Sei sulla pagina 1di 27
P10/2005 —Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe a constructiilor C56/85 ~ Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. 2.3 Executia lucrarilor Sapatura se va realiza cu respectarea dimensiunilor si cotelor din planurile aferente, modificari fiind posibile numai cu acordul proiectantului. Pozitionarea balizelor pentru materializarea axelor si cotelor de nivelament se va face astfel incat sa nu fie deteriorate pe durata realizarii lucrarilor de infrastructura Cota + 0,00 se va meterializa pe elemente stabile situate in puncte cat mai apropiate de amplasament. Taluzarile malurilor sapaturii generale se vor realiza conform documentatiei , evitandu-se sapaturile cu taluz vertical nesprijinit. In cazul amplasamentelor cu strat vegetal , constructorul si beneficiarul , in acord cu primaria locala, vor asigura utilizarea stratului vegetal pentru ferlilizarea altor suprafete (inclusiv pentru spatii verzi in jurul constructiei). Utilizarea stratului vegetal pentru umpluturi in cadrul constructiei , este interzisa. Nu se vor incepe sapaturile inainte de identificarea traseelor subterane existente pe amplasament si stabilirea solutiilor privind devierea acestora sau inglobarea in constructie, conform deciziilor luate de beneficiarii de retele subterane impreuna cu proiectantul Utilizarea utilajelor mecanice pentru executarea sapaturilor se va face numai in situatia in care amplasamentul este liber sau in situatia in care traseele retelelor subterane este materializat pe teren , astfel incat sa fie excluse accidentele tehnice ce pot fi provocate prin ruperea acestora. In proiectul de organizare de santier , faza a | a , constructorul va avea in vedere si spatiile pentru depozitarea pamantului necesar pentru umpluturi. In situatiile in care la deschiderea sapaturilor se va constata un nivel al panzei freatice care depaseste cota sapaturilor, se va asigura , prin epuismente, evacuarea apelor pe toata durata realizarii sapaturilor precum si a elementelor infrastructurii situate sub nivelul apei. Pentru apele meteorice se va sigura, inca din faza de pregatire a lucrarilor, prin rigole, evitarea acumularii apei in sapaturi pe suprafetele invecinate. Pentru lucrari de sprijiniri la sapaturile in spatiile limitate (santuri) sau izolate (gropi) se vor consulta articolele din antemasuratoare aferente. Ultimii 20 cm de sapatura in spatii ce urmeaza a cuprinde fundatiile structurii de rezistenta se vor realiza numai in conditille in care urmeaza, in cel mai scurt timp , turnarea betonului. Daca dupa realizarea sapaturilor la cota finala, din diferite motive, acestea raman expuse intemperiilor si ca urmare se produce o degradare a terenului din sapaturi se va proceda la inlaturarea stratului degradat inainte de turnarea betonului. 3. UMPLUTURI 3.1 Generalitati Acest capitol cuprinde referiri la executia lucrarilor de umpluturi cu pamant in cadrul infrastructuRii constructiei. Realizarea umpluturilor este necesara atat pentru obtinerea de suprafete la cote superioare nivelului terenului decapat ( in vederea realizarii de pardoseli, terase, etc.) cat si pentru completarea spatillor din jurul elementelor infrastructurii- conform detalillor aferente. 3.2 Standarde si normative de referinta -C1 69/83 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente la realizarea fundatiilor cladirilor civile si industriale -P10/86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii -C56/85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente 3.3 Executia lucrarilor Umpluturile se vor realiza cu materiale provenite din sapaturi care sa nu contina materiale organice care prin putrezire sa conduca la tasari. Umpluturile se reakizeaza prin imprastierea pamantului in starturi uniforme, udarea si compactarea acestora , cu grosimi conform aricolelor aferente din antemasuratoare. Compactarea se realizeaza manual sau mecanic conform situatiei si dotarii constructorului . Peste straturile de umplutura din interiorul constructillor, in toate cazurile in care se toarna pardoseli din beton, se va realiza un strat de pietris cu grosimea de 8-10 cm cu rol de rupere a capilaritati. Intre stratul de pietris si pardoseli se va aseza un strat de hartie speciala pentru a se evita patrunderea laptelui de ciment din beton in pietris. In toate situatiile in care grosimea umplutirii depaseste 60 om, pardoselile din beton vor fi armate constructiv. 3.4 Verificari in vederea receptiei Utiizarea de paman fara resturi organice. Receptia umpluturilor se va face prin determinarea gradului de compactare care, pentru situatii obisnuite, se considera realizat daca a fost respectata tehnologia de executie privind grosimile straturilor, udarea si compactarea Beneficiarul, prin verificatorul de executie, poate decide luarea de probe sau verificari prin penetrare. 4. COFRAJE 4.1 Generalitati Acest capitol cuprinde referiri la executia lucrarilor de cofrare, sustineri s decofrare pentru elementele din beton simplu sau beton armat. Tipul de cofraje utilizat se va stabili in functie de dotarea constructorului si de felu elementului_ce se cofreaza, astfel incat sa se asigure realizarea geometriei elementulu conform detaliilor aferente. Lucrarile de cofrare si decofrare reprezinta operatiuni de foarte mare importanta. De calitatea acestor lucrari depinde , intr-o mare masura , atat comportarea constructiei sut actiunea incarcarilor cat si volumul investitiei avandu-se in vedere costurile suplimentare Necesare pentru eventuale remedieri sau pentru realizarea de finisaje pe suprafete defecte. Cofrajele si sustinerile vor fi astfel alacatuite incat sa asigure obtinerea unor elemente cu forma prevazuta in proiect, iar sub actiunea betonului proaspat si a altor incarcari ce apar in timpul executiei si turnarii betonului sa nu permita modificarea formelor. 4.2 Standarde si normative de referinta STAS 7009/79 Constructii civile, industriale si agricole, telerante, terminologie STAS 8600/70 Constructii civile, industriale si agricole, sistem de tolerante STAS 10265/75 Tolerante in constructii, calitatea suprafetelor, termeni si notiuni de baza STAS 10265/1-84 Tolerante in constructi, tolerante la sprafetele din beton armat STAS 12400/1-85 Constructii civile si industriale, performante in contructii, notiuni si principii generale STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat C1 40/86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat | | 4.3 Operatiuni pregatitoare Pregatirea rosturilor de betonare prin spituirea suprafetelor si suflarea cu aer comprimat sau spalarea cu jet de apa. Verificarea materialelor in sensul asigurarii unor elemente pentru cofrare cu suprafete nedeformate, capabile sa se imbine cat mai etans, curatite si unse cu decofrol. Verificarea si receptionarea armaturilor deja montate Stabilirea si materializare cotelor rosturilor de turnare ce urmeaza a fi lasate in elementele verticale pentru realizarea intersectillor cu elemente orizontale 4.4 Conditii de montaj Verificarea si acceptarea de catre dirigintele de santier prin incheierea Pprocesului verbal de lucrari ascunse sau faza determinanta (dupa caz) pentru armaturile si operatiile pregatitoare la elementele la care inchiderea cofrajelor nu mai permite vizualizarea armaturii. Pozitionarea cofrajelor conform proiect. Asigurarea stabilitatii cofrajelor in timpul turnarii betonului prin verificaree sustinerilor si (sau) ancorajelor; Asigurarea dimensiunilor elementelor prin repere si distantieri turatarea si udarea cofrajelor (pentru cofraje din lemn) inainte de turnarea betonului; Asigurarea etanseitati. 4.5 Conditii de exploate, decofrare | Pe timpul betonarii se va urmari etanseitatea si stabilitatea cofrajelor, | intrerupandu-se betonarea si luandu-se masuri urgente de remediere in cazurile in care acestea se impun. Operatiunile de decofrare se vor efectua numai dupa trecerea timpului minim de intarire a betonului in functie de elementul de constructie in cauza_ si de temperaturile exterioare din perioada de dupa turnarea betonului. Desfacerea sustinerilor si cofrajelor se va face incepand cu zona centrala a deschiderilor si continund simetric catre reazeme, evitandu-se socurile. Dupa caz se vor mentine popii de siguranta. Decofrarea se va realiza astfel incat sa se evite degradarea cofrajelor si deteriorarea elementelor de beton. Dupa decofrare se vor curati materialele de depozitarea si refolosirea lor. Materialele deteriorate la decofrare nu se vor refolosi pentru a se evita obtinerea de elemente di beton necorespunzatoare. 4.6 Controlul si receptia lucrarilor de cofrare La terminarea executarii cofrajelor se vor verifica: -alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire inclusiv tabilitatea acestora; ~ inchiderea corecta a cofrajelor in vederea realizarii etanseitati; |- dimensiuni in plan si sectiuni; |- corespondenta dintre cotele cofrajelor si cele din proiect; - orizontalitatea, verticalitatea si planeitatea; - montarea pieselor metalice ce urmeaza a fi inglobate in beton si sunt prevazute a fi montate pe cofraje; 5. ARMATURI DIN OTEL BETON. 5.1. ARMAREA BETONULUI Oteluri pentru armaturi Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze” Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru oteluri utilizate in structuri din beton”. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat ( caracteristicile mecanice de livrare ) sunt indicate in standardele de produs STAS 438/ 1- 89 pentru oteluri cu profil neted OB 37 si profilate PC 2, PC 60 respectiv 438/2 / 91 si 438/3/4 — 98 pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armaturi sunt precizate in STAS 10107/9 — 90 sau alte reglementari specifice. Otelurile de alte tipuri, inclusiv provenite din import, trebuie sa fie agrementate tehnic ct precizarea domeniului de utilizare. Livrarea si marcarea Livrarea otelului beton se face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de calitate —_( certificat de calitate/inspectie,declaratie de conformitate ) si dupa certificarea produsului de un organism acreditat , de 0 copie dupa certificatul de conformitate. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informati: - denumirea si tipul de otel, standardul utiizat: ~ toate informatiile pentru identificarea loturilor; - greutatea neta; - valorile determinate privind criterille de performanta; Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta , bine legata care va contine: - marca produsului; - tipul armaturii; = numarul lotului si al colacului sau legaturii; - greutatea neta; - semnul CTC; Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton. 5.2. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA Barele de armatura , plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator , astfel incat sa se asigure: - evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii; evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale; - asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru; 5.3. CONTROLUL CALITATII Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din NE 012-99. 5.4, FASONAREA , MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR - Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. - Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor,executantul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor , precum si se aspecte tehnologice de betonare si compactare.Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect. - Armatura trebuie taiata , indoita , manipulata astfel incat sa se evite: - deteriorarea mecanica ( de ex.crestaturi, loviri); - ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate; - contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune; - Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte ; in acest scop se vor indeparta: - eventualele impuritati de pe suprafata barelor ; - indepartarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a fi inadite prin sudura. Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs. Otelul - beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taierea si fasonare fara a se deteriora profilul( la intinderea cu troliul alungire maxima nu va depasi 1 mm /m). - Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. - Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10° C.Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Recomandari privind fasonarea , montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in ANEXA IL.1. din NE 012-99. 5.5. TOLERANTE DE EXECUTIE In anexa 1I.2. din NE 012-99 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor. Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea. 5.6, PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE - Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se) utilizeaza ori de cate ori este posibil la armarea elementelor de suprafata in | conditiile prevederilor STAS 10107/0-90. - Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare. ~ Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamantul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul , pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator. - Incarcarea , descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii. - Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate , inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor se vor efectua conform STAS 438/3-1989. - In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs 5.7. REGULI CONSTRUCTIVE Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10107/0-90. | 5.8. INADIREA ARMATURILOR. | __Alegerea sistemului de inadire se face conform prevederilor proiectulul si prevederilor STAS 10107/0-90.de regula inadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura functie de diametrul tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. Zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice). Procedeele de inadire pot di realizate prin: - suprapunere; ~ sudura; - mansoane metalo- termice; - _mansoane prin presare; Inadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS 10107//0/90. Inadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita ( sudura electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric , sudare manuala cap la cap cu arc electric — sudare in cochilie , Sudare in semimanson de cupru — sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel — beton (C 28-1983 si C 150- 1984 ), in care sunt indicate si lungimele minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie. s| - Nu se permite folosirea sudurii la inadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati_ au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa).Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. ~ La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de inadire utilizat. - Utilizarea sistemelor de inadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo-termice , prin presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice si specifice sau argumentelor tehnice. - La inadirile prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte prevederile STAS 10107/0-90. 5.9. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON - Pentru asigurarea durabilitatii elementelor /structurilor prin protectia armaturii contra coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim.Grosimea minima a stratului se determina in functie de tipul elementului, categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc.Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin proiect. - Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0—90. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate chimica este precizata in reglementari tehnice speciale.In ANEXA I! .3. din NE 012-99. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente /structuri situate in zona Litorarului. - Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata 0 dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice , mortar.este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn. Stratul de acoperire cu beton se considera de la fata interioara a cofrajului la fata exterioara a armaturii. Stratul de acoperire cu beton , daca prin proiectul elementului nu se specifica altfel, va fi: - 2,0 cm—pentru plansee (fata interioara); - 2,0cm— pentru plansee (fata superioara); | - 1,5m-— pentru grinzi si stalpi ( la fata exterioara a etrierilor); - 2,0 cm — pentru pereti noi; - 5,0 cm — pentru talpi de fundatie si alte elemente in contact cu pamantul Pentru fiecare cantitate si diametru_aprovizionat, conform NE 012-99 cap.10, operatia de control va consta din: - constatarea existentei certificatului de calitate; - _ verificarea dimensiunilor sectiunii; - examinarea aspectului; - verificarea prin indoire la rece; La cererea proiectantului sau a beneficiarului sau cand exista dubii asupra Calitati otelurilor executantul va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercare la tractiune, conform STAS 66055-78 , prin intermediul unui laborator specializat. 5.10, INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect , se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Distantele minime respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/0- 1990 sau din alte reglementari specifice; Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la cartea constructiei, 5.11. FASONARE Inainte de fasonare armaturile trebuie sa fie curate si rectilinii .In acest scop se va indeparta pamantul, urmele de ulei vopseaua sau alte impuritati si se vor indrepta. Fasonarea barelor , confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase de armatura, se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel inacat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul! montarii. Indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara soc. La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic, la viteza mare a masinii. Se va aduce la cunostinta proiectantului daca, la indoire , barele au tendinta de a se fisura sau rupe. Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect prin detaliile de armare; mentinerea la pozitie trebuie sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului. Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut , se vor utiliza distantieri confectionati din mase plastice sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi:se interzice folosirea cupoanelor din ote! beton. | La montare se vor prevedea: - cel putin 3 distantieri/ mp de placa sau perete; - cel putin un distantier la fiecare ml de grinda sau stalp. 10 Daca nu se specifica altfel prin proiect, legarea armaturilor se va face cu doua fire de sarma neagra de 1,5 mm diametru (STAS 889-76) in modul urmator: - retele de armaturi din pereti si placi vor fi legate in mod obligatoriu la toate incrucisarile, daca latura retelei este mai mare de 30 cm in caz contrar vor fi legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul iar restul incrucisarilor din 2 in 2 in ambele sensuri(sah); 5.12. TOLERANTE La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta urmatoarele tolerante: - la lungimea taiata fata de lungimea de proiect (daca lungimea barelor este mai mare de 10 m) 25mm - la lungimea de petrecere a barelor la inadirea prin suprapunere(fata de prevederile proiectului sau prescriptiilor) 3 diametre - la pozitia inadirilor(fata de proiect)50 mm distanta dintre axele barelor 5mm - lagrosimea stratului de acoperire 3mm 5.13. ASAMBLAREA OTELULUI BETON IN CARCASE Prin asamblarea otelului beton, se intelege montarea barelor de otel beton intr-un element de armare unitar numit carcasa. Tehnologia montarii barelor in carcase este determinata de tipul carcasei, respectiv de forma si dimensiunile ei In functie de elementul de constructie care trebuie armat carcasele pot fi: - spatiale , in cazul grinzilor, stalpilor, arcelor etc. - plane in cazul elementelor plane (pereti,placi) In functie de forma sectiunii transversale carcasele pot fi: - patrate sau dreptunghiulare , in stalpi , grinzi,piloti, etc. - circulare sau poligoane cu mai mult de 4 laturi in stalpi; - trapezoidale , in radiere, fundatii,etc. Carcasele se pot realiza din bare flotante de otel beton, cat si din plase sudate uzinate Asamblerea otelului beton in carcase, se poate realiza in ateliere centralizate sau pe santier, in apropierea locului de montare. Solidarizarea barelor de otel beton care se intretaie, se face in functie de locul de ansamblare si de dotarea existenta, prin: - legarea cu sarma; - _legarea cu cleme si agrafe cu ochiuri; - sudarea prin puncte; - sudarea cu arc electric; Se impune ca asamblarea prin sudura prin puncte la masini speciale de sudat , s< fie generalizata, intrucat se asigura o productivitate ridicata. Realizarea carcaselor se face pe o suprafata neteda,de catre fierarii betonisti care primesc barele sau carcasele gata fasonate si legate in pachete etichetate, dupa curr urmeaza a. La grinzi si stalpi de sectiune constanta - se aseaza pe capre sau pe suporti de inventar barele de la partea de jos a grinzii, respectiv barele de pe una din laturile stalpului; - se insemneaza cu creta pe una din bare, locul etrierilor conform proiectului,dupa care se introduc etrierii (mai putin cei de la capetele elementului) si se leaga la colturi pe pozitille insemnate; se rasuceste elementul astfel obtinut cu 180 ° astfel ca barele longitudinale montate sa vina in partea de jos. - se monteaza celelalte bare longitudinale drepte si ridicate, la pozitia din proiect si se leaga de etrieri; - se introduc etrierii de capat peste barele longitudinale si se leaga obtinandu-se prin aceasta ultima operatiune, carcasa dorita care se ia si se depoziteaza in locul special amenajat sau se monteaza in elementul de constructie; b. La grinzile cu sectiune variabila, cu vute , avand in vedere ca etrerii nu au aceleasi dimensiuni, se introduc toti, in ordinea indicata in planul de armare .restul operatiunilor sunt aceleasi ca mai sus Pentru usurarea procesului de munca si pentru ridicarea productivitatii muncii acolo unde sunt de ansamblat multe carcase identice, se pot folosi si sabloane pentru confectionarea carcaselor. In cazul realizarii carcaselor din plase sudate acestea se vor taia la masinile speciale de taiat plase (sau cu clesti manuali si electrici) si se vor indoi cu masinile care realizeaza indoirea concomitenta pe toata lungimea plasci. 5.14. MONTAREA ARMATURILOR Montarea armaturilor reprezinta operatia de introducere in lucrare, conform proiectului de executie a elementului de beton armat. Operatia de montare este specifica pentru: - bare flotante; - carcase; - plase sudate; - elemente glisate; - elemente pretensionate; Pentru cresterea productivitatii muncii este indicat a evita montarea bara cu bara, realizand subansamble sau carcase in ateliere centeralizate sau amenajate in apropierea obiectivelor. La terminarea montarii armaturilor , datorita importantei deosebite a calitatii acestora cat si faptului ca dupa turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate fiind considerate “lucrari ascunse”, acestea vor fi obligatoriu receptionate,incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse , abaterile limita admise fiind cuprinse in tabelele de la cap.2 si 3. Masurarea lucrarilor de asamblare si montarea armaturilor se face in greutate. G=Ix g unde: lJungimea desfasurata a barelor (se ia din extrasul de armatura) 9- greutate pe m, corespunzator diametrului Pentru a se putea face o comparatie cu cantitatea prevazuta in devize , e bine sa se tina 0 evidenta cumulata pe obiecte sau parti de obiecte 5.16, MONTAREA BARELOR FLOTANTE Desi nu constituie un procedeu recomandabil,conducand la o productivitate redusa, barele flotante se monteaza direct in cofraj mai ales in cazul unor anumite elemente ca: - fundatii; - grinzi(in special cele continue); = pereti si placi; Atentie. Se va lucra cu grija pentru a nu introduce in cofraj pamant, murdarii ‘sau alte corpuri care ar dauna calitatii betonului turnat. Fundatiile Pe stratul de beton de egalizare de pe fundul sapaturii se aseaza barele fasonate conform proiectului, legandu-se intre ele si montand distantieri pentru asigurarea Stratului de acoperire cu beton. Se introduc de asemenea mustatile pentru stalpi sau pereti si se fixeaza de armatura fundatiei. Stalpii Se realizeaza prin urmatoarele operatii: -_ introducerea barelor verticale si legarea lor de mustati; - _ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la distante conform proiectului; verificarea vericalitatii carcasei realizate si ancorarea ei pana la | realizarea cofrajului. Grinzile Se monteaza dupa executia stalpilor ,respectand ordinea operatiilor de mai jos: - insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrierilor; introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa in jos; - introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor; asezarea si legarea restului barelor(ridicate ,drepte, de la partea superioara, etc.); inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma. Placile Au armatura realizata dupa cum urmeaza: - insemnare pe cofraj a pozitiei barelor; asezarea barelor drepte si legarea lor cu sarma de armatura grinzilor sau centurilor; se monteaza apoi barele ridicate (care pot fi aduse fasonate de la banc sau pot fi fasonate in cofraj cu dispozitivul reglabil special; - se aseaza deasupra armatura de repartitie si se leaga cu sirma. In cazul placilor armate pe doua directii care nu au bare de repartitie se monteaza mai intai barele drepte si ridicate din randul de jos pe directia indicata in Proiect, peste care se aseaza cel de-al doilea rand si se leaga.Se monteaza de asemenea barele de montaj si calaretii. Mentinerea distantei fata de cofraj se face cu distantieri, iar al celui de-al doilea rand cu capre.Circulatia pe portiunile montate in timpul montarii armaturii saua | turnarii betonului se face pe o podina sau pe dulapi, sprijinite de asemenea pe capre. Se vor prevedea; - minimum 3 distantieri la 1 m? placa sau perete; - minimum 1 distantier la 1 m pe fiecare fata de grinda sau stalp; - minimum 1 distantier intre rindurile de armaturi la fiecare 2 m de grinda(in zona cu armaturi pedoua sau mai multe randuri); - capre pentru armaturile de la partea superioara la maximum 1 mm intre ele(1 buc/m? )iar in cazul placilor in consola,la maximum 50 cm intre ele (4 buclm?); - fixarea praznurilor de armaturi, prin sudura sau legare cu sarma, asigurandu-se mentinerea pozitiei corecte pe tot timpul turnari Aceste prevederi sunt valabile si pentru cazul montarii armaturilor sub forma de carcase. 5.16, MONTAREA CARCASELOR Montarea armaturilor pentru beton armat, sub forma de carcase , se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanizate de ridicat.Folosirea mijloacelor de ridicat necesita dotarea lor cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau deteriora (cap.B &5) Rate necesar a se lua o serie de masuri printre care: ~ partea de constructii in care se face montarea sa fie degajata de alte elemente sau materiale de constructii; - elementul de cofraj, pe unde se monteaza carcase trebuie sa fie deschis;curatarea cofrajului de murdarii, moloz, rumegus, capete de scandura sau eventual zapada: - _verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului conform proiectului; Asezarea in cofraj a_carcaselor trebuie facuta cu grija, pentru a nu se produce deformarea acestora sau chiar a cofrajului. La montarea carcaselor pentru stalpi , trebuie legate barele carcasei in partea de jos , de barele fundatieisau de barele stalpului inferior. Carcasele grinzilor se duc la locul de monnnntaj si se aseaza cu un capat pe cofraj, pe un suport, iar al doilea capat se lasa in jos pe cofraj.dupa acesta se scoate suportul si se lasa intreaga carcasa, dupa care se verifica acoperirea cu beton , fixindu- se definitiv carcasa. Operatiile necesare montarii carcaselor: - prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat care este legat de carligul macaralei; | - ridicarea carcasei spre locul de montaj; - asezarea carcasei la locul de montaj si legarea ei de mustatile lasate in acest scop pentru a o fixa; - desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei; 5.17. MONTAREA PLASELOR SUDATE Pregatirea montajului comporta anumite operatii ce au ca scop sourtarea timpului de armare si obtinerea unei calitati superioare ca: - _verificarea dimensionala si calitativa a plasei(cap.E2); - remedierea defectelor gasite (noduri slabe sau desfacute etc.); ~ _prelucrarea propriu-zisa prin taieri, decupari,legari de bare suplimentare,etc. Montarea armaturii se face in doua situati: 1. La sol, cu introducerea ulterioara in cofraj. Pe o platforma din apropiere se realizeaza armatura (superioara, inferioara, distantieri, etc.)dupa care cu un dispozitiv cadru se ia cu macaraua si se monteaza in cofraj Metoda permite realizarea cofrajului si a armaturii in paralel. 2, Montarea direct in cofraj ,plasa cu plasa , care necesita insemnarea cu creta a pozitiei plaselor pe cofraj.Productivitatea muncii este mai scazuta, dar se limiteaza posibilitate4a erorii.plasele ancorate pe reazeme se monteaza prin taierea ultimei bare transversale si introducerea prelungirii barelor longitudinale intre etrierii reazemelor: a. in cazul plaselor flexibile, prin curbare ; b. in cazul plaselor rigide ,prin translatie; ATENTIE: - _Indiferent de modul de montare, este necesara:- -_ mentinerea pozitiei plaselor in timpul betonarii si asigurarea grosimii stratuluide —_acoperire cu beton = executarea corecta a inadirilor prin petrecere; Ultimele doua bare marginale de la fiecare latura a plaselor nu trebuie sa prezinte > 5%noduri nesudate (fata de numarul total de noduri pe bara) si in nici un caz doua alaturate nesudate. | - Asezarea plaselor se face intr-o succesiune in care plasele montate anterior sa nu stanjeneasca montajul plaselor urmatoare. 5.18. POZITIONAREA SI FIXAREA ARMATURILOR Pozitionarea armaturii (sau punerea ei la pozitie) se face asezarea (bare flotante, carcase , plase sudate) in elementul de constructie, la locul indicat prin proiect. Pentru pastrarea pozitiei corecte a armaturii , se fixeaza _astfel incat sa fie impiedicata deplasarea in cofraj sau deformarea prin caderea libera sau lovire, etc. In acest scop se vor asigura conditiile de montare ale distantierilor. Conditii de calitate , verificarea si receptia lucrarilor de armaturi | La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care urmeaza @ se turna beton, trebuie efectuata o verificare foarte minutioasa privind calitatea acestor lucrari, deoarece ele constituie LUCRARI ASCUNSE, care numai pot fi controlate ulterior. Verificarile trebuie efectuate de catre beneficiar (dirigintele de santier) si executant (seful de lot), si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrarii si anume: - numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiuni transversale, caracteristice elementului de structura; - distanta dintre etrieri ,diametrul acestora si modul lor de fixare: - _lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna ulterior (mustati); - lungimi de petrecere la innadirri: - Calitatea sudurilor; - numarul si calitatea legaturilor dintre bare; - dispozitivele de mentinerea pozitiei armaturilor in cursul betonarii (capre, distantieri, etc.); - modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii; - pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate. Aceste elemente se consemneaza cronologic in: REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE Nu sunt valabile procesele verbale de lucrari ascunse incheiate numai cu seful de lot. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie ,inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta devine o lucrare ascunsa Valabilitatea procesului verbal de lucrari ascunse este de 7 zile daca in acest timp nu s-au executat betonarile trebuie refacut procesul verbal In procesul verbal de lucrari ascunse incheiat dupa decofrarea elementului din beton armat se va consemna si pozitia mustatilor din otel beton ce au fost prevazute in proiect. Se interzice cu desavarsire sa se execute lucrari care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurilor de rezistenta , sau care sa impiedice accesul si reparatiile corecte ale acestora. Registrul constituie un document oficialsi ca atare se numeroteaza si se parafeaza de catre directorul intreprinderii de executie sau imputernicitului sau. Registrul va fi vizat de catre organele de control tehnic al intreprinderii executante si ale benficiarului. Scopul procesului-verbal de lucrari ascunse este de a se consemmna calitatea lucrarilor si conformitatea lor cu proiectele si presciptiile tehnice in vigoare (inclusiv abaterile admisibile), Remedierile defectiunilor sau ale abaterilor mai mari decat cele admi: lle, se vor efectua numai cu avizul scis al beneficiarului si respectiv al proiectantului . Dupa executarea remedierilor se va intocmi un nou proces verbal de lucrari ascunse. 6. BETOANE 6.1 Generalitati Acest capitol cuprinde referiri la lucrarile de realizare a betonului simplu si armat. In_majoritatea cazurilor betonul face parte din structura de rezistenta a constructiei avand rol foarte important in asigurarea rezistentei si stabilitatii constructiei. Rezulta ca de calitatea lucrarilor de betonare depinde in mare masura durabilitatea constructiei si de aici necesitatea acordarii unei atentii deosebite pentru operatiunile de realizare a acestor lucrari. De calitatea betoanelor livrate pe santier raspund statiile de betonare agrementate care au obligativitatea asigurarii conditiilor necesare obtinerii marcii de beton cerute pe santier. 6.2 Standarde si normative de referinta STAS 790-84 Betoane si mortare STAS 10107-90 Calculul si alcatuirea elementelor si beton si beton armat si beton precomprimat STAS 8600-79 —_ Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si ansamblari, sistem de tolerante STAS 10265-75 Tolerante in constructii , calitatea suprafetelor STAS 10265/1-84 Tolerante in constructi, tolerante la suprafetele de beton armat STAS 12400/1-84 Constructiicivile si industriale, performante in construct Ct 40-86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat C16-84 Normativ pentru lucrari pe timp friguros 6.3 Operatiuni pregatitoare -verificarea cofrajelor; -verificarea armaturilor si altor materiale ce urmeaza a fi inglobate in beton, |inclusiv piese de trecere; -incheierea proceselor verbale de lucrari ascunse sau faze determinante care specifica indeplinirea conditillor pentru turarea betonului; -asigurarea cailor de acces a lucrarilor prin montarea de panouri sau dulapi peste armaturile planseelor, scari , schele, podeste pentru elemente verticale; -asigurarea mijloacelor pentru compactarea betonului -verificarea reperelor pentru nivelul betonarii; -verificarea pregatirii suprafetelor in cazul continuarii unor betonari la elemente cu rosturi de turnare tehnologice; -stabilirea punctelor de incepere a tumarii avandu-se in vedere evitarea incarcarilor asimetrice asupra cofrajelor care pot conduce la solicitari de natura sa deformeze ansamblul sustineri-cofraje 6.4 Reguli generale de betonare Punerea in opera a betonului se va face in cel mult 1 ora din momentul prepararii Inaltimea de cadere libera a betonului este de maxim 1,5 m. MY [La elementele cu lungimi preponderente se va raspandi uniform in lungu elementelor (in cazul fundatiilor , soclurilor, peretilor si grinzilor)in staturi suscesive de maxim 50 cm Intreruperea turnarii betonului va avea in vedere evitarea sectiunilor cu efortur importante. Reluarea betonarii fara pregatiri prealabile este permisa numai in condilille in care betonul turnat anterior nu a depasit stadiul de incepere a prizei Turnarea se va face, pe cat posibil, fara intrerupere pana la rosturile tehnologice de lucru. Continuarea betonarii unor elemente in care betonul tumat anterior a depasi stadiul de priza se va face numai dupa pregatirea suprafetei de contact, | Este interzisa turnarea betonului in conditii de frig sau caldura excesiva fare | sarurile obligatorii in astfel de situatii. 6.4.1 Turnarea betonului pe timp friguros Masurile de protectie pentru timp friguros se vor lua cand temperatura de la punctul de lucru (masurata de la ora 8 dimineata) este mai mica de +5 °C , pentru asigurarea conditilor normale de priza si intarire. Trimiterea betonului la punctul de lucru se va face numai in conditle in care sunt realizate toate operatiunile pregatitoare. Betonul utilizat va fi preparat cu apa cald si cu sporuri pentru cantitatea de ciment, reducandu-se la maxim timpul intre prepararea betonului si turnarea lui. Protectia betonului, dupa tumare, se va realiza prin surse de incalzire , fie prin acoperire cu materiale termoizolante. Este interzisa turnarea betonului in spatii cu gheata sau zapada, acestea curatindu-se si spalandu-se cu apa calda inainte de turnarea betonului, La temperaturi situate sub 0° C se va evita tumarea betonului avandu-se in vedere atat costul ridicat al realizarii operatiei cat si implicatiile obtinerii unor betoane de 0 calitate necorespunzatoare. Pentru elementele de beton turnate pe timp friguros se vor face , ulterior , | determinai privind calitatea acestora. 6.4.2 Turnarea betonului pe timp calduros | Suprefetele ce urmeaza a fi in contact cu betonul se vor uda cu apa in special materiale care absorb apa. Dupa tumare se va_mentine umiditatea betonului prin stropire permananta in vederea evitarii fenomenelor de contractie rapida care conduc la fisurare Pentru evitarea utlizarii excesive a apei se vor folosi materiale de acoperire si mentinere a umiditati. 6.4.3 Compactarea betonului | Operatiunea de compactare a betonului conduce la obtinerea de betoane| corespunzatoare datorita realizarii densitatii si omogenitatii betonului. Vibratoarele utilizate vor fi alese in functie de tipul elementelor de beton astfel incat sa fie posibila introducerea acestora printre armaturi evitandu-se atingerea lor in timpul vibrari. Introducerea vibratorului se va face cat mai vertical. Durata de vibrare pe 0 pozitie va fi de 10-30 secunde , prelungindu-se daca suprafata betonului in zona vibrarii nu este orizontala sau se constata continuarea degajarii de bule de aer din masa betonului. Extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de goluri. 6.5 Verificari necesare Geometria cofrajelor si inchiderea golurilor prin care se poate scurge laptele de ciment. Pozitionarea corecta a tuturor armaturilor prevazute in plansele de armari si asigurarea pastrarii pozitiei acestora pe timpul betonarii Existenta distantierilor pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor. Verificarea sustinerilor si a cofrajelor tinandu-se cont de tehnologia de turnare a betonului si de solicitarile provenite din greutatea betonului si presiunea asupra peretilor (in special la elementele cu inaltimi mari). Asigurarea ferestrelor de turnare sau a furtunelor pentru elemente cu inaltimi mai mari de 1,50 m ce se toarna fara rosturi de turnare. Pozitionarea corecta a cofrajelor pentru goluri ,inclusiv treceri instalatii. Pozitionarea si fixarea pieselor metalice ce vor fi inglobate in beton. 6.6 Conditii pentru receptie Abateri maxime conform C140-86 Examinarea vizuala a suprafetelor , dupa decofrare, pentru aprecierea defectelor (goluri, segregari, stirbituri, etc) si compararea acestora cu cele admise de normativul C140-86 Interpretarea rezultatelor buletinelor de incercari efectuate pe cuburile de proba. Interpretarea rezultatelor incercarilor efectuate la solicitarea organelor de control,pentru eventualele parti din structura cu defecte care pun sub semnul intrebarii calitatea betonului, sau realizate in conditii de timp friguros. In cazurile in care unele parti din structura sunt realizate cu betoane necorespunzatoare proiectantul va stabili masurile ce se impun. Este interzisa realizarea de lucrari care ascund elementele de beton inainte de receptia acestora si consemnarea intr-un proces verbal de receptie partiala sau totala a structuri. 7. Reeta de beton -propunere material ciment parti >1 > 2, nisip grosier (ca zaharul) curat fara argila 5 19 > 2, margaritar curat fara argila 1 mm > 0, varde fluidizare cam = 1/50 din compozitie 1 apa in exces astfel incat amestecul s4 capete aspectul unei" supe de mazare " Pentru armare se va folosi numai otel ductil OB37 , ce la toate intersectille se leaga cu sarma de otel se decapeaza tencuiala se traseazé traseul pilastrilor de eclisare dupa planse , se identifica traseul instalatiei electrice incat aceasta s4 nu aibe de suferit in urma spargerilor, se reface numai de personal autorizat se sparge ugor, manual, fara a forma caverne in masa de zidarie, se va forma o canelura de forma dreptunghiulara cu o adancime de 5 cm , cu 0 toleranté maxima de tom. se foreaza gaurile cu rotopercutorul @ 14 la distante cf plansei se curata bine materialul neaderent se adancesc rosturile cu spituri ascutite de pietrar se curata cu peria de sarma pana cand caramida cruda iese in evidenta se introduc conectoriiOB37 se introduc prin batere cupoane @ 12 - OB37 ascutite la capatul ce se introduce in zidarie 10 se cofreaza la partea inferioara a centurilor 11 se armeaza confom detaliului din planga | 12 se verificd patul aferent si armarea si se consemneazé intr-un proces verbal de lucrari ascunse 12 se inchide cofragul cu o scAndura inclinata in asa fel incat s permita turnarea betonul ‘in exces 13 se prepara betonul si se toarna in cofrag, (cofragul va fi etans), se bate usor cofragul si se impunge betonul cu o vergea 14 se las sa se intéreasca betonul dupa care se barbiereste betonul in exces pana cand ajunge la o dimensiunea de 15 fata de la fila cramizii 15. se tencuieste y= o O@NOaR . CONFECTII METALICE 8.1. Generalitati Acest capitol se refera , in special , la lucrari de confectii metalice necesare pentru parti din cadrul constructillor cu structura de rezistenta din beton, beton armat si zidarie portanta 20 Constructile si confectille metalice sunt lucrari care necesita o forta de munca cu calificare speciala avand in vedere precizia ridicata necesara executiei si complexitatea operatiilor. 8.2 Standarde si normative de referinta STAS 10103-76 Constructii din otel .principii generale de calcul | STAS 10108/0-76 Constructii civile,industriale, agricole.Calculul elementelor sin otel STAS 767/0-88 Constructii civile,industriale si agricole.Constructii din otel.Conditi tehnice de calitate C1 50-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate pentru otel in constructii civile, industriale si agricole STAS 12796-90 Protectia anticoroziva.Pregatirea suprefetei pieselor din otel pentru vopsire 8.3 Conditii de executie Asigurarea meterialelor cu caracteristicile fizico-mecanice prevazute in documentatie Respectarea dimensiunilor de taiere pentru fiecare componenta a structuril Marcarea distincta a componentelor in vederea utilizarii acestora numai in pozitia indicata in planul de ansamblu sau de montaj Prelucrarea zonelor ce urmeaza a se imbina ( curatire , indreptare, sanfrenare,etc) in conformitate cu detaliile de imbinare aferente si tipul de imbinare Trasarea la scara de 1:1 pe suprafete special pregatite in cazul realizarii la sol a unor ansamble sau subansamble Manipularea , transportarea si montarea ansamblelor sau subansamblelor in conditii care sa excluda deformarea acestora Asigurarea stabilitatii ansamblelor sau subansamblelor in timpul montarii Realizarea imbinarilor cu respectarea tehnologiei de executie aferente precum si detalillor cuprinse in documentatie Pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii straturilor anticorozive Aplicarea protectiei anticorozive conform tehnologiei aferente si a documentatiei Este interzisa aplicarea protectiei anticorozive inainte de verificarea si receptia lucrarilor realizate pana la aceasta etapa. 8.4 Verificari necesare receptiei Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor utilizate (certificate de calitate eliberate de furnizori) Masurarea dimensiunilor geometrice si urmarirea utiizarii tuturor componentelor prevazute in documentatia tehnica Verificarea vizuala a calitalii imbinarilor ( cu execeptia sudurilor care necesita verificari amanuntite dictate de regimul de exploatare) Abaterile si tolerantele admise se vor verifica in conformitate cu STAS 767/0-77 HIDROIZOLATII 9.1 Generalitati Acest capitol se refera la lucrari de realizare a hidroizolatiilor pe suprafete orizontale si verticale utilizand materiale bituminoase. Hidroizolatiile pentru constructii sunt lucrari executate in scopul impiedicarii patrunderii apelor provenite , fie din panza freatica , fie din precipitati, in interiorul constructillor. Se asigura , astfel , atat mentinerea confortului cat si stoparea degradarii materialeor utilizate la realizarea constructiei. 9.2 Standarde si normative 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase STAS 2355/2-87 Hidroizolatii si materiale bituminoase la elementele de constructii STAS 2355/3-87 Hidroizolatii si materiale bituminoase la terase si acoperisuri STAS 1046-78 Panza bitumata PA55; PA 45 STAS 716-80 Impaslitura din fibre de sticla bituminata IA 1100 ; |B 1200;IPB 1200; STAS 1380-81 Carton asfaltat CA 300; CA 400 STAS 7064-78 —_Bitum pentru hidroizolatii STAS 663-76 Benzi de plumb pentru etansare STAS 1667-76 _Materiale de protectie 9.3 Conditii de realizare Asigurarea materialelor necesare, depozitate in conditii optime Manipularea cu atentie pentru evitarea ruperii sau strapungerii materialelor livrate in suluri Asigurarea conditillor pentru paza contra incendiilor Temperaturi minime de + 5°C si suprafete uscate Pregatirea stratului suport privind pantele , asperitatile , umiditatea, fixarea pieselor de trecere , dibluri , agrafe, etc. Respectarea suscesiunii operatillor in conformitate cu detalille aferente Asigurarea respectarii tehnologiei de executie cuprinse in normativul C112-86 Realizarea stratului de protectie a hidroizolatiei conform documentatiei 9.4 Verificari necesare receptiei Lucrarile de hidroizolatie fiind in cea mai mare parte lucrari ce devin ascunse, vor fi verificate pe etape de executie si se vor intocmi procese verbale din care sa rezulte respectarea urmatoarelor conditi: - calitatea materialelor( conform certificatelor de calitate de la furnizor) - calitatea stratului suport , a amorsajului si lipirea corecta a fiecarui start - pozitionarea eventualelor piese de trecere Daca este cazul se pot face verificari prin sondaje Verificarea finala , acolo unde este posibil , se face prin inundare cu apa si observarea etanseitatil 2 CAIET DE SARCINI INSTALATII SANITARE Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditile generale pentru realizarea_instalatillor sanitare (apa + canal), necesare deservirii obiectivului situat in Sat Lilieci, Comuna Hemeiusi, Jud.Bacau, beneficiar Consiliul Local Hemeiusi, Materialele si aparatura necesara pentru punerea in opera a instalatiei de alimentare cu apa sunt: - Conducte de ofel Zn Dn 1/2"= 1 1/4" ~ Tuburi din PVC Dn 32 + Dn 110mm etangate cu gamituri de cauciuc, pentru canalizare ~ Conducte din polietilena de inalta densitate PEHD 32 pentru alimentare cu apa - Armaturi (robinete de trecere cu sferd, robinete de golire) - Obiecte sanitare din portelan sanitar sau fonta. MONTAREA CONDUCTELOR PENTRU APA RECE SI CALDA $I CANALIZARE LA INTERIOR Realizarea lucrarilor de instalatii sanitare se face din {eava olel zincat pentru apa rece, apa caida si din material plastic PVC - U (ugor) pentru instalatia de canalizare. Inainte de a incepe lucrarile executantul va analiza locul de montaj al conductelor celorlaite instalatii sau cele existente ce urmeaza a fi inlocuite. Este necesar sd se fixeze prin trasare, tn cladire (grup sanitar) pozitia elementelor principale ale instalatiei de apa canal: obiecte sanitare, conducte de ap rece $i calda, tuburi de canalizare, Inifial se realizeaza trasarea instalatillor, transmitandu-se in fiecare incapere linia de “vagris” cu ajutorul furtunului de nivel, apoi se fixeaza cotele de montare ale punctelor consumatoare de apa si ale golurilor in perefi Conductele se vor monta dupa ce in prealabil s-a facut pe ziduri trasarea lor, indicdndu-se locurile unde se vor monta coloanele, ramificarile, armaturile, punctele de sustinere. Imbinarea tevilor din otel zincat se va face prin infiletare. Imbinarile prin filet vor fi fixe (cu mufé, nipluri sau alte fitinguri) sau demontabile (cu mufa sténga - dreapta sau racord olandez). Montarea, prelucrarea tevilor din PVC - U pentru canalizare se va face conform tehnologiei de lucru indicate in Normativul !1 - 78. Sunt specifice urmatoarele prelucrari - tdierea tevilor din PVC cu fierastraul manual ~ prelucrarea locala prin incailzire ce permite deformarea fevilor pentru diverse devieri sau legaturi la obiecte sanitare; ~ imbinarea cu mufe, sau etansarea prin lipire cu dicloretan Fixarea conductelor, sustinerea de pereti, tavane se face cu bratari, dispozitive de prindere. Panta conductei de apa va fi de 2%e, in sens contrar celui de curgere, iar a conductelor de canalizare de 2% in sensul curgerii. Trecerile prin pereti sau plangee vor fi protejate cu un tub de protectie din PVC sau metal, cu 10-20mm mai mare ca diametrul exterior al tubului protejat, spatiul ramas liber umplandu-se cu pasia minerala. Tubul de protectie va depasi peretele cu 10mm Coloane (la obiectivele la care sunt necesare) Dupa executarea incercarii de etangeitate a coloanelor de canalizare, se continua punerea la pozitie si imbinarea tuburilor si pieselor din PVC - Se vor prevedea pe coloanele verticale in locuri usor accesibile compensatoare pentru fiecare nivel. - Intre doua compensatoare succesive se va prevedea punct fix, imediat deasupra ramificatiei obiectului sanitar. Prinderea si sustinerea coloanelor de scurgere se face cu bratari la cca. 3-4cm sub mufa cea mai apropiata de punctul de sustinere Coloanele de scurgere vor fi prelungite pana la 0,5m deasupra ultimului plangeu, pentru realizarea ventilarii primare a canalizarii si vor fi prevazute cu cAciuli de ventilare. In cazul cand coloanele se executé concomitent cu conducta colectoare, montarea fiecarei coloane se incepe de la ultima ramificatie, amplasata sub planseul parterului. La baza coloanelor terminale, in locul unui cot de 90°, se vor monta doua coturi la 45°, pentru ca schimbarea directiei apei ce se evacueaz sa nu aiba loc brusc, ci treptat, Coloanele intermediare se racordeaza la conducta colectoare prin ramificatii la 45°, montate pe conducta colectoare si cot la 45°. Piesele de curatire montate pe coloane se amplaseaza la 80cm deasupra pardoselii finite, sau la cel putin 15cm deasupra nivelului la care se afla marginea superioara a obiectului sanitar cel mai apropiat de la nivelul respectiv: astfel in cazul desfundarii coloan apa uzata nu inunda etajul prin tubul de curatire si se poate dirija in obiectul sanitar sau ramificatia la coloana, La montarea conductei colectoare, se incepe de la iesirea ei din cldire, mergandu-se etre coloana cea mai indepartata care trebuie racordata La montarea coloanelor, se va tine seama de respectarea pantei de montaj si de verificarea corespondentei dintre cota de iesire a tubului de canalizare din cladire si cea a canalizarii exterioare la care se racordeaza. Aceasta verificare se va face cu ajutorul unui tub din cauciuc prevazut la capete cu tuburi din sticla gradate si umplute cu apa. Coloanele vor fi montate perfect verticale, initial fiind pozitionate cu sarma de otel legata de spituri batute in zid, apoi, dupa proba de etansare se trece la fixarea definitiva a coloanei, cu bratari speciale din otel EXECUTIA RETELE! DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE La executia refelei de alimentare cu ap& a scolii si grupurilor sanitare se vor folosi asamblari demontabile, ce au avantajul ca se executa rapid, cu costuri reduse, sunt simplu de folosit si sigure. Tehnologia executarii conductelor comporta in principal urmatoarele faze si operatiuni: Faza premergatoare - pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor; - marcarea traseului i fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea - executiei lucrérilor la cotele din proiect; - receptia, sortarea si transportul tevilor. Faza de executie - executia c&iminelor - asamblarea $i racordarea tevilor - montarea armaturilor, pieselor speciale OBIECTE SANITARE DIN PORTELAN Dimensiunile, masa gi abaterile limité admisibile ale obiectelor sanitare din portelan sanitar trebuie s& corespunda standardelor dimensionale respective, iar in lipsa acestora, normelor interne. Obiectele sanitare trebuie s nu prezinte defecte functionale. Suprafata obiectelor sanitare din porfelan sanitar trebuie sd fie neteda, asigurand posibilitatea de spalare completa a suprafetei util. Obiectele sanitare din portelan sanitar se sorteaza in functie de defectele exterioare, in 4 calitati. Numarul total de defecte admise nu trebuie sa depaseasca: ~ 2 pentru calitatea S - 3 pentru calitatea | - 5 pentru calitatea II -10 pentru calitatea III Fiecare lot va fi insotit de un certificat de calitate ce va cuprinde marca de fabrica, numérul si data eliberarii, denumirea, forma, calitatea, marimea si numarul de obiecte. Obiectele sanitare se vor monta dupa ce s-au facut probele de etangeitate si de presiune a instalatiei interioare de apa. Montarea obiectelor sanitare Obiectele sanitare se monteaza dupa ce au fost terminate zugravelile, s-a fixat faianta si si s-au finisat zugravelile. Prima operatie inainte de montare este verificarea acestora: vizuala - daca prezint& fisuri, defecte. Pentru fiecare obiect sanitar (lavoar, closet, spalator) sunt lucrari specifice, dar si lucrari absolut necesare si obligatorii pentru functionalitatea instalafiei, precum: - echiparea (montarea) propriuzisa cu baterii, robinete, ventil scurgere console, legaturi flexibile, tevi spalare; ~ fixarea obiectelor sanitare cu ajutorul suruburilor, a diblurilor, a consolelor de sustinere, mortar de ciment; -legarea obiectelor sanitare la refeaua de apa prin conducte, racordarea acestgora prin armaturi, baterii - facordarea obiectelor sanitare la reteaua de canalizare prin sifoane de scurgere, legaturi din teava de Pb, PVC sau legaturi rigide din inox 03/8", ©1/2” © atentie deosebita trebuie acordata montari sifoanelor de pardoseala; sofoanele de pardoseala se vor monta odata cu tuburile de scurgere la care se racordeaza. Izolatia hidrofuga in jurul sifoanelor trebuie facuta astfel pentru a nu permite infiltrarea apei pe langa sifon; pardoseala va trebui s aibé pant continua spre sifon INSTALATIA DE CANALIZARE A fost utilizata tubulatura de polietilena, deoarece ea comporta anumite avantaje:excelenta rezistenta chimica, protectie ridicata la raze ultraviolete, insensibilitate la fenomene de coroziune electrochimice, mare fiabilitate, rugozitate foarte sc&zut’, ceea ce face ca aceste tevi sa intre In categoria fevilor netede, masa scazuta, siguranta si simplitatea sistemelor de imbinare, inalta productivitate la montare - Se vor utiliza numai materiale care corespund din punct de vedere calitativ, prevederilor din normele si standardele nationale si europene in vigoare. ~ Pentru evacuarea apelor uzate menajere se vor utiliza fevi si fitinguri pentru presiuni de 2,5 + 4bar, cu etansare cu garnitura de cauciuc, in functie de tipul instalatie! de canalizare. - Piese speciale pentru instalatii de canalizare. - Tevile din PP sau PVC se pot monta aparent, mascat (in slituri, in elemente de constructi), ingropate in pamént si in canale vizitabile sau nevizitabile. Monatajul in situatia obiectivului scolar realizat este prin ingropare in pamant. - Temperatura mediului ambiant in care se monteazé fevile din PP nu va trebui sa depaseasca valoarea de +60°C sau sa scadé sub -25°C (cu condifia ca fluidul transportat sa nu inghete in conducta) TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITAREA MATERIALELOR Depozitarea materialelor se face in magazii sau spatii de depozoitare amenajate in acest scop, in condisii care sa asigure buna lor conservare si securitate deplina Materialele fine (armaturi, obiecte sanitare) se depoziteazé in magazii inchise. Materiale ca fevile de ofel, tuburile din PVC, fonta se pot depozita in aer liber sub soproane L Oricare ar fi mediul de depozitare, materialele trebuie pastrate in ordine, pe sortimente si dimensiuni astfel incat s& permita un control usor al contitatii $i calitati lo Manipularea se va face cu respectarea normelor de tehnica securitaii muncii astfel incat sa se evite deteriorarea acestora INSPECTII, TESTE, VERIFICARI Probele la care vor fi supuse instalatille sanitare vor fi urmatoarele Pentru instalatia de apa rece: - proba de etanseitate la presiune; - proba de functionare. Pentru instalatia de ap’ calda: - proba de etanseitate la presiune la rece; - proba de etanseitate la presiune dupa dilatare; - proba de functionare. Pentru instalatia de canalizare: - proba de etanseitate; - proba de functionare. Instalatiile executate vor fi corespunzatoare daca sunt indeplinite prevederile tehnice din Normativul 19-82, capitolul “Probe”. Succesiunea etapelor pentru probarea calitatii executiei instalatillor sanitare sunt: - probarea conductei pe tronsoane - inl&turarea defectiunilor gi verificarea imbinarilor - proba general a conductei - splarea general a conductei - dezinfectarea instalatillor, pentru apa potabila ~ punerea in functiune la presiune de regim si verificarea capacitatii de transport - receptia finala a conductei La receptia lucrarilor de instalafii sanitare se vor verifica urmatoarele - dacé s-au respectat prescriptiile din project privind traseul, dimensiunile, amplasamentul conductelor, obiectelor sanitare; - rigiditatea fixarii conductelor, obiectelor sanitare; ~ asezarea corecté a robinetilor, bateriilor, a sifoanelor de pardoseala; - posibiltatea de golire a instalatiei; ~ panta de scurgere a conductelor de canalizare (pardoseala). Referitor la proba de etanseitate la presiune dupa dilatare pentru instalatia de apa caldé menajera - instalatia completa va fi tinuta timp de minimum 6 ore in functionare, apa avand temperatura de regim (cca 40°C), dupa racire se va proceda apoi la repetarea probei de etansare la presiune pentru intrega instalalie de apa - canal (apa rece, apa calda, | canalizare). Proba de presiune la apa Incercarea hidraulica se va face dupa ce sunt montate toate armaturile. Presiunea de incercare va fi de 2xP regim. Succesiunea operatiilor de incercare este: ~ se instaleaz& agregatele de pompare a apei in conducte, alegandu-se in acest scop capatul situat mai jos al tronsonului; - la instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca el s4 poata fi folosit sila tronsonul urmator de probe, folosind apa din tronsonul probat de cel ce urmeaza a fi probat; - se instaleaz& si se monteaza agregatul de presiune cu armaturile si conductele necesare; - se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire pe capatul de jos, respectiv pe capatul de sus al tronsonului; ~ se deschid ventilele de aerisire; - toate imbinrile conductei se curt’. - la fiecare manometru va sta un observator avand un ceas acordat de cel al celorlalti observatori; = se umple conducta cu apa si apoi se inchid vanele de aerisire si se continua pomparea pana la realizarea presiunii pompei; ~ observatoril, incepand din momentul umplerii conductei cu apa, noteaz presiunile din 10 in 10 minute gi la toate schimbarile bruste de presiune. incercarea se considera reusité, dacd dupa trecerea intervalului de 1 ord de la realizarea presiunii de Incercare, scdderea presiunii in tronsonul incercat nu depageste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa. Rezultatele la proba de presiune se consemneaza intr-un proces verbal, ce va face Parte din documentatia necesard la receptia preliminara si final a conductei. Proba generala, spalarea si dezinfectarea conductei Dupa efectuarea probelor pe tronsoane, inlaturarea defectiunilor si legarea tronsoanelor, se trece la proba general. Se vor deschide robinetele de dezaerisire si se va incepe umplerea conductei, asigurandu-se evacuarea completa a aerului din conducté, ‘Spalarea conductei se va face pe tronsoane cu un debit care sa asigure o viteza de min. 1,5m/s. si nu mai mica de viteza de scurgere in regim permanent Evacuarea apei de spailare se va face prin conductele de golire Receptia conductelor este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente: - respectarea dimensiunilor i a cotelor din proiect - asigurarea etanseitatii conductei - asigurarea capacitatii de transport - respectarea masurilor de protectie si securitate a muncii Controlul in executie va avea in vedere verificarea calitatii materialelor, executia prefabricatelor si realizarea instalatiilor in conformitate cu standardele si normele tehnice in vigoare. Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun controlului vizual pentru a constata daca nu au suferit degradari in timpul transportului Dupa executarea instalatillor, se vor verifica condifile estetice si de functionalitate, urménd in special urmatoarele aspecte: - obiectele sanitare sa fie intregi, necrdpate, fara fisuri = pozitia de montaj a obiectelor sanitare s4 permita utilizarea lor in bune condifi, respectandu-se cotele din standardele $i normele de montaj, iar distantele de montare sa fie cele indicate in STAS 1504 — 85. ~ Armaturile sa se inchida perfect, s& fie etange, usor accesibile, usor de demontat in caz de reparatie, fara a fi nevoie de spargerea zidurilor. - La traversarea conductelor de apa prin plangee gi ziduri, sa fie prevazute tuburi de |protectie din metal, spafiul liber fiind umplut cu material izolant, care s8 permit’ dilatarea conductelor. PUT FORAT Amplasarea putului forat este dictata in primul rand de respectarea normelor igienico sanitare specifice precum si a normelor de proiectare corespunzatoare ,( conform NP 028 - 1998 - Normativ pentru proiectarea constructiilor de captare a apei") dar si de perspectiva extinderii viitoare a constructillor in amplasament Aspectul determinant pentru calitatea apei din acest tip de captari este evitarea contamindrii accidentale a apei , - in principal prin zona superioara din imediata vecinatate a putului . ~ prin infitratiile din stratul acvifer superior mai susceptibil contaminarii datorita lipsei grosimii necesare a straturilor filtrante naturale, Drept urmare a acestor reguli generale amplasarea putului forat s-a realizat de obicei in zone care pot indeplini urmatoarele conditi: -__ distanfe mai mari de 50 m de posibile evacuari de ape uzate ( cuve neetanse ale grupurilor sanitare din vecini) sau 15 m de cuve etanse - accesi bile accesului pentru curatare , intretinere, reparare ~ aflate in afara cdilor de acces curent - li'se pot asigura ingradiri ale perimetrului de protectie sanitara strict (de regim sever) cu diametrul de min 6 m. Constructia putului forat. Adancimea de forare a putului depinde structura geologic a terenului . In general se cauta atingerea celui de al doilea strat fereatic , care se afla la 20- 40 m. Spatiul ramas liber intre exterioru! coloanei filtrante si peretele gaurii de foraj se umple cu pietris margaritar si formeazé filtrul de pietrig, ce constituie atat un strat suport pentru trecerea gradata a granulelor de la stratul acvifer la orificille filtrului, spre a evita innisiparea putului, ct si material de umplutura care impiedica surparea peretelui gdurli de foraj. Pe indltimea putului trebuiesc asigurate anumite zone de protectie care au rolul de a preveni contaminarea apei din captare. - partea superioara a putului va fi protejata prin ridicarea nivelului amenajat cu cel putin 50 cm peste cea a terenului inconjurator si realizarea unui trotuar din beton cu pant de scurgere in afara perimetrului de protectie sanitar’ sever. Atat sub trotuar cat si imprejurul acestuia se va realiza un dop de argilé bine compactata care sé nu permit patrunderea apelor din exterior. - primii 4- 5 metri de la suprafata presupun imbinarea perfect a elementelor de beton prin folosirea de mortar de poza sau chiar realizarea unei cdmasi perimetrale din beton, sau folosirea tuburileor din PVC greu. ~ pnd la adincimea de captare si in special la trecerea prin primul strat freatic eatangarea putului se asigura prin intermediul unui strat perimetral de bentonita injectat sub presiune, pentru a impiedica infiltrarea apelor de suprafata insuficient filtrate si posibil contaminate. - zona de captare marcata de existenta filtrului cu fante pentru patrundere a apei va avea perimetral un strat filtrant din pietrig gi nisip grosier. Rolul acestuia este de reduce gradientul de curgere si antrenarea particulelor fine din stratul acvifer, permitand limpezirea apei si protectia pompei submersibile. Coloana filtranta a putului este alcatuit dintr-un tub de PVC, prevazut cu orificii prin care patrunde apa. La partea superioara, coloana perforata este prelungita cu un tub neperforat prevazut cu urechi pentru coborare. In partea de jos, coloana filtranté se prelungeste cu un tub de circa 2 m lungime, inchis la partea inferioard, alcétuind un decantor pentru nisipul antrenat. Capatul inferior al sorbului pompei nu trebuie amplasat in dreptul coloanei perforate, deoarece conduce la innisiparea putului Pentru punerea in functiune a captarii se vor prevedea in proiectul tehnic instructiunile specifice de spalare , dezinfectare , de reglare a curbelor pompare si revenire, de stabilire a debitului si denivelérii de exploatare. Capatul superior al coloanelor putului forat se va inchide cu un capac prin care trece tubul de aspiratie a pompei submersibile si un tub mai subtire pentru sondele de nivel Electropompa submersibil se va procura dupa executia forajului si stabilirea definitiva a caracteristicilor de debit si nivele de exploatare ale putului forat. PROTECTIA MUNCII La executie vor fi respectate "Prevederile normelor republicane de protectia muncii” precum si “Regulamentul privind protectia gi igiena muncii in constructi vol.5/1993, cap.34 — Instalatii tehnico- sanitare si de gaz. NORME SPECIFICE !9-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatillor sanitar 19/1 - 1996 - Normativ pentru exploatarea instalatilor sanitare STAS 1343/1 Alimentari cu apa- Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru centre populate