NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA

Şl DEZBRĂCA

Modul - Fiinţa umană şi nursingul

NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA
Şl DEZBRĂCA
 o necesitate proprie individului de a purta
îmbrăcăminte adecvată după circumstanţe,
temperatura zilei, activitate, pentru a-şi
proteja corpul de rigorile climei (frig,
căldură, umiditate), permiţându-i o libertate
a mişcărilor.
 Rolul îmbrăcăminţii
- Protectie termica si a intimităţii sexuale
- Asigurarea libertatii de miscare
- Contribuie la comunicare
Semnificaţii
- statut social
- nivel economic
- ideologie ,religie
Reflecta - personalitatea persoanei
- starea sa psihica
- o eventual afecţiune psihiatrica
 Problemele de dependenţă

1. Dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca

2. Dezinteres pentru ţinuta vestimentară
3. Neîndemânare în a-şi alege haine potrivite
 Surse de dificultate
• De ordin fizic :
 incapacitatea intrinsecă
- lezarea fizică (fracturi, arsuri, plăgi)
- absenţa unui membru superior sau unei porţiuni din membru (bont)
 incapacitatea extrinsecă
-obstacole ce împiedică mobilizarea membrelor superioare (aparate
gipsate, sisteme de imobilizare - chingi, benzi adezive, pansamente,
plăgi)
 dezechilibre - durere ,slăbire, fatigabilitate
•De ordin psihologic
- tulburări de gândire, atentie ,concentrarea
- anxietate, stres
- pierderea imaginii de sine
- pierderea/separaţia
- situaţie de criză
 Surse de dificultate
• De ordin socio economic
• - eşecuri
• - conflicte, catastrofe, dezastre
• - pauperitate
• - dificultati de adaptarea la schimbarea mediului social (
prin casatorie, stramutare, degradare sau accedere pe scara
ierarhica )
•Lipsa de cunoaştere
• - insuficienta cunoaştere de sine, a celorlalţi şi a
mediului înconjurător
 Manifestări de dependenţă
Dificultatea/ incapacitatea de a se
îmbrăca şi dezbrăca
• Dificultatea de a-şi încheia şi descheia
nasturii
• Dificultatea sau incapacitatea de a-şi mişca
membrele superioare
• Dificultatea de a se încălţa şi descălţa
•Dezinteresul faţă de ţinuta sa
• Apatie în a se îmbrăca
• Acces de melancolie
 Manifestări de dependenţă

• Refuzul de a se îmbrăca şi dezbrăca

• Alegerea inadecvata de vesminte
* Imbracaminte exagerata, caraghioasa,
coafuri bizare
• Vesminte inconfortabile
* neadecvate taliei, masei corporale
• Dezbracare continua
 Intervenţiile asistentei
Pacient cu dificultatea de a se îmbraca şi
dezbraca
• O.1 Pacientul să cunoască importanţa
satisfacerii de a se îmbrăca şi dezbrăca
• educă pacientul privind importanţa
vestimentaţiei, supraveghează cu ce se
îmbracă, explică legăturile dintre ţinuta
vestimentară, imagine şi stima de sine,
încurajează pacientul
 Intervenţiile asistentei
Pacient cu dificultatea de a se îmbraca şi dezbraca
O.2 Pacientul să se poată îmbrăca şi dezbrăca
singur
- identifică capacitatea şi limitele fizice ale
persoanei îngrijite; îi acordă timp suficient pentru a
se îmbrăca şi dezbrăca; aparţinătorilor să-i procure
pacientului haine largi, uşor de îmbrăcat, cu mod de
încheiere simplu; încălţăminte fără şiret, face zilnic
exerciţii de motricitate, asistenta îmbracă şi
dezbracă pacientul în caz de paralizii ale membrelor,
susţinând membrul paralizat în timpul îmbrăcării;
începe îmbrăcarea cu membrul paralizat şi apoi cu
cel sănătos şi dezbrăcarea în mod invers.
 Intervenţiile asistentei
Pacient cu dificultatea de a se îmbraca şi
dezbraca
• O. 3 Pacientul cu tulburări psihice recâştigă
independenţa de a se îmbrăca şi dezbrăca
• evaluează gradul de confuzie şi observă schimbările de
comportament, solicită persoanei să se îmbrace,
vorbindu-i clar, distinct, cu respect şi răbdare, respectând
ritmul acesteia
• explică gesturile pe care trebuie să le facă pentru a se
îmbrăca, în limbaj inteligibil
• aşază obiectele în cameră în aceeaşi ordine tot timpul,
iar hainele în ordinea folosirii lor şi solicită pacientului la
dezbrăcare să le pună în ordine inversă
 Îmbracarea şi dezbracarea pacientului
Scop : protejarea corpului şi asigurarea intimităţii
Intervenţiile asistentei
• alegerea lenjeriei în funcţie de: sex (cămaşă de noapte
sau pijama), temperatura mediului, vârstă, talie şi statură
(să asigure lejeritatea mişcării), de integritate fizică şi
psihică a pacientului (comodă şi cu mod simplu de
încheiere)
• pregătirea lenjeriei la îndemâna pacientului
• explicarea tuturor gesturilor ce urmează a fi efectuate
• încurajarea pacientului să participe, pe cât posibil, în
funcţie de capacitatea şi limitele sale fizice
• felicitarea pentru fiecare progres
• ajutarea pacientului în efectuarea tehnicii sau efectuarea
integrală a tehnicii (la nevoie, se efectuează de către două
asistente).
 Pacient cu dezinteres pentru tinuta
vestimentara
* evaluarea gradului de confuzie ,apatie + orientarea
pacientului in mod regulat in timp si spatiu
* educarea paientului in privinta importantei vestimentatiei
* explicarea gesturilor necesare ,solicitarea clara si
raspicata ,cu cuvinte simple, de a efectua aceste manevre
* explicarea legaturilor intre tinuta vestimentara si
imaginea de sine, stima de sine
* supravegherea pacientului si incurajarea pacientului
* notarea evolutiei in interesul acordat vestimentatiei
* pregatirea hainelor in ordinea folosirii lor, in acelasi loc
intotdeauna, si se va solicita pacientului ca la dezbracare
sa le aseza in ordine inversa
Inabilitatea de a lege haine potrivite
• evaluarea cauzei- carente in educatie,
deficite mentale, afectiuni psihiatrice
• educarea pacientului in sensul adaptarii
vestimentatiei la clima, ocazie,mediu social
• in caz de afectiuni psihiatrice – explicarea
lagaturii intre tinuta vestimentara si stima
de sine
• supravegherea si incurajarea pacientului =
felicitarea la fiecare progress
• notarea evolutiei
 Reţineţi
* în cazul afecţiunilor la nivelul membrelor
superioare, se începe cu dezbrăcarea
membrului sănătos, îmbrăcarea începând
cu membrul afectat.
* în cazul afecţiunilor la membrele
inferioare, nu se recomandă pijamaua
* susţinerea membrului paralizat
* acordarea de timp suficient pacientului
pentru a efectua tehnica
* abordarea pacientului cu răbdare şi calm
Nevoia de a dormi şi a se odihni

Modulul Fiinţa umană şi nursingul

• Este o necesitate a fiecărei fiinţe umane
de a dormi şi a se odihni în bune condiţii,
timp suficient, astfel încât să-i permită
organismului să obţină randamentul
maxim.
 Independenţă
• ODIHNA este perioada în care se refac
structurile alterate ale organismului, se
completează resursele energetice folosite,
se transportă produşii formaţi în timpul
efortului, fie în ficat - acidul lactic, fie în
rinichi, organ excretor.
- Odihnă activă şi pasivă
 Independenta
• SOMNUL este forma particulară de odihnă
(pasiva), prin absenţa stării de veghe.
Necesarul de somn variaza foarte mult de la
o persoana la alta.
• două tipuri de somn: somnul lent, clasic
sau ortodox, şi somnul paradoxal cu
activitate rapidă corticală (aici se produc
visele) – 30-40 minute
 Ritm somn –veghe
- Melatonina este secretata in cantitati crescute in timpul
somnului ( reglarea titrului este in legatura cu
luminozitatea /intunericul); sunt necesarea doua
saptamani de modificare a ritmului somnului pentru ca
titrul melatoninei sa coincida din nou cu perioadele de
somn/veghe
- ACTH este secretat in titru crescut in prima parte a
somnului
- Cortizolul creste cantitativ in ultima parte a somnului –
titrul ramane relationat cu ora, modificandu-se abia dupa
2 saptamani de la modificarea ritmului somnului
- STH si prolactina isi modifica titrul in functie de ritmul
somnului prezent, imediat
 Stadiile somnului
1. Adormirea – trecere de scurtă durată, în
care pot să apară descărcări clonice,
manifestări senzoriale,
2. Stadiul 2 – modificări EEG,trezire la
stimuli reduşi ca intensitate
3. Stadiul 3 – apar undele delta pe EEG
4. Stadiul 4 – somn profund(bradicardie,
bradipnee, respiraţie zgomotoasă,
scăderea ROT
 Dependenţa – Probleme
1.Insomnie
2.Hipersomnie
3.Incomoditate - Disconfort
4.Oboseală
5.Dificultate sau incapacitate de a se
odihni
6.Sleep-apneea
7.Somnambulism
 Manifestări de dependenţă-
Insomnie
= dificultatea de a dormi sau a se odihni dormind
COSMARURI: vis penibil, dominant; bolnavul se
trezeste brusc din somn, nelinistit, agitat, adoarme
din nou cu greutate
 ATIPIRI IN TIMPUL
SOMNULUI: bolnavul
atipeste pentru
durate scurte de timp;
in functie de durata si
numarul lor, ele pot
completa sau nu lipsa
orelor de somn
nocturn, unii bolnavi
dorm in timpul zilei si
somnul de noapte este
de scurta durata, dar
totalizeaza numarul
necesar de ore de
somn (falsa insomnie).
 SOMNAMBULISM:
tulburare paroxistica
de somn;
 - bolnavul se da jos
din pat si incepe sa
umble prin camera,
strazi, locuri
periculoase; are
privire ratacita, miscari
dezordonate, nu
vorbeste, nu raspunde
la intrebari; dupa un
timp se intoarce, se
culca, adoarme.
APATIA: lipsa de interes si de
ambianta fata de propria persoana.
Ramane in pat timp indelungat in
cautarea somnului
• PAVORUL NOCTURN: stare de spaima intensa,
care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii,
bolnavul se trezeste brusc din somn, se ridica in
sezut, tipa, gesticuleaza, are privirea ratacita,
incearca sa fuga; dupa cateva minute aceasta stare
dispare, bolnavul adoarme.
• CONFUZIE: bolnavul prezinta perceptii
false(percepe un obiect sau un fenomen),
el fiind convins de realitatea lor; aceste stari
il impiedica sa se odihneasca.
• .
• IRITABILITATEA: bolnavul prezinta o
stare de tensiune psihica continua,
manifestata prin neliniste, framantare;
adoarme greu
somn intrerupt,
superficial
 Intervenţii- insomnie
O. Pacientul să beneficieze de somn corespunzător cantitativ şi
calitativ
- învaţă pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii
câteva minute înainte de culcare
- oferă pacientului o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie caldă
- învaţă pacientul care se trezeşte devreme, să se ridice din pat câteva
minute, să citească, să asculte muzică, apoi să se culce din nou
- identifică nivelul şi cauza anxietăţii la pacienţii cu insomnie
- observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi
- întocmeşte un program de odihnă corespunzător organismului
- administrează tratamentul medicamentos
- observă efectul acestuia asupra organismului