Precizaţi în ce tip de text se încadrează fragmentul

dat, aducând două argumente.

• „adolescenta poate fi privita din

unghiuri extrem de diverse si, mai mult decât atât, ne ofera o interpretare
aconditionarilor si transformarilor care intervin în aceasta perioada. Se
afirmaadesea ca adolescenta este o perioada a vietii f oarte „dificila”, în care
adolescentii sunt puternic stresati si instabili afectiv, datorita faptului ca
trebuie sa faca fata unor schimbari enorme în viata lor, atât pe plan biologic,
cât si pe plan psihologic si social.
• Unele dintre aceste schimbari se refera la schimbari fizice si fiziologice
importante care au loc pubertate si modificarile consecutive acesteia care
apar la nivelul comportamentului sexual.
Etimologic, termenul adolescenta are originea în verbul latin adolescere
care înseamna a creste, a se dezvolta, punând accent în special pe
maturizarea biologica si dezvoltarea psihologica specifica acestei vârste.
Odata cu acestea, pe plan subiectiv, psihologic are loc un proces de
schimbare a imaginii de sine, care intra în conjunctie cu tendinta
adolescentului de a se autodefini.
 ATELIER DE DISCUȚIE
Adolescența –sursă nesecată de inspirație în
literatură.

Clasa a IX-a
Profesor – Ciobanu Lucia
 OBIECTIVELE OREI

O1 – Să definească noțiunea de
adolescență;
O2 – Să exemplifice tema abordată
prin operele citite independent;
O3 – Să identifice tema adolescenței
în diverse opere literare:
O4 – Să deduca ideea unui text
literar;
Definiți cuvântul ADOLECENȚA
printr-un CINQUIEN
ADOLES-
CENȚA
 Numiți 3 opere literare care au
la bază tema ADOLESCENȚA

• 1.
• 2.
• 3.
 Adolecența în operele literare
• Înteleasa ca vârsta a maximelor aspiratii si a formarii,
adolescenta s-a definit ca tema literara din cele mai vechi
timpuri si ca urmare a necontenitelor încercari ale fiintei
umane de a se lamuri cu sine si cu lumea. Înca de la
începutul mileniului al III-lea î.Hr., Epopeea lui
Ghilgames, cel mai vechi text sumero-babilonian, ofera
modelul unor eroi care descopera în trecerea de la
adolescenta la maturitate, eterne valori umane: prietenia,
devotamentul, speranta. Literatura populara ofera modele
fantastice ale formarii prin cautarea unui ideal semnificat
de cunoasterea de sine. Tinerete fara batrânete si viată
fara de moarte reprezinta povestea moralizatoare a celui
care, dobândind experiente inedite, constientizeaza
dramatismul conditiei umane, ca succesiune de vârste ori
ca succesiune de etape existentiale. Raportata la individ,
adolescenta genereaza o întreaga literatura în care stau
alaturi poezia, romanul si scrierea confesiva.Ionel
Teodoreanu surprinde în La Medeleni vârsta-metafora,
legata de spatiile sufletesti ale dezvoltarii.
• Articulându-se pe imaginea individului în formare,
romanul Fratii Jderi urmareste eroul în proiectii
epopeice, conditionându-l social si mitic. Acelasi
specific îl identificam în Amintiri din copilarie, cu
deosebirea ca dimensiunea eroica este substituita
aici de modelul idilic al unei lumi în petrecere, în
care satul real se transfigureaza în spațiu ideal.
Simțita prin traire directa, adolescenta devine
imagine de jurnal, confesiune autentica, precum
în Jurnalul de copilarie si adolescenta a lui Geo
Bogza, sau confesiune dedublata în intentia unei
masti exemplare, ca în jurnalul lui Titu Maiorescu.
• Dincolo de individ, adolescența se raporteaza la
planurile sociale care au modelat-o de-a lungul
timpului. Mereu actuală, tema adolescenței
ramâne un punct de interes pentru scriitorii
contemporani, care o relaționeaza cu dramele
existentiale ale eroilor contemporani, asa cum se
întâmpla cu personajele lui Mircea Cartarescu
din Travesti.
• Doua opere literare în care este
reflectata tema adolescentei sunt:
• Romanul adolescentului miop de
Mircea Eliade
• Juventus - Despre mine as fi
vrut sa scriu despre tine de
Simona Popescu.
• Mircea Eliade este fara îndoiala una
dintre cele mai fascinante
personalitati ale literaturii secolului
XX, acesta definindu-se prin
complexitatea unei opere care îl
înscrie în seria marilor spirite
enciclopedice ce fac mândria
patrimoniului nostru national.
• Simona Popescu se înscrie în
generatia deceniului noua, este o
prezenta activa în peisajul artistic
actual, autoarea fiind identificata cu
un reper incontestabil de valoare.
• Despre mine as fi vrut sa scriu despre tine face parte
din volumul Juvetus, acumulând în mesajul liric, deghizat
într-o confesiune de esenta narativa, ideea fundamentala
în definirea adolescentei: pluritatea eurilor care tulbura
drumul catre sine, formulata astfel de Ioana Pârvulescu:
"Egotismul versurilor se estompeaza fiindca eu nu se
poate întelege pe sine decât când e înconjurat de
nenumarati tu pe care sa-i poata respinge". Titlul
prefigureaza, de atfel, tema si maniera tratarii ei. Doua
verbe tranzitive - as fi vrut si sa scriu - se constitue în poli
ai comunicarii cu sinele, exprimând optiunea si posibiliatea
acesteia. Eu si tu sunt calificative ale fiintei, aflate în
raporturi contradictorii si, în acelasi timp, consecutive în
plan temporal, caci eul devine esenta a propriei fiinte,
proiectata într-un alt timp, într-o alta vârsta. Daca
pronumele "eu" închide universal sau semantic vârsta
clipei, prezentul "tu" exprima vârsta timpului, sinteza de
trecut si viitor. Succesiunea vârstelor, asociata imaginii
unor papusi rusesti, ascunse una în alta, ofera modelul
metaforic al adolescentei ca prima etapa problematizanta.
• În opera Simonei Popescu idealul spiritului matur este unitatea de
sine, tradusa în fuga de uitare. Memoria conserva evolutia fiintei,
asa cum papusile de lemn conserva în interiorul lor copii din ce în
ce mai mici, pe care jocul le dezvaluie treptat. Mesajul autoarei
este implicit: "Cine de adolescenta scapa de el scapa. Cine pacea
o vrea trebuie sa-si uite adolescenta. Sau s-o transforme în sirop,
cum fac scriitorii, în adevaruri general valabile, în universal
valabile amintiri din copilarie . (.) si cine uita se va farâmita, desi va
parea ca-i întreg ca o sticla". Discursul liric evolueaza pe o
succesiune de cuvinte-cheie sau sintagme cu valoare de simbol
care formeaza imaginea adolescentei: elanul si balmajeala,
amestecul de iubire si ura, sanatatea si ipohondria, umilinta si
grosolania, întreaga asociere de contrarii prin care se descrie eul
liric în dialog cu sinele. Trecerea prin vârste tine de firescul
evolutiei si autoarea întelege cronologia ca pe un dat: "Tu - cerând
iertare în toate partile si-o ureche care sa te asculte. Sub privirea
atâtor fiinte stravechi care te compun, sub privirea celor din jur,
sub privirea duhurilor stramosilor tai, sub privirea celui ce-ti va
cântari sufletul la sfârsit. (.) Ce se va întâmpla oare cu cel care-ti
va vinde sufletul pe nimic, an de an, unuia mai mare brusc cu un
an decât el si caruia nu înceteaza sa-i spuna EU: cel de 14 celui
de 15, cel de 15 celui de 16 si tot asa si tot asa în speranta ca unul
îti va aduce linistea, ca va veni timpul sa te lepezi". Drumul invers,
din afara catre sine - reprezentând sfidarea specifica vârstei, pe
care poeta o propune ca o optiune dificila, dar posibila - , ramâne
singura salvare de sub teroarea maturizarii.
• Primul volum al Romanul adolescentului miop urmareste
o actiune contemporana adolescentei scriitorului, de aceea
imaginea adolescentului cu spatiile lui existentiale, cu febrila
cautare de sine ocupa un loc semnifivativ în compozitia
cartii, în vreme ce al doilea volum, scris într-un timp mult mai
concentrat, este mai aproape de adevarata literatura de
fictiune, cu o arta literara superioara celui dintâi, semn al
maturizarii creatorului, si cu o unitate stilistica evidenta.
Sondarea lumii exterioare, analiza universului interior, atât
de tensionat, lectura si impresiile pe care ea le produce
tânarului cititor se reflecta în pagini de jurnal, adeseori
nostalgic, cu o încarcatura metaforica sensibila: "Am
sfârsit Ulita copilariei înainte de a sfârsi La lutte universelle a
lui Dante? si nu mi-e rusine de mine însumi? Nu mi-e rusine
de numele meu si de durerea mea si de vrerile mele? .
Zadarnic. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia .".
Lumea adolescentei se constitue dintr-o galerie de portrete,
prefigurate de marturisirea initiala a autorului de jurnal:
"Romanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. Sufletele lor
vor fi liniare". Adolescentii se însufletesc treptat prin
descriere si analiza, prin dialog si naratiune, oscilând între
imaginea reala si proiectia ei subectivizata în paginile
jurnalului. Fiecare erou aduce cu sine un model care sa
genereze personaliatea întreaga a adolescentului miop.
 Grupul 1
• ADOLESCENTA
Tu esti cântecul meu de izbânda.
Peste noapte când te înfatisezi
în firele ploii,
intru surâzând
sub cupolele tale de cristal,
uimit de bogatia ta
si mângâi frâiele cailor tai
batute cu piatra de zamfir.
Eu voi încalca
pe-un armasar alb
si-mi voi agata ploile,
cercel sunator la ureche,
sa ma auzi când trec.
Priveste-mi ochii
cât de albastri-mi sunt!
Ma gândesc la Comuna,
la boltile-i înalte cât privirea.
Si când rostesc numele ei de purpura
si buzele mi se roşesc,
ce de-un sarut,
atunci stiu ca s-a facut dimineața
si ma grabesc în întâmpinarea
soarelui.
 Grupul 2
• ADOLESCENȚI PE MARE

• Aceasta mare e acoperită de adolescenți

care învață mersul pe valuri, în picioare,
mai rezemându-se cu brațul, de curenți,
mai sprijinindu-se de-o raza țeapănă, de soare.

• Eu stau pe plaja-ntinsă taiată-n unghi perfect

și îi contemplu ca la o debarcare.
O flota infinita de yole. Si astept
un pas greșit să vad, sau o alunecare
măcar pan' la genunchi în valul diafan
sunând sub lenta lor înaintare.
•
Dar ei sunt zvelți si calmi, și simultan
au și deprins să meargă pe valuri, în picioare.
 Grupul 3
• ADOLESCENTA de Ana BLANDIANA (Proza)

• Ce e mai simplu decat sa te conformezi regulilor? Natura insasi nu ne cere altceva.

Pamantul ne invata ca trebuie sa fim cu picioarele pe pamant, apele ne arata ca nu se
poate curge in sus, vantul ne sileste sa ne supunem. De mici suntem invatati sa fim
cuminti, profesorii striga bancilor "liniste", mai tarziu ni se explica in ce fel si cand se
traverseaza o strada, cand si cum poate fi contrazis un superior. Totul este stiut dinainte,
totul e simplu, oranduit solid, si ideea unei tulburari a miscarii pare lipsita de sens si
revoltatoare. De fapt conformismul este un zelos paznic al bunurilor castigate, un
depozitar constiincios al invatamintelor dobandite, iar inversunarea cu care se manifesta
nu este decat o forma de avaritie a neamului omenesc. Orice gest inedit e riscant si
omenirea nu este dispusa sa aiba emotii. Ce s-ar intampla daca fiecare ar calca regulile?
- se spune. Dar ce s-ar intampla daca nimeni nu le-ar calca? Ce s-ar fi intamplat daca
nimeni nu ar fi inventat genialul nu?
Dincolo de culme exista insa intotdeauna cealalta panta a muntelui. De o parte si de alta
a abscisei curbele sunt de sens contrar, dar identice. Da, fiecare cucerire umana a fost
initial un act de nesupunere, dar in asemenea masura s-a impus acest adevar, incat in
cele din urma orice act de nesupunere a fost socotit o cucerire umana. S-a descoperit ca
mai simplu decat a te conforma regulilor este numai a nu te conforma regulilor. Din
schimbarea de semn nu se pierdea nimic si se castiga o aureola. Cand se va descoperi o
metoda de verificare a autenticitatii aureolelor? De ce nu pot fi incercate in dinti, precum
galbenii, pentru a se vedea daca nu sunt false? Adevarata revolta este nu impotriva a
ceva, ci pentru altceva. O regula nu poate fi desfiintata decat de o alta regula. Nu a epata
pe burghez, ci a nu fi burghez are importanta. Nu a fi razvratit, ci a fi liber e greu.
Dar libertatea inseamna maturitate de sine statatoare, nelegata de nimeni, nici prin
supunere, nici prin razvratire, iar noi suntem atat de adolescenti! De teama de a nu fi
conformisti ne conformam nonconformismului.
 Grupul 4
• ADOLECENȚA
• de Adrian Păunescu
• Vând dumbrăvi şi optsprezece ani
Stradă cu salcâmi şi cu castani
Primăvară-n balta renăscută,
Zile ce amintirea le sărută.
R. Pe nisipul plajelor de aur
Soarele ne-a întins cununi de laur
Fata mea de Dunăre şi şoapte
Fata mea cu păr de miazănoapte.
Fată, mijloc de viorică
Unde-i casa noastră de latină
Mâzgălită printre ablative
Cu distihuri şchioape şi naive.
Se arcuiau prin sălcii catedrale
Luntrea noastră se pierdea agale
Într-o ţară de tăcere şi stuh
Gândul dispăru şi din văzduh.
Sărutarea noastră caldă şi invoaltă
Avea gustul merelor de baltă
Dulce, sângerată şi amăruie
Ani au fost ce din străfunduri suie.
Nu, acestea nu se pot uita uşor
Niciodată nu se sting, nu mai mor
Hei, dumbrăvi de vise şi castani
Vânt, nisip şi optsprezece ani.
 Completați cadranele...
Extrageți,din text, 2 figuri de stil
Numiți și exemplificați
care vi se par surprinzătoare...
sentimentele redate de eul liric...

Formulați ideea textului... Alegeți 4 cuvinte-cheie din text și

includeți-le intr-un catren de
poezie...
 Autoevaluare...

1.Definește cuvântul-cheie al lecției!

2.Numește 2 texte noi,studiate azi!

3.Pe o scară de la 1-10 evalueaza

activitatea ta!
 Tema de casă...

• Realizați prezentarea unei cărți care

v-a captivat și ați vrea să le-o
propuneți colegilor.