STORIE UNIVERSALA Conducatorii Africii independente Tatrile Africti de la sud de Sabara au trecut prin tulburari intense, dupa ce si-au castigat independenta fatéi de puterile coloniale in anti 1960 si 1970. nd in anit 1990, steele unparite Prise tn erin in den post-colonial, dupa care et tice, Sinica, istabaten 31 onal etnice Sn mas inst probleme wave Africa de Est din 1993) 4 condus rebelnen cave fn 1993, independents fart de Eto Etiopia. Hiopia mu fost niciodata colonic desi Hale Selassie (1992-1975, impaeat 1930- 56, fost alungat penn un timp de ii talent, Dupd-detronarea lu, Biiopia a devenit stat militar marxist pind Gnd rizboiul civil ha slotumat pe Menistu Haile Nasiam (9. 1941; presedine 1977-90). Succesorul hii a fost Meles Zena (11955, presedinte 1991-95), urmat de Negaso Gidado, presedinte din 1995, Djibouti. Dupa obtinerea independent scest sat mie Tost condus de Hassan Gould aptidon (1.1916; presedinte din 1977) ‘Somalia. In 1991, staal unjpantt condus de Said Baree (1919-55; set al executivul 1969 91) sa prtbust si rlabouiele cvle Ine sieritele Feta aa cis la intervengia SUA st ONO sia 0 instabilate continua Kenya. Jomo Kenyatia (1891-1978; presence 1964-78). Condamnat pentru terorsm de bri- tunic, Kenyatta fost un conductor moder. Daniel arap Moi (7.1924; presedinte din 1978) 2 condus tn regim autocratic sa supraviewit ‘unor alegei plusiparite onganizate in 1992 Uganda. In isiona turbulentd a Ugindet de f | b ‘dupat obxinerea independentei (1962) guv rele cvle conduse de Milton Obote (1924 Dresedinte 1966-71, 1980485) au fost de dou Gri eistuenate de militar. Primal dine ei, td Amin (o.1925; 1971-79), fost unl dint cei mai sfngerosi tun ai Aficl. Yowent Museveni (1944: preedince din 1986) 3 Incereat si creze un guvern de reconcile Rwanda. Avioaul in care se ala Juvénal Habyarimana (1937-91, presedince 1973-94) 4 prabusit (probabil lou deo chew. Dupt modes st a labucnit 0 cioenire etica extrem de violent Ine populaia hut si tuts. In 1994 liderul rebel Pasteur Bizimunga (9.1950) 2 devenit presedintele tin Burundi, Luptcle singeroase dintre hur si futst at sabit autortaten guveramentala Sylvestre Nubantunganya (n.1956, presedite 1994-95) a foot risturnat de la ptere de lide ful miltarPiere Buyoys. ‘Fanzania. Julius Nyerere (n.1922; presedinte 1964-1985) fost primminisiny al Tanganiki (1961-63) a ifiptuit unirea dine Tanganika si Zanzibar in 1964, care a dus la cre Tanzaniei Succesorul i a fost Al Hassan Muvinyi (9.1925, presente din 1988). Seychelles, France-albert René (n.1935; pre- sedinte din 1977) a supravietuit mai multor Tentative de Fovituri de sat Africa de Sud Zambia. Keneth Kaunds (1.192 presedinte 1944-91) a fos aapdstut de esecul economic Jn 1991 fost obliga st aceeptealegesi plus parte, pe care lea pierdut, rederick Chiluba G.1945; presedinne din 1993) a inceput si © Jomo Kenyatta a fst aestat do citre br {ani pent micron in aasinatee torr” ise inant 1950, din Mau Mau ara Spravietit devenind primal ideal Kone independent. © aes Nero, ul in prima generate fe conduedtor ata postcolonial, 3 Smut o ford de voltam aca, pe care a incerent 3 0 implementeze in Tanzania renunie a economia de sta din Zambia. Malawi. Domnia autocrat “hunga ade. Hastings Banda (1898-1997; prim-micisru 1964-66, presente 196698) a lua sist ia 1994, cind, obligat s4_organizeze.alegeri liber, fost inrint de Wales Muli (a. 1933), Zimbabwe, in Sith (9.1919; prim-minise 1965-78), in calitate de prim-ministry al Rhodesiei de Sud a declarat uniateral inde ppendenga fara de Marea Beanie, inst in cele fin urmt Rhodesia sa dominatt de albt sa ppabusit. Rober Mugabe (1924; primemi- istry 1980-87; presente exccuti din 1987) 4 preluat puterea dupa primele aleeri in care lies permis 31 persoanelor de culoare st voteze, s Rhodesia a devenit Zimbabwe Mozambie. Samora Mache! (193386; prese- ince 197586), Negiml pro-marxist al ha Machel a fost subminat de o rebeliune spec fini de Afrea de Suda fost ucis trun aeci- ‘ent aviatic, Joachim Chissano (9.1939, pre= seinte din 1936) ciseigatalegerle phusipar- tte din 1994 Comore. Republict islamict condus de Ahmed Abdallah (€1919-85, ful staulal 197589) pan la ucderea sa de citre merce- nati francez. In 1989, pucerea a fost preluata de Said Mohamed Djohar si in. 1986 a fost fnlocuit de Mohammed Tall Mbdouikarin. “Madagascar. Dupa alegerile din 1993, Albert 2Zafy a devenit prin-ministr, preluind pute a executivi indelungatt de la Didier Ratsika (0.1936; presedinte din 1975). Mauritius. Sic Anevood Jugnauth (1.1930) 3 fost prim-ministna pana in 1982, cind a fost inlocuit de Cassar Uieem, Swaziland. Sobhuza Il (1899-1982), sef su 175a CONDUCATORI! AFRICI! INDEPENDENTE prem din 1921, apot rege (1968482). Succeso- ful sid fost Matai Il (0.1968; rege 1982). Lesotho. Regatul Lesotho, o enclav in inte slorul Affe! de Sud, a cunoscu eulburas pol tice. in 1995 alegente bere rau desemnat pe Nisu Nokhele (0.1918) prim-minisiey. De stunel a alternac guvernele chile si miltare, cu Pakalithi Moss ales prim-minisira civil in 1998, Letso Ila fost rege incepsind cu 1996. Africa de Sud. Louis Botha (1862-1919: prim ministry 1910-1919), fost lider al bunlor din zboiol anglo-bur, a devenit priml premier al Unni Afric de Sud oa uemet Jan Smuts (1870-1950; peim-minist 1919-24 31 1939- 48) James Hertzog (1856-1942 primis 1924-39), Daniel Malan (1874-1999; prim-min- ists 1948-54) a fost aritectal celebrul sis tem de apartheid din Afnea de Sud. A fost succedat de Johannes Gerardus.Suridom (1893-1958; prim-ministru 1954-58), Hendeik Verwoerd (1901-65, peimveinisra 1958-66); in 1961, AMrica de Sud a devenit re publica. Dua asisinarea lui Verwoerd, au fost Sle! Balthazar Vorster (1915-83, peim-tinistra 1965.78) 31 PAW.Botha (1916 prin-minisis 197889. In 1984 conform poll constitu ‘Bothaa guvernat ca preedinte; (198489). EW. de Klenk (1.1936. presedinte 1989.94) a ince pur si demaste apatheidul. Nelson Mandela {1918 presente din 19940, fost prizonier poli, 2‘ devent primal presen ales pea Botswana, Serese Khana (1921-80; presedin- te 1956.80), Ketumile Masice(n.1925;presedin- te 1960.58), Festus Mogae (presente 1988. ). Namibia. Sam Nujoma (1929. presedime ‘in 1990). Nujoma este fostul conducator al rebelior SWAPO care s.au opus condicer Afrct de Su Africa Central Angola. AntSnio Agosinho Neto (192279 presedinte 1975.79). Cu ajutor cubanez, Neto a rezivat sud-alticanilor spank de rebel Unita. Jose Eduardo dos Santos (n.1942; pre sedinté din 1979) a negocit un armisti fa Al cu wupele Unita, Pacea sa reseurat ince Republica Democratick Congo (Zalr). Joseph Kasavubu (1910-69; presedinne 1960: 65).Kasavubu a fost presedinte in primi ani turbulent! al independienel, ind premier, Patnee Lumumba (1925-61;_ primeministey 1960), a fost asasinat, Colonelul Mobu Sese © Nelson Mandela a fost prizonier decent Tntregi inainte de 2 deveni prepadintele Afric de Sud. In cada opozite! abe de dreapta, el ‘a aun 33 fe considerat de toate partie co ‘adevaratulider af natn. Seko (n:1924 presedinteTtte 1965.97) a ris rama pe Kasevubu stn 1971 a schinbat mi ‘mele Republicl Congo tn Zain 1997 Lauren ‘bil a preluat puterea si revenit la vechea ddenumire, Republica Democratcd Congo. Congo. Dupd aproape 30 de ani de stat uni parti mariscleninis, alegerle Here din 1992 eau adus Ta putere pe Pascal Lissouba (0.1931; presedinte 199297), O rebeliune ba dus pe Denis Sassou-Nguesso la putere. Ina Inte de 1992 e facuse pare din hunita militar 4 Gabo. Leon Na (192.67; preset 196 F 62). Omar Bongo (0.1935: presedinie din F 1967. Bongo a itemeiat un sat cx pari unie 5 de guvernaenint (1958) sia pistat puteres ‘dupa alegenilepluriparite din 1990 si 1993, So Tomeé si Principe. Dupi primele alegeri pluripartte din republics, din 1991, Miguel ‘Trovoads (n.1946) a devenit presedinte. Guinea Feuatoriali. Teodoro Obiang ‘Nguema sibasogo (presedinte din 1979) con dice un sit militar mip Republica Centrafricant Cel mai bizar per- sonaj din istora pind de lovtur de stata fost, colonelul Jean Hokassa (9.1921; presedinte 1965-76) care sa incoronat (pent scurt timp) (1976-1979). Angel-Felkx Patasse (n 1937) a devenit presedinte tn 1993, Camernn. Camerun, un stat uniparti, a avut doar doi conducitor, Ahmadou Ahidjo (92% 1989, presedinte 1962-82) si Paul Biya (0.1943; presedinte din 1982), Biya sa agatat de putere in ciuda problemelor grave Africa de Vest [Nigeria Dine militar care a condus Nigeria ‘general Yakubu Gowon (0.1934, sef al satu- Ii 196675) a cdstigat un nizboi Simpouiva Blafet secesioniste, conduse de Chikwue- mek Ow, Sub conducerea_generallus Sunni Abucha (sef al satu 1993.58) demo- ccrtia nu sa meterlizat. Dupa moanea sa, i8 june 1998, a luatloeul sefulforelormiltare Benin. Tara era extem de instbila pina ceind generalil Mathieu Kerekow (7.1933; presedinte 1979-91) a proclamat statul unipar- tit, Dupa organizarea alegetlorlibere a fost © Jean Bokassa pe tronul stu ofl, dupa ‘ce #9 autoproclamat imparat al Republi ‘Aiea Central. Domnia sa +3 earacterizat printr-o conducere excontric fun st ‘desea brutal. Tnlocuit cu Nicéphore Soglo (0.1984; prese- inte 1991-96). Kerekou 2 fost reales cu 0 ‘mic mafortate tn 1996. ‘Togo. Togo, sat independent din 1960, ese condus de mult timp de Gnassingbé Eyadéma (5.1937: presedinte din 1967) Ghana. Ghana sia obtinut independents tim pare sub conducerea Iai Kwame Nknumah (4909-71, presedive 1960-66), dar au uamat egimurt millaze. Din 1979 puterea efectiva a fost detinutt de fost locotenent de aviale Jemry Ravlings(n.1947 seal statu din 1562). ‘Burkina Faso (fosts Volta SuperioarD), Dua © serie de louituri de star volente, Blaise Compaoré (0.1940; sef al staului din 1987) a confiscat puterea. ‘Coasta de Fildes. Pind la moanea sa, Felis Hoouphoult-Boigny (1905.93; presedinte 1960- 193) 4 condus Coasta de Fildes ca pe un stat ‘unipart, dar co economie neobisnit de Hib- feral, Succesorul lu a fost Hena Konan Hedle (2.1954; presedinte din 1994) Liberia. Liberia, independents din 1847, sa Ducurat de o stabltaterelava sub conduce- zea lui Willam Tubman (1895-1971; presedin- te 1941-71), suecesonl lui a fost asasina nto fowinua de Sa conduss de samuel Doe 195I- 90: sf al starula 1980-50). Doe a fost els itr tun ‘rizhoi civil devasator. Amos Sawyer (presedinte 1990.97) a condus o jar insabilt shin 1997 a fos inlocuit de Charles Taylor Slerra Leone. O lovitusi de sat condust de Valentine Strasser (16.1965, sef al. stall 1992-96) a dus la un sistem uniparty el a fox fnlocuit in 1996 de civilal Ahmand “Tekan Kabbah loviturile de sat din 1996 511997 si scfunile Frontsias Revolugonse Unit au pro ocat adevarate masacre. in 1998 Kabat & Fost reinsalat la putere Guinea, Dupt moartea primului presedinte radial Sékou Toure (1922-4 presedinte 1958 4) 0 loviturt de stat mulkart firt virsare de singe I adus la putere pe pro-occidentaul Eansana Conté (1.1945; presediee din 1989. ‘Guineea Bissau, Luis Cabral (0.1931. presed Ince’ 1971-80); Jogo Bemardo Viel (01935; presedinte din 1980). Senegal. Leopold Sedar Senghor (0.1906 resedinie 1960-81). Abdoo Diouf (0.1935; presedinte din 1981) a renuniat la scurta con Feceratie a Senegambet (1982-89). Gambia. Dawes Kaiba Jawara (6.1924 prim ministre 1965-70, presente 1970-64) a condus autontar, dar democratic, pant Ia loviura de sat din 1994 condusa de Vayah Jammeh. Capul Verde, Arisides. Pereira (1.1925; presedine 1975.91), Anténio Mascarenhas Monteiro (n.1983; presedinee 1991) Africa Sub-sahariana Mauritania. in 1992 dietatoralrilar “Maaouyia Ould Sic Ahmed Taya (0.1943; sf al statului din 1984 a iesit vitoros in agzisele loge aranjte din anit 1980 511950. Mall. Democratia 2 fos intodust in 1992, ind Alpha Oumar Konare (1.1946) a fost ales presedine. A fost reales in 1997 Niger. Tranziia spre democratic la adus ly putere pe Mahamane Ousmane (presedinte Sin 1993). Bla recuzatalegerile din 1995 dat 2 fost reales tn 1986. Giad. Dupi ani de lupe inte grupsrte spre nite Ge francezi si de libien, In 1993 fostul ‘comandantyef Idris Deby a. preluat puterea. 4 fost din nou ales Ia alegerile din 1996 376 BEI sc nhc cA AGT oe mem TA DES TET]