Sei sulla pagina 1di 47

ETIOLOGIA BOLILOR

INFECTIOASE
• Infectia
– Stabilirea unui microorganism intr-o gazda
• Asimptomatica
• Subclinica
• Boala infectioasa
– Infectia este urmata de alterare fiziologica cu semne de
boala induse de agentul patogen
• Virulenta
– Masura cantitativa a probabilitatii ca microorganismul sa
produca boala
• Infectie oportunista
• Taxonomia
– Procedeul de clasificare a organismelor vii in grupuri (taxe)
inrudite
• Specii
• Genuri
• Familii
• Ordine
• Clasificare agenti patogeni
– Bacterii
– Virusuri
– Prioni
– Fungi
– Paraziti
Bacterii
• Celule procariote mici, cu un singur
cromozom circular (ADN dublu catenar)
• Inmultire prin fisiune binara
• Grupate dupa 4 caracteristici
– Coloratia Gram
– Forma
– Conditii de cultivare
– Formarea de spori
• Coloratia Gram
– Propietatea colorantului cristal violet de legare de
acidul teichoic din peretele celular bacterian si de
rezista la decolorarea cu alcool
• Bacterii Gram pozitive (albastre)
• Bacterii Gram negative (rosii)
• Diferentiere structurala a peretilor celulari cu patogenie si
sensibilitate la antibiotice diferita
• Forma
– Coci (sferici)
– Bacili (bastonase)
• Cocobacili (scurti)
• Lungi
• Conditii de cultivare
– Aerobe
– Microaerofile
– Anaerobe
• Capacitatea de sporulare
– Sporulate
– Nesporulate
Structura bacteriilor
• Perete celular
• Membrana plasmatica
• Capsula bacteriana
• Proteine capsulare
• Fimbrii si pili
• Flagel
Peretele celular
• Gram pozitve
– 2 straturi
• Membrana plasmatica
• Strat gros din peptidoglican
• Gram negative
– 3 straturi
• Membrana plasmatica
• Strat subtire peptidoglican
• Membrana externa
Membrana plasmatica
– 3 straturi
• 2 straturi externe hidrofile
• 1 strat mijlociu lipidic
– Rol important in metabolismul celular
Capsula bacteriana
– Stuctura externa rigida sau gelatinoasa
– Protejeaza bacteriile de fagocitoza, de anticorpi
Proteine capsulare
• Antigenul M al streptococului pyogenes
– Bacterie protejata pana la formarea de anticorpi
specifici
– Reactie incrucisata cu proteine miocardice
Fimbriile si pilii
• Rol in adeziunea si legarea de antigenele
celulei gazda
Flagelul
• Implicat in motilitatea bacteriei
• Format dintr-o proteina globulara (flagelina)
care este legat de de membrana plasmatica
prin unitatea motorie
Coci grampozitivi

Stafilococi
• Necapsulati
• Dispusi in gramezi
• Rezistenti la mediul extern, inclusiv salin
Patogenitate in vitro :
- Produc o coagulaza
• Stafilococii coagulazopozitivi: S. aureus
• Stafilococii coagulazonegativi: S.epidermidis
Staphilococcus aureus
Doua mecanisme de producere a infectiilor:
• Prin invazie directa
- superficiala (piodermite, inclusiv impetigo,
paronichie, infectii piele, tesuturi moi-abcese,
furuncule, celulite, limfangite, limfadenite)
- profunda (artrita septica, osteomielita,
piomoizita)
Staphilococcus aureus
• Prin diseminare sanguina:
- Bacteriemie (± vasculita bacteriana) cu sau
fara soc septic sau insuficienta organica
multipla)
- Abcese metastatice in: creier,plaman,ficat,
splina,retroperitoneu,rinichi,aparat genital
- Mediate de toxine: SSSS (staphilococal scaled
skin syndrom), gastroenterite, sindromul
socului toxic.
Streptococii
• Dispusi in lanturi
• Sensibili la mediul extern
• Se cultiva pe medii de glucoza-sange
Clasificare:
• Streptococi ß hemolitici
• Streptococi α hemolitici
Clasificare Lancefield:
• 18 grupe in functie de polizaharidul C
- Streptococ grup A (RAA, nefrita, scarlatina)
- Streptococus pneumonie (pneumonii, meningite, sepsis)
- Enterococi grup D (endocardite, infectii urinare)
- Streptococi de grup B ( infectii la n.nascut)
Bacili gram pozitivi
• Corynebacterium diphteriae
• Bacilus anthracis
• Listeria monocytogenes
Coci gram negativi
• Neisseria gonorrhoeae
• Neisseria meningitidis
Bacili Gram negativi
• Enterobacteriacee (AgO, AgH, AgK)
– Escherichia, Shigella, Salmonella, Klebsiella, Proteus,
Yersinia
• Campylobacter
• Vibrionii
– V. cholerae
• Pseudomonas aeruginosa
• Haemophilus
• Legionella pneumophila
Bacterii anaerobe
• Componenta importanta a florei microbiene a
organismului uman
• Infectii endogene cu exceptia
– botulismul (Clostridium botulinum- produce o
neurotoxina)
– tetanos (Clostridium tetani – produce toxine si
spori)
– Clostridium perfringens
Spirochete
• Treponema palidum- sifilis
• Borrelia burgdorferi (transmisa prin
intepatura de capusa- boala Lyme
• Leptospire- sindrom renal, hepatic,
neuromeningean, cardiac, hemoragic
• Helicobacter
– H. pylori
– enterice
Micobacterii
• Bacili subtiri, aerobi, imobili
• Acid-alcoolo-rezistenti (col. Ziehl-neelson)
• Crestere pe mediul Lowenstein-Jensen

• Mycobacterium tuberculosis
• Micobacterii atipice
– M. avium complex
– M. kansasi
• Mycobacterium leprae
Bacterii atipice
• Chlamydia
– Chlamydia psittaci- ornitoza
– C. pneumoniae
– C.trachomatis – trahomul, boli genitale
• Mycoplasma si Ureaplasma
– Nu au perete celular ( membrana plasmatica)
– Au ADN si ARN
– Infectii genitale, infertilitate
Bacterii atipice
• Rickettsia
– Au gazda un mamifer si sant transmise prin
artropode (vectori)
– Au ADN si ARN

– R. rickettsi- febra patata a Muntilor Stancosi


– R. prowazekii- tifosul exantematic
• Coxiella burnetti
– Pneumonie, meningita, hepatita, endocardita
Prioni
• Particole mici infectioase care nu contin acid
nucleic
• Nu produc raspuns in anticorpi
• Evidentiere de placi de amiloid, distrugere
neuronala si demielinizare
• Infectii lente degenerative SNC (encefalopatii
spongiforme)
– Boala kuru
– Boala Creutzfeldt-Jacob
– Insomnia familiala letala
– Sindromul Gerstmann-Staussler
Virusuri
• Formate din genom,capsida si uneori anvelopa
• Nu se replica decat in interiorul celulelor
gazda pe care le deturneaza in vederea
replicarii
• Infectivitatea virusului este legata de genom
Virusuri - clasificare
1. Clasificare genetica (dupa tipul de acid nucleic)
• Virusuri ADN (simplu sau dublu spiralat)
Se replica cu ajutorul unei ADN-polimeraze
• Virusuri ARN simplu spiralate ce se replica in trei
moduri, dupa tipul de ARN:
- Tip ARN pozitiv printr-o ARN polimeraza
- Tip ARN negativ prin transcrierea genomului
viral in ARN pozitiv cu ajutorul transcriptazei
- Retrovirusurile prin transcrierea ARN-ului pozitiv
in ADN cu ajutorul reverstranscriptazei
Virusuri clasificare
2. Clasificarea epidemiologica ( in functie de modul
de transmitere):
• Virusurile enterice transmise pe cale fecal- orala.
Ex: Adenoviridae, Picornaviridae,Reoviridae
• Virusurile respiratorii transmise prin inhalare.
Ex: Adenoviridae,Orthomixoviridae, Paramixoviridae
• Arbovirusurile ce se multiplica in artropode
hematofage. Ex: Reoviridae, Togaviridae
• Virusurile oncogene prin contact intim sau prin
injectii-pot evolua spre afectiuni maligne. Ex:
Adenoviridae, Herpesviridae,Papoviridae, Hepadnaviridae
Fungi
• Microorganisme cu structura particulara, cu
perete rigid sterolic
• Se multiplica prin inmugurire
• Apar frecvent la imunodeprimati
• 200 specii din care 20 patogene pentru om
Clasificarea clinica:
1. Cu afectare cutanata (dermatofiti)
2. Cu afectare sistemica ( Histoplasma capsulatum,
Coccidioides neoformans)
Fungi
• Candida albicans colonizeaza frecvent pielea,
cavitatea bucala, rectul si vaginul
• Criptococcus neoformants provoaca
pneumonii, meningite cronice
• Aspergillus
• Histoplasma capsulatum
• Pneumocistis carinii
Parazitoze
• Giardiaza provocata de Giardia lambia determina
sindroame diareice si de malabsorbtie
• Malaria provocata de plasmodium transmis prin
femela tantarului anofel, cu 4 specii patogene la
om
• Leishmania (cutanata sau viscerala) provocate de
leishmania, transmis de rozatoare si canide,
• Toxoplasmoza provocata de Toxoplasmoza gondii
transmisa de pisici
Helminti
2 grupe principale:

• Viermi rotunzi (nematode)


- Habitat final intestinal- ascaris lumbricoides,
anchylostoma duodenale
- Localizare tisulara (filarioze)

• Viermi plati (plathelminti)


- Cestode- Taenia solium, Taenia saginata, Echinococcus
- Trematode- localizare in sange, ficat, plaman, intestin

Potrebbero piacerti anche