MARILE RELIGII

Budismul

Realizator: Diaconescu Silvia Prof. coordonator: Vlad Emilia

Cuprins
1.Budismul astazi

2.Aparitia budismului
3.Originea si Gautama Siddhartha

4.Fundamentele doctrinei
5.Traditii, simboluri si arta

6.Comparatie cu alte religii

7.Bibliografie

Budismul astazi

In lume, budismul numara in jur de 350 milioane de adepti. Reprezinta 6% din totalul populatiei lumii, ocupand pozitia a5a in clasamanetul celor mai insusite religii, dupa crestinism, islamism, hinduism si religia traditionala chineza.

Contextul aparitiei

Budismul a aparut in India, in secolul VI-lea si V-lea i.Hr. India trecea printr-o perioada de intense cautari spirituale si intelectuale. O elita se straduia sa dea raspunsuri satisfacatoare marilor intrebari privind conceptia despre lume, viata, moarte, om si destinul sau. Dorea sa inteleaga mecanismul transmigrarii fiintelor, pentru a descoperi o posibila cale de eliberare. Eliberarea era conceputa ca o unire a principului persoanei cu divinul, cu care este identic. In acest mediu abundent se vor desfasura predicile lui Buddha

Gautama Siddhartha

La originea acestei traditii se afla un om, a carui existenta este situata in secolul V-lea i.Hr. (483/400 i.Hr) Nascut print, intr-un mic regat nepalez, Terai, intro familie bogata, copilul, care manifestase calitati iesite din comun, primeste numele de Siddhartha In jurul varstei de 30 de ani, descopera prin intermediul a 4a intalniri, mai intati suferintele care ii apasa pe oameni: batranetea, boala, moartea, apoi o cale spre speranta unei eliberari: religia. n cele din urm capt deteptarea, la vrsta de 35 de ani, devenind cunoscut ca Buddha (cel desteptat) sau Gautama Buddha Buddha raspandeste invatatura sa timp de 40 de ani si moare cand avea 80 de ani. Inainte de a muri, Buddha ii spune discipolului sau: Destul Ananda, nceteaz s te chinui i s jeluieti...Cum poi crede c ceea ce se nate nu moare? Acest lucru este cu neputin.

Fundamentele doctrinei
Iata, o, calugari, Adevarul sfant despre suferinta: nasterea este suferinta, batranetea este suferinta, moartea este suferinta, unirea cu ceea ce nu iubim este suferinta, departirea de ceea ce iubim este suferinta, neimplinirea dorintelor noastre este suferinte, pe scurt, cele cinci feluri de obiecte ale dragostei sunt suferinta.

1. 2. 3. 4.

Cele 4 adevaruri nobile (ariya-sacca): Suferinta (Dukka) Cauza suferintei (samudaya). Incetarea suferintei (Nirodha) Calea ce duce la inlaturarea acesteia (Magga), numita si Calea cu opt brate.

Roata cu opt spie Cele opt spie reprezint Calea cu 8 brate" a budismului. Forma circular a simbolului sugereaz perfeciunea nvturilor lui Buddha.

Rencarnarea pentru budisti, moartea reprezinta o dezintegrare a celor 5 agregate ale individului (materia, senzattiile, perceptiile, formatiunile mentale si constiinta), care nu dispar o data cu corpul fizic, ci isi continua existenta sub o alta forma Karma- este exprimarea unei legi naturale a cauzelor si efectelor

Simboluri si arta

Imaginea lui Buddha sustine devotiunea si nu divinizarea maestrului. Pentru a-l simboliza pe Buddha n arta timpurie sau utilizat diferite motive religioase cum ar fi: roata cu opt spie, copacul bodhi, urma de picior a lui Buddha, tronul gol, bolul de cerit i leul, ochii lui budhha, nodul infinit sau bijuteria intreita.

Leul

Statuia lui Buddha

Urma de picior a lui Buddha

Copacul bodhi

Curente si sarbatori

Curentul hinayana Credincioii respect interdiciile: interdicia de a ucide, de a fura, de a comite adulter (de a fi infidel), de a mini, de a consuma buturi care mbat Clugrii aleg s se retrag din societate, pentru a medita i se adun ncomunitate. Nu iau dect o singur mas pe zi, triesc din pomeni; este vorba despre clugrii ceretori. Ei asigur educaia copiilor, celebreaz naterile,cstoriile i nmormntrile n fiecare an se srbtorete ntemeierea comunitii (n februarie sau martie) i momentul cnd clugrii rmn la mnstire pe timpul sezonului ploilor (iulie i august).

Curentul mahayana Venereaz mai ales diferitele figuri ale lui Buddha, din care au fcut un zeu. Ei nchin un cult i unor bodhisattva, nite oameni plini de nelepciune care auhotrt s se dedice mntuirii celorlali Cu prilejul ceremoniilor, clugrii acoper statuia lui Buddha cu stofe, aur i bijuterii. Credincioii le aduc ofrande sub form de hran, flori sau tmie. Recit rugciuni i se aeaz la picioarele lui Buddha pentru a medita Vesak este sarbatoarea triplei aniversari a nasterii, Desteptarii si Nirvanei lui Buddha

Comparatie cu alte religii

Crestinismul In budism, Dumnezeu sau Creatorul Suprem nu exista. Budismul afirma ca exista si fiinte non-umane (spirite rele) Intermediarul nu a fost o intrupare divina sau mesager al lui Dumnezeu, la originea acestei traditii aflandu-se un om. Crestinismul este constituit pe temeiul credintei in Iisus Hristos Dupa moartea, crestinii asteapta judecata finala, cei mantuiti vor locui cu Iisus in ceruri.

Islamism Intemeietorul religiei islamice a fost Mahomed. Dumnezeul lor este Allah. Dupa moarte, echilibrul dintre faptele bune si cele rele determina daca destinul etern al omului va fi iadul sau paradisul. Paradisul este o gradina populata de houris. Islamismul se bazeaza pe teama de pedeapsa si speranta intr-o rasplata dincolo de moarte. Islamismul afirma invierea trupului si a sufletului in ziua judecatii.

Hinduismul Dumnezeu este Absolutul, un spirit universal si poarta numele de Brahman. Mantuirea se realizeaza prin eliberarea din ciclul incarnarii si integrarea in Brahman. Hindusii au robe portocalii si capetele rase. Yoga implica meditatia, pozitiile, exercitiile de respiratie.

Iudaismul Dumnezeu este duh atotputernic, etrn si milos. In iudaism, dupa moartea va avea loc o inviere fizica (cei ascultatori vor trai langa Dumnezeu, iar cei nedrepti vor suferi)

Bibliografie

Achimescu, Nicolae Budismul si crestinismul, editura Junimea Tehnopress, Iasi, pag.12-13 Delumeau, Jean Religiile lumii, editura Humanitas, Nucuresti, pag. 447-456 Gaudin, Phillipe Marile religii, seria Cultura generala, editura Orizonturi, Bucuresti, pag. 357-370 http://www.scribd.com/doc/214546/Budismul - 11 octombrie 2011 www.ro.wikipedia.org - 19:33, 4 decembrie 2011 http://images.search.yahoo.com