Examinarea nou-născutului

Examinarea primară a nou-

născutului are ca scop:

Determinarea vârstei
gestaţionale a nou-născutului şi
corespunderii acestei vârste
Detectarea stărilor patologice ale
nou-născutului
Stabilirea prezenţei anomaliilor
congenitale de dezvoltare.
Variantele vârstei gestaţ
gesta ionale:
a)nou-născut matur (născut între 37 şi 42
săptămâni)
b)nou-născut prematur (născut până la 36
săptămâni de sarcină)
c)nou-născut postmatur (născut după 42
săptămâni după sarcină).
 Nou-născut imatur – copil, născut la termen, cu
particularităţi morfologice şi funcţionale
caracteristice prematurului.
 Starea nou-născutului în cadrul
primului examen clinic în sala de
naştere:

- scorul Apgar;

- criteriile antropometrice (greutatea, talia,

perimetrul cranian şi toracic);
- sexul;
- rezultatele primelor simptome de depistaj
urgent.
ŢIPĂTUL NOU-NĂSCUTULUI
(Strigătul copilului)
 – se apreciază intensitatea (puternic,
slăbit, lipseşte), durata (scurt,
îndelungat), modularea (“cefalic”, afonic,
nazonat, “de frecvenţă înaltă”),
emoţionalitatea -strigătul “emoţional”
adecvat apare la aplicarea excitantului şi
se întrerupe în scurt timp după acţiunea
lui.
Sistemul osos
 Se începe cu examinarea externă:
aprecierea numărului de degete,
forma lor, mişcările în ele.
 Examinarea feţei.
 Examinarea articulaţiei coxo-
femurale
Examinarea tegumentelor şi ţesutului adipos
subcutanat:
 Pielea nou-născutului e caldă la palpare,
fină, catifelată.
 Particularităţile pielei, sănătoase:
- milia
- milia cristalina
- hemoragii peteşiale în cantităţi mici
teleanghiectazii lanugo
- pete mongolice
- nev pigmentar congenital
Culoarea tegumentelor
– În primele minute după naştere tegumentele
pot fi cianotice sau se observă cianoza
periorală sau acrocianoză. După toaleta
igienică a tegumentelor apare coloraţia
roşie-aprinsă a ei (eritemul fiziologic). Mai
rar copilul se naşte cu tegumentele roze.
 Icterul fiziologic – coloraţia icterică a pielii (doar
mâinile şi plantele, de asemenea sclerele şi
mucoasele păstrează culoarea obişnuită) se
întâlneşte la 60 – 70% nou-născuţi.
 Examenul capului
 Forma - brahi-, dolicocefalică,
asimetrică, craniu “în turn” –
oxicefalic.
 Configuraţia - ca urmare a
parcurgerii căilor de naştere.
Perimetrul capului – de obicei
măsoară 34 – 37 cm şi e cu 2 – 3 cm
mai mare decât perimetrul toracic.
 Palparea capului – determinăm
integritatea oaselor craniene,
prezenţa bosei sero - sanguine sau
cefalohematomului, hemoragiei
subaponeurotice, herniilor
cerebrale, infiltratelor, abceselor.
Percutarea palpatorie
 Aprecierea stării fontanelelor şi
suturilor craniene.
 Examinarea analizorului
vizual
 Reacţia la excitanţii vizuali.
Pentru nou-născutul sănătos sunt caracteristice:
 simetria fantelor palpebrale
 corneea transparentă, vie
 reacţie vie la lumină
 poate fi strabism convergent şi nistagmus
orizontal nestabil
 exoftalmie nepronunţată la prematuri
 conjunctiva netedă, roză, strălucitoare
 fixează privirea la a doua săptămână de viaţă
 Examinarea simţului olfactiv
 pe rând se apropie spre nasul
sugarului substanţe mirositoare
(picături de mintă, tinctură de
valeriană).
 Nou-născuţii şi sugarii la acţiunea
mirosurilor reacţionează
nemulţumiţi prin: închiderea
pleoapelor, grimasă a feţii, ţipăt, se
intensifică pulsul şi respiraţia.
Examinarea cavităţii bucale
Atragem atenţie la prezenţa anomaliilor
de dezvoltare:
 micro-, macroglosia
 macroglosia relativă în sindromul Pierre-
Robin (are loc subdezvoltarea
mandibulei – micrognatie)
 heiloschizis (dehiscenţa buzei
superioare, “buză de iepure”)
 palatoschizis (dehiscenţa palatului dur,
“gură de lup”)
Examinarea analizorului
auditiv
 Reacţia la excitanţi auditivi. Normal
de la 27 – 28 săptămâni de gestaţie
copilul la acţiunea excitantului
auditiv răspunde prin reflexul
cohleopalpebral, tresărire, mişcări
în membre, încetinirea respiraţiei şi
bătăilor cardiace.
Examinarea gâtului
 poziţia capului şi palparea
muşchilui sterno-cleido-mastoidian
(excluderea torticolisului)
 determinarea integrităţii
claviculelor
 prezenţa chisturilor şi fistulelor
 “gât pterigoidian” în sindromul
Shershevski-Turner
Examinarea cutiei toracice
Normal cutia toracică a nou-născutului e
de formă conică, simetrică.
Stări patologice sunt considerate: asimetria
cutiei toracice, cutia toracică cuneiformă
sau în formă de pâlnie, prezenţa
ghibusului cardiac.
Palparea cutiei toracice
Percuţia
Aprecierea stării sistemului
respirator
– Respiraţie diminuată.
– Raluri
– Respiraţie zgomotoasă
– Tahipnee
– Bradipnee
– Dereglarea ritmului respirator
– Apnee îndelungată fără bradicardie e
considerată ca echivalentul
convulsiilor (predominant la prematuri).
 Aprecierea sistemului cardio
vascular
 Referitor la suflurile cardiace la nou-născuţi, trebuie atras
atenţie la următoarele:
 În primele 24-48 ore de viaţă 60-80 % din toţi nou-născuţii
au suflu cardiac. De obicei el e la mijloc de sistolă
 Suflu diastolic izolat la nou-născuţi e depistat destul de
rar, adică e suflu sistolic sau sistolic în combinare cu
diastolic.
 La majoritatea absolută a nou-născuţilor (mai mult de 95%)
suflurile nu sunt legate de afecţiuni cardiace sau sunt
condiţionate de defecte
 Mulţi copii cu vicii congenitale cardiace în primele zile
după naştere nu au suflu cardiac
– La nou-născutul sănătos zgomotele
cardiace sunt clare, ritmice.
Examenul sistemului digestiv
 Anomaliile de dezvoltare ale
peretelui abdominal, herniile.
 Balonarea abdomenului
 Excavarea abdomenului
 Asimetria abdomenului
 Palparea abdomenului
 Ficatul
 Splina
Sistemul uro-genital
 Rinichii – normal se palpează numai rinichiul
drept.
 Examinarea organelor genitale externe.
 La fetiţe – cercetarea fantei vaginale
 La este necesar de examinat: hipo-, epispadie,
deformarea penisului, hernie inghinală,
criptorhism, hidrocele.
. Examinarea regiunii
lombare şi feselor:
 hipertrihoză în reglarea formării coloanei vertebrale
 asimetrie оn cazul hemoragiei suprarenalelor
 simptomul “mingii perforate” la afectarea regiunii
lombare a măduvei spinării.
 vicii de dezvoltare grave (lipsa membrelor, degetelor,
etc.)
 articulaţiile coxo-femurale – normal abducţia nu e
limitată şi marginea laterală a genunchilor nu atinge
măsuţa de examinare
– Limitarea abducţiei
– Motilitatea patologică
Examinarea neurologică a
nou născutului
 Comunicabilitatea nou-născutului
 Reacţia la lumină
 Reacţia la excitanţi sonori
 Activitatea motorie spontană
 Mimica nou-născutului
 Aprecierea simptomaticii neurologice

 Dereglări vegetative
 Aprecierea simptomaticii
patologice oculare
 Aprecierea simptomaticii plcii nazo-
labiale
 Lipsa reacţiei la sunet
 Lipsa suptului
 Diagnosticul parezelor
MODALITATEA APRECIERII
REFLEXELOR
 Se recomandă cercetarea triplă a fiecărui reflex.
 Reflex normal - amplitudinea reflexului în toate 3
cazuri este identică sau puţin scăzută la a 3-a
apreciere.
 Reflexul scăzut – amplitudinea iniţială este scăzută şi
se menţine оn 3 cazuri de testare sau dacă se
micşorează în testările ulterioare.
 Istovirea reflexului - amplitudinea normală a reflexului la
prima testare cu micşorarea lui în următoarele testări sau
dispariţiei reflexului. Din contra, amplitudinea înaltă a
reflexului sau creşterea ei pe măsura testării dovedeşte
creşterea reflexului.
Ce trebuie să cunoaştem
înainte de a examina nou-
născutul?
RASPUNS:

1. Evaluare familială:

 etnia, condiţiile socio-economice, vârsta părinţilor;

 toate afectările ereditare din familie, a procreaturilor;
 expunerea mamei la diferiţi factori toxici;
 grupa sanguină a mamei, şi dacă este posibil - a
tatălui;
 afecţiunile somatice la mamă;
 antecedente obstetrico-ginecologice la mamă.
Care sunt condiţiile pentru
examinarea nou-născutului ?
RASPUNS:
• copilul se examinează în primele ore după
naştere
• temperatura încăperii unde se află nou-
născutul va fi 24 – 26 C
• examenul se efectuează în incubator sau pe
măsuţă cu sursă de încălzire, nou-născutul
trebuie să fie uscat
• copilul se examinează la lumina zilei sau la
lumina lămpilor de zi
• mâinile examinatorului trebuie să fie uscate
şi calde
• timpul binevenit pentru examinare – între
hrăniri (de obicei după 30 min după hrănire).
CE momente de bază este
necesar de evidenţiat in
examinarea nou-
născuţilor ?
RASPUNS
Copilul are cianoză?
Copilul are icter?
Sunt sau nu semne de dereglare a
microcirculaţiei,?
Destul
s
de perfect e pronunţată
culoarea
a roză a Sunt tegumentelor;
u
paliditatea nu indică şoc, anemie sau
acidoză?
n
u
Nu sunt erupţii pe tegumente? Sunt
urme
s de meconiu?
e
E normală
m poza copilului? Nu sunt
tremurături
n sau convulsii?
e
Nu sunt schimbări caracteristice pe faţă sau există vre-un sindrom, de
exemplu, Daunism? Respiraţia e regulată? E normală frecvenţa ei (40) şi
caracterul? Dacă se petrece ventilaţia artificială, e concordată după faza
respiraţiei copilului cu regimul ventilatorului?
 Sunt edeme, focare de inflamaţie, nu tinde copilul să ia o poziţie anumită (nu
trebuie de schimbat)?
 Dacă abdomenul e balonat, sunt sectoare cu peristaltism sau fără, cu
regiuni cu hiperemie?
 Examinaţi scutecele, în care a fost înfăşat copilul, fiţi atenţi dacă nu
sunt urme de vome, urină, sânge, fecale, care ar putea indica schimbări
patologice.
Ce schimbă
chimb ri patologice
ale culorii tegumentelor
n/n sunt ?
Raspuns:
Cianoza generală de caracter
central
Cianoza periferică.
Acrocianoza
Simptomul “arlechin”
Paliditatea tegumentelor
Ten suriu (pământiu)
Icterul patologic
Aspect marmorat
Macerarea pielii
Ce poziţii patologice
ale mâinii cunoasteti?
Raspuns:
1.Mâna în formă de “gheară”
– afectarea SNC
2.“Mână balanţă” – afectarea
segmentelor cervicale
inferioare ale măduvei
spinării (Dejerin-Cliumpche)
3.Mână de “maimuţă” (Aran-
Duchenne, atrofică) –
afectarea perinatală a SNC
de diferită geneză
4.Poziţie patologică ale
degetelor mâinii – II- IV în
sindromul Patau, III – IV în
sindromul Edwards
Ce poziţie
patologică a plantei
cunoasteti ?
RASPUNS
1.Varus – devierea medială a
plantei de la axa piciorului
2.Valgus - devierea laterală a
plantei de la axa piciorului
3.“Picior calcanean” – flexia
dorsală a plantei
4.Picior balant – afectarea
măduvei spinării la nivelul
segmentelor lombare sau
afectarea trunchiurilor nervoase
ce pleacă din aceste segmente
 Ce patologie a tegumentelor
Este prezentata ?
Ce patologie a tegumentelor
Este prezentata ?
Ce patologie este in acest slaid.
RAspuns
1.Cefalohamatom osusui parietal
drept
2.Hidrocefalie
Numiti patologia prezentata
Enumerati dinamica
reflexelor necondiţionate ale
sugarului ?
RASPUNS:
Cum se apreciaza
Reflexul de cercetare
(Cussmaul–Henţler)
Cum se apreciaza Reflexul
Babkin
 Cum se apreciaza Reflexul
de prehensiune ?
.
Cum se apreciaza
Reflexul Moro ?
Cum se apreciaza
Reflexul de sprijin şi
mers automat
Cum se apreciaza Reflexul de
apărare
Cum se apreciaza Reflexul
Galant
Cum se apreciaza Reflexul
Peres
Cum se apreciaza Reflexul
Bauer