INSTITUTUL CLINIC FUNDENI

CENTRUL DE MEDICINA INTERNA

PNEUMONII

Conf. Dr. Laura Iliescu

 EPIDEMIOLOGIE

Comunitare Nosocomiale Sectii ATI

(1 studiu, n=236) (5 studii, n=1137) (4 studii, n=185)
Medie (%) Medie (%) Medie (%)
S. pneumoniae 36.0 39 21.6
H. influenzae 10.2 5.2 3.8
Legionella spp. 0.4 3.6 17.8
S.aureus 0.8 1.9 8.7
M. catarrhalis ? 1.9 ?
Bacili Gram negativi 1.3 1.0 1.6
M. pneumoniae 1.3 10.8 2.7
C. pneumoniae ? 13.1 ?
C. psittaci 1.3 2.6 2.2
C. burnetti 0 1.2 0
Virusuri 13.1 12.8 9.7
Virusurile gripale A si B 8.1 10.7 5.4
Altele 1.7 2 4.9
Nici una 45.3 30.8 32.4
Factori favorizanti asociati cu agenti patogeni
specifici la pacienti selectionati cu pneumonie
comunitara
Factor favorizant Agenti patogeni
Alcoolism S. pneumoniae, anaerobi, bacili Gram negativi

BPOC/fumat S. pneumoniae, H. influenzae, M. catarrhalis,

Legionella spp.
Pacienti institutionalizati S. pneumoniae, bacili Gram negativi, H.
influenzae, S. aureus, anaerobi, C. pneumoniae
Igiena dentara deficitara Anaerobi
Legionelloza epidemica Legionella spp.
Contact cu lilieci sau soluri cu ingrasaminte Histoplasma capsulatum
de origine aviara
Expunere la pasari C. psittaci
Expunere la iepuri Francisella tularensis
Infectie HIV (stadiu precoce) S. pneumoniae, H. influenzae, M. tuberculosis

Utilizatori de droguri i.v. S. aureus, anaerobi, M. tuberculosis

Obstructie a cailor respiratorii Anaerobi

Gripa activa in comunitate Virusuri gripale, S. pneumoniae, S. aureus, S.

pyogenes, H. influenzae
Suspiciune de aspiratie in cantitate mare Anaerobi, pneumonita chimica
Afectiuni pulmonare (bronsiectazii sau Ps. aeruginosa, Burkholderia (Pseudomonas)
fibroza chistica) cepacia, S.aureus
 FIZIOPATOLOGIE
MECANISME DE APARARE PULMONARA
• Mecanice: pasajul nazal tortuos, perii nazali, stranutul, tusea, activitatea muco-ciliara,
bariera epiteliala;
• Secretorii: mucus (cai respiratorii), fluid epitelial alveolar (surfactant, fibronectin,
imunoglobuline), complement, lizozim;
• Celulare: macrofage alveolare, neutrofile, monocite; raspuns mediat celular (limfocite T) si
umoral (limfocite B); citokine (TNF, IL1).

FACTORI FAVORIZANTI AI INFECTIILOR RESPIRATORII

• Fumatul, poluarea atmosferica;
• Consumul de alcool;
• Frigul (vasoconstrictia mucoasei arborelui traheo-bronsic);
• Modificarea florei oro-naso-faringiene la bolnavii spitalizati dupa tratamente antibiotice
repetate, in serviciile ATI;
• Staza pulmonara, hipoxia alveolara;
• Obstructia bronsica;
• Boli debilitante (ciroza hepatica, DZ, neoplazii, insuficienta renala);
• Stari de imuno-depresie (limfoame maligne, splenectomie, sindrom nefrotic);
• Medicatie cortizonica sau citostatica.
 FIZIOPATOLOGIE

TRANSMISIA
1. Aspiratia organismelor care colonizeaza orofaringele
• Patogeni pulmonari comuni: S. pneumoniae, S. pyogenes, M.
pneumoniae, H. influenzae, M. catarrhalis;
• Patogeni anaerobi:Fusobacterium nucleatum, Actinomices,
Porphyromonas gingivalis, streptococi anaerobi - provin din
creasta gingivala si placile dentare (>10 unitati formatoare de
colonii/gram);
• Bacili Gram negativi aerobi in orofaringe (<2% din pacientii
normali) - sunt consecinta distrugerii fibronectinei prin cresterea
activitatii proteolitice salivare; sursa: stomac, echipament
Factori care cresc morbiditatea si mortalitatea in
pneumoniile comunitare

Pacient
• Varsta > 65 ani
• Homeless
• Spitalizari in anul precedent;
Co-morbiditati
• Etilism
• Fumat excesiv
• Diabet zaharat
• Imunosupresie
• Neoplazii
• Insuficienta renala
• Insuficienta cardiaca
• BPCO
• Boala cronica hepatica
• Asplenism functional;
Factori care cresc morbiditatea si mortalitatea in
pneumoniile comunitare

Caracteristici clinice
• Frecventa respiratorie > 30/min.
• Temperatura > 38,3oC
• TAs < 90 mm Hg
• TAd < 60 mm Hg
• Alterarea statusului mental
• Boala extrapulmonara (ex. meningita);
Teste biologice
• Leucocite < 4.000/mm3 sau > 30.000/mm3
• Anemie
• PaO2 < 60 mm Hg
• PaCO2 > 50 mm Hg
• Teste renale anormale
• RX: afectare bilaterala sau mai multi lobi sau progresie rapida a
infiltratelor in 48 ore de la internare.
 ALGORITM

Pacienti cu pneumonie achizitionata in

comunitate
Da
Varsta pacientului > 50 ani?

Nu
Printre APP ale pacientului se afla vreuna
dintre urmatoarele co-morbiditati?
neoplasm Da
Pacientul apartine
insuficienta cardiaca congestiva
clasei de risc II-V
boala cerebro-vasculara
afectiune renala
afectiune hepatica
Nu
Pacientul prezinta vreuna din urmatoarele
modificari la examenul fizic?
status mental alterat Da
AV > 125/min.
frecventa respiratorie > 30/min. Stratificarea scorului de risc
TAs < 90 mm Hg
Risc Clasa de risc Punctaj
temperatura < 35oC sau > 40oC
I
Nu scazut II < 70 puncte

Pacientul apartine clasei de risc I III 71-90 puncte

moderat IV 91-130 puncte
crescut V > 130 puncte
SISTEMUL DE SCORIFICARE
Caracteristicile pacientului Puncte acordate
Factori demografici
varsta: sex masculin varsta (in ani)
sex feminin varsta (in ani) - 10
pacient institutionalizat + 10
Co-morbiditati
neoplasm + 30
afectiune hepatica + 20
insuficienta cardiaca congestiva + 10
afectiune cerebro-vasculara + 10
afectiune renala + 10
Date la examenul fizic
status mental alterat + 20
frecventa respiratorie > 30/min. + 20
TAs < 90 mm Hg + 20
temperatura < 35oC sau > 40oC + 15
AV > 125/min. + 10
Date de laborator
pH < 7,35 + 30
BUN > 10,7 mmol/l + 20
Na < 130 mEq/l + 20
glicemie > 13,9 mmol/l + 10
hematocrit < 30% + 10
PO2 < 60 mm Hg + 10
revarsat pleural + 10
MORTALITATEA PE CLASE DE RISC LA PACIENTII CU PNEUMONIE

Clasa de risc Punctaj Numar Mortalitatea Recomandari

pacienti (%) privind tipul
tratamentului
I Nu exista factori 3 034 0.1 Ambulator
predictivi

II < 70 puncte 5 778 0.6 Ambulator

III 71 - 90 puncte 6 790 2.8 Spitalizare (de

scurta durata)

IV 91 - 130 puncte 13 104 8.2 Spitalizare

V > 130 puncte 9 333 29.2 Spitalizare

The variables of score grouped in major and minor criteria. The evaluation of SCAP is based on the
presence of one major criterion or two or more minor criteria. P arterial pH; S systolic pressure; C
confusion; U blood urea nitrogen; R respiratory rate; X X-ray; O PaO2; 80 Age 80 years.
Nr. criterii
0
Mortalitate (%)
2.4
CURB
1 8 •confuzie (AMT 8 sau mai putin)
2 23 •uree > 7 mmol/l
3 33 •frecventa respiratorie > 30/min.
4 82 •TAd < 60 mm Hg sau TAs < 90 mm Hg

Nici un criteriu prezent Un criteriu prezent Doua sau mai multe

criterii prezente

A se considera factorii Factori de risc aditionali:

de risc pre-existenti: Da •PaO2 < 8 kPa
•varsta > 50 ani •SaO2 < 92%
•afectiuni cronice •CAP bilat./multilobara

Nu Rationament clinic Foarte grav?

A se considera Tratament in spital ca Tratament in spital ca

tratamentul ambulator CAP non-severa CAP severa

Amoxicilina 500 mg x Amoxicilina 500 mg x Cefuroxime 1,5 g x 2/zi

2/zi sau Eritromicina 2/zi p.o. sau i.v. i.v. plus Eritromicina
500 mg x 4/zi p.o. Eritromicina 500 mg p.o. 500 mg x 4/zi p.o.
sau i.v. in caz de alergie
la peniciline
 RECOMANDARI PRIVIND RECOLTAREA, TRANSPORTUL SI
PRELUCRAREA SPUTEI EXPECTORATE

1. Proba trebuie obtinuta prin tuse profunda si ar trebui sa aiba aspect purulent
(macroscopic); trebuie obtinuta anterior initierii tratamentului antimicrobian, in
prezenta unui medic sau a unei asistente.

2. Proba trebuie transportata imediat la laborator pentru a fi prelucrata prompt. Intarzieri

de 2-5 ore la temperatura camerei determina scaderea frecventei izolarii
Streptococului pneumoniae, Stafilococului aureus si a bacililor Gram-negativi, cu
cresterea procentului de flora indigena.

3. Fragmentul purulent este selectionat pentru coloratie Gram si culturi. Cand este
disponibil, ar trebui efectuat testul Quellung.

4. Screening-ul citologic trebuie realizat la magnificatii joase (x 100), pentru determinarea

compozitiei celulare. Criteriile pentru culturi sunt variabile: “clasic”, erau necesare <
10 celule epiteliale scuamoase si > 25 PMN/camp. Unii investigatori au demonstrat ca
< 10 celule epiteliale scuamoase/camp ar fi un criteriu adecvat; altii au ajuns la
concluzia ca < 25 celule epiteliale scuamoase/camp ar trebui sa reprezinte un criteriu
minim, bazandu-se pe corelatia cu rezultatele aspiratului transtraheal. Evaluarea
citologica nu este utila pentru screening-ul probelor, in vederea detectiei Legionella
sau a Mycobacteriilor.

5. Culturile ar trebui efectuate utilizand tehnicile standard si ar trebui raportate ca evaluari

semicantitative. Majoritatea patogenilor sunt raportati ca 3-4 + (crestere), indicand
mai mult de 5 colonii.
 TERAPIA CU ANTIBIOTICE INITIALA (EMPIRICA) A
PNEUMONIILOR COMUNITARE

A. Motivatia terapiei empirice

• etiologia ramane necunoscuta in 30-50% din cazuri
• nu exista criterii clinico-radiologice predictive pentru o anumita etiologie
• nu exista un antibiotic care sa acopere tot spectrul etiologic al PC
• examenul bacteriologic al sputei ofera rezultate tardive si deseori neconcludente.
Scoala franceza considera ca in 80% din cazuri etiologia este: pneumococ, M. pneumoniae, C.
pneumoniae.
B. Criterii pentru evaluarea necesitatii spitalizarii
1. Pacienti cu semne de gravitate si/sau factori de risc, care trebuie spitalizati in sectii non-ATI
• afectare recenta a starii de constienta (dezorientare temporo-spatiala, stupor, coma)
• anomalii severe ale semnelor vitale (TAs < 90 mm Hg, AV > 120/min)
• rata respiratorie > 30/min
• hipoxie arteriala (PaO2 < 60 mm Hg)
• complicatii (empiem, artrita septica, meningita, endocardita)
• anomalii biologice recente (Na < 130 mEq/l, Ht < 30%, neutrofile < 1.000/mm3, creatinina > 2,5
mg/dl)
• comorbiditati (neoplazii, boli renale sau hepatice, insuficienta cardiaca congestiva, boli
cerebro-vasculare)
• pneumonie de aspiratie
• obstacol bronsic subiacent cunoscut.
 TERAPIA CU ANTIBIOTICE INITIALA (EMPIRICA) A
PNEUMONIILOR COMUNITARE

2. Pacienti aparent sanatosi, fara semne de gravitate si fara comorbiditati, care pot fi tratati ambulator
• pacienti cu varsta < 50 ani
• pacienti fara comorbiditati
• pacienti fara anomalii clinice: afectarea starii de constienta, tahicardie > 125/min, tahipnee >
30/min, TAs < 90 mm Hg, temperatura <35o sau >40o.
 TERAPIA CU ANTIBIOTICE INITIALA (EMPIRICA) A
PNEUMONIILOR COMUNITARE

3. Adulti cu comorbiditati, dar fara factori de risc, care pot fi tratati ambulator sub o
supraveghere atenta
• pacienti incadrati la pct.2 numai din cauza varstei, sau a unei comorbiditati, sau
a unei singure modificari clinice sau biologice
• restul pacientilor de la pct.2 + pacientii de la pct.3 pentru care terapia orala cu
antibiotice este insuficienta, neecsitand o terapie injectabila ± scurta spitalizare.
4. Pacienti care trebuie spitalizati urgent in servicii ATI
• tahipnee > 30/min.
• PaO2/FiO2 < 50 mm Hg
• pacienti care impun ventilatie asistata
• pneumonie multilobara sau bilaterala sau extinderea taliei opacitatii radiologice
cu >50% in 48 ore
• soc (TAs < 90 mm Hg sau TAd < 60 mm Hg)
• pacienti care necesita tratament vasopresor pt. mai mult de 4 ore
• diureza < 20 ml/h sau diureza in 4 ore < 80 ml/h, in absenta unei alte cauze de
IRA.
 RECOMANDARILE SOCIETATII TORACICE AMERICANE CA
TRATAMENT DE PRIMA LINIE IN TOATE PNEUMONIILE
COMUNITARE SEVERE

Pacienti tratati ambulator

Fara boli cardio-pulmonare si/sau factori de risc Cu boli cardio-pulmonare si/sau factori de risc
Tratament de prima linie
Macrolide (Azitromicina sau Claritromicina) Beta-lactamice + macrolide (Azitromicina,
Eritromicina sau Claritromicina)

Pacienti spitalizati, non-ATI

Fara boli cardio-pulmonare si/sau factori de risc Cu boli cardio-pulmonare si/sau factori de risc
Tratament de prima linie
i.v. Azitromicina singura i.v. beta-lactamice + i.v. sau p.o. macrolide
(Azitromicina, Eritromicina sau Claritromicina)

Pacienti spitalizati ATI

Fara risc de P. aeruginosa Cu risc de P. aeruginosa
Tratament de prima linie
i.v. beta-lactamice + i.v. Azitromicina sau i.v. i.v. anti-Pseudomonas beta-lactamice + i.v.
fluorochinolone aminiglicozide + i.v. Azitromicina
 RECOMANDARILE SOCIETATII AMERICANE DE BOLI
INFECTIOASE PENTRU PNEUMONIA COMUNITARA

TRATAMENT AMBULATOR
• macrolide sau
• doxiciclina sau
• fluorochinolone
• alternative: amoxicilina si clavulanat de potasiu, cefuroxime, cefpodoxime, cefprozil.
PACIENTI SPITALIZATI IN SECTII MEDICALE
• beta-lactam + macrolid sau
• fluorochinolona singura.
PACIENTI SPITALIZATI IN SECTII ATI
• beta-lactam + macrolid sau
• beta-lactam + fluorochinolona.
BETA-LACTAMICE RECOMANDATE:
• ceftriaxone;
• cefotaxime;
• combinatii de beta-lactami si inhibitor de beta-lactamaza:
– ampicilina si sulbactam;
– piperacilina si tazobactam.
FLUOROCHINOLONE RECOMANDATE:
• levofloxacin;
• gatifloxacin;
• moxifloxacin.
 RECOMANDARI DE TERAPIE EMPIRICA CU
ANTIBIOTICE

1. PC tratate ambulator: macrolid sau FQAP; alternative: coamoxiclav

sau cefuroxim sau cefpodoxim;
2. PC spitalizate: cefalosporine generatia a III-a + macrolid sau
coamoxiclav ± macrolid sau FQAP in monoterapie; alternative:
cefuroxim ± macrolid sau azitromicina;
3. PC spitalizate in servicii ATI: cefalosporine generatia a III-a +
macrolid (sau fluorochinolone); betalactamine ± inhibitori de
betalactamaza.
• Macrolide: eritromicina, azitromicina, claritromicina.
• FQAP: levofloxacina, grapafloxacina, trovafloxacina,
sparfloxacina.
• Cefalosporine generatia a III-a: cefotaxim, ceftriaxon.
• Betalactamine + inhibitori de betalactamaza: amoxicilina + acid
clavulanic (coamoxiclav), ampicilina + sulbactam, ticarcilina +
acid clavulanic, piperacilina + tazobactam.
 RECOMANDARI DE TERAPIE EMPIRICA CU
ANTIBIOTICE
EVALUAREA RASPUNSULUI LA ANTIBIOTICE
PC pneumococica:
• febra dispare dupa 2,5 zile de la debutul terapiei (6-7 zile la
varstnici, la cei cu bacteriemie)
• hemoculturile se negativeaza dupa 2 zile
• examenul bacteriologic al sputei se negativeaza dupa 24-48 ore
• rezolutia radiologica: in medie 3 saptamani (13 saptamani la cei
cu patologii asociate)
PC cu Legionella:
• febra dispare in medie dupa 5 zile
• remisiune radiologica dupa 11 saptamani
PC cu M. pneumoniae:
• febra se remite in 1-2 zile
• modificarile radiologice se remit in 1-2 saptamani
PC cu H. influenzae:
• febra dispare in 2-4 zile
PC cu P. carinii:
• febra se remite in 6 zile
• remisiune radiologica in 3-6 saptamani.
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICA

• S. pneumoniae - coc incapsulat Gram pozitiv;

• polizaharid al capsulei - 80 tipuri (1, 2, 3, 6, 7, 14, 19, 23).

PATOGENIE
• infectia se realizeaza pe cale aeriana;
• pneumococii aspirati in alveole exsudat bogat in
proteine porii Cohn alte teritorii;
• apar anticorpi anticapsulari specifici - ziua 5-10;
• drenajul limfatic al germenilor (precoce) bacteriemie.
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICA

FACTORI FAVORIZANTI AI PNEUMONIEI PNEUMOCOCICE

• deficite ale imunitatii umorale (mielom multiplu, LLC,

limfoame, infectie HIV) si productiei de complement;
• leucopenie;
• asplenie: congenitala, splenectomie, anemie falciforma;
• multifactoriala: varste extreme, tratament corticoid,
malnutritie, ciroza, DZ, IR, alcoolism, expunere la frig;
• viata in comunitati inchise;
• infectii respiratorii precedente: gripa;
• factori debilitanti locali: tabagism, astm bronsic, BPCO.
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICA

MORFOPATOLOGIE

1. Stadiu de congestie;
2. Stadiu de hepatizatie rosie - dupa 24-48 ore ± pleurita
fibrinoasa;
3. Stadiu de hepatizatie cenusie;
4. Stadiu de rezolutie.

Complicatii:

• Faza de hepatizatie galbena (serotip 3) supuratie;

• Pneumonie cronica;
• Diseminare bacteriana;
FIZIOPATOLOGIE

• ventilatie suprimata/perfuzie pastrata efect de sunt si

hipoxemie.

CLINIC

• debut: frison solemn, febra, junghi toracic, tuse initial uscata,

apoi productiva/ruginie, aderenta la vas;
• stare generala alterata;
• examen obiectiv: sindrom de condensare.
sugestiv pt. pn. pneumococica
< 10 celule scuamoase per 100 x camp
FIZIOPATOLOGIE

PARACLINIC
• leucocitoza (2-3 x N) - deviere la stanga;
• CICD in cazurile severe;
• gazometrie:
– hipoxemie;
– hipocarbie;
– pH > 7,4.
• hemoculturi - pozitive in 20-30% din cazuri;
• examen sputa (NaCl):
– cultura (agar + sange + 10% CO2);
– coloratie Gram:
diplococi Gram pozitivi (> 50 bacterii per 100 x camp)
PMN (sputa purulenta)
< 10 celule scuamoase
sugestiv pt. pn. pneumococica per 100 x camp
• LBA (CFU > 103 - 105/ml lichid);
• DNA hibridizare;
• PCR.
DIAGNOSTIC RADIOLOGIC
• opacitate ocupand un lob, mai multe segmente sau un
segment (aspect triunghiular cu varful in hil);
• fisura interlobara bombeaza;
• in cazurile severe - pneumonie multilobara;
• efuziune pleurala (30%).
EVOLUTIE
• sub tratament: febra scade in 24-36 ore, condensarea
pulmonara regreseaza in 3-5 zile, iar infiltratul radiologic in 10-
14 zile.
COMPLICATII
• pleurezie sero-fibrinoasa (aseptica) - se resoarbe in 1-2
saptamani;
• empiem (1%);
• abces pulmonar (serotip 3);
• atelectazii;
• pericardita;
• infectii metastatice;
• glomerulonefrita acuta;
• meningita;
• artrita septica;
• endocardita.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
• pneumonia cu H. influenzae (cocobacili Gram negativi):
– non-capsulat - BPOC;
– capsulat - serotip B - tineri;
• pneumonia cu S. auriu;
• pneumonia cu S. grup A (S. pyogenes):
– stare toxica fata de examenul clinic pulmonar;
– infiltrat mic, situat periferic + efuziune pleurala sero-
sanguinolenta in cantitate mica + nas eritematos (toxina
eritrogenica) ± tonsilita sau faringita exsudativa;
– coloratia Gram nu este de ajutor (coci Gram pozitivi);
• pneumonia cu B. catarrhalis:
– pneumonie acuta la batrani cu bronsita cronica sau
BPOC;
– coloratie Gram : diplococi Gram negativi;
• pneumonia cu M. pneumoniae, Chlamydia, Legionella.
TRATAMENT

• Penicilina G:
– MIC < 0,1 µg/ml: 1,2 -2,4 MU/zi;
– MIC = 0,1-2 µg/ml: 6 MU/zi;
– MIC > 2 µg/ml: Vancomicina, Teicoplanina, Clindamicina,
Fluorochinolone, Rifampicina;
• masuri suportive:
– hidratare;
– corectare hidro-electrolitica;
– oxigen;
– analgezice;
– expectorante.
SEROTIPURILE PNEUMOCOCICE SI REZISTENTA LA PENICILINA

• 84 serotipuri;
• serotipurile 6, 14, 19 si 23:
– sunt cele mai rezistente la penicilina si antibiotice;
– corespund serotipurilor de portaj intalnite la copii;
– au imunogenitate redusa si adezivitate crescuta la mucoasa
respiratorie;
– au persistenta indelungata in nazofaringele copiilor.
• serotipurile 1, 3, 4, 7, 11, 15, 18:
– au capacitate de portaj redusa si rezistenta crescuta la
fagocitoza sistemica;
– sunt frecvent implicate in patologia invaziva (bacteriemie);
– aparitia de serotipuri noi prin includerea de gene de rezistenta
(9V 23F).
GENETICA PRP

• modificare a 3 din cele 5 PBP din structura pneumococului: PBP

1A, 2B, 2X;
• PBP cu afinitate redusa la peniciline sunt codate de gene
mozaicate (accepta secvente straine de la alte specii
streptococice);
• exista “focare” de mutatii: Spania - 23F - multirezistenta
(tetraciclina, cloramfenicol, peniciline) - depistata in intreaga
lume; 6B - importata si predominand in UK si Islanda;
• la nivel molecular, cefalosporinele de generatia a III-a se leaga
doar de PBP 1A si 2X, modificarea acestora conducand la aparitia
rezistentei, dar pot ramane sensibili la penicilina - PBP 2B nefiind
modificat;
• multirezistenta = rezistenta concomitenta la 3 antibiotice;
• in Franta si Ungaria 70% din tulpini sunt multirezistente;
• rezistenta la Rifampicina este in crestere;
• cand exista rezistenta la peniciline, exista si la cefalosporine,
macrolide, Doxiciclin, Biseptol.
BETA-LACTAMINE
• Imipenem, Cefotaxim, Ceftriaxon - au activitate mai mare decat
Penicilina; sunt eficiente in infectiile cu pneumococ cu
sensibilitate scazuta la peniciline;
• inhibitorii de beta-lactamaza nu influenteaza activitatea anti-
pneumococica;
• carbapenemii - eficienta buna in infectii severe - sepsis.
MACROLIDE
• rezistenta este in continua crestere - in SUA 19% din totalul
pneumococilor sunt rezistenti la macrolide, iar PRP 68%;
• sensibilitatea pneumococilor: Claritromicina > Eritromicina >
Azitromicina;
• in Franta domina rezistenta prin modificarea enzimatica a
ribozomului bacterian - rezistenta incrucisata la macrolide si
lincosamide;
• in SUA domina rezistenta prin eflux, care lasa intacta
sensibilitatea la lincosamide si la macrolide C16 (Josamicina si
Spiramicina).
SINERGISTINE
• activitate anti-pneumococica foarte buna;
• Pristinamicina 50 mg/Kgc/zi;
• Dalfopristina/Quinipristina (Synercia).
FLUOROCHINOLONE
• Ofloxacina, Pefloxacina, Ciprofloxacina - au activitate redusa pe
pneumococ;
• fluorochinolone anti-pneumococice: Trovafloxacina,
Moxifloxacina, Clinafloxacina, Levofloxacina, Grepafloxacina,
Sparfloxacina;
• actioneaza ca antibiotice timp-dependente;
• CMI=0,25 mg/L, T1/2 lung.
GLICOPEPTIDE
• Vancomicina, Teicoplanina;
• inhiba cresterea peretelui bacterian prin blocarea formarii
peptidoglicanului.
KETOLIDE

• Telitromicina (Ketek) tb 400 mg - 2 tb/zi doza unica.

OXAZOLIDINONE
• inhiba sinteza proteica in stadiu precoce;
• Linezolid i.v. si p.o. - rezistenta nula.

LIPOPEPTIDE
• Daptomicina.
PROGNOSTIC

• mortalitate:
< 5% - cazuri tratate;
25% - cazuri netratate.

• factori de prognostic:
– bacteriemie;
– afectare multilobara;
– neutropenie;
– aspergilom, CH;
– comorbiditati (afectiuni cardiace, pulmonare);
– varsta;
– serotip 3;
– complicatii extrapulmonare.
 PNEUMONIA STAFILOCOCICA

• coc Gram pozitiv, aerobic si facultativ anaerobic, catalazo-

pozitiv;
• stafilococii patogeni fermenteaza glucoza anaerobic;
• tulpinile producatoare de coagulaza: S. aureus – hemolitic
pe mediu de agar-sange;
• este prezent in regiunea nazala la 20-30% din persoane.
 PNEUMONIA STAFILOCOCICA

PATOGENEZA

• capsula polizaharidica serotipul 5 si 8 predomina;

• peretele contine:
– acid teichoic – peptidoglican activeaza complementul
soc + CID;
– proteina A Fc IgG;
• are receptori pt. laminina si fibronectina;
• catalaza degradeaza peroxidul de hidrogen;
• coagulaza coagulare intravasculara necroza
ischemica;
• 90% din tulpini produc ß lactamaza;
• tulpini MRSA producerea de PBP2 alterata, cu afinitate
scazuta pt. ß lactami;
• plasmide R-dobandite;
• infectia se produce pe cale bronhogena si hematogena.
 FACTORI FAVORIZANTI AI INFECTIEI STAFILOCOCICE

1. Disfunctie neutrofilica innascuta:

• afectarea chemotaxisului:
– sdr. Chédiak-Hiyashi;
– sdr. de hiper IgE;
• anomalii de adeziune - absenta CD11/CD18 (ß2 integrine);
• defecte ale activitatii microbicidale:
– boala granulomatoasa cronica (defecte ale NADPH oxidata);
– deficienta G6PD.

2. Disfunctie neutrofilica dobandita:

• droguri: etanol, glucocorticoizi;
• traume, arsuri;
• pancreatita (sdr. de detresa respiratorie);
• boli imune prin complexe imune.
 FACTORI FAVORIZANTI AI INFECTIEI STAFILOCOCICE

3. Neutropenii (< 500 PMN/µL);

4. Anomalii ale imunitatii umorale:
• anomalii ale imunoglobulinelor:
– hipogamaglobulinemia:
• legata de cromozomul X;
• variabila comuna;
• asociatie cu IgM;
– deficienta selectiva de IgM;
– deficienta selectiva de IgA;
– malignitati hematopoietice (mielom multiplu, B-cell CLL);
– boli non-maligne: sdr. nefrotic, enteropatia cu pierdere de
proteine;
• defecte primare ale componentelor complementului: deficienta
de C3 si C5.
MORFOPATOLOGIE

• bronhopneumonie cu focare multiple si centru necrotic;

• rar: pneumonie masiva necrotizanta.

CLINIC
• debut: febra, tuse, dispnee progresiva, expectoratie muco-
purulenta cu striuri hemoptoice;
• evolutiv: stare generala grava, zone de submatitate in ambele
campuri pulmonare.

DIAGNOSTIC
• examen sputa;
• hemoculturi pozitive in 20% din cazuri;
• RX: opacitati infiltrative in pneumatocele (mozaic radiologic).
MORFOPATOLOGIE

COMPLICATII
• mortalitate: 15%;
• empiem (15-40%), abcese pulmonare, piopneumotorax,
meningita, endocardita acuta.

TRATAMENT
• i.v. timp de 2-3 saptamani;
• Nafcilina (1,5 g la 4 ore) sau Oxacilina (2 g la 4 ore) + Gentamicina
(1 mg/Kgc la 8 ore);
• infectii cu MRSA – Vancomicina 30 mg/Kgc/zi in 2-3 doze;
• Claritromicina 1-2 g/24 ore i.v.;
• Cefepim (Maxipim) 2-4 g/24 ore;
• Meropenem (Meronem) 1 g la 8 ore;
• Piperacilina/Tazobactam 4 g la 8 ore;
• Ampicilina/Sulbactam (Unasyn) 9-12 g/24 ore.
STAFILOCOCUL AURIU METICILINO-REZISTENT

• frecventa variaza de la o tara la alta, in functie de spital, de sectie;

• riscul de infectie cu SAMR creste cu portajul nazal;
• 73% din infectiile cu SAMR provin de la pacienti purtatori, in timp
ce pt. SAMS nu exista o relatie intre infectie si portaj;
• SAMR nu prezinta factori de virulenta particulari, comparativ cu
SAMS;
• rezervorul de SAMR este in special uman.
BAZA GENETICA A REZISTENTEI LA METICILINA

1. PBP cu afinitate redusa pt. peniciline;

• PBP 2 este principalul mecanism de rezistenta la meticilina;
• gena care codifica aceasta proteina - mec1;
2. hidroliza oxacilinei de catre o beta-lactamaza produsa in cantitate
foarte mare;
• daca se adauga inhibitor de beta-lactamaza, CMI revine la valori
scazute (suse BORSA);
3. modificarea afinitatii PBP 1 si PBP 2, cu cresterea nivelului CMI;
4. producerea de meticilinaze.
TESTE BACTERIOLOGICE PT. IDENTIFICAREA SAMR

• determinarea coagulazei;
• determinarea factorului de afinitate pt. fibrinogen;
• determinarea proteinei A;
• determinarea DNA-azei;
• testul Pastorex Staph-plus (Sanofi): determinarea FAF, proteinei
A si a polizaharidelor capsulare.
ANTIBIOTICE UTILIZATE IN INFECTIILE CU SAMR GLICOPEPTIDE

• Vancomicina:
– 2 g/24 ore (30 mg/Kgc/zi) - 1 g la 12 ore;
– efecte secundare: tromboflebita, reactii alergice, sdr. “om rosu”,
leucopenie, ototoxicitate, nefrotoxicitate;
• Teicoplanina:
– administrata i.m. (biodisponibilitate 90%) si i.v.;
– legare de proteine plasmatice 97%;
– eliminare prin filtrare glomerulara;
– T1/2 = 47 ore;
– efect postantibiotic 4,5 ore;
– i.v. 6 mg/Kgc/zi, la 12 ore primele 3 doze, apoi 6 mg/Kgc/zi.
OXAZOLIDINONE

• Linesolid.

ACID FUSIDIC, FOSFOMICINA SI RIFAMPICINA

• utilizabile in asociere;
• active in 50% din cazuri;
• Acid fusidic:
– 500 mg x 3/zi, p.o;
– i.v. 500 mg diluat in 250 ml;
– se evita la cei cu afectiuni hepatice.

PRISTINAMICINA
 PNEUMONIA CU GERMENI GRAM NEGATIVI

• Klebsiella pneumoniae, Haemophilus influenzae, Legionella

pneumophila, Proteus, Pseudomonas, Serratia, Acinetobacter,
etc.;
• reprezinta 12-20% din pneumoniile comunitare;
• infectia se produce, de regula, pe cale bronhogena (aspirare din
nasofaringe);
• eliberare de endotoxine soc toxic, activarea coagularii si
fibrinolizei, leziuni endoteliale vasculare, detresa respiratorie
acuta.
 PNEUMONIA CU H. INFLUENZAE

• germeni Gram negativi, care determina frecvent suprainfectii

bronsice la bolnavi cu BPCO, alcoolici, imunodeprimati;
• cresterea pe mediu necesita hemin (factor X) si/sau factor V;
• sunt 6 serotipuri capsulare (serotipul b este cel mai frecvent);
• polizaharidul capsular (polinibosil-ribitol) - factor de virulenta si
antifagocitar;
• incidenta = 5,6 cazuri/100.000 locuitori, 75% sunt femei cu
pneumonie bacteriemica;
• mortalitate = 28%.
 PNEUMONIA CU H. INFLUENZAE

CLINIC
• pneumonie si traheobronsita.
RADIOLOGIC
• condensare lobara sau infiltrate alveolare multiple.
TRATAMENT
• Ampicilina 2-4 g/24 ore, 7 zile;
• rezistenta in 20% cazuri prin ß-lactamine si in 3% cazuri
rezistenta non-enzimatica (PBP modificat) - Augmentin sau
cefalosporine generatia a III-a.
 PNEUMONIA CU K. PNEUMONIAE

• bacil Gram negativ, incapsulat si aerob, saprofit al cailor

respiratorii superioare;
• serotipurile 1-6 (B.F.) determina pneumonie severa; serotipurile
7-80 determina pneumonii asemanatoare cu E.coli.
MORFOPATOLOGIE
• alveolita cu distributie lobara multilobara abcedare.
CLINIC
• stare generala alterata soc toxic;
• examen fizic: sdr. de condensare (sputa gelatinoasa).
 PNEUMONIA CU K. PNEUMONIAE

RADIOLOGIC
• opacitate masiva lobara, predominant in lobii superiori sau
segmentele posterioare abcedare;
• macroopacitati diseminate.
COMPLICATII
• empiem;
• piopneumotorax;
• abcese cronice multiple;
• pericardita;
• meningita;
• artrita.
TRATAMENT
• aminoglicozid + cefalosporina generatia a III-a;
• fluorochinolone.
 PNEUMONIA CU L. PNEUMOPHILA

• familia Legionellaceae cuprinde peste 30 specii de bacili non-

capsulati Gram negativi, aerobi, cu crestere lenta; peste 60
serogrupuri;
• reprezinta 7% din pneumoniile comunitare si 10% din
pneumoniile nosocomiale;
• factori de risc: fumat, alcoolism, varsta inaintata, boli cronice.

PATOGENEZA
• facultativ intracelular pt. macrofage - monocite (mip +);
• activeaza complementul;
• macrofage: “coiling phagocitosis” (CR1, CR3);
• rezistent la liza complementului mediata de anticorpi;
• rol important al imunitatii celulare: limfocitele T MAF, IFNγ,
IL2.
 PNEUMONIA CU L. PNEUMOPHILA

CLINIC

• pneumonie:
– prodrom dupa 24 ore: febra, tuse seaca;
– manifestari gastro-intestinale, encefalopatie toxica;
– examen fizic: sdr. de condensare + raluri;
– complicatii: abces pulmonar, empiem, insuficienta
respiratorie, soc, CID, TTP, insuficienta renala.
• febra Pontiac: boala auto-limitata 2-5 zile.

LABORATOR
• leucocitoza > 20.000/µL (20% cazuri);
• hiponatremie, azotemie, teste hepatice alterate;
• microhematurie, proteinurie.
RADIOLOGIE
• infiltrate nodulare multiple;
• pleurezie (20-50% cazuri).

DIAGNOSTIC
• culturi (mediu: agar cu αketoglutarat);
• testul direct al anticorpilor fluorescenti (2-4 ore) in sputa;
• ELISA pt. antigen urinar;
• testul indirect al anticorpilor fluorescenti in sange (titru > 1:128).

TRATAMENT
• Eritromicina 4 g/24 ore i.v. sau Claritromicina 1-2 g/24 ore;
• Rifampicina 600 mg/24 ore;
• durata tratamentului: 3 saptamani.

MORTALITATE
• 15%.
 PNEUMONIA CU E. COLI

• bacil Gram negativ, non-capsulat;

• mecanism: se dezvolta dupa bacteriemie cu punct de plecare genito-
urinar sau gastrointestinal, sau aspiratie endogena a organismului din
orofarinxul colonizat;
• afecteaza pacientii cu varsta medie - avansata, cu boli cronice (DZ, CICD,
BPCO, CH).

CLINIC
• febra, frisoane, tuse productiva purulenta, pleurezie;
• la alcoolici: pneumonie + meningita;
• tahicardie disproportionata fata de febra;
• bronhopneumonie sau pneumonie lobara cu abcedare;
• pleurezie parapneumonica.

DIAGNOSTIC
• E.coli in sange, sputa, urina, fluid pleural.

MORTALITATE
• 29-60%.
 PNEUMONIA CU PROTEUS

• bacil Gram negativ, mobil;

• mecanism: aspiratie de secretii faringiene;
• barbat alcoolic, in varsta, cu BPCO.
CLINIC
• accentuarea simptomelor bronsitice episod acut de
febra, frisoane, tuse productiva, dispnee;
• condensare la nivelul lobului superior.
RADIOLOGIE
• infiltrat in segmentul posterior al lobului superior drept sau
segmentul superior al lobului inferior drept, cu formare de
abcese;
• vindecare prin fibroza extensiva.
 PNEUMONIA CU ACINETOBACTER

• cocobacil Gram negativ;

• afecteaza predominant pacientii varstnici, alcoolici, fumatori;
• expunere la siliciu.

CLINIC
• febra, tuse, pleurezie, sputa hemoragica detresa
respiratorie soc.

PARACLINIC
• leucopenie cu granulocitopenie in majoritatea cazurilor;
• hipoxemie severa.

EVOLUTIE
• rapida spre deces < 72 ore, in pofida tratamentului antibiotic.
 PNEUMONIA CU PSEUDOMONAS AERUGINOSA

• rara, sub 10% din pneumoniile cu Gram negativi;

• afecteaza predominant pacienti varstnici, cu boli debilitante.
CLINIC
• stare toxica, confuzie, febra, sputa purulenta;
• bradicardie si modificare a curbei febrile.
RADIOLOGIE
• infiltrate pulmonare focale sau difuze (mimeaza EP cardiogen);
• forma difuza: pneumonie necrotizanta, vasculita.
PARACLINIC
• bacteriemie si neutropenie.
EVOLUTIE
• forma bacteriemica - mortalitate > 80% vs. forma non-
bacteriemica - mortalitate = 30-60%.
TRATAMENT
• Piperacilina, Mezlocilina, Ceftazidim, Aztreonam sau Imipenem +
aminiglicozide.
 PNEUMONIA CU MYCOPLASMA PNEUMONIAE

• 1944 - Eaton - pneumonie atipica;

• Mycoplasma (1961):
– > 150 specii;
– 200 nm;
– contine ARN si ADN;
– nu are perete celular;
– facultativ anaerobe;
– identificat pe mediu artificial imbogatit - mediu agar: centru
intunecos cu periferie luminoasa;
– patogeni: M. pneumoniae, M. hominis, M. fermentaris, M.
urealyticum.
 PNEUMONIA CU MYCOPLASMA PNEUMONIAE

• M. pneumoniae:

– reprezinta 2-15% din pneumoniile comunitare si 30% din

pneumoniile la tineri < 30 ani;
– apar in orice sezon;
– incubatia: 2 saptamani (4 zile - 3 saptamani);
– forme severe: Hb SS sau SC, sdr. Down,
hipogamaglobulinemie.
 PNEUMONIA CU MYCOPLASMA PNEUMONIAE

CLINIC

• 75% traheobronsita, 5% pneumonie atipica, 20% asimptomatici;

• astmatici: bronhospasm;
• 80% cazuri: tuse si temperatura > 37,8oC;
• debut: cefalee, mialgii, astenie dureri faringiene, adenopatii
cervicale, coriza, tuse seaca; rar: bronhiolita;
• durere pleuritica (5%);
• cianoza - la cei cu afectare pulmonara extensiva;
• otita, meningita buloasa (5%);
• submatitate, raluri la baze.
• Afectare pulmonara:
– infiltrat mononuclear peribronhic si peribronhiolar cu PMN
intraluminale;
– rareori: formare de membrane hialine si pneumonie
organizata cu hemoragie alveolara sau material proteinaceu.

• Complicatii extrapulmonare:
– neurologice: encefalita, meningita, mielita transversa, sdr.
polio-like, sdr. Guillain - Barré;
– cutanate: rash maculo-papular, pitiriazis rosea, eritem nodos,
eritem multiform;
– hematologice: anemie hemolitica, trombocitopenie, CID, PTT,
anomalie Pelger- Huët, sdr. histiocitic hemofagocitic.
Aglutininele la rece + IgM antiM. apar in a 2-a saptamana de
boala (70% cazuri);
– cardiace: pericardita, miocardita;
– osteo-articulare: artrita migratorie;
– oftalmologice: irita, conjunctivita, nevrita optica.
DIAGNOSTIC

• Biologic:
– leucocitoza usoara (< 15.000/mm3);
– examen sputa - coloratie Gram: celule inflamatorii;
– serologie:
• CF test (4xN) sau titru > 1:32;
• ELISA (IgM sau IgG);
• PCR;
• aglutinine la rece > 1:64.
• Radiologic:
– accentuarea interstitiului;
– atelectazii lineare;
– linii Kerley B;
 – infiltrate nodulare;
– adenopatii hilare (30% cazuri);
– efuziune pleurala (25% cazuri).

TRATAMENT

• Eritromicina sau Tetraciclina;

• Azitromicina;
• Claritromicina 10-14 zile 2-3 saptamani.
 PNEUMONIA CU CHLAMYDIA PNEUMONIAE

• agent TWAR;
• 10% din infectii evolueaza spre pneumonie;
• bacterie intracelulara;
• se multiplica in macrofagele alveolare, celulele endoteliale si
induce ciliostaza;
• determina imunitate partiala;
• IgM - infectie primara; IgA - reinfectie.

CLINIC
• evolutie blanda, dar prelungita (3-6 saptamani);
• faringita severa, febra, tuse;
• evolutie bifazica: faringita - remisiune - pneumonie dupa 1-3
saptamani;
• raluri la auscultatie;
• 20% cazuri: coinfectie cu alti patogeni;
• VSH crescut, leucocite normale.
 PNEUMONIA CU CHLAMYDIA PNEUMONIAE
RADIOLOGIC
• opacitati alveolare subsegmentare;
• infiltrate interstitiale.

DIAGNOSTIC
• cultivarea este dificila;
• teste serologice: fixarea complementului si
microimunofluorescenta (IgM > 1:16 sau IgG > 1:512).

COMPLICATII
• majoritatea cazurilor nu necesita spitalizare;
• infectia cronica cu C. pneumoniae: bronsita cronica, astm,
sarcoidoza;
• artrita, eritem nodos;
• BCI, leziuni aterosclerotice.

TRATAMENT
• Tetraciclina, Eritromicina, fluorochinolone.
 ORNITOZA (PSITACOZA)

• infectie pulmonara acuta cauzata de C. psittaci;

• contine AND si ARN, are perete similar cu germenii Gram
negativi;
• se transmite prin contact cu pasari sau interuman (25%).

CLINIC
• incubatie: 7-15 zile;
• tuse productiva, uneori hemoptoica;
• febra, frisoane, mialgii;
• in cazuri severe - condensare lobara;
• rar - efuziuni pleurale;
• splenomegalie (10-30% cazuri);
• ocazional: limfadenopatie, pericardita, meningo-encefalita.
 ORNITOZA (PSITACOZA)

RADIOLOGIC
• condensare focala (10-20% cazuri);
• infiltrate peribronsice;
• pneumonie confluenta;
• rar - cavitati.

LABORATOR
• sputa: PMN -;
• leucograma: normala sau crescuta;
• Ac fixatori de complement - in saptamana 2-4.
 ORNITOZA (PSITACOZA)

COMPLICATII
• pericardita, miocardita;
• afectare hepatica: hepatita;
• meningita;
• tromboflebita periferica;
• mortalitate = 2-40% (SARD).

TRATAMENT
• tetracicline 2 g/24 ore, 10-14 zile;
• Cloramfenicol;
• Eritromicina.
 FEBRA Q

• Coxiella burnetti (oaie, capra, vite, capusa);

• se transmite prin lapte nefiert, praf contaminat, muscaturi de
capuse.

CLINIC
• incubatie: 2-4 saptamani;
• debut brutal: febra (10 zile 3 saptamani), cefalee, frisoane,
transpiratii, mialgii difuze, tuse de mica intensitate, neproductiva;
• dureri toracice, de obicei pleuritice (10-40%);
• obiectiv: febra, bradicardie, raluri fine in lobii inferiori;
• ocazional: condensare si efuziune pleurala;
• splenomegalie (5-10%), rash maculo-papular.

RADIOLOGIC
• opacitati segmentare si subsegmentare;
• opacitati rotunde multiple, dupa o expunere inhalatorie;
• adenopatie hilara.
LABORATOR
• Ac aglutinanti si reactie de fixare a complementului (in
saptamana 2-3);
• reactia Weil-Felix este negativa.

COMPLICATII
• insuficienta hepatica;
• artrita;
• irita;
• radiculita;
• pericardita, endocardita (valva aortica);
• tromboflebita.

TRATAMENT
• Tetraciclina;
• Cloramfenicol.
 INFLUENZA
SINDROAME PULMONARE

1. Afectarea TRI fara evidenta radiologica

• debut: febra, tuse uscata, cefalee, mialgii, prostatie;

• dupa 48 ore: intensificarea tusei, care devine productiva,
dispnee, dureri pleuritice;
• raluri inspiratorii + diminuarea zgomotelor respiratorii;
• ocazional wheezing (bronhiolita);
• RX: normal sau accentuarea desenului bronsic.
 INFLUENZA
SINDROAME PULMONARE

2. Pneumonia bacteriana secundara

• afecteaza cilii respiratori, inhiba mobilizarea leucocitelor si

favorizeaza aderenta bacteriilor;
• dupa 3-14 zile de la debutul simptomelor gripale - inrautatirea
starii generale: recurenta febrei, tuse cu expectoratie purulenta
sau hemoptoica;
• culturile din sputa: pneumococ, stafilococ (15-30%), H.
influenzae, S. pyogenes.
 INFLUENZA
SINDROAME PULMONARE

3. Pneumonia virala primara

• apare mai ales la cei cu boli cardio-pulmonare sau sarcina;

• simptome gripale la debut;
• dupa 12-36 ore: dispnee, tuse productiva cu sange
detresa respiratorie;
• raluri inspiratorii, wheezing, cianoza;
• leucocitoza cu predominenta PMN;
• sputa: mononucleare;
• RX: infiltrate bilaterale care iradiaza din hil (similar EP
cardiogen);
• mortalitate = 80%;
• histopatologie: traheita, bronsita si bronsiolita, alveole
pulmonare cu fluid edematos, mononucleare si PMN.
 INFLUENZA
SINDROAME PULMONARE

4. Pneumonia virala si bacteriana concomitenta

• simptome gripale, sputa hemoptoica sau purulenta, frisoane,

dureri pleuritice;
• detresa respiratorie;
• condensare uni sau multilobara;
• RX: infiltrate difuze ± condensari focale;
• leucocitoza = 1.000 - 30.000/mm3;
• sputa: PMN, bacterii;
• S. aureus in majoritatea cazurilor;
• mortalitate = 50% (leucopenia - factor prognostic nefavorabil);
• Amantadina previne intrarea virusului gripal A in celule
(administrat in maxim 48 ore de la debut).
 CAUZE DE PNEUMONIE RECURENTA ATIPICA

• Infectii
Bronsiectazii
Organisme atipice: Mycobacterium, Legionella,
Pneumocystis

• Edem pulmonar cardiogen

• Expunere la factori de mediu sau toxici

Pneumonita de hipersensibilitate
Droguri
Pneumonie eozinofilica acuta
 CAUZE DE PNEUMONIE RECURENTA ATIPICA

• Boli reumatologice si autoimune

Pneumonita lupica acuta
Hemoragie alveolara difuza
Vasculita asociata cu anticorpi antineutrofil citoplasmatic,
sdr. Goodpasture
Hemosideroza pulmonara idiopatica

• Boli idiopatice
Pneumonita interstitiala acuta (sdr. Hamman-Rich)
Fibroza pulmonara interstitiala cu accelerare
Bronsiolita obliteranta cu pneumonie in organizare
Bronsiolita respiratorie cu boala pulmonara interstitiala -
pneumonita interstitiala descuamativa
Proteinoza alveolara pulmonara
 PNEUMONIA CU MORAXELLA CATARRHALIS

• cocobacil Gram negativ;

• colonizeaza nazofaringele in 7,4% adulti si 30% copii;
• reprezinta 1-3% din pneumoniile comunitare;
• 80-90% produc ß-lactamaza.

CLINIC
• varsta medie: 60 ani;
• acutizarea bronsitei cronice (octombrie-mai);
• imunodeprimati: DZ, corticoterapie, malignitati.
 PNEUMONIA CU MORAXELLA CATARRHALIS

RADIOLOGIE
• bronhopneumonie focala, infiltrate interstitiale sau interstitial-
alveolare; 1/3 cazuri: condensare lobara.

DIAGNOSTIC
• izolarea germenului din sange sau fluid pleural (rar); sputa -
diplococ Gram negativ.

TRATAMENT
• Ampicilina + acid clavulanic sau sulbactam;
• cefalosporine generatia a III-a.