ISTORIE UNIVERSALA 114 America Latina @ Soldati ain pris populate. In secolul XX, Bolivia si Paraguay tag Paraguay au port Risboil ia cimpia ‘supra trupelor boli: Chace inte andi 1952.5. AU exist ost iene intro padre fnire Columbia si Peru in aceesstperioult, ia ‘din Gran Chaco. fn 1941-42 Peru a lansat o mare invazie as ‘Ambele plrt au lup- pra Ecuadorului, care fost obligat sf cedeze tatpentyu posesia” —Suprafete intnse de enor, De atanei, mt vastel cimpil Chaco, su tial inegisirat confice grave, desi in din 1932 pink in” 1959 dou rezulate commnversate din cadeul 4938. Armata Cupei Mondiale auidedansat un seur “riaboi Bolivil era mal al fotbluli” ire Bl Silvalor sf Honduras, rnumeroasa gt mal 3 bine echipat, ins Dupa colonialism recruti indie din Un alt factor constant in istoria Ameriit mung Arziau avut_—Latine a fost inververia direct sa indirect a de suferit in joasa si Stitclor Unie in facerie acesicis, Aceasa se tumeda ciple taza la inceput pe roll protector meationat Chaco, Peraguayul a in Doctrina Monroe (1828), cate proclama fucerit cea mal mare opoziia SUA impotsva orcate acta colo porte e reglunik ile curpens ingeete: @uR Amerit, Too, ILS ined scump - aceasta at. a OSC proteetic, cl_proprille fu vita 8 50.000 de increse care au dus It declansires Szboiuh botivien' i 35.000 Stitclor Uinie impotrive Mexicilui fn. 1846, de paraguayent. SUA a ocupat suprfete fitine de ima, Mereu agitatd, America Latina Q Cre Guevara » saltbitrantor cs othanine de > SEaaaeos probleme printre care sdrdcie, "E12 mt meer terorism, dictators, droguri si deasca dele in etre datorii. Iusd, la sfarsitul sec olulut XX, s-au intrezitrit Batista in Cubs seme incurajatoare. ‘eameni putemici*) Acestlucrs a fost nae inchisiv California, Aplzana’ si New Mexico, raja de divziunileadnci ce exis in socie- —Ant-colonkilismul sl proprile interese au tates latino-americant foie conservator si combinat pentru “a da ‘Pagtere rizboiulai 4 mai mare parte 4 Ametici Latine sia liberi, bogati si siraci, onise si sate ~ 51 americano-rpasol (S68), cafe a tansformat ¢ istiaat independents fatd de Spanka si grupirile risale create’ pin’ colonizare Sf SUA in puterea predominant in Cuba si raga in 820, Inst Geosebine pol bomnenul cu sclavi ~ creol, Indien, negri 8 Puerco Rio. tice si geografce sav Ficut in curind simite, persoane provenind din rase combinate Aceasti sitatie’a declansat 0 perioada iar regime sa fmpitt in multe sate sepa: | Desi Kimea ‘era consHientt de miscinle foane activd de Interiaai fp 1903, incuraat fate, De atune in cud miseinr sociale care sociale din America Laund, staele Amercli i protjat de Stitele hie Sel Panama sa fv avut loc, hana poltiet a Amerie Centnile Latine au pomit desea Azbouie uncle revolts sa sepaeit de Columbia, Psin rma de Suu nt st moaiicat foarte mul impoerva ators, in special in secoful al NIX re, Canaful Panam a Fost Construit potrivt ‘Seoulele de dominatie coloniala nu prea au let cind au exisat confice privind posesia planurilor SUAS si g-Tostsereats 0 Zona de \\ preaitt America Latind pentru auto-conduce- suprfetelor intinse de pamaint neocupat. Cel Canal prin Pundiya Se GHB, Sttele Unite au fe, iar coll just de mite i lupta pentru ma sirgeros a fost Razbovul Triple Aliante controlat~opatethal9 9, independent a creat in model pentru vitor, dintre anit 1865-70, cind Parquay-ul sa Ake acti SMAB au azat_ pe Armata intervenes freevent fa poled, eitur- —implcatfnieun conflict sinucigas cu Braaia, — °Coroanul Iu tring Monn, find gerne, punnd la cale lovitued de stat Argentina si Uruguay, pieraind nu doar care impurernitea SUA sf Imervind oriunde in SU instaurind dictatuel prin cawdillos eleboiul ci si un prooentaj caveat din pro- cele dowd Amefles penta a stabi “buna 37FAR) aversca carn si sa previna actiunile europene erarea dato) fnpoteiva dle exernplt sguvernelor “cle Desl em adevirat cf finanjle cltorvs yet se ala inteun aos total, Corolandl Iui Roosevelt a jgnorat indepen. denta national 2 acestora si lea oferit Satelor Unite pretextl de a interven oncind si oriunde consieray cd interesee lor joo, La inceputul secolului XX, mupele SUA au 0 Frangois Bowater (reap) cond Hal incepie 1957 find la moartens2 1 1971. Papa Doe, Chup eum ra mut Siwte donnie a {ero spits de Tontons Macoutes, arma sa privat, Sub resimal sau © perlonds de coc, Fil alu, Jear-Ceude (dedesubs),» preluat Duterea 1971. dar 3 fot nevot 8 fap in Frangain 1988. acjlonat in Republica Dominicana, Nicaragua, Hai 51 Mexie, fo anil 1934, sub conducerea presedintelus FD, Roosevel, politica SUA sa Schimbat, partial datoit faptului ct impacto Man Cre a fut ea aciunlle exteme $3 fe Inoponune. Politica de “bund vecinitate” a Statelor Unite era accentuat pe cooperarea ve ntre egal, spline pe prieten de fincredere ai Americ Latin cu privley ccomerciile, Aeeastd ahordare. a ingreunat neuarea SUA de imperialism sia fost cont Inuatd cu o mai mace Tnversunare cups cel deal doikea rizhoi mondial. Prima revolutie Unal dintre cele mai dramatice episcade din Americ Latine a fost. Reval Mexicana care a inceput in 1910, Dictatura lui Porfirio Diaz, care duase 25 de ani, & fost inlaturad, dar liderul revoluyonar, liberal Francisco Madero, fst detmonat si asasinat Au urmat lopte complicate fntre mai pro Pretan de pamant, general rival cu armate private si mule de Grant privat de ppimin, reprezentat de Enliano Zapata si = Pancho Vill, personae ale civor fapte cu jease au intat in legend. Nici unul dine acest Hider! av au supravietit, ast cet care A pretias ct Sunt urmasi revoutiet au amas In puters, far edteva reforme sociale a fost puse fn practic. Sub Lazaro Crdenas, aflat la Presedintie tnt anii 1934-1940, malle pro Pretit au fost impanite yranior, iar prof {abila industre a petrolului a fost nayional zatd, Mexicul sa transformat inten compro mis, unie 51 curios, inte capitalism si sock lism, condus de un singur parid (Pantidul Revolutionar Instiuonal, PRD, care aranje toate alegerle fs favoarea sa dar tolea rival permiges discursul liver. PRI a oferta o Stabilize de 40 de ani incepsind cu 1940, ca rcterzatf print-o indusralizae go crest economied putemicd, In ale reguun, lovieurle de stat au cont rat, semata domindnd majontates guver nelorlatino-americane. Print cei mai celebri dictatori sau aumatat Frangols "Papa Doc Duvalier, cate a terorizat statul, Haitl din Insulele Carube intre 1957 s.1971 eu spre nul unel armate private vicloase, Tontons Macoutes si urmasul stu Jean-Claude “Baby Doc" Duvaller. Ali au fost generalul Rafsel Trujillo in Republica Domin Fulgencio Batista in Cuba (1940-4, 1952-59) farnlin Somora, care & condus Nicaragua tn perioada 1936 si 1979, exceptand tei ani, si fBeneral Alfredo Stressne in Bolivia (1954 » ‘Un persona} si mal complex a fost Juan Perén, un colonel care flcea parte din juntt comiteil mia scare a prclast pterea in “Argentina in 1943, Poi sa de promovare a Ihunastdit sociale ata spon clasei mun: Citoare sia fost ales presedinte in 1946, Sis {emul guvemementaliniradus de el a comb ‘at autostrisnul ci ill popular sa oferit avanaje sindiatelo, Sota st, Eva, implica ea in politict, a Tost de asemenea vn ele tment polite vaioros pana la modes st in 1952. Pern a sfidat unele autorit! impor tunte, inclusiv Biserica, 5, deoarece ceverea mondial de came de vit din Argentina a scizut, menpineres politic de bunaare events lifes. In. 1955, presnea din partea fortelor amate Hau determinat st demisio reze si st plece in esi, dar “peronismul” « cominat st auba alept importing Operatiuni in secret Statele Uinke au continust sf supravegheze evolutia Americ Laine. In 1948 a nflnat Organizatia Sutelor Americane (OAS) in ve Gerex coordontiii polticlor regionale. Inst SUA a devenit mult mai activa cind Rizboiul Rece sa intensificat iar populaia saraciea si orasele aglomerate ale Americ Tate peat 4 deving pepiniere pentra comunism. Cand preyedintele de stange din Guatemala, jacobo Arbenz, a insodus reforme ageure ce menin- tau pouiia companiel americane United Fruit Company, CIA (Serviciul de Informa al SUA) le-a oferit spoiia opozantlor ext a regi I, cgea ce a dus la initiates Iu Arbenz Acesta a devenit modelul multor “operaiuni fn secret fn cadrul ora CIA a influent sat. © Fulgencio Batista (a alien de la stance), pregedinte al Cubel (1940-44, 1952-59). Excess dictatoriale au instigat revo: ul Castro, care au alungat de in 1959, Ela murt in Spania in 1973,