce la 1-1,5 gfkgleomp/zi. ide este: jc intens, nevoia de a, 15-2 g/kgleompiai + b. 3g hkyleorp’zis cc. sub | gikg/corplzi 10, La varstnici, nevoia de lipide reprezintas a. | glory ; Ty jolt sie deorigine animales jumatate de origine vegeta: . numai de origine vegetala. carbon, oxigen, in apa, de unde si denumirea mai ‘yeche de hidrati de carbon. In organism av rol a membranelor celulare, a tesutul 12, Necesarul de glucide variaza i fort depos: b. 78g hkeloorp/ c. 12 gikg/corp’zi, pentru cei alimentatiapse adunaued o area ad zavfojorzy 1uis yeagepe 2110]e9 youl um ap ayoaau aye upiARsd Blotting “gr ‘petnuw9 30 “2 04-09 :9| 9 auncdam sawuoosojope exsiea e] epee wpenraayoqay 1s votzy eamyjoAzoCq ‘Le Heo 200 ur astoseyez ajasnpoud ‘ppemoyeuun ajigeyea uns wwe ¢4-1 pasoa isita esea08 aTapionyd 9% e¢-o ajapudy “eIeqo18 eaLs0fe9 O19 08 OL apse ayejpaude yuns tue 9-p mntcloa aye a9HaBsoud aftOAaN “sz aoou0Ut ‘on nue “eprdouoa ‘sar ‘(swe ¢ udp) snouts] “(rig aud so4029 roy “qoys aysad “>yin“anesed ap uses -9 ‘aysad 8 awe ap sarasuos ‘oyetg9u09 LNEa|NP “q feno “macy cwndaaxa no ‘p[auroyeduin yuns mysiva wyseoae B astuutod 2p 2jdi0/39y 10 96-59 B| 218949 24 Z aonpauy 0d 28 “9 Bod purpose. 3515 soyeurs ai ap yuped wr qeyBedsax ap NBO “Te “tn oy ‘owuniiay op noatd 1s yeawzanz ap edns “9 ‘ressoou uns ‘37ered aa rusts 1s 9 repau JaUUNU ANS mMasoUND uWoUAY — Fou Ha ‘Fp zesao0u otja8r0u |rauanTidns pk “apron ‘ede rzydaoayayqus ooz-og1 “> ‘yzidina/ayyoje9 rerduoo/iy 272804 2] ‘9youan Wazardar uns ewworpLs ea!BoyoNq axBOqwA no afapdey “6 “Teasope Bojorg axwoje n> afanjaiaud “o ‘nop du pareoeysnes tt pppdioutad vazopuiog 3] iso eiseoay voyteds eoqureup aunnoe op ‘epdina/SyB0-9 © “Was aed !ony!2 wowoyeo vaseoyes wip %9C-se ~ya, nevoile energetice in prima j ajumgand ca la sfarsitul celor 9 luni sa fe cu negravide; .. 89 pot consums hidrati de carbon in orice cantitate; logica mare se asigura din came, peste, a dele se dau moderat in prima perioada, pentru ca inga 90-100 gizi tltima perioada s 29, Necesarul de saruri minerale si vitamine se modifica in cursul sarcinii si ‘alaptarii dupa cum urmeazs a. de [a 0,8 gizi caleiu wegravida, se ajunge la 1,2- 14 glzis 1a 20 mglai: resupune consumul de alimente toate grupele princin ‘a. carne: 230-260 g/ branzeturi: 40 9/ 300-320 e/2i, derivate de cereale: 45 g/2i, cartofi 2 fructe: 300-350 w/2i, radacinoase: 250-280 g/zi, legume verzi: 300-350 wis 7 c, fainoasele se consums la diseretie. 31. Aportul de vitamine ereste fata de femeia negravid a. vitamina B1, de la 1,5 mg/zi la 2-mg/zi, in cursul a 2,5 mgizi. in cursul alaptaris de la 2 mglzi la 2,8 mg/zi, respectiv 3-3,2 me/zi. piridoxina, de la 2 mp/zi fe 2,5 meat; c. vitamina K este periculoasa in cantitate mai mare decat necesarul femeii nogravide, deoarece in partea a dous 2 sarcinii exista riscul de hemoragil ima parte a gestatiei, cand lerilor de sange din wecesar de 12 care alapteaza; g/Zi, pe a «. vitamina PP creste de la 1Smg/ai la 18-20mg/ti respectiv 25 malzi. a. pentru eforturi medii sunt necesare bb. pentru eforturi mari —maratonisti, calorii/zi, ce, pentru sportur la altitudini mari regimal devine hiperealorc. in special pe seama lipidelor. 35, Respectarea propor ridicat, conform principiul mare”. Pentru protei trebuie sa primeasea proteine dupa ©. 610g ks/eorp 38, Cantitatea de lipide necesara unui sportiv este: a 100-140 g Wi b. 2-2,5 g fkgleorplai ©. 1,2— 1.7 gikgleorplai. 39, Ratia de glucide pentru sporty 2. 600-900 gizi b. peste 900 gi2i ©. 610 whevcompa 40, Necesarul de 9 este urmatorul: 5-10 mal 203IISIEA OPIONLD9§ ‘ezojna0 ut aweFoq oun] “2 “quimiod ap yuewad “fajaz00s-vaseol ap tain “y ‘auesaufap aq 18 odo “qoys arsed ‘ozesed 9p “jana ap ‘eae ap eqoys UIE“ 9p 1Hofaxwo sjaseowwuLin ad ezaszeq as ynjnoqnsiNA eHERUORNYY “Co one ‘sojdao ones aunday y9S BuunsuOD 2s ‘oprus areouRAL Js many 2p tinoas ap vu, ‘taedsvoud arany is sun] -v ! Np vandise os ajaqmiourau 3s ajaurue. “pe ‘ajenu29109 ajnt>inp ap oyadoot “ajeasoo 1S axanuy ‘Hotes notsoyeo wazeo]eA ‘ean Wp J029 ised ap euoy inf nep 28 apd] “> 402/83 jaursqoxd 2p 8 | -e :undise ws aingauy roumsiea v] exemaue Bey “ZS wu 2p $9 ednp 4p1 no “9 80 2p 59 ednp GSI MO “@ @P SO-Sh ANU Ys NDE Jase 3peos 210} S200N "1 ‘tajoxd jnuustjoqeqes apros “2 18 2[E LEDL;pOU AHTY “OS AUsyoqeue ays210 vor ‘uoppidy eutsas ad -q ojepronya wun ‘quoqeouodiy uuiau aundasa ‘apidy, aun no ayy ws Lop inpay “1. painea alba intermediara : b, concentrate; cc. paste fainoase, legume ea: soteuri, pireuri, sulleuri, budines, fructe proaspete, 59, Persoanele care prezinta riscul de a deveni diabetice sun are prezintalitiaza renala; ceare au nascut copii de peste 4 kg: diaber, este 298 sncate, peste 120 mg% sau peste 160mg% Ia 1 ora si de peste 130 mg la 2 ore, impune diagnosticul de diabet zaharat la persoancle: a, pana la 1221 b. pana la 60 a . pana le 45 ani (65. In funetie de severitatea carentei insulince, diabetul poate fiz a. insulinodependent tip T be ins pend . primul este diabet de maturitate, eu debut dupa 40-45 de ani, iar al dojlea survine dupa aceasta varsta, ‘alinodependent tratamentul eu in 7 trateaza cu medicatie oral, dieta 70, Diabetul zaharat insulinodependent afecteaza predominant; dde pana la varsla de 40-45 ani, putand apare I orive varsta; 80%5 27our azopoa, ‘tind “83 3s amswyez juaLrEEN] 2p 29.0 hws sy[Bfo0 1s 98 ‘2d tioj2oe aqiqezodzodns yuns essex (niaqeyp us raidetoq0}aIp 2qaau FF JenUD.g,!P jronsoUTEICT “sg ‘2yourssesuy moway © 9 0/8 ap mjMsO|MLUTSUEA eq SoWwues infMUIO De BuO O bs 22959 J9qbIp ap wa ‘ayxoroue “> ‘onede -g ‘ezago 7B ‘aeueosiod » sope yew ayede 1) dn ap waoyee imioqeicl “ey ‘aBues 2 ut razon ewuazaud euyzoscas veanzoot{5 “ZR "e}9mu 9p Lunons na ‘sresnoens weawzsw ap adn no “o4Ip dou any ws ang; MESIeA ‘mad -e ‘9p eynOsu! e359 aanIaquIpfoWO9 v eyeurosposdl wey UIp F]eIOI LIXSLOWTY “9g eo sstouadua abo} “2 1 aveod eauisoyfFodiy wwN0: “6p ou 1a} wauoisau9 “9 meaplysop ep sojauatuOUaY BUDS “q ‘soquor2oe Jouayey Is eonaqeip euioo 2p wzenuaiayip as anaqey yay soy “2 Soyaataynsur aneiuoMe “9 2p muotaynsay wzap “2 suns soraaoyfFody fauioo a[azney “9, “vonuoyaoe euajeq “2 sewuazasd atvod yu voneqeip eos no jmauoyoed ‘saofew aumuias rain 9[s0 eBuEy 9d cL ‘epangoud igo ap. Joniseroe1es ajssnoyeuun 22 yBodiy wor pg, ‘vou 2 seanpew -q ‘oauys -v sm nuazaid yuns rorwoza osmug ose g S masaifond anges“ wud wood ezvomgap [di 9p EY? (MgB ZLfa, prescrietes unui aport calorie care sa atinga si sa mentina grewiatea ©, eu 15 minwe i 97, In tratamentul diabetului zal a, sulfamide hiperglicemiant b. biguanide; dele din ratia alimentara vor reprezenta: c. ambele, de sa reprezinte peste 40 60% din totalul eal bb proportia de . proportia de glucide sa reprezin 98. Un diabetic este bine tratat atunci cand: a. glicemia pe nemancate este de 120-130 mg% si, in orice moment al zilei, nu depaseste 160-170 bb. auare glicozurie si cetonurie; cc greutatea sa depaseste cu 10% greutatea ideala. 59, Diabetul iatrogen apere dupa tratament prelungit cu : a. sulfumide: «. proteine, 92, Diabetul zaharat de tip I se e 4 de 0,9 pentru c. ambele sexe. 102, Diaherul asociat ou obezitate este: tinerete: implu de tratat pentru ea nu implica si montarea unei perfuzi , perfuzie cu glucoza 10-20%, 01 300maoauou “v yureeo rewnu asiuuiad yung “yzt esas “9 ‘tnyeysueseds “q oparaua “e satus sung atuisd 2g “61 wanwioz 9 ‘ojapyeis -q ‘tjoo-tsdod -v wrerauut 9 ‘ascoury apaised “q ‘ILEUS PuNsUO9 304 9$ xojSHUDUUH|S TOIp! {eouozwo Fanowsas “e HEzvaIOIEp 961s fora1p ‘Baujnqnsut of 2p off2 eaoteo ednp axvdte apronyd vy quesayon eane2OH.aUY “Z| | 2] SE (2 ‘uy undutt 2s ofopronya “imjnonaqeyp enerot ‘peppiea nox puaid as “q ‘Sodipeau jminsay wip auraqoud puoid as “e Pp agepurtuozor ‘ap au0}e9 ode lun no 3nungo e-s ayenz2go no TeZD0sw THJOYER [mIOqEIP UL BuNg eIEHINZAY “LO sojeptdy vassonpar -2 1piony rae o pjeipuotuid cyeodun o ‘ayvazaqo na wiD0se yeieyeZ IMIaqeID {peas axv0 ajeuoIsuD so}LO[eA. “w raclnse a¥fouaq yo2F9 aAv ewod mynowequyp v vjosapuod vasapn9s ‘cot "we ap atpow ewan apeos “2 funef y faruacy eaxrziyounou “e ‘ressto9 areod as vyarapuod earapa9s uttg “}O1b. varza; . painea, 121, Obezitatea este boala de metabolism, caracterizata prin stocurea excesiva @ kgrasimilor in orga ‘a. in proportie de peste 20% din greutatea normala la barbati; bb. in proportie de peste 30% din greutatea normala Ia femeis . sub 20% la ambele sexe. obezitatii implica masuti terapeutice complexe, in eadrul ip de 3 saptamani; 90 g branza de vaci, 100 g came, , se trece bruse la 1500 calorii/zi. 125, De la dieta de 400 de calori se trece la: cu durata de 3 saptamani a, auces ‘. intervin larea precoce 2 sati c. pietderile proteice sunt mici in timpul postului absolut a, minim 2 g de glucide pentru 1 g de proteina; b. 0,7=0,8 g de glucide pentru I g de proteina; ©. 3 gde glucide. idica trebuie sa euprinda, in egala masura,lipide animate si ©. 100 mg niacina. minerale sunt furnizate in ca de proteine, Aportul de sare trebuie redus deoarece: a. favarizeaza absorblia glucidelor ©. diminueaza apet 133. Fibtele alimentare au efeet benefic asupra seaderii in greutate: 2, marese durata mast calarigene cu 2-4 % jpoase exeesive, ime, Dieta gravidei obeze urmareste 308Js eunjesipa op roreso,o1d “2 ‘unseiu jaieore sqp 98 teu azap ez op wodse “a 1d nufau “9 ‘suuid-nsox “v lunes un 2183 USP “LF rottioxlins ajsunoyeuan nop aorso3 azop “sanepas ts ewwousyea nep 9s nt “2 “rnynpiee iquoyde eatyesiea ap tases d a)sa eanp wyer0 a|po ad 9, sezRanSHUIWUpE 35 eNO ‘otanyINs “24808 rojnanunuo9 vasenaeaa dap ‘uuod (renyp 4210) 942 anoow plow ap ansazien “9 ‘wumesiva vouoaoud as nu “4, jue ap “erpauu‘eyesosad ea: msepy "upBi0p:0d ‘opungord wyera9qR— azayyor] ap 9P tes mIPOS ap pINO4p) LEE azeq NO RNBSIXOHL "pL ‘yaaunp eameusyea “2 !owopqe od n uosad yesIUtupe a.ply WHI UN “e ‘eoyjdury enon syneazoued wi oiuasin ap vawIpRNNY “Ep ‘argjnasnuit euryoenuo> “9 ‘yeiojsod yass9qn pupjnuns see 8 ‘moe eneosoued no vunan 1 atu ajarmo.eUNE “| j009ye ap atsaoxa jnumsuod “9 pwsnounen neatoued i9jnjeueo enorinsqo “gy maaponp [132310 {20p9]09 imonoseu-now v aysinard 10918 B O€ v| wosDaunoai “9 roysai9 vazesaye “q 1810 UY 90] nw 29 ayeNOLUICK, pUuOxSUEAL “BE | ‘ul sop naaeuuze sojanueumdns vostsoj0y 2 iW Ec ap Jwso9au un are PanageIp epLATsa “y nel Bjuacaad wr orsax9 may enquosqe “2 “toy, ‘189 utozes resuean eanseu ad yreyodw aug [esau uoWID}a UN LE] ‘Msezopesdns jnastt ajsaia 2onnaomuuzny asnpord ap aie ‘sopmaonuuey asnpoad 2p eaxezi(gn ula 1s 199 ‘eIAIp UL proud ap rep eutoses ut nzvaqnp os 94 “q_ynd tp ojo petsads ut ‘oureumnea ap ayuayous 9) seye ‘aluezodeur yuns apersy-otuayeea opps BMas219 e9IS0}O1q axvO}ea n9 HUE 1 ap auieroud ap uede un -q ‘auow8i(qo aso nu opeInaNT uy vausonpar “eindicates Toxivele organofosfor sestva necesita urm: a. dezbracarea bolnay 'b, provocarea de varsaturis c. spalatura gastrica cu suspensic de carbune activat in solutie de bicarbonat de sodiu de 10%. (parathionul) patrunse in organism pe cale 150. ¥n intoxieatia perioada scurta sau scurta, semnele si a. lacrimai e seamna de perioada de incubatie eu ia cu ciuperci din grupul eelor eu incubatie 1, provocarea de varsat . spalatura gastrica eu a. provocarea de varsatura si spala dc bicarbonat de sodiu 5%); . doze suecesive de cafea concentrata, in formele usoare; «. indiferent daca este o intoxicatie usoara sau severa, nu se transporta Dolnavul ta spite Intoxicatia cu alcool metilic este foarte grava, descori mortala, Masuri de solutie de bicarbonat de sodiu 4%, ssodiu peroral in doza de 5-10 g la fiecare ora; 50% - in doza de 0,75 ml/kgicorp. 08 aj geamat, dispnee expiratorie, tse eronica tativa, seeretii spumoase acrate in caile aeriene, cianoza perioral si bb. tahicardie, puls slab batut, modificari de zgomote cardiace: cc nu se constata hepatomegalie si edeme periferice 155. Hiperuricemiile sunt afectiuni cauzate de tulburarea metabolismulsi purinelor, avind drept consecinta cresterea anormala a acidului uric in singe, La aparitia a. eveditateas ’, alcoolisml si 1. afectarea inflamatorie a articu (wuta);, iazei urice si alterarea in diferite grade a functie ti nt hipocaloriea (1800 157. ¥n puseul acut de guta, pacientul primeste fe i sarace in proteine si produse bogate it ‘de legume, fructe coapte, compoturi 158, Concomit jmentara, in puseul acut de guta este necesara o hidratare ou cel pt a. ape minerale, sucuri de fructe; bi, lapte desresat; c. vin rost. 159. ¥n atacul acut de guta, la seaderea rapida in greulate; reducerea aportului de porine: viscere, mezeluri, eiuperci, eiocolata, ele obeve, se impune: a