Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
AN I MEDICINA
OBIECTUL FIZIOLOGIEI
Studiaza : Procesele Constantele normale ale structurilor biologice superior organizate, incepand cu celula si agregatele celulare din tesuturi si organe si sfarsind cu organismul uman . Termenul fiziologie de origine greaca ( physis=natura, fiinta; logos=stiinta, cuvant )
2
OBIECTUL FIZIOLOGIEI
Termenul de fiziologie introdus in medicina de J. FERNEL ( 1542 ) in tratatul MEDICINA, ca titlu al primului capitol despre filozofia naturii.
OBIECTUL FIZIOLOGIEI
Denumita si anticamera patologiei , a abordat de la inceput modul de desfasurare a proceselor vitale, factorii care le determina si mecanismele lor de intretinere . Obiectul fiziologiei clar conturat Evolutia fiziologiei lenta si anevoioasa datorita conceptiilor filozofice dominante si lipsei de metode si tehnici adecvate William Harvey : initiaza temelia fiziologiei experimentale a animalelor si omului in lucrarea sa despre circulatia sangelui ( 1628 )
Fiziologia precizeaza sub raport functional limitele dintre normal si patologic , oferind pe baza cunoasterii mecanismelor normale, principiile orientative asupra corectarii acestor mecanisme dereglate in cursul bolilor. Orice patologie incepe si sfarseste cu fiziologia
4
FIZIOLOGIA IN ANTICHITATE
Hippocrate ( 460-377 i.e.n ) , conducator al scolii de medicina din Cos a fondat medicina rational-empirica . Organismul alcatuit din patru umori : sange, flegma, bila galbena, bila neagra ( sange venos ) derivate din cele patru elemente ale filozofiei ionice : aer, pamant, apa si foc Galen ( 129-201 I.e.n.) din Pergam arata ca : ventriculul stang si arterele contin sange, Intre creier, maduva si nervii periferici sunt legaturi structurale Este intemeietorul vivisectiei 5
FIZIOLOGIA RENASTRII SECOLUL AL XIX-LEA - II Stephen Hales ( 1677-1761 ) Masoara presiunea arteriala si venoasa Masoara volumul sanguin Antoine Lavoisier ( 1743-1794 ) Formarea de caldura in organismul viu este rezultatul proceselor de oxidare Localizeaza insa oxidatiile la nivelul plamanilor
GALVANOMETRUL CU COARDA
10
EVOLUTIA FIZIOLOGIEI
Neuronii Ramon Y Cajal (1890) : entitati morfo-functionale distincte ale sistemului nervos Sinapsa Sherrington ( 1897 ) : pentru a defini relatiile de contiguitate dintre neuroni Reflexele conditionate in studiul activitati nervoase superioare I.P. Pavlov( 1904 ) Sistemul port hipotalamo-hipofizar Gr.T. Popa si Unna Fielding ( 1930 ) Pancreina Nicolae C. Paulescu ( 1921) hormon pancreatic hipoglicemiant Insulina Banting si Best 11 (1922)- premiu Nobel
12
13
14
APA IN ORGANISM
15
ROLURILE APEI
CONSTITUENT ESENTIAL AL MATERIEI VII, PERMITAND DESFASURAREA NORMALA A MECANISMELOR HOMEOSTAZICE
1. Varsta/sex Embrion ..90-97% Copil 0-1an..75% Copil 1-12ani65% Adolescent 55-58% Adult 30-59 ani .60_70% Barbat 55-63% Femei .47-52% Varstnic: peste 60ani..<58% Variatiile continutului de apa la om , gasite de diferiti autori se datoresc repartitiei inegale a tesutului adipos ( hidrofob )
18
Smalt 0,2% Dentina .10% Tesut osos..25% Tesut adipos ..20-30% Tesut cartilaginos55% Tesut conjunctiv..60% Tesut muscular 75% Tesut nervos 80%
19
COMPARTIMENTELE LICHIDIENE I
21
COMPARTIMENTE LICHIDIENE II
22
ELECTROLITII IN ORGANISM
In lichidele organismului se gasesc dizolvati : - compusi organici, cu molecula mica ( glucoza, uree, aminoacizi ) - substante macromoleculare ( mai alea proteine ) - electroliti anorganici
Electrolitii anorganici au rol in distributia si retinerea apei, in determinarea presiunii osmotice si a concentratiei de H+ ioni
23
24
SODIUL
26
27
POTASIUL
28
29
32
PRINCIPIUL DILUTIEI :
Volumul (ml )= Cantitatea de substanta indicator introdusa
Concentratia per ml a substantei dispersate in lichid
RETINETI : 1. Cantitatea totala de substanta indicator introdusa in vas 2. Concentratia substantei in lichid dupa dispersie
33
SUBSTANTELE MARKER
Netoxice Inerte metabolic Nefixabile pe elementele figurate , alte celule sau albumina Sa nu afecteze distributia lichidiana prin modificari de presiune osmotica Sa nu paraseasca rapid compartimentul Omogenizabile rapid Dozabile
34
ECHILIBRUL HIDRIC
36
Temp. ridicata
350 250
350 650
Urina
Transpiratie Fecale
1400
100 100 2300
1200
1400 100 3300
500
5000 100 6600
37
Total
REGLAREA ELIMINARILOR DE APA Se face prin reactii compensatorii - hormonul antidiuretic (ADH ) si ALDOSTERON , pentru retinerea apei si prin FACTORUL NATRIURETIC ATRIAL , pentru eliminarea apei
40
42
Tulburarile se datoreaza :
- pierderilor excesive de apa (deficitelor de apa) bilant hidric negatic - retentiei in exces a apei (exces de apa) bilant hidric pozitiv
43
DEFICITUL DE APA
Intereseaza in special compartimentul extracelular , unde are loc o crestere a presiunii osmotice ( in plasma si lic. Interstitial ) . Apa este atrasa din celule si se produce: deshidratare celulara cu senzatie de sete; uscaciunea mucoasei bucofaringiene Daca mecanismele homeostatice sunt eficiente are loc secretia de ADH. Tulburarile semnalate se corecteaza rapid dupa ingestia corespunzatoare de apa .
44
EXCESUL DE APA
Prezenta unui exces de lichid in tesuturile organismului EDEM Edemul poate fi prezent in compartimentul : - intracelular - extracelular Edemul intracelular apare in doua situatii : 1. Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie inadecvata a celulelor. Poate apare acolo unde fluxul sanguin local este redus iar aportul de O2 si substante nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism tisular normal . Are loc deprimarea activitatii pompelor membranare , in special a pompei ce scoate sodiul din celula. Se produce osmoza apei in celula . 2. Inflamatia determina o crestere a permeabilitatii membranelor celulare . Spdiul si alti ioni intra in celula , producand osmoza consecutiva a apei in celula
45
EXCESUL DE APA
Edemul extracelular
Poate fi cauzat de :
- extravazarea exagerata de lichid din sangele capilar sau insuficienta sistemului limfatic de a drena lichidul din interstitii - retentia renala de apa si sare
46
EDEMUL PRODUS PRIN EXTRAVAZAREA DE LICHID DIN CAPILARE SAU OBSTRUCTIE LIMFATICA
1.Presiunea capilara crescuta - retentie renala excesiva de apa si sare ( insuficienta renala, exces de mineralocorticoizi ) - presiune venoasa ridicata ( insuficienta cardiaca , staza venoasa localizata , insuficienta pompelor venoase ) 2. Scaderea proteinelor plasmatice - pierderi de proteine prin urina - pierderi prin lipsa tegumentara ( arsuri, rani ) - sinteza proteica insuficienta ( boli hepatice, deficit de aport ) 3. Permeabilitate capilara crescuta - reactii imune ce produc eliberare de histamina sau alte substante imune - toxine - infectii bacteriene 4. Blocajul drenajului limfatic
47
48
Clorura de sodiu ramane aproape in totalitate in compartimentul extracelular. Cele mai multe boli care compromit functia renala au tendinta de a reduce excretia de apa si sare prin urina. Consecinte : 1. Edem extracelular intins 2. Hipertensiune datorata cresterii volemiei
49
Presiunea Li ~ - 3 mmHg
La 3mmHg , volumul LI este de ~ 12 litri. LI este sub forma de gel . Gelul este importantprevine curgerea cu prea mare usurinta a lichidului printre tesuturi din cauza filamentelor de proteoglicani ( formate din ac. hialuronic si proteine ) care actioneaza ca un burete
50
Consta din trei mecanisme : 1. Presiunea negativa a Li sa fie anulata si sa devina pozitiva
2. Fluxul limfatic poate creste de 10 pn la 50 de ori constituie factor de siguranta deoarece previne cresterea presiunii LI la valori pozitive 3. Spalarea proteinelor din LI. Pe masura ce proteinele sunt indepartate din interstitiu , creste diferenta dintre presiunea coloidosmotica a plasmei si cea interstitiala , crescand absorbtia osmotica a lichidului din interstitii in capilare
51
ECHILIBRUL OSMOTIC
Membrana celulara este o structura relativ permeabila, prin care apa trece prin osmoza . Membrana celulara este relativ impermeabila pentru ionii mici , astfel ca apa traverseaza membrana in gradient , spre compartimentul unde concentratia solvitilor este crescuta
52
ECHILIBRUL OSMOTIC
OSMOZA = FLUXUL DE APA PRINTR-O MEMBRANA SEMIPERMEABILA ( dinspre compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel cu concentratie crescuta )
53
54
OSMOZA
55
LICHIDUL INTRACELULAR
302,8
302
5450
5430
5430
57
58
59
DEZECHILIBRUL OSMOTIC
Echilibrul osmotic intre compartimentele IC si EC corectat rapid ( in sec sau minute ) Hiperosmolaritatea Cauze : - aport insuficient de apa - pierderi excesive de apa ( renale si extrarenale ) - aport excesiv de sodiu Hipoosolaritatea Cauze : aport crescut de apa sau solutii de glucoza si eliminari deficitare
60
61
62
ADH-ul
63
In regiunea AVa V3 , cat si in vecinatatea ei , exista neuroni : - stimulati de cresteri minime ale osmolaritatii LEC - inhibati de scaderea osmolaritatii LEC osmoreceptori
In partea superioara a zonei AVaV3 se afla o structura specializata denumita organ subfornical In partea inferioara o alta structura numita organ vascular al laminei terminale Intre aceste doua zone se afla nucleul median preoptic care are multiple conexiuni nervoase : - cu cele doua organe - cu nucleul supraoptic ` - cu centrii de control ai presiunii arteriale
64
2. MECANISMUL SETEI
Setea este primul reglator al aportului de apa . Definita ; cerinta ( pofta ) constienta pentru apa . Localizarea centrilor setei : - Regiunea AVaV3 - Zona preoptica hipotalamica centrul setei Stimulul fiziologic : deshidratarea celulara datorita cresterii presiunii osmotice a LEC prin : - aport hidric deficitar - exces de sodiu - pierderi de potasiu
65
CENTRII SETEI
66
68
69
APA IN ORGANISM - INTREBARI Varianta : RASPUNSURI MULTIPLE 1. Un exercitiu fizic prelungit nu determina pierderi de apa prin : A. Sistemul respirator B. Piele C. Materii fecale D. Transpiratie E. Urina 2. Factorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sunt : A. Presiunea osmotica B. Presiunea hidrostatica C. Membranele celulare D. Presiunea coloidosmotica E. Structura moleculara a apei 3. Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina direct cu ajutorul markerilor : A. Apa intracelulara B. Apa totala C. Apa extracelulara D. Volumul interstitial E. Volumul plasmatic 71