Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
COLOR
1
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
realitãþii italiene ale sec. XVI) primei în ºcolile comuniste. Mulþi dintre noi ipotezele cãlugãrului spaniol sã se
scene a columnei lui Traian: am crezut mereu cã vechii daci ar dovedeascã greºite, dar totuºi,
Reºedinþa lui Decebal era un palat fi fost un fel de sãlbatici ºi þãrani pentru a înlãtura orice presupunere
magnific, decorat cu columne ºi primitivi, locuind în bordeie sub greºitã, se cere întâi încercat de a
portrete, probabil situat pe þãrmul pãmânt, în timp ce aveau mari ºi se face cunoscutã, ca apoi, efectiv
nordic al Dunãrii, pe care împãratul numeroase mine de aur împrejur; ºi sã se demonstreze cã este eronatã.
Traian îl va ocupa ulterior, dând care, aºa cum susþin aceiaºi istorici, Respectiva imagine despre Columna
ordine sã se pãstreze toatã mobila a trebuit sã aºtepte venirea ro- lui Traian de care vorbim este
regalã. Momentul culminant este în manilor civilizatori conduºi de înregistratã la numãrul 231 în albumul
timpul Tratatului de Pace strãmoºul nostru Traian însuºi, lui Ciaccone, în timp ce ea apare la
temporar, încheiat în 102 d. Hr., între pentru a putea ajunge la societãþile 357, conform elaboratei analize a
Traian ºi Decebal. De-a lungul de elitã ale lumii antice. Civi- basoreliefului fãcutã de cuplul de
esplanadelor de sus ale palatului se lizatorii au fost în realitate trupe istorici Miclea-Florescu. Aceºti doi
putea vedea o presupusã statuie a mercenare romane, care, pe durata istorici, reputaþi profesioniºti, susþin cu
însuºi regelui Decebal, sculptura primului an de ºedere pe bucãþile de tãrie cã scena descrie prima
putând reprezenta în acelaºi timp teritoriu cucerite, aveau sã devinã campanie a împãratului Traian,
unul din marii sãi predecesori, faimoase nu numai pentru cã au îmbarcarea la portul Ancora în
îmbrãcat în costumul naþional dacic. furat tezaurul regelui Decebal (dupã drumul sãu cãtre Dacia, alãturi de el
Poarta principalã a palatului se vede ce l-au forþat pe viteazul rege sã se fiind sora sa Maria ºi soþia Plotina
cã era îndreptatã spre Dunãre. sinucidã), dar ºi prin ulterioara lor (fapt puþin verosimil deoarece este
Frontul ei înfãþiºa trei tineri complet considerare de cãtre un val de puþin probabil ca împãratul Traian sã-
dezbrãcaþi, fiecare þinând câte o istorici iresponsabili ca fiind ºi fi reprezentat pe columnã mama
torþã. Cel din mijloc avea arãtãtorul promotori ai progresului social. El, ºi sora dezbrãcate; pãrerea noastrã
ºi braþul drept ridicat, cãrând torþa împãratul Traian, avea sã ia credit este cã poate cele trei figuri îi
cu mâna stângã, având douã postum pentru civilizarea noastrã reprezintã pe cei trei Lars, zeitãþile
crucifixuri în mâna dreaptã. Aceste într-un mod similar pe care, secole dacice ale casei). Au existat mai
ultime douã sculpturi pot fi conside- mai târziu, l-au aplicat conducãtorii multe ipoteze privind semnificaþia
rate ca imagini ale aºa-numiþilor fanarioþi strãini de neamul nostru, scenelor columnei ºi multe altele vor
LARS, adicã acele divinitãþi care fasciºtii sau ruºii. Fiecare dintre apãrea în viitor, dar un singur lucru
indicau în cadrul vechii mitologii aceºtia ºi-a dat osteneala sã ne poartã semnificaþia sa eternã de
dacice cine avea grijã de casã ºi cine civilizeze mai bine decât piatrã: înãuntrul graniþelor unei su-
o pãzea. Aparent, nimic înãuntrul predecesorii sãi, nelãsând în urmã per-bogate þãri, în mod special prin
unei case nu putea fi ascuns de decât sãrãcie ºi suferinþã nefericitei terenurile aurifere, pare foarte
aceºti mici Zei de casã deoarece populaþii autohtone daco-române. plauzibil ca aceeia care sunt cei mai
se credea cã ei deþin focul ºi lumina, Sã fi devenit aceºti aºa-numiþi de seamã conducãtori locali sã se fi
fiind extrem de credincioºi creatori de istorie orbi ºi sã nu bucurat de viaþã ºi de palate
locatarilor casei lor. vadã frumoasa ºi totodatã reala capabile sã-i facã invidioºi chiar ºi
Aceastã nouã descriere interpretare de mai sus a primelor pe civilizaþii regi ºi împãraþi ai
contravine, bineînþeles, cu ceea ce scene ale Columnei lui Traian? Europei de mai târziu!
am fost învãþaþi decenii de-a rândul Bineînþeles, foarte posibil ca
8. Cine a fost Traian?
Suntem învãþaþi nu numai o istorie ce a fãcut el pentru noi? topor Bacilis, confident al regelui
care nu ne aparþine, dar trebuie sã Sã începem cu ce a fãcut dac, romanii descoperã în albia
ne ºi mândrim cu ceea ce nu ne pentru noi: râului Sargesia tezaurul lui Decebal
aparþine; peste tot ni se spune cã - Ne-a zdrobit ºi cucerit 14 % (evaluat de Jerome Carcopino la
ne tragem din doi bãrbaþi, dintr-un din Dacia; 165.500 kg. de aur ºi 331.000 kg.
DECEBAL, un adevãrat erou naþional, - Ne-a furat tezaurul (aºa cum de argint; pentru acea vreme un
ºi dintr-un...TRAIAN. Câþi dintre noi mai târziu o vor face ºi alþii). tezaur fabulos, în faþa cãruia pânã
ºtiu însã cine a fost acest TRAIAN ºi Prin trãdarea acelei cozi de ºi faraonul Egiptului era sãrac) ºi
2
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
aceasta, într-o þarã sãlbaticã ºi petrecerile ºi serbãrile populare la Citindu-l pe d-l Ramino N.
necultivatã! ...Într-o þarã care nu Roma. Din cele mai îndepãrtate Georgescu din New York (vezi
ºtia sã vorbeascã ºi sã socoteascã... colþuri ale lumii veneau solii, trimise Danubius, Prin Cenuºa Impe-
Într-o þarã care a fost fericitã sã dea anume sã ia parte la aceste serbãri; riului... Anul 1, nr.3), nu poþi sã nu-i
totul romanilor ca sã înveþe... ºi toate cheltuielile au fost suportate apreciezi intuiþia, patriotismul ºi
LATINA, limba pe care ei, dacii, o de acel El Dorado... acea Californie umorul atunci când se referã la felul
vorbeau de mii de ani! ªi dupã a antichitãþii, jefuitã de romani în în care istoria ne este reinterpretatã
cucerirea sângeroasã a mai puþin de frunte cu marele nostru strãmoº - ºi predatã în ºcoli ºi universitãþi.
un sfert din teritoriul Daciei, tot el, TRAIAN! Au trecut aproape 2000 de ani
Traian, a continuat sã stoarcã tot ce În cea mai frumoasã piaþã a de la vizita de pominã a
se mai putea de la noi (la fel ca alþii, Romei s-a înãlþat în amintirea împãratului roman Nerva Traianus
aproape douã milenii mai târziu). acestei biruinþe, cu banii noºtri, un in Dacia, ne spune sus-numitul
Cine a fost Traian? monument de marmurã ce se autor. O vizitã nedoritã, nesolicitatã,
Marcus Ulpius Traianus este fiul cheamã COLUMNA LUI TRAIAN , nenorocitã. În urma ei, un popor
unui comandant de legiune (de construitã de marele Apolodor din mândru, dârz, viteaz ºi-a pierdut, prin
origine mai puþin romanã), care va Damasc... grija istoricilor prezenþi Patria,
ajunge mai târziu guvernatorul Siriei Un învãþat german, Theodor Identitatea.
ºi Asiei. Mommsen, scrie despre Columna De atunci multe s-au schimbat
În urma victoriilor militare ale lui aceasta cã este o carte de tablouri în lumea aceasta. Imperiul Roman
Traian împotriva germanilor, sãpate în piatrã. Având 124 de însuºi s-a dus, praf ºi pulbere, în jos
împãratul Nerva îl va adopta ca fiu tablouri cu 2.000 de figuri în relief, pe Apa Sâmbetei/Tibrului. Lovitura
la 27 octombrie ´97, proclamându-l ea înfãþiºeazã momente însemnate de graþie i-a dat-o un oarecare
asociat la putere. El, Traian, nu ne-a din luptele romanilor cu dacii. barbar, Alaric, care din toatã
iubit niciodatã, ci dimpotrivã
Setea de glorie ostãºeascã ºi cultura Romei nu s-a învrednicit sã
Ce ar avea el în comun cu noi? de expansiune politicã l-au cam þinut înveþe decât douã cuvinte : Vae
Ceea ce au avut în comun cu noi ºi pe Traian departe de soþia sa, Victis !
alþii mai târziu, când ne-au cucerit, împãrãteasa Plotina - mult lãudatã Rãscolind prin Cenuºa
ne-au jefuit tezaurul, ºi nu numai o pentru virtuþile ei - ºi mult mai Imperiului, R. N. Georgescu face
datã... dupã primul ºi dupã al II-lea aproape de tinerii soldaþi. Dorinþa lui o istorie comparatã, între cea a
rãzboi mondial, care ne-au dat Traian era sã-l ajungã pe Alexandru dacilor ºi cea a evreilor, iar pa-
marele seism civilizator... Macedon, aºa cã, pornind la luptã ralelele sunt uluitoare: - Pânã la
MARXISMUL! contra PARTILOR, cotropind Armenia venirea romanilor, ambele þãri ºi
Triumful lui Traian a însemnat (în 114), Mesopotamia (în 115) ºi popoare aveau un trecut impre-
pentru noi înfrângere: în toamna Assyria, un fel de boalã îl atinge pe sionant, luptaserã dârz, eroic îm-
anului 106, în loc ca þãranii daci sã-ºi câmpul de luptã din Cilicia ºi astfel potriva reichului roman aproape în
strângã recoltele, erau mânaþi la moare marele nostru strãmoº. aceeaºi perioadã de timp, secolul I
Roma pentru a fi sacrificaþi în circuri Italienii l-au cam uitat, dar ºi II d.H.
în cinstea triumfului lui Traian. Dupã noi...nu! Noi îl iubim...Nu este el - Ambele þãri au fost
înfrângerea lui Decebal, Traian ºi-a strãmoºul nostru!? Grecii se desfiinþate ca state independente,
amânat intrarea triumfalã în Roma mândresc cu tracul nostru ambele au plãtit tribut greu pãcii
pânã la sosirea mamei sale iberice Alexandru Macedon care i-a romane.
din Spania, þinând s-o aibã lângã el îngenuncheat ºi cucerit, uitându-ºi - La ambele popoare li s-au
în acele momente mari de bucurie, adevãraþii eroi
Noi, tot aºa ne sfãrâmat ºi li s-au ras de pe faþa
când întreaga Dacie plângea ºi-ºi mândrim cu ce nu e al nostru, cu pãmântului strãvechile ºi mândrele
jelea morþii ale cãror suflete se Traian! Ba într-un timp ºi cu Stalin... lor capitale; în schimb, s-au pricopsit
ridicau spre þinuturile din cer ale ce apãrea pe prima paginã din cu capitale noi, de data asta
de
zeului Ghebeleizis sau spre þinuturile abecedarele româneºti, ani la rând; fabricaþie romanã. Dacii s-au trezit
subpãmântene ale lui Zamolxe... ºi ºi mai era ºi ctitor de oraº românesc, cu Ulpia Traiana Dacica
noi ne mândrim astãzi cu... Traian! Braºovul devenind, ce ironie a sorþii, Sarmisegetusa, iar evreii, cu ... Aelia
O treime de an (123 de zile) au þinut oraºul Stalin
Capitolina
3
cmyk COLOR
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
- În semn de înalt respect ºi peste 187 de statui de daci la mai vechi ºi mai temute ale con-
consideraþie pentru rezistenþa lor Roma), Roma ar rãmâne pustie. tinentului, a dispãrut pur ºi simplu de
eroicã, dar, mai ales, pentru a se Dar sã vedem ce s-a întâmplat pe harta lumii, a ajuns România, o
putea spune vedeþi pe cine am cu aceste douã popoare, de daci ºi colonie romanã benevolã(!), un
bãtut noi?, ambelor popoare li s-a evrei, dupã 2000 de ani. paºalâc postum al Imperiului Ro-
rezervat câte o paginã de onoare în Evreii au rãmas ... evrei ºi îºi zic man, o þarã inventatã, o þarã de
letopiseþul în piatrã al Romei. Nouã, la fel ºi azi, evrei; statul lor se operetã, o þarã a surâsului jenant,
dacilor, o columnã de marmurã numeºte la fel, Israel, religia lor este penibil, o þarã cu nume de furat, cu
închinatã lui Traian, evreilor, arcul aceeaºi, mozaicã. ADN falsificat.
de triumf, din travertin, al lui Titus. Dar dacii? Ei bine, dacii au ajuns Nici romanii, duºmanii de moarte
Gândiþi-vã acum cã fãrã aceºti români; în imaginaþia lor pervertitã ai dacilor, care i-au supt sângele,
daci de pe Columna lui Traian, de ei se vor ºi se cred, prin bunã- aurul ºi bogãþiile Daciei, nu au
pe Arcul de Triumf al lui Constantin voinþa istoricilor lor, bastarzii cutezat sã se atingã de numele ei
ce Mare, din Piaþa Poporului, din propriilor lor cãlãi(!)
sfânt, DACIA. Dar vin politicieni
Piaþa Sfântul Petruetc
(sunt Þara lor, Dacia, una dintre cele bonjuriºti, bufonii neamului, ºi
îndrãznesc a scrijeli slove strâmbe
ºi strãine pe fruntea de granit a
Patriei Dacia ºi-i schimbã numele.
Trebuie judeþ mare ºi pedeapsã ºi
mai mare pentru aceste crime de
înaltã trãdare.
Li se atribuie evreilor multe
slãbiciuni; dar nimeni nu poate sã le
conteste îndârjirea, disperarea,
fanatismul cu care îºi aparã
identitatea, îndeplinind în acest fel
una din poruncile fundamentale ale
Universului
fii ºi rãmâi tu însuþi!
Cine face asta meritã toatã
consideraþia ºi tot respectul.
Poporul evreu a plâns vreme de
2000 de ani, dar astãzi el s-a regãsit
din nou în aceeaºi patrie, sub aceeaºi
religie, în aceeaºi limbã, sub acelaºi
nume.
Iar noi, dacii, cotropiþi ºi jefuiþi
ca ºi evreii sau poate încã ºi mai rãu
decât ei, noi ne hlizim, noi cântãm
osanale postume cotropitorilor, celor
ce au ucis tot ce aveam noi mai
scump, Patria. Ascultaþi numai
aceste versuri din Pui de Lei ºi
n-o sã vã vinã sã credeþi urechilor:
ªi unu-i Decebal cel Falnic
Iar celãlalt Traian cel Drept...
Ce putem spune despre o astfel
de istorie?
Cui sã-i mulþumim pentru ea?
Traian controversatul împãrat cotropitor
4
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
5
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
7
cmyk
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
baza fibulelor ºi a unei monede din pentru secolele I î.e.n. - I e.n., nu Existenþa unei aºezãri pre-
vremea lui Traian (descoperitã în se cunoaºte, pentru acest spaþiu, nici supune, în ultima instanþã, existenþa
spaþiul cu depuneri - n.r.), se o necropolã pentru populaþia de unei necropole, iar dacã ne referim
considerã cã defuncþii au fost depuºi rând. la descoperirile efectuate aici, ele
în a doua jumãtate a secolului I î.e.n. Acestea sunt faptele. ªi în cazul sunt de excepþie: copii depuºi, în
- pânã la rãzboaiele daco-romane. în care cercetãrile ulterioare vor alveolãri de stâncã, dupã un anumit
Sã fie, oare, vorba de o ne- confirma, pe de-a-ntregul, ceea ce criteriu, inventar funerar din care nu
cropolã dacicã la Hunedoara? am încercat sã schiþãm aici este cu lipsesc obiecte ºi arme în miniaturã,
Cercetãrile ulterioare vor confirma atât mai îmbucurãtor, cu cât dar, mai ales, posibilitatea surprinderii
sau vor infirma acest aspect, mai cu orizonturile noastre privitoare la ritul unui cimitir împãrþit în douã sectoare,
seamã cã, alãturi de copii, dar nu ºi ritualul funerar practicat de unul pentru copii, celãlalt pentru
împreunã cu ei, au apãrut ºi câteva strãmoºi vor prinde noi contururi ºi adulþi. În acest sens, cercetãrile
schelete de adulþi. Oricum, des- vor aduce noi informaþii menite sã viitoare pot conferi o notã de
coperirea integralã a obiectivului rupã tãcerea ºi supoziþia. unicitate sitului hunedorean. Multe
hunedorean ar putea fi una de Caseta articolului. dintre materialele de facturã dacicã
excepþie, sens în care pledeazã Prin poziþia geostrategicã (o- au fost surprinse alãturi de resturi
acelaºi prof. dr. Valeriu Sârbu: Nu biectivul de la Hunedoara fiind situat materiale aparþinând culturii Basarabi
se mai cunoaºte, pentru zona pe un promontoriu care conferã o (prima varstã a fierului - Halstatt).
carpato-dunãreanã, nici o necropolã bunã vizibilitate asupra vãii, dar ºi Se poate, aºadar, vorbi, despre o
de acest tip, adicã în care sã se fi posibilitãþi de apãrare naturalã), se continuitate de habitat uman în
îngropat, într-un sector copiii ºi în poate trage concluzia cã avem de-a aºezarea de la Hunedoara.
altul adulþii, ca sã nu mai vorbim ca, face cu o aºezare dacicã.
12
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
13
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
De la traco-geto-daci la români,
EPISCOPUL WULFILA, O RECONSIDERARE
de la Dacia la România
Conf. univ. G. D. Iscru
Unii au propus ca þara noastrã
sã se numeascã Daco-România/
Dacoromânia. La vremea lui,
constatând prãpastia dintre þara
realã ºi þara legalã (þara legilor
impuse de beneficiarii puterii), Mihai
Eminescu fãcea o grea constatare:
Aici totul trebuie oarecum
dacizat!. La ultimul recensãmânt,
din 2002, se pare cã unii români s-au
declarat, ca naþionalitate, daci din
motive pe care nu le cunoaºtem. Noi
considerãm cã numele de român ºi
România sunt absolut generalizate.
Sfinxul Deºi au suferit o alternanþã foneticã,
(din rumân român; iar în alte limbi
O concluzie logicã, bazatã pe s-au generalizat treptat ºi târziu, încã se spune Rumânia), ele sunt
izvoarele care evidenþiazã izvoarele vorbind, încã mult timp, ca autohtone, sunt frumoase ºi, mai
descendenþa: daci/moesi vlahi etnonim, despre geþi, daci, traci, apoi, ales, încãrcate cu jertfele ºi spe-
rumâni/români, credem cã se vlahi/valahi toate, cuvinte ranþele atâtor veacuri pentru ca
impune de la sine. Încã revenim, ca autohtone ºi foarte vechi! iar ca vreo motivaþie sã ni le mai smulgã
argument puternic, cu etnonimul þarã vorbind despre Dacia, Vlahia/ din suflet. Avem datoria sã le
ramani/rumâni/români, comunitate Valahia, Ungro-Vlahia (Vlahia de menþinem ºi sã le redãm integral
a marelui neam al traco-geto- lângã Ungaria), în Nordul Dunãrii, nobleþea pe care atâþia se
dacilor, care în epoca Bronzului sau dar ºi despre Vlahii în Balcani, chiar încrânceneazã s-o întineze!
la începutul epocii Fierului dacã despre o Vlahie Mare. Pentru românii din sudul
nu mai înainte - roise, ajungând în Dacã autohtonii spaþiului Dunãrii repetãm: parte
Peninsula Italicã, unde la mijlocul carpato-balcanic ºi-au dat sau li componentã a naþiunii române -,
sec. VIII î.Hr. a întemeiat Roma. s-a dat numele de roman/român (ei acum minoritari în statele balcanice
(a doua Romã!) a se vedea înºiºi s-au numit rumâni) nu se moderne, expresia supremã a
lucrãrile pãrintelui-istoric D. Bãlaºa ºtie exact de când! sau vlahi/ voinþei lor politice a fost, în ordinea
(v. bibliografia). valahi, iar þara ºi-au numit-o Valahia/ cronologicã, în spaþiul de formare a
În sprijinul identitãþii, nu doar al Vlahia/Þara Româneascã-România, naþiunii române, întemeierea pri-
apropierii celor trei variante (raman/ acestea n-au fost ºi nu sunt strãine mului Stat naþional românesc
roman/rumân/român), mai atragem de limba lor ºi de spaþiul lor antropo- (dacã nu includem în rândul statelor
atenþia cã alternanþele fonetice sunt ºi etnogenetic, de spaþiul lor naþional, cnezatele, jupanatele ºi primele
relativ frecvente în Antichitate ºi ci sunt sau derivã din vechi/ voievodate transilvane) sub
chiar mai târziu ºi trebuie sã se þinã strãvechi cuvinte autohtone, însuºite/ conducerea celor trei fraþi
cont de acest fenomen lingvistic. preferate într-o împrejurare sau alta, români: Asan, Petru cel Frumos ºi
Celebrã ºi foarte importantã este cu o motivaþie sau alta. Ioniþã cel Frumos, între anii 1185-
alternanþa e/o în etnonimele geþi/ Într-o expunere succintã, deci, 1207, într-o varã româneascã
goþi. Însã adãugãm cã acest cuvânt, acesta va fi fost drumul parcurs, atunci, în Munþii Balcani. De atunci,
în evoluþia sa: ramani/romani/ într-un timp istoric, de la traco-geto- ei nu s-au mai putut ridica la o
rumâni/români ºi de aici România, daci la români, de la Dacia la asemenea performanþã politicã.
þara românilor, Þara Româneascã România. Prefacerile recente le-au redeschis
14
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
o asemenea perspectivã. Depinde cum sunt desemnaþi de unele surse au venit aici de la Roma, dupã
de ei, dar ºi de România ca aceastã germane, ei sunt vlachi, cucerirea Daciei de cãtre Traian ºi
perspectivã sã fie valorificatã. descendenþi ai marii ºi ancestralei se trag din vechii coloniºti
Pentru românii din nordul familii a tracilor, a dacilor ºi a romani, noi o interpretãm astfel.
Dunãrii ºi din Dobrogea, în afara geþilor ºi care ºi astãzi îºi au pro- Anume cã era ºi este firesc ca limba
atestãrii lor arheologice element pria lor limbã ºi, în ciuda românilor sã fie puþin deosebitã de
de cea mai mare importanþã -, mai oprimãrilor de tot felul ei locuiesc limba italianã, dar ºtiinþa
putem face o constatare retro- în Valachia, Moldova, cãlugãrilor de la Dealul putea sã fie
spectivã, pornind de la izvoarele Transilvania ºi Ungaria în numãr o lecþie învãþatã de ei în mediul mai
medievale timpurii: anume cã, de de milioane. (s.n.) (43a/23). elevat mãnãstiresc, de la vreun
vreme ce-i gãsim atestaþi în izvoare În privinþa calificativului de cãrturar al locului sau de la vreun
scrise la începutul evului mediu, naþiune matcã pentru traco-geto- misionar occidental. Descoperirea
sedentari ºi bine organizaþi, aceasta daci, am arãtat, în lucrarea noastrã, ascendenþei romane a românilor, de
înseamnã, cum îndeobºte se admite cum izvoare ºi autori din þãrile cãtre cãrturarii secolului XVII sau
pentru duratele lungi în istorie, cã nordice, dar ºi din Spania ºi poate ºi de alþii, anterior, s-a putut
ei au existat cu mult timp înainte ºi Germania, îºi revendicã ascendenþa face fie prin contactul cu misionarii
au rezistat, au existat rezistând, geto-dacã. În sprijinul ascendenþei ºi cãrturarii veniþi din Apusul catolic,
rãmânând ei înºiºi, adicã români, geto-dacice a germanilor, mai fie prin învãþãtura, noi am spune
ºi în condiþiile grele ale marilor migraþii. reþinem aici, dupã d-na Maria Criºan, îndoctrinare interesatã, primitã în
Or, aceasta înseamnã, într-o o informaþie foarte importantã: ºcolile catolice ale Apusului, de la
manifestare specificã acelei epoci, Capitala landului Renania de Nord profesorii iezuiþi ai acestora cei
chiar dacã în lipsa menþionãrii în Westfalia, Düsseldorf, de la mai credincioºi slujitori ai
izvoarele scrise, conºtiinþa propriei începuturile ei ºi pânã în 1885, în catolicismului! -, cum este cazul
identitãþi ºi voinþa politicã de a o Friedrichstadt, dupã numele cronicarilor noºtri din secolul
menþine. împãratului Friedrich Wilhelm IV, XVII. Este posibil ca aceastã
Românii din nordul Dunãrii îºi vor proclamat ca atare în 1871; însãºi îndoctrinare interesatã, sã fi
constitui Statele naþionale (nu denumirea de Westfalia înseamnã, început chiar mai dinainte.
feudale!) cunoscute, acest proces de fapt, Þara vlahilor de vest, Cãrturarilor români li se poate
istoric încheindu-se în sec. al XIV- existând ºi Ostfalen , adicã Þara reproºa cã s-au lãsat prea uºor
lea. Rahonczy Codex, recent vlahilor de Rãsãrit (falen=vlah) influenþaþi de o asemenea în-
descifrat ºi tradus de d-na Viorica (43a/90-91) dupã cum o Valahie doctrinare, de vreme de izvoarele
Enãchiuc, pune în evidenþã, anterior existã ºi în fosta Cehoslovacie medievale occidentale vorbesc
celui din Balcani, un mare Stat (43a/92). Tot doamna Criºan frecvent de geþi ºi daci în aceste
românesc la nord de Dunãre, precizeazã vechimea în scris a pãrþi. Mai mult, au ºi difuzat-o în
condus de un Vlad, care este ca cuvântului valah, la Homer, sub þarã, în medii mai elevate, cum erau
un rege (v.109). În ceea ce-i forma olooson, denumire care con- cele mãnãstireºti, iar în sec. XVII
priveºte pe românii din Transilvania, duce la olah/olahus (în latina prin operele lor (Gr. Ureche,
aceºtia, dupã un bun început în acest medievalã), în timp ce la alþi autori Costineºtii, preluat apoi de Dimitrie
sens, a trebuit sã accepte o antici, greci ºi latini, cuvântul, la plu- Cantemir etc.).
suprastructurã politicã maghiarã, ral, îl întâlnim sub formele: placi, În ceea ce-i priveºte pe
impusã de regatul arpadian apos- blaci, belaci, belce (belcae), cronicarii convinºi de aceastã tezã
tolic ºi cuceritor, având în spatele feaci, flaci, la care d-na Criºan a originii romane a românilor, notãm
sãu agresiva autoritate papalã ºi adaugã felahi pentru Egipt ºi India cã, de pildã, Miron Costin, autorul
Apusul catolic. (43a/89). primului studiu special în domeniu
D-na cercetãtor ºtiinþific Maria Referitor la informaþia, reþinutã (De neamul moldovenilor
),
Criºan reþine, din cartea Russische din cãlãtori italieni (107/1, 322-323), scapã, într-un loc, un amãnunt
Annalen
a savantului german cum cã românii au o limbã, puþin relevant. Anume, atunci când
Schlöler din sec. XIX, o opinie fãrã deosebitã de limba noastrã italianã precizeazã cã hainele care acoperã
nici un echivoc: Aceºti volochi nu iar cãlugãrii de la Mãnãstirea Dealul tot trupul, la saºi li se spune, în
sunt nici romani (de la Roma), nici ºtiau cã românii aceºtia, cum îºi traducere româneascã slice de
bulgari, nici Wölsche (gali), aºa zic acum din vremuri strãvechi pâslã, care se zice pre limba
15
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
noastrã dãceascã glugã. Deci, direcþie, a unui Plan dacic al ramani, latini, legendarii troieni ai lui
romanistul Miron Costin ºtia cã românilor. Sub Mihai Viteazul s-a Eneas ºi alþii cum s-au mai numit
limba noastrã este o limbã dã- reuºit realizarea acestui plan , chiar (ilirii, prin sud), care au populat Pe-
ceascã! (47/II, 154, s.n.). Atunci dacã vremelnic ºi parþial ºi românii ninsula italicã, erau originari din
de ce în opera sa susþine teza l-au vãzut pe voievodul erou ºi martir spaþiul carpato-balcanic al iliro-
romanitãþii/romanizãrii? Este ºi cazul ca pe un Restitutor Daciae. traco-geto-dacilor ºi în aceasta
episcopului istoric ºi lingvist Petru Cãtre mijlocul sec. XVII, învãþatul constã frãþietatea. Ulterior, cu-
Maior. Udriºte Nãsturel îl numea pe Matei cerind o bunã parte a Daciei Mari,
În mediile populare româneºti nu Basarab Voevod al acestor þãri Puterea Romei n-a plantat aici
avem informaþii cã s-a pãstrat dacice ºi el, desigur, exprima o ceea ce mulþi numesc civilizaþia
amintirea ascendenþei romane a opinie, o dorinþã de epocã. Ulterior, romanã, romanizând, deter-
românilor. Dacã mai târziu întâlnim Planul dacic al unor imperii vecine minând dispariþia traco-geto-dacilor
unele ecouri, acestea nu s-au putut (sec. XVIII), chiar dacã era o prin aceastã romanizare(varianta
produce decât sub influenþa mediilor diversiune politicã în interesul lor, cu mai subtilã a dispariþiei autoh-
cãrturãreºti, poate chiar a cãr- siguranþã cã era un ecou al unei tonilor). Întâi, pentru cã Puterea
turarilor care au consemnat realitãþi a locului, planul acesta Romei nu ºi-a propus aceasta. Ea
creaþia sau tradiþia popularã. Poate inspirându-se din Planul dacic al ºi-a propus, ca orice imperiu
fi, de pildã, cazul cunoscutului colind românilor. Situaþia va fi fost similarã cuceritor, sã exploateze sistematic
de Anul Nou Pluguºorul, invocat la doi aventurieri din sec. XVI, noul teritoriu cucerit. În al doilea
de romaniºti ca argument forte, în precum Aloisio Gritti sau Iacob
rând, pentru cã imperiile, un
care se vorbeºte de un bãdiþa/ Eraclidul (alias Despot Vodã), care
mozaic al naþiunii cucerite ºi
bãdica Traian sau Troian, în vor fi auzit de acest plan ºi s-au
oprimate, nu au fost ºi nu pot fi
unele variante, cuvântul acesta fiind grãbit sã-l exploateze în folosul lor,
creatoare de civilizaþie, ci, pur ºi
foarte uzitat la români (troian, a precum a fãcut în secolul al XVII-lea
simplu, Roma a adus aici un stan-
trioeni, satul Troianul). Deci, nu un alt aventurier, ajuns domn sub
dard de viaþã al unui vârf al
odinioarã, cândva, împãratul numele de Mihnea al III-lea (1658-
cuceritor al Daciei, ci un nãzdrãvan 1659). societãþii sale, al clientelei politice a
al locului, un atât de scump bãdiþa Pentru ascendenþã dacicã a acestuia, al instrumentelor de
Traian/Troian s-a sculat mai an, românilor pledeazã, precum se ºtie, constrângere ºi oprimare aflate în
adicã în anul trecut (oricum, foarte învãþatul istoric Constantin Can- slujba Imperiului. Numai naþiunile
recent) ºi nu pentru a se întrece tacuzino Stolnicul, iar sec. al XIX-lea sunt, cu adevãrat, creatoare de
în vitejii cu alþii, ci pentru a porni la a preluat în forþã acest plan civilizaþie, geniul lor naþional,
arat ºi semãnat cu un plug ca dacic autohton. Urmãrirea pla- AND-ul lor. Din acest standard
acela care cândva a mai tras, prin nului dacic al românilor poate fi de viaþã, autohtonii cuceriþi ºi
pãrþile locului brazda lui Novac. un subiect de studiu special, foarte oprimaþi puteau sã preia sau nu câte
În aceastã creaþie popularã poate fi interesant ºi foarte util. ceva. Dintre autohtoni, puteau sã
chiar evocarea acelui strãvechi În concluzie, pledând pentru rolul beneficieze de el, mai mult, unii din
Novac din istoria noastrã mi- fundamental al naþiunii traco- mai-marii locului, care ºi-au dat
tologicã. geto-dacilor în devenirea etno- coastele cu cuceritorii. În schimb,
În schimb, în mediile populare naþionalã a românilor, sau mai jaful comis de Imperiu în Dacia,
româneºti, dar ºi în cele politice s-a limpede spus: considerând-o ca distrugerea Statului Dac a lãsat
pãstrat o conºtiinþã puternicã a temelie a naþiunii române, n-am lumea autohtonilor, dupã retragere,
ascendenþei noastre dacice. Dupã exclus legãturile iniþial frãþeºti ºi aproape dezarmatã, în întâmpi-
cum gãsim în citatul Rohonczy Co- apoi tradiþionale, în modul cel mai narea mileniului migraþiilor (sec.
dex mesajul politic, transmis din firesc întreþinute cu lumea romanã. III-XIII). Dacã n-ar fi fost distrus
secolul XI, peste timp, era acesta: Ascendenþa traco-geto-dacã a Statul Dac, oamenii locului n-ar fi
Dacia unitã sã trãiascã!. Din românilor noi nu o opunem acestor suferit atât de mult timp de o mie
sec. XIV, dupã întemeierea statelor legãturi cu totul speciale, pe care de ani dupã retragerea aurelianã.
naþionale româneºti, eforturile însã nu le mai considerãm ca fiind o De aici, încrâncenarea lor ulterioarã
politice, dincolo de aparenþe în- romanizare, în sensul dat pânã acum, de a reface Dacia!.
ºelãtoare, au mers pe aceastã chiar ºi dupã cucerirea Daciei. Fraþii
16
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
17
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
Cuvântul expresie rostitã a Pârcãlabu (lângã Baia de Aramã), Harappa (pe care am reuºit sã o
gândului, comunicarea lui, a avut Peºtera Polovragi (judeþul Gorj), descifrãm), scrierea pictograficã din
un rol deosebit în procesul de Peºtera Gura Chindiei (comuna China anticã etc.
antropogenezã. Pescari, judeþul Caraº-Severin), La început, scrierea pictograficã
Apãrutã în paleolitic, vorbirea Peºtera Limanu (judeþul Constanþa) era utilizatã la inscripþiile din
articulatã l-a ridicat pe om deasupra etc. Surprinde, punând noi semne de mormintele sau monumentele
tuturor vieþuitoarelor, dezvoltându-i întrebare, unitatea stilisticã a funerare ce erau destinate zeilor
gândirea, capacitatea de a hotãrî picturilor din diferite peºteri (situate pentru ca defunctul sã fie ajutat în
conform voinþei sale, posibilitatea de uneori la mii de kilometri) care merg «viaþa de dincolo».
a face descoperiri, competenþa de pânã la similitudini: silueta umanã din Vechii egipteni numeau aceastã
a-ºi îmbunãtãþi viaþa, dar ºi de a-ºi peºtera Gura Chindiei îºi gãseºte scriere «s s n m d w n t r w»
fãuri istoria. analogii, în epoca respectivã, în scrierea cuvintelor zeilor sau «s
Pe lângã utilizarea în vorbirea de regiunea Ariége ºi Le Peyrot din s n p c n h» scrierea a casei vieþii.
zi cu zi între semeni, cuvântul a avut Franþa, cele de la Runcu (Gorj), iar Neadresându-se oamenilor, aceste
un rol deosebit în comunicarea cele din Peºterile Muierilor ºi inscripþii erau tainice, citirea lor
omului cu zeitãþile benefice cãrora Pârcãlabu au similitudini la Capo di rãmânând enigmaticã.
le cerea ajutorul prin rugãciuni ºi Ponte în Italia. Scrierea pictograficã era greoaie,
jertfe, dar ºi pentru alungarea Gravurile ºi picturile parietale nu se cunoaºte limba, era cititã în
spiritelor rele, malefice, prin vrãjitorii rãspundeau anumitor exigenþe diferite moduri în funcþie de graiuri,
ºi blesteme. estetice, rituale ºi magice, peºterile idiomuri, limbi (inclusiv de diferite
Un pas extrem de important în din aceastã vreme constituind «ºcoli» în care se iniþiaserã scribii).
evoluþia societãþii l-a avut desenul adesea, pentru om, adevãrate În general, aceste scrieri au rãmas
utilizat în scopuri magico-religioase, sanctuare sau peºteri-temple. nedescifrate sau în prea micã
precum vânãtoarea, lupta, cãlãtoria În arta rupestrã paleoliticã ºi mãsurã dezlegate.
etc. Picturile rupestre ale omului mezoliticã presãratã cu scene Pictogramele neavând nici o
paleolitic s-au conservat în peºterile magico-religioase ºi cu semne mitice relaþie cu scrierea foneticã au fost
din Altamira (Spania), Lescaux, (simbolul solar, omul-zeu, bradul, simplificate prin descoperirea
Chabat (Franþa), Insula Levanza calul, alte animale) îºi are origine scrierii idiografice sau simbolice.
(Italia), Kapovo în Munþii Urali scrierea. La început scrierea a Utilizatã la început numai în scopuri
(Rusia), Tassili, Sahara (Africa), apãrut în diferite zone din Euro-Asia magico-religioase, ulterior a început
India, Pachistan, dar ºi din România. ºi Africa: scrierea pelasgã de la sã fie folositã ºi în scopuri profane.
De o deosebitã importanþã sunt Tãrtãria (România), scrierea Folosirea scrierii în tot mai multe
descoperirile picturii rupestre de pe hieroglificã (Egipt), scrierea domenii de activitate (la curþile re-
teritoriul þãrii noastre de la Peºtera cuneiformã (Mesopotamia), gale, în administraþie, armatã,
Cuciulat judeþul Sãlaj (de la scrierea cretanã linear A comerþ) a grãbit apariþia alfabetelor:
începutul mezoliticului, circa 9.000- (nedescifratã pânã astãzi), scrierea alfabetul sanscrit, alfabetul fenician,
8.000 a. Chr.), Peºtera Muierilor ºi sigiliilor de la Mohenjo Daro alfabetul elen, alfabetul latin,
18
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
19
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
20
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
21
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
când s-au clarificat principalele date interesaþi ai discontinuitãþii româneºti obligat. Precum ºi-a pãstrat limba,
ale originii ºi etnogenezei poporului în propria noastrã þarã. Ce argument tot astfel a pãstrat ºi a modelat
român, existenþa actualã ºi de continuitate multimilenarã poate þãranul român, dupã chipul ºi
nealteratã a þãranului român, fi mai plauzibil decât existenþa asemãnarea lui, credinþa în
descendent al traco-geto-da- aceluiaºi popor, pe aceleaºi locuri, Dumnezeu. Din bãtrâne superstiþii,
cilor ne obligã sã luãm în dovedit prin vestigii arheologice, din rãmãºiþe de credinþe strãvechi
considerare argumentul viu ºi elemente etnografice, lingvistice, transformate ºi adaptate, din dogme
puternic al autohtoniei neamului obiceiuri ºi tradiþii, elemente ce dau ºi prercepte creºtine, el ºi-a alcãtuit
românesc, existenþa sa multimi- fizionomia acestui popor raportat la o religie specificã, cãci avusese ºi
lenarã. Cãci þãranul român este o perioadã foarte îndepãrtatã pânã atunci o dreaptã credinþã
purtãtorul din generaþie în generaþie aparþinând teritoriului locuit de într-o divinitate supremã, cu zeii ºi
al cumului de elemente etnografice neamul traco-geto-dac astãzi sfinþii lui, cu o bogatã ºi adâncã
specifice neamului românesc. În neamul românesc. filozofie teologicã zamolxianã
aceastã idee am arãtat fãrã sã Pânã în prezent, începuturile provenitã din înþelepciunea tracicã.
aprofundãm datele cunoscute ale unor popoare sunt încã învãluite în Religia aceasta, originalitatea ºi
istoriei privind ocupaþiile agro-pãs- negura legendelor. Dar ºi legendele superioritatea ortodoxiei noastre vin
torale ale strãmoºilor traco-geto- poartã în esenþa lor adevãruri ce la þãranul român din receptarea
daci, întrucât din nefericire, unii trebuie desluºite. organicã fireascã a milenarei
istorici ºi formatori de conºtiinþã O caracteristicã tot atât de drepte credinþe, dupã milenii de
istoricã-români, nici astãzi nu înþeleg importantã a unui neam, ca ºi vieþuire cu identitatea þãranului.
când este vorba de trecutul nostru. comunitatea de sânge este limba ºi Religia lui rezumã conceptul de viaþã
O îndelungatã continuitate în timp aceasta la noi este opera þãra- specific, resemnarea ºi încrederea
ºi spaþiu al neamului românesc nului. Limba românã e o limbã lui în dreptatea divinã, care i-a
ca urmaº al populaþiei traco-geto- þãrãneascã. Farmecul ºi expresivi- dãruit puterea, dar ºi culoarea
dace, aceºtia fiind prizonierii tatea specificã le-a cãpãtat de la naþionalã ca lege a pãmântului
concepþiei nedovedite suficient cã fãuritorul ei originar care a fost suport moral ºi trainic. Tot ea i-a
suntem un popor tânãr, cu o þãranul. Toatã dezvoltarea ei, pânã dãruit puterea de a rezista ºi birui
existenþã de numai 2000 de ani, la timpurile mai noi, se datoreazã încercãrile veacurilor. Cu rugãciuni
ca urmare a cuceririi de cãtre þãranului, care a vorbit-o totdeauna. ºi jertfe þâºnite din miraculoasa fiinþã
romani a unei pãrþi de numai Limba noastrã cultivatã numai umanã a tinerilor, din cugetul lor încã
(14%) din teritoriul Daciei. Într-o de þãrani, în legãturã continuã cu nealterat de ateism, invocând
privinþã totuºi cu toþii suntem de pãmântul ºi cu lumea concretã, divinitatea- în decembrie 1989
acord cã aici, la noi, pe pãmânturile a pãstrat expresia magicã ºi neamul traco-geto-dac ºi-a restaurat
noastre, se face agriculturã din naivã a omului simplu, o legea româneascã a proprietãþii
vremuri imemoriale. Dar existenþa prospeþime pitoreascã ºi coloratã, libertatea ºi dreapta credinþã
agriculturii presupune existenþa ritmul vieþii miºcãtoare. Limba moºtenite. Creºtinismul nostru,
þãranului. De aceea, þãranul e aceasta, ca toate operele þãrãneºti, aºa cum îl practicã ºi-l trãieºte þã-
pretutindeni pãstrãtorul efectiv al e conservatoare ºi-ºi apãrã cu ranul,cu datinile ºi obiceiurile
teritoriului naþional ºi logic pãmântul îndãrãtnicire conformaþia, rãmânând pãstrate din substrat traco-geto-
e însuºi rostul lui de a fi. Pãmântul refractarã încercãrilor de violen- dac ascunde într-în-sul toate
nostru are un glas pe care þãranul îl tare. Neologismele, în afarã de cele fazele ºi peripeþiile istoriei popo-
aude ºi-l înþelege. E Sfântul pãmânt de specialitate cu circulaþie în rului român, întocmai ca ºi limba
inspirator care ne-a modelat trupul anumite sfere, se generalizeazã româneascã.
ºi sufletul, care prin soarele, ºi apele, anevoie ºi abia dupã ce suferã Dacã þãrãnimea românã a fost
ºi munþii, ºi ºesurile lui ne-a dãruit transformãri naþionale ºi formale ursitã sã conserve rasa, pãmântul,
toate calitãþile ºi defectele cu care potrivite cu spiritul ei. Aºa au fost limba ºi credinþa noastrã, înseam-
ne prezentãm azi în lume. Pãmântul condamnate sã dea greº sforþãrile nã cã ea este întruchiparea tuturor
acesta parcã nici nu poate produce filologilor de odinioarã, aºa-ziºii virtualitãþilor ºi energiilor româneºti
decât români, etnografie ºi folclor reformatori unii în anumite ºi nouã ne revine sfânta datorie de
românesc atât de bogat ºi apreciat perioade de timp, încercând învierea a duce mai departe spiritul acesta
în contextul universal al culturii. slavonismelor eliminate apoi de ce stã la geneza formãrii noastre
moºtenit de la strãmoºii noºtri ºi evoluþia ei fireascã. ca popor a cãrui identitate obiectiv
transmis pânã astãzi. Acest fapt Þãranul s-a încãpãþânat a vorbi o purtãm. ªi dintr-însa trebuie sã
singur, aceastã existenþã bãtãtoare numai româneºte ºi a refuzat sã porneascã ºi sã se inspire în conti-
la ochi ar trebui sã punã pe gânduri înveþe o limbã strãinã chiar ºi când nuare tot ceea ce este românesc.
dacã nu sã-i dezarmeze pe apostolii împrejurãrile sau nevoile l-ar fi
22
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
23
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
Admirând o capodoperã
a istoriei românilor
24
cmyk color
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
25
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
PROTEST
Cât timp vom mai permite ca informaþii eronate, voite ce se împleteºte cu amintirea despre Zalmoxis ºi tradiþiile
sau nu, sã troneze asupra istoriei neamului nostru Daco- dacilor. Zalmoxis, Burebista, Deceneu, Decebal intrã în
Român?! scrierile istoricilor, arhiepiscopilor, regilor ºi în istoria
Fapta personalitãþilor ilustre din ªcoala Ardeleanã, Spaniei nu ca niºte oaspeþi întâmplãtori, ci iau loc în
precum Samuel Micu, Petru Maior, Gheorghe ªincai si genealogia poporului hispanic.
mai târziu, Nicolae Iorga (care fuseserã precedaþi de nume ªi atunci, nu este o ruºine ºi o eroare cã noi, Românii,
ca Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir etc), descendenþi direcþi ºi trãitori pe aceste pãmânturi sfinte,
de a atribui o origine nobila poporului nostru, prin sã nu ne mândrim cu originea noastrã geto-dacã, ci sã
descendenþa sa latina (însã sã nu uitãm cã motivul era omagiem pe cei care ne-au cotropit?
legat de situaþia dificilã în care se afla Transilvania în Sunt alãturi, în cuget ºi simþire, de toþi românii care
acea perioadã) este scump plãtitã ºi în zilele noastre. Drept protesteazã ºi se opun manifestãrilor de tipul celei amintite
dovadã stau manifestãrile de genul aceleia ce va avea mai sus, care are drept scop denigrarea ºi deformarea
loc la Deva ºi Ulpia Traiana în zilele 19-20 septembrie adevãrului istoric în ceea ce priveºte originea Poporului
a.c., manifestãri dedicate împãratului Traian! Român!
Dacã ºtim cã Dacia a fost ocupatã numai în proporþie Cãtãlina Lupu (Barcelona).
de 14% de cãtre Traian ºi pe o perioadã istoricã scurtã
(106-271 d.Hr.),cum ne putem mândri cu originea noastrã
romanã?! Ba mai mult: cum ar fi fost posibil ca dacii sã-ºi
uite ºi sã-ºi piardã cu desãvârºire limba lor, însuºindu-ºi
latina atât de uºor?! Nu cumva ei, dacii, vorbeau limba
latinã? Ba da, dar limba latinã priscã, adicã limba bãtrânã,
limba veche, vorbitã cu mult înainte de întemeierea Romei,
de cãtre Pelasgi, despre care Nicolae Densuºianu amintea
în monumentala Dacia Preistorica.
ªi pentru cã locuiesc în Spania, am cercetat izvoare
autentice din cronicile hispanice vechi, ce vorbesc despre
strãlucirea geto-dacilor (Orosius, Isidor de Sevilla, Alonso
de Cartajena, Rodrigo Jiménez de Rada, Alfonso el Sabio
etc). Aluziile la geþi ºi daci sunt folosite întotdeauna pentru
a da strãlucire unei descendente sau a favoriza o explicaþie
genealogicã. În Anacephalaeosis, episcopul Alonso de
Cartajena (sec. XV ) scria cã regii Spaniei coboarã din
Dacia, din principii geþi, luându-ºi numai numele de la
locul în care trãiesc.
În scrierile hispanice medievale nici o tradiþie nu leagã
Dacia de numele lui Traian sau de legionarii hispanici.
Dar în jurul sâmburelui de istorie care se pãstreazã, o
curioasã legendã se þese treptat ºi se amplificã, înglobând
istoria geþilor ºi a dacilor în pãdurea de legende ce
constituie istoria poporului hispanic. În istoria sa, în
paragrafele referitoare la Traian, Orosius nu se risipeºte
în prea multe informaþii. Cu toatã mândria pentru originea
hispanicã a împãratului, istoricul îi dedicã doar trei fraze!
Din Cronica regelui Alfonso el Sabio, unde e vorba de
Dacia ºi istoria ei, lipseºte doar un singur nume: cel al lui
Traian. Mitul romanic lipseºte ºi din Historia Gothica a
lui Rodrigo Jiménez de Rada. În schimb, apare Mitul Primarul Devei, la poalele celui pe care unii îl considerã
înþelepciunii ºi a bunei cârmuiri, mitul getic a lui Deceneu pãrintele ºi sãditorul neamului românesc
26
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
Replicã consonantistã la manifestarea TRAIANA organizatã în
spaþiul pe care îl pãstoriþi
Domnule Primar
MIRCIA MUNTEAN,
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
Stimaþi conaþionali, Ar trebui sã înþelegem necesitatea de cinstire a lui Sinan-Paºa sau a lui
schimbãrii falsei istorii prezentate în Hitler, ca sã rãmânem în aceeaºi sferã?
Având în vedere faptul cã în zilele manualele ºcolare cât mai urgent posibil. Regilor ºi preoþilor de origine dacã
de 19-21 septembrie la Deva ºi la Ulpia În loc sã ne cinsteascã înaintaºii sau getã (Burebista, Scorillo,
Traiana se vor desfãºura manifestãrile vrednici de laudã ºi cãrturarii de valoare, Comosicus, Decebal, Deceneu, ºi atâþia
denumite DIES TRAIANI închinate cei care se ocupã de destinele alþii ca ei din antichitatea Daciei ºi din
memoriei împãratului Traian, organizate istoriografiei româneºti îi ridicã în slãvi primul mileniu de dupã Christos) care
din fonduri publice, de cãtre Ministerul pe cei care ne-au cotropit ºi ne-au au luptat pentru poporul nostru nu li se
Culturii, Muzeul civilizaþiei dacice ºi înlãnþuit. Nu putem trece prin viaþã cu aduce nici un omagiu. În faþa statuii lui
romane Deva, Primãria Deva ºi Direcþia urechile astupate, refuzând sã auzim Burebista de la Orãºtie, ale cãrui fapte,
pentru culturã ºi culte Hunedoara, comentariile fãcute de cei ce nu accepta filozofie, tehnicã ºi tacticã militarã,
precum ºi faptul cã oficialitãþile partici- faptul cã existãm cu mult înainte de 106 tenacitate, relaþii la sud de Dunãre, la
pante ºi-au exprimat în discursurile din d.H. Densuºianu considera drept vatrã nord de Marea Neagrã, în Tracia
anii trecuþi opinii de o facturã vãdit anti- a vechii Europe acest spaþiu unde noi centralã etc, sunt exemple demne de
adevãr istoric, din care citãm: Decebal românii, ne gãsim astãzi. ªi ca el, tot mai urmat de cãtre fiecare politician ºi de
este cãlãul poporului dac. Nu vom mulþi ne prezintã pe noi, pe daco-români, cãtre fiecare român de azi, nu se pune
putea intra în Europa dacã nu accep- drept popor primordial ºi formator al nici o coroanã de flori . În numele
tãm apartenenþa romanã a poporului Europei. Din nefericire, ideea apariþiei adevãrului istoric, protestãm vehement
român, Ziua Bunei Vestiri la români ar poporului român dupã anul 106 ca un împotriva acelor manifestãri care ne
trebui schimbatã din 25 martie în 11 popor tânãr în Europa este perpetuatã aduc lezare conºtiinþei naþionale ºi care
septembrie, ziua de naºtere a lui tocmai de cei puºi sã apere demnitatea au un caracter vãdit antiromânesc.
Traian. Traian trebuie sã fie creºtinat ºi destinul poporului nostru. Sperãm ca toþi cei care se simt cu
postmortem iar apoi el trebuie Concretizarea idei naþionale ºi adevãrat daco-români sã fie alãturi de
sanctificat cu acordul Papei la apariþia României ca stat, în niºte graniþe, noi ºi de ideile exprimate de atâþia
propunerea românilor. Traian este cel fireºti, vechi de mii de ani a avut loc cãrturari cu adevãrat dedicaþi studiului
mai european împãrat al Imperiului într-o perioadã când latinismul ºi ideea istoriei acestui colþ de lume, ca Nicolae
Roman, toate acestea în faþa elevilor de politicã ºi religioasã a latinitãþii noastre Densuºianu, în ideea de a stopa astfel
la Liceul Traian din Deva, aduºi la înfloreau prin pãrþile astea tocmai de acþiuni menite sã semene confuzie
depuneri de coroane la statuia datoritã influenþei puterilor centrale sau astfel de parade absurde cu un lucru
împãratului din piaþa centralã a oraºului, asupra acestei pãrþii a Europei (vezi care ar trebui a fie atât de sfânt: istoria
vã propunem sã meditaþi asupra situaþia deosebit de dificilã a daco- unei naþiuni.
urmãtoarelor lucruri: românilor din Transilvania în perioada Luiza Jugãnaru,
Sã ne amintim cã Traian nu este anexãrii sale la Ungaria), precum ºi a membru Dacia Nemuritoare
decât unul dintre duºmanii declaraþi ºi servilismului celor care ne guvernau.
cotropitorii locuitorilor din spaþiul Urmeazã sã se organizeze manifestãri
carpato-dunãrean. Deºi romanii au
ocupat doar 14% din teritoriul Daciei
pentru o perioadã istoricã foarte scurtã,
165 de ani, se gãsesc istorici care sã mai
susþinã încã faptul cã noi am fi urmaºii
Romei ºi cã, peste noapte, toatã
populaþia Daciei, ocupatã sau nu de
romani, a început sã vorbeascã cea mai
perfectã limbã romanicã.
Cui servesc aceste manifestãri de
slãvire a cotropitorilor? Pentru cã în nici
un caz ele nu servesc românismului, ci
sunt orientate contra culturii româneºti
cu efecte potenþiale distructive în viitor.
Faptul cã în ºcoalã, la orele de
istorie se învaþã încã lucruri care sunt
neadevãrate ºi strãine fiinþei neamului
nostru este un lucru care ne afecteazã
ºi care va avea impact pe viitor asupra
celor care vin dupã noi. E chestiune de
educaþie. Se poate vedea însã cã nu
afecteazã în prezent pe prea mulþi.
Pentru cã altfel s-ar face mai multe în
acest sens. Mai existã ºi problema celor
care au în mâini destinele acestei þãri (ºi Sub ameninþarea scãderii notei la purtare, elevi ai Liceului Traian au fost
nu numai din punct de vedere politic). aduºi în faþa statuii pentru a forma publicul acestei manifestãri
28
mk COLOR
DACIA DE AZI
DACIA DE AZI
QUI BONO PRODEST TRATATUL POLITIC DE
BAZÃ CU REPUBLICA MOLDOVA
Prof. AUREL PREDA
De câþiva ani pe agenda cance- cele douã state româneºti, dupã tructivã se încadreazã perfect în
lariilor diplomatice de la Bucureºti ºi precedentul creat de Tratatul politic dictonul napoleonian: este interzis sã
Chiºinãu figureazã la loc de frunte de bazã încheiat în 1997 între interzici istoria. De aici cerinþa
încheierea unui tratat politic de bazã România ºi Ucraina, orice referire sublinierii în mod clar ºi precis, într-un
(de ce de bazã?!; celelalte acorduri, la Pactul Ribbentrop-Molotov este document de importanþa Tratatului
convenþii nu sunt de bazã?!), adicã a un subiect tabu, pânã ºi elementara evenimentele anului 1940. Pe aceastã
unei Înþelegeri bilaterale care repre- prevedere a dispoziþiilor finale ale bazã, generaþiile prezente, ºi mai ales
zintã, în realitate, un compendiu de Tratatului referitoare la limba în care cele viitoare, pot contribui la cica-
principii unanim admise ºi norme de ar urma sã fie redactat textul acestuia trizarea unei rãni care a produs ºi
Drept Internaþional care se regãsesc (limba românã) produce frisoane la continuã sã producã atâta durere în
relativ uºor în textele Cartei Naþiunilor Chiºinãu ºi nu numai. sufletele românilor: lipsa unei con-
Unite, Actului final de la Helsinki, Prin aceasta, cancelaria de la damnãri ferme a acestei stãri de fapt
Cartei de la Paris pentru o nouã Chiºinãu dã impresia unui diletantism din 1940, ce conduce prin conse-
Europã etc., principii ºi norme agresiv. Este însã numai o iluzie. În cinþele ei la perpetuarea unei nedrepte
grupate dupã criteriul dimensiunilor realitate, baronii acesteia, proveniþi, izolãri morale a românilor din dreapta
politicã, economicã, culturalã etc. aºa cum am spus, din fosta ºcoalã ºi din stânga Prutului. Este oare
la care aceste reglementãri se diplomaticã de la Kremlin, asemenea aceastã dilemã produsã de dile-
referã. colegilor de breaslã de la Kiev, tantism, de inconºtienþã, de rea-
Încheierea unor astfel de docu- încearcã sã pãstreze într-o viziune credinþã. Sau de toate trei?
mente între þãri relativ îndepãrtate din strategicã elementele de bazã ale Frontierele laºitãþii
punct de vedere geografic sau cãrora fostului imperiu sovietic: frontierele Rãspunsul cel mai corect posibil
istoria nu le-a lãsat succesiuni fizice ºi cele lingvistice, chiar dacã este cã cei de la Chiºinãu ºtiu ce vor
împovãrãtoare este o operaþiune în cazul Basarabiei nimeni nu se adicã, în fapt, nu pot accepta un
relativ uºoarã ºi pretabilã a oferi capi- gândeºte sã le punã în pericol! Tratat politic de bazã care sã nu
tal politic ºi, de ce nu, electoral Despre Pactul Ribbentrop-Molo- cuprindã dispoziþii ferme relative la
guvernanþilor. tov, ce sã mai vorbim! Apostolii frontiera laºitãþii care este Prutul, ºi
Altfel se pune problema când cele laºitãþii din stânga ºi din dreapta frontiera lingvisticã imaginarã dintre
de mai sus lipsesc, atunci când e Prutului, când totuºi atacã acest limba românã ºi aºa-zisa limbã
vorba de state vecine, cu un trecut subiect, o fac în sotto-voce. moldoveneascã. Ei sunt deci pentru
istoric nu tocmai roz, ºi când, prin Cei de la Chiºinãu par chiar loviþi semnarea unui Tratat care sã aibã
urmare, textul unui astfel de tratat de o superamnezie ºi ignorã cu prevederi similare dacã se poate
trebuie sã conþinã ºi reglementãri nonºalanþã faptul cã la Chiºinãu a fost cu un ipotetic Tratat de bazã ce ar fi
specifice. Este cazul Tratatului de organizatã o Conferinþã internaþionalã încheiat, de pildã, de România cu
care ne vom ocupa în continuare. cu tematica: Pactul Molotov- Gabonul, un tratat deci cu un text tip
Diletantism, inconºtienþã, rea- Ribbentrop ºi consecinþele sale asupra compendiu, inodor, incolor ºi fãrã
credinþã sau poate toate acestea la un loc? Basarabiei. (Chiºinãu, 26-28 iunie nici o tentã de apropiere între cele
Sub influenþa unor interese nu 1991). Remarcãm faptul cã la reuni- douã state între care existã doar relaþii
tocmai greu de ghicit, cancelaria unea sus-menþionatã au participat clasice, nicidecum de frãþietate
diplomaticã de la Chiºinãu, ºcolitã între alþii, delegaþii din SUA, Anglia, sau relaþii privilegiate.
în bunã parte la Moscova, pãºeºte Franþa, Israel, Polonia, þãrile baltice, Un Tratat inutil
viguros pe urma precedentelor România, fosta URSS etc. ºi cã Bucureºtiul insistã însã, conºtient
periculoase practicate de Kiev cu Declaraþia de la Chiºinãu pe aceastã fiind cã bate la o uºã ce conduce într-o
Bucureºtiul ºi cere cu fermitate ca temã a fost adoptatã de participanþii lume vetustã, marcatã la Chiºinãu de
viitorul Tratat de bazã ce se negociazã la conferinþã în aplauze. dezechilibre, o lume alimentatã de
cu România sã NU conþinã referiri la Oscilând între Scylla ºi Caribda, nostalgii uralo-altaice de import.
relaþiile SPECIFICE care ar trebui sã cancelaria de la Chiºinãu, care este Nu ar fi oare mai bine ca experþii
guverneze cooperarea ºi interesele contrarã fãrã prea multã convingere noºtri sã reanalizeze textul Declaraþiei
celor din dreapta ºi stânga Prutului. de cea de la Bucureºti, nu poate sã de Independenþã a Republicii Moldo-
De pildã, în textul acestuia sã nu vrea ºi nu vrea sã poatã sã realizeze va (Anexa 2), care a fost adoptat sub
se vorbeascã despre frãþietate sau cã prin aceastã atitudine necons- presiunea maselor, de un Parlament
30
nr.7 noiembrie 2003 DACIA
magazin
DACIA DE AZI
entuziast, la 27 august 1991? poporului nostru, cu normele moralei concordanþã nu numai cu principiile
Certificatul de naºtere a tânãrului ºi de drept internaþional, aºa cum ºi normele unanim acceptate ale
stat moldovean, care este documentul se subliniazã în preambulul actului Dreptului Internaþional, ci ºi cele ale
sus-menþionat, replica contemporanã sãu de naºtere, din 27 august 1991. cursului nou al gândirii politice
a documentelor similare din SUA ºi e) Declaraþia un document mo- europene eliberate de o lume clãditã
România etc., subliniazã ceea ce nu dern apreciat ca atare de statele lumii pe alianþa fricii, pe bipolaritate!
poate sã facã un Tratat politic de care l-au salutatgaranteazã exerci- În realitate, complementaritatea
bazã, oricât de savant ar fi elaborat, tarea drepturilor ºi libertãþilor prevederilor celor douã documente,
ºi anume: fundamentale ale omului, legiti- ce par a conduce la gândul unui spirit
a) trecutul milenar ºi statalitatea mându-se astfel ca unul dintre colectiv iluminat care le-a inspirat
neîntreruptã a teritoriului dintre Prut documentele contemporane de referinþã. deopotrivã, constituie, din punct de
ºi Nistru, ca parte integratã a Dupã cum se ºtie, guvernul vedere politico-juridic, un sublim
spaþiului istoric ºi etnic al devenirii României a dat publicitãþii la rândul Tratat politic de bazã, fãrã îndoialã
sale naþionale; sãu, la 27 august 1991, o declaraþie cea mai bunã creaþie a celor douã
b) condamnarea de la cursul firesc în care se specificã cã a primit cu cancelarii diplomatice de la Bucureºti
al vieþii ºi al istoriei actelor de deosebitã bucurie Declaraþia Republi- ºi Chiºinãu. În consecinþã, cele douã
dezmembrare a teritoriului naþional cii Moldova cu privire la proclamarea documente fac inutilã ºi neproductivã
în anii 1812 ºi 1940; ultimul dintre independenþei de stat a Republicii, orice altã încercare cum este, de
aceste acte de forþã s-a produs în baza considerând-o ca fãcând parte din pildã, cea practicatã pe parcursul
unui document internaþional pus la procesul de reînnoiri democratice ce câtorva runde de negocieri în vederea
zid de parlamentele ºi guvernele are loc în Europa ºi în lume. realizãrii unui inutil Tratat politic
lumii, inclusiv de cel al fostei URSS Cancelaria diplomaticã de la de bazã între cele douã state.
(Pactul Ribbentrop-Molotov), altfel Bucureºti, care a propus Guvernului Credem cã interesele ºi energiile
spus, în temeiul unui document pe care român spre adoptare acest document, celor douã diplomaþii ar trebui
cel puþin una dintre victime nu pare a trecut dincolo de recunoaºterea canalizate spre alte domenii de interes
convinsã cã este necesar sã-l insereze oficialã a noului stat, care, dupã cum comun, ºi astfel, acestea, prin eforturi
în textul viitorului Tratat politic de se ºtie, are un caracter declarativ. conjugate, sã elaboreze ºi sã propunã
bazã; Astfel, în textul Declaraþiei conducerii României ºi Republicii
c) reafirmarea principiului egali- Guvernului român se vorbeºte de Moldova documente valoroase, cu
tãþii în drepturi a popoarelor ºi a constituirea unui al doilea stat impact strategic, având la bazã
dreptului acestora la autodeterminare, românesc în teritoriul dintre Prut ºi splendidul Tratat cu adevãrat de
principii care au determinat procese Nistru ºi se considerã apariþia BAZÃ, încheiat la 27 august 1991
ireversibile în Europa ºi în lume, de acestuia ca un pas decisiv spre de românii din stânga ºi din dreapta
democratizare ºi afirmare a libertãþii, înlãturarea pe cale paºnicã a Prutului. Este timpul ca psihologia de
a independenþei statelor noi, conce- consecinþelor nefaste ale Pactului serã care a activat ca o adevãratã
pute ca state de drept, ºi de trecere la Ribbentrop-Molotov, îndreptate plagã în timpul comunismului ºi a dat
economia de piaþã; împotriva drepturilor ºi intereselor naºtere la modelele cunoscute ºi
d) noul stat, care la 27 august poporului român, unic ºi indivizibil. condamnate de istorie sã fie ocolitã
1991 a decis liber ºi suveran sã-ºi În fine, textul documentului trimis cu grijã de diplomaþia noastrã, care,
hotãrascã prezentul ºi viitorul, fãrã de Guvernul român la Chiºinãu la 27 iatã, acum, la distanþã de 12 ani de la
nici un fel de amestec din afarã, în august 1992, rezultã deplinul acord 27 august 1991, meritã sã fie felicitatã
conformitate cu idealurile ºi nãzuin- al Bucureºtiului faþã de nãzuinþele ºi ºi încurajatã sã persevereze în strictã
þele sfinte ale poporului din spaþiul calea românilor din stânga Prutului, consonanþã cu idealurile ºi nãzuinþele
istoric ºi etnic al devenirii sale privind dezvoltarea de raporturi de sfinte ale poporului în spaþiul istoric
naþionale, este acum un membru res- colaborare frãþeascã între românii de ºi etnic al devenirii sale naþionale.
pectat al ONU ºi face eforturi nota- pe cele douã maluri. La ce bun sã te cãzneºti, irosindu-þi
bile sã se integreze în structurile euro- Concluzii forþe ºi timp, sã închei un tratat care
atlantice. Indiferent de greutãþile pro- Este uºor de observat, pentru cei ridicã de la bun început întrebarea
vocate de apostolii laºitãþii, contami- care o doresc, care sunt de bunã- întrebãrilor: qui bono, qui prodest?!,
naþi ireversibil de sindromul obedi- credinþã ºi au cunoºtinþe de Drept pentru cã, nu-i aºa, nimeni nu-ºi
enþei faþã de imensitatea Estului, Internaþional, deplina corespondenþã poate nega, fãrã a atrage blamul
apostoli care, din pãcate, mai au un a celor douã declaraþii, documente istoriei, propriul certificat de naºtere,
cuvânt greu de spus, Republica adoptate la 27 august 1991, cu un care este ºi rãmâne documentul
Moldova îºi va continua, în ciuda entuziasm ce aminteºte de Alba Iulia adoptat în condiþiile acelei zile fierbinþi
dificultãþilor, drumul sãu normal ºi anului 1918, gradul lor impresionant ºi memorabile din 27 august.
natural în concordanþã cu istoria de convergenþã juridicã, deplina lor
31
cmyk
DACIA
magazin nr.7 noiembrie 2003
VIVAT COTROPITORII
HITLER
ªI MUSOLINI
STALIN HORTHY