Nevoia de a elimina

Nevoia de a elimina- definitie

• Eliminarea reprezinta necesitatea
organismului de a se debarasa de
substantele nefolositoare, vatamatoare,
rezultate din metabolism
• Homeostazie = procesul de menţinere
constantă a compoziţiei mediului intern
Cai de eliminare
* aparat renal - urina
* piele – transpiratie - perspiratie
* aparat respirator
* aparat digestiv - scaun
* aparat genital feminin – menstruaţie
* în stări patologice, apar eliminări pe cale
digestivă, sub formă de vărsături şi pe cale
respiratorie - spută
 Factori care influenţează satisfacerea
nevoii
• Factori biologici – alimentatia, exercitiile,
varsta

• Factori psihologici – stresul,anxietatea,

emotiile puternice

• Factori sociologici – educatia,

cultura,normele sociale
Independenta in datisfacerea nevoii
• 1. Urina= soluţie apoasă, prin care sunt
eliminate substanţele rezultate din
metabolismul intermediar protidic, inutile şi
toxice pentru organism
*  micţiune = emisiune de urină, act
fiziologic conştient de eliminare
*  diureză = cantitatea de urină eliminată
din organism timp de 24 ore
Manifestari de independenta
Cantitatea - variază în funcţie de vârstă:
• - nou-născut 30-300 ml/24 h
• -copii 500-1200 ml/24 h
• - adult 1200-1500 ml/24 h... 180 ml/24 h
Frecvenţa micţiunilor
• - nou-născut - micţiuni frecvente
• - copil 4-5/zi
• - adult 5-6/zi
Ritmul micţiunilor
• - 2/3 din numărul micţiunilor în timpul zilei,
1/3 noaptea
Manifestari de independenta
Culoarea urinei
-galben deschis galben închis. Cu cât urina va fi
mai diluată cu atât va fi mai deschisă şi invers (până
la galben-închis spre brun).
- modificare în funcţie de alimente:
 culoarea închisă = în regim bogat în carne
 culoare deschisă = în regim vegetarian
 medicamentele schimbă culoarea astfel:
 roşu-cărămiziu = tratament cu rifampicina
 albastru-verde = tratament cu albastru de metilen
 cafeniu-roşu sau brun negru = tratament cu
chinină sau acid salicilic
Manifestari de independenta
Mirosul urinei
- de bulion = urină proaspătă
- amoniacal = după un timp din cauza fermentaţiei
alcaline
Reacţia urinei
- normal = reacţie acidă = pH-ul între 4,5-7 Reacţia
urinei în funcţie de alimentaţie:
- regimul bogat în carne - acidifică urina
- regimul vegetarian - scade aciditatea urinii
•Reacţia hiperacidă sau alcalină, favorizează
precipitarea substanţelor dizolvate în urină şi
formarea calculilor în căile urinare.
Manifestari de independenta
Aspectul urinei
- normal = clar, transparentă poate deveni tulbure
în mod normal - datorită coagulării mucinei şi a
celulelor epiteliale antrenate din căile urinare şi a
mucusului din organele genitale.
Densitatea urinei
- se determină imediat după emisie, pentru că prin
răcire se schimbă densitatea
- normal 1010-1025 - la regim mixt; la temperatura
de 15°C (temperatura mai mică sau mai mare
modifică densitatea).
2. Scaunul – manifestari de independenta
•  resturile alimentare supuse procesului de
digestie, eliminate din organism prin actul
defecaţiei
 Frecvenţa
- normal la adult - 1-2 pe/zi sau unul la două zile
- 1-2 scaune pe zi la nou-născut
Orarul - ritmic, la aceeaşi oră a zilei, dimineaţa
după trezire
 Cantitatea - zilnic 150-200 g materii fecale
 Consistenţa - păstoasă, omogenă
 Forma - cilindrică, cu diametrul de 3-5 cm,
lungime variabilă
Manifestari de independenta
 Culoarea - brună, la adult, dată de stercobilină
- în funcţie de alimentaţie:
• deschis-galben = regim lactat
• brun închis = regim carnat
• negru = alimente preparate care conţin sânge
• verde = legume verzi
• culoare caracteristică alimentului = mure, ciocolată, afine
Modificarea culorii în funcţie de medicamente:
• brun-negru = bismut
• negru-verzui = fier
• alb = bariu
• negru mat = cărbune
Mirosul - fecaloid - diferă de la un individ la altu
 Scaunul la copilul mic
 Culoarea - în primele 2-3 zile după naştere = verde-brun
închis (meconiu)
• La sugari: Aspectul şi culoarea se modifică în funcţie de
felul alimentaţiei
- galben-auriu = sugar alimentat la sân, în contact cu aerul, prin
oxidarea bilirubinei - devine verzui sau verde
- galben-deschis = sugar alimentat artificial
- brun = după introducerea făinii în alimentaţie
 Numărul - 3-4 pe zi până în luna a Vl-a când se reduce la 2-
3 pe zi Dacă sugarul este alimentat pe cale artificială, numărul
scaunelor este de 1 -2 pe zi.
 Mirosul
- uşor acru, reacţie acidă = sugar alimentat la sân
- fad, reacţie alcalină sau neutră = alimentaţie artificială
3. Transpiratia
= fenomen fiziologic prin care organismul
îşi intensifică pierderea de căldură şi funcţia
de excreţie, prin intermediul glandelor
sudoripare.
• Terminologie: - sudoare = soluţie apoasă,
constituită din apă 99 g%<> şi 10 % reziduu
uscat (uree, uraţi, acizi graşi, acizi organici
volatili, săruri minerale)
Manifestari de independenta
• Reacţia - acidă pH = 5,2 sau uşor alcalină
• Cantitatea - minimă, pentru a menţine
umiditatea pliurilor
• Mirosul - variază în funcţie de alimentaţie,
climat şi de deprinderile igienice ale
individului
• Perspiraţia - pierderi insensibile de apă prin
evaporare la nivelul pielii şi prin expiraţie
• Compoziţia aerului expirat:
-O2- 16% - CO2 - 3% -N - 74% - H2O - 7%
4. Menstra
= pierdere temporară sau periodică de sânge, prin organele
genitale
- apare la pubertate şi dispare la menopauză şi în timpul
sarcinii

Manifestări de independenţă
• Ritmul - la 28-35 zile
• Durata - 3-5 zile
• Aspectul - mucus amestecat cu sânge şi detritusuri celulare;
nu coagulează
• Culoarea - roşu negricios, la început, apoi roşu deschis
• Cantitatea - 50-200 g
• Mirosul –slab, dezagreabil
• Evoluţia -fără dureri, uşoară jenă fiziologică
 Dependenta in satisfacerea nevoii
Surse de dificultate
•  de ordin fizic: alterarea mucoasei intestinale,
peristaltismului, lipsa de control al sfincterelor,
anomalii de cai urinare,durere, dezechilibru
metabolic etc.
•  de ordin psihologic: anxietate, stres
•  de ordin sociologic: poluarea apei, alimente
alterate
•  lipsa cunoasterii: sinelui, celorlalti
Probleme de dependenta
1. - Eliminare urinară inadecvată cantitativ şi
calitativ
2. - Retenţie urinară
3. - Incontinenţă de urină şi materii fecale
4. - Diaree
5. - Constipaţie
6. - Vărsături
7. - Eliminare menstruală inadecvată
8. - Diaforeză
9. - Expectoraţie
10.-Deshidratare
 Eliminare urinară inadecvată cantitativ si
calitativ
Manifestari de dependenta
• MODIFICĂRI PATOLOGICE ALE
DIUREZEI
1.Poliurie = eliminarea unei cantităţi de urină
mai mare de 2500 ml/24 h
 trecătoare sau durabilă
 după colici renale, in DZ,pielonefriteetc
 Modificări patologice ale diurezei
2. Oligurie = excreţia urinei sub 500 ml/24 ore
cauze renale şi extrarenale.
Afectiuni însoţite de deshidratarea organismului prin:
* transpiraţii abundente
* vărsături incoercibile
* diaree accentuată
* hemoragii abundente
* insuficienţă circulatorie cu formare de edeme
* perioada acută a bolilor infecţioase (pneumonie,
hepatită etc.)
Modificări patologice ale diurezei
• 3.Anuria = lipsa urinei în vezică Poate fi
din cauze renale şi extrarenale.
• Apare în:
* glomerulonefrită acută, nefroze toxice
* arsuri întinse
* stări de şoc traumatic şi chirurgical
* traumatisme lombare
* angajarea unui calcul într-unui din uretere
TULBURĂRI DE EMISIUNE URINARĂ
Polakiuria - senzaţie de micţiune foarte
frecventă, cantitatea de urină emisă foarte
mică
Nicturia = inversarea raportului dintre
numărul micţiunilor şi cantitatea de urină
emisă în timpul zilei faţă de cea emisă în
cursul nopţii.
Disuria = eliminarea urinii se face cu
durere şi cu mare greutate
 Alte manifestari de dependenta
Hematuria - prezenţa sângelui în urină - roşu deschis,
roşu-închis sau roşu-brun. Uneori, în caz de
hematurie, urina este tulbure asemănătoare cu
spălătura de carne.
Albuminuria - prezenţa proteinelor în urină
Glicozuria - prezenţa glucozei în urină
Hiperstenuria - urină foarte concentrată (densitate
crescută)
Hipostenuria - urină foarte diluată (densitate mică) =
în bolile rinichiului când acesta îşi pierde capacitatea
de concentrare.
Izostenuria = urină cu densitate mică se menţine în
permanenţă la aceleaşi valori indiferent de regim
Alte manifestari de dependenta
 Edeme = acumularea de lichid în ţesuturi, manifestat prin
creşterea în volum a regiunii edemaţiate, ştergerea cutelor
naturale, pierderea elasticităţii ţesutului edemaţiat, cu
păstrarea urmelor presiunii digitale (semul „godeului");
pielea este palidă, lucioasă şi străvezie.
 Urină tulbure( piurie) = în mod patologic urina este
tulbure din cauza sărurilor minerale, puroiului sau a
microbilor.
 Urină cu miros de fructe coapte sau cloroform = în
diabetul zaharat, din cauza prezenţei acetonei
 Durere lombară
 Sete intensă
 Greţuri şi vărsături
Retentia urinara=ischiuria
reprezintă incapacitatea vezicii urinare de
a-şi evacua conţinutul.
nu trebuie confundată cu anuria
datorată unui obstacol în calea de eliminare
a urinei
 stricturi cicatriceale,
 calculi inclavaţi în uretră,
 hipertrofia prostatei
 paralizii ale vezicii urinare sau sfinterelor,
 pareze trecatoare in unele infectii
Manifestari de dependenta in ischiurie

 Glob vezical - distensia vezicii urinare

deasupra simfizei pubiene, cauzată de
retenţia urinară
 Micţiuni- absente
 Polakiurie - micţiuni frecvente, în
cantităţi mici (eliminare prin prea plin)
 Interventiile asistentei
• Obiectiv – pacientul sa aiba mictiuni
spontane : verificarea prezentei globului
vezical; efectuarea sondajului vezical
• Obiectiv – pacientul sa fie echilibrat fizic si
psihic : linistirea pacientului, climat
confortabil, cald
Incontinenţa de urină şi materii
fecale
 în urma unor afecţiuni (infecţie urinară
sau intenstinală),
 traumatisme ale măduvei spinării,
 pierderea stării de conştientă,
 deterioare a activităţii sfincterelor,
 creşterea presiunii abdominale,
 leziuni obstetricale etc.
Incontinenţa de urină şi materii fecale
Manifestari de dependenta
Incontinenţă urinară =emisiuni urinare
involuntare şi inconştiente(leziuni medulare,
afecţiuni neurologice, traumatisme)
 Enurezis - emisie de urină, noaptea,
involuntară şi inconştientă, care se
manifestă mai frecvent la copiii cu
tulburări nevrotice, după vârsta de 3 ani
 Incontinenţa de fecale - pierderi de
materii fecale involuntar şi inconştient
Interventii
• OBIECTIV: Pacientul să prezinte tegumente şi
mucoase integre şi curate: schimbarea lenjeriei
de part si corp dupa fiecare eliminare, igiena
locala, aplicarea de crème protectoare, instalarea
sondei vezicale, al indicatia medicului
• OBIECTIV: Pacientul să-şi recapete controlul
sfincterelor: asigurarea aportului lichidian
adecvat;stabileste oraul eliminarilor; invata
pacientul sa adopte pozitie adecvata care
favorizeaza golirea completa a vezicii etc.
•
 Constipatia – manifestari de dependenta
 caracterizată prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare –
uneori
• Crampe - contracţii dureroase, involuntare, pasagere, ale
musculaturii abdominale
• Meteorism - acumulare de gaze în intestin, datorită absorbţiei
lor insuficiente, producerii în cantităţi exagerate, în urma
unei alimentaţii bogate în celuloză sau în urma aerofagiei
• Flatulenţă - eliminarea frecventă a gazelor din intestin
• Tenesme - senzaţia dureroasă de defecare, fără eliminare de
materii fecale
• Fecalom - acumulare de materii fecale în rect
• Anorexie
• Cefalee
• Iritabilitate
 TEHNICI DE EVALUARE ŞI
ÎNGRIJIRI ASOCIATE NEVOII DE
A ELIMINA
Determinarea cantităţii de urină pe 24 ore
Obiective
- obţinerea datelor privind starea
morfofuncţională a aparatului renal şi asupra
altor îmbolnăviri
- cunoaşterea volumului diurezei
- efectuarea unor determinări calitative
(analize biochimice) din cantitatea totală de
urină emisă
- urmărirea bilanţului circulaţiei lichidelor în
organism = bilanţul lichidian (intrări-ieşiri)
 Masurarea diurezei
Colectarea urinei pe 24 ore:
- se pregătesc recipiente - vase cilindrice gradate-2-4 litri ,
cu gât larg, spălate şi clătite cu apă distilată (pentru a nu
modifica compoziţia urinei) şi acoperite;
- colectarea începe dimineaţa, la o anumită oră, şi se termină
în ziua următoare, la aceeaşi oră
- se informează pacientul asupra necesităţii colectării corecte
a urinei şi asupra procedeului
Pentru o determinare corectă:
- pacientul urinează dimineaţa la o oră fixă; această cantitate
de urină, de la prima emisie, se aruncă
- se colectează, apoi, toate urinele emise în decurs de 24 de
ore, până a doua zi, la aceeaşi oră, păstrându-se şi urina de
la ultima emisie
 Determinarea glicozuriei/
calciuriei/proteinuriei
• Se masoara cantitatea totala de urina si se
iau 50-100ml din aceasta cantitate care se
duce la laborator insotita de datele
pacientului: nume, prenume,cantitatea totala
de urina din care s-a luat esantionul
 Examenul de urina
furnizeaza date asupra homeostaziei mediului intern
Cuprinde un examen
 macroscopic – volum, transparenta,culoare, luciu,
miros, aspect, densitate)
 microscopic (sediment=elemente figurate,
cilindri, celulele epiteliale),
 bacteriologic si fizico-chimic al urinei (reactia=
pH, ionograma, compozitia chimica= uree,
creatinina, clorurie, proteinurie etc.)
 Testul Addis Hamburger
 Studiul cantitativ al elementelor figurate şi al cilindrilor
din urină
 Etape
1. Pregătirea bolnavului
- Se anunţă bolnavul cu o zi înainte de efectuarea probei;
se recomandă regim fără lichide cu 24 ore înainte.
- Dimineaţa, bolnavul este rugat să urineze, se notează
ora exactă; această urină se aruncă.
- Din acest moment bolnavul este rugat să rămână culcat
timp de 100 sau 180 de minute.
- Bolnavul nu bea nimic în tot acest timp (după unii
autori, bolnavul bea 200 ml apă sau ceai fără zahăr,
imediat după golirea vezicii urinare pentru asigurarea
debitului urinar minim).
 Testul Addis Hamburger
2. Pregătirea materialului pentru recoltarea urinei
- Se pregăteşte materialul steril pentru recoltare, acelaşi ca
şi pentru examenul bacteriologic al urinei.
- Se pregăteşte materialul necesar pentru toaleta organelor
genitale.
3. Recoltarea urinei
- După 100 sau 180 de min. se face toaleta organelor genito-
urinare cu apă şi săpun.
- Se recoltează întreaga cantitate şi se măsoară volumul
- Se trimite la laborator, notându-se exact intervalul de timp
între cele două micţiuni şi volumul urinei de la a doua
micţiune.
• INTERPRETARE: normal se elimină prin urină 1000
hematii/minut şi 1000 leucocite/minut.
Recipient pentru urocultura
Urocultura
• Recoltarea se face din prima urina de dimineata
• Paceintul/pacienta isi vor face toaleta locala cu apa
calda si sapun
• Primul jet de urina se arunca, urmand a se recolta
al doilea jet de urina in recipientul steril
• Se inchide recipientul fara a atingefata interna a
dopului
• Este important ca recoltarea sa se faca inaintea
administrarii antibioticului deoarece acesta va
modifica flora microbiana iar rezultatul va fi fals
negativ, chiar daca infectia urinara exista
• Se noteaza datele pacientului si s e dcue proba la
laborator in maxim 2 ore de la recoltare
Recipiente pentru coprocultura
Coprocultura / ex. coproparazitologic
• Se utilizeaza un coprocultor- recipient steril cu
volum de 30 ml
• Recoltarea se face intr-un recipient fara mediu, cu
ajutorul spatulei, din diferite zone ale scaunului,
fara a umple recipientul
• Se repeta recoltarea mai multe zile al rand
 Determinatrea hemoragiilor oculte –Proba Adler
• Se recolteaza materii fecale in coprorecoltor fara mediu de
transport.
• Pacientul necesita o pregatire speciala. Timp de 3 zile
inaintea recoltarii nu va consuma alimente cu fier (legume si
fructe de culoare rosie) si nu va lua medicamente pe baza de
fier
Notarea scaunelor, în foaia de temperatură, se face prin semne
convenţionale:
• normal = I (linie verticală)
• moale = / (linie oblică)
• diaree (apos) = - (linie orizontală)
• mucus = X
• puroi = P
• sanguinolent = S
• melenă = M
• Captarea urinei
• Captarea sputei
• Captarea varsaturilor
 Urmarirea bilantului hidric
• Pentru a urmări bilanţul lichidian în organism,
este necesar să se noteze atât intrările cât şi
ieşirile (diureza măsurată cu exactitate şi alte
pierderi).
• Pentru fiecare grad peste 37 grade Celsius, se
va calcula o pierdere suplimentară de 500 ml apă.
* Se va nota, de asemenea, de câte ori a fost schimbat
un pansament şi gradul de îmbibare. Se estimează
că, printr-un pansament abundent îmbibat, se pot
pierde circa 500-700 ml apă.
* Un bilanţ echilibrat între intrări şi ieşiri menţine o
hidratare constantă.
 ELEMENTE DE FIZIOLOGIE
Apa din organism = 55-60% din greutatea corporală

Distribuţia apei:
 Apa intracelulară – 66% din total (2/3)
 Apa extracelulară – 33% din total (1/3)

 Apa intracelulară – 40% din greutatea corporală

 Apa extracelulară – 20% din greutatea corporală
 Apa intravasculară (volemia) - 5% din greutatea corporală
 Apa interstiţială - 15% din greutatea corporală
 Cai de aport / eliminare

 Ingestie – 1300 ml  Urina – 1500 ml

 Apa, alimente-  Fecale- 200 ml

1000ml
 Respiratie – 300 ml
 Apa metabolica –
300 ml  Transpiratie- 600 ml
 Total = 2600 ml
 Total= 2600 ml
 CALCULUL RITMULUI (RATA DE FLUX) DE
ADMINISTRARE A SOLUŢIILOR
PERFUZABILE
 Formula 1: total solutie /total ore = mililitri /ora
 Formula 2: mililitri/oră x factor picurător = picături/oră
 Formula 3: total soluţie x factor picurător/ număr ore x 60 minute =
picături/minut
unde factor picurător = picături/mililitru, după cum urmează:
* picurător copii = micro = 60 picături/mililitru
* picurător adult = macro = 15 picături/mililitru
* picurător sânge = 10 picături/mililitru
 lată un exemplu de utilizare a acestor formule Un pacient adult are
prescris 1000 mililitri soluţie de administrat în şase ore. Asistenta îşi va
calcula ritmul de picături pe minut astfel, conform formulei 3:
1000X15
 picaturi/minut = —-—— = 41,67 (adică aproximativ 42)
 6X60