INFECŢII NOSOCOMIALE

TRANSMISE PRIN SÂNGE

ŞI DERIVATE
INFECŢII NOSOCOMIALE
VIRALE
INFECŢIE NOSOCOMIALĂ (I.N)

Sinonime

 INFECŢIE INTRASPITALICEASCĂ
 INFECŢIE INTERIOARĂ
 INFECŢIE IATROGENĂ
 INFECŢIE INCRUCIŞATĂ

Personal sanitar Pacient

ORDIN nr. 994 din 10 august 2004
privind aprobarea Normelor de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale in unitatile sanitare
EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.146 din 3 decembrie 2004

Anexa V Metodologia de supraveghere şi control al accidentelor cu expunere la

produse biologice la personalul care lucrează în domeniul sanitar Ord.916-din 2006
INFECŢII NOSOCOMIALE
TRANSMISE PRIN SÂNGE
ŞI DERIVATE
 INFECŢII NOSOCOMIALE TRANSMISE PRIN
SÂNGE
SI DERIVATE

Boală
acută

Infecţie subclinică
 1. Infecţii bacteriene
 2. Infecţii virale
Infecţie asimptomatică
 3. Infecţii prin
protozoare
 4 Infecţii fungice
Infecţiile virale transmise prin
sânge

 HIV este cea mai temută infecţie virală

transmisă
 Alte infecţii: hepatita B, C, D, E, G
 Citomegalovirusul, virusul West Nile,
parvovirusul
 Infecţia virală cu HIV
 In orice serviciu medical din lume
 Sursa pacienţi infectaţi cu HIV cunoscuţi
sau nu
 Transmitere parenterală, inclusiv
transfuzia de sânge şi derivate excepţie
imunoglobulinele şi albumina umană
 Profilaxie: respectarea precauţiunilor
universale!!!!!!!!!!
 VIRUS HB
 IN posibilă în orice spital, hemodializă, T.I,
chirurgie, stomatologie, etc.
 Sursa de infecţie infectaţi acut sau cronic cu VHB
 Transmitere parenteral, transfuzii, transplant,
instrumentar contaminat, obiecte înţepătoare de
uz personal
 Rezistenţa virusului este mare in mediu
(glutaraldehid, clorhexidin, autoclavare)
 Vaccinare, imunoglobuline specifice, respectarea
precauţiunilor universale
 VIRUS HC
 Sursa: bolnavi infectaţi cu virus C cu sau
fără semne de boală
 Transmitere ca virus HB, expuşi în primul
rând pacienţii transfuzaţi, dializaţi
 Profilaxie respectarea precauţiunilor
universale
 Vaccin nu există
 VIRUS HD
 Distribuţie largă in toată lumea, genotipul
2 a fost descoperit in Taiwan, Japonia şi
Asia nordică iar genotipul 3 este găsit în
America de Sud.
 Transmiterea parenterală a virusului VHD
prin transfuzii de sânge şi produse de
plasmă sau sânge
 Sângele este infectant in toate fazele
infecţiei
Managementul Expunerii
Accidentale la Produse Biologice
Importanţa temei: INFECŢII ASOCIATE ÎNGRIJIRII
MEDICALE
 Peste 4 milioane de oameni în UE achiziţionează o infecţie
asociată îngrijirii medicale/an, înregistrând 37 000 de decese

 Numărul de decese este comparabilă cu numărul de decese din

cauza accidentelor rutiere

 20–30 % din aceste infecţii ar putea fi prevenite prin respectarea

regulilor de igienă

 Problemă de sănătate publică

 Definiţie
 Accident prin expunere la sânge AES
 Orice expunere accidentală la sânge, la un lichid
biologic contaminat cu sânge sau la un fluid care
sa poate contamina cu agenţi patogeni
transmisibili prin sânge care presupune:

– Lezarea tegumentelor (inţepătură, tăietură)

– Proiectarea pe mucoase sau pe tegumente lezate de
lichid biologic contaminat/sânge

Sânge=sânge integral, plasma, ser, componente

din sângele uman
 Epidemiologie
I. Principalii agenţi patogeni transmisibili prin
sânge (există peste 50)
 HIV
 VHB
 VHC
II. Alţii Plasmodium (malarie, falciparum, vivax),
Mycobacterium tuberculosis, Leprae, Leptospira,
Ricketssia, Treponema spp., Toxoplasma gondii,
Staphylococcus aureus, Brucella,
Citomegalovirus, Herpes virus, Cryptococcus
neoformans
 Epidemiologie
 II.Transmitere/factori de risc
Virus Sigur Posibil Nul
VHB Sânge, lichide biologice ce
conţin sânge
Sperma, secreţii
vaginale, lichid de
Urina, materii fecale

ascită, saliva

VHC Sânge Sperma, secreţii

vaginale
Urina, materii fecale.
Lacrimi, saliva

HIV Sânge, lichide biologice ce

contin sânge
Sperma, secreţii
vaginale, lichid de
Urina, materii fecale.
Lacrimi, saliva
ascită, lichid amniotic,
LCR
 Epidemiologie
 II.Risc de transmitere a HIV, VHB, VHC
Virus Evoluţie Risc după Incarcatură Vaccin Profilaxie nespecifică
cronică accident Virală
percutan plasmatică

HIV 100% 0,3% 10-104 Nu Da

VHB 10% 30% 10-106 Da Da

VHC 60-80% 3% 10-109 Nu Da

 Factori de risc pentru transmitere
HIV
Factori legaţi de AES Expunere percutană>
Cutaneo mucoasă
Pentru accidentele cutaneo mucoase Timpul de expunere lung>scurt
Prezenţa leziunilor cutanate>absenţa lor

Pentru accidentele percutane Leziune profunadă>superficială

Ac gol>ac plin
Dispozitiv intravascular>subcutanat sau intramuscular
Prezenţa sângelui vizibil>absenţa sângelui
Ac de calibru mare>calibru mic
Neutizilarea mănuşilor > utilizarea mănuşilor

Factori legaţi de Stadiul SIDA>stadiile precoce a

infecţiei cu HIV
pacientul sursă
Limfocite CD4 sub 200>CD4 peste 200
Încărcătura virală intens pozitivă>slab pozitivă sau
nedetectabilă
 Viremie si inocul HIV
Pentru o viremie de 1nl sange contine

1000 virus HIV/ml 1 virus

10000 virus HIV/ml 10 virus

100000 virus HIV/ml 100 virus

Risc suplimentar de transmitere a
virusului HB in funcţie de Atg HBe

 AgHbe pozitiv la pacientul sursă- risc de

30-40%

 AgHbe negativ la pacientul sursă- risc de

2%-6%
Factori de gravitate pentru AES
 Legatde  Legatde
accident pacientul sursa
-inoculare profundă
-cantitate de sânge inoculată (calibru,
marime ac)
– Stadiul evolutiv clinic
-distanţa în timp intre accident şi
posibilitatea aplicării unor măsuri – Nivelul viremiei
preventive – Existenţa terapiei specifice şi
eficienţa acesteia
 Legatde
persoana expusă
– Utilizarea mănuşilor
– Receptivitate/imunitate specifică a
persoanei
– Aplicarea adecvată a profilaxiei
postexpunere
 Manevre asociate mai frecvent cu
AES
 Accidente  Accidente prin
percutane proiectare
– Efectuarea analizelor
– Montarea si
de laborator
intreruperea perfuziilor
– Intubaţia oro si naso-
– Sutura chirurgicală traheală
– Cateterisme arteriale, – Ventilaţia mecanică
venoase – Aspiraţia traheală
– Recapişonarea acelor – Fibroscopia
– Manipularea – Hemofiltraţie/dializă
recipientelor pentru
deşeuri
 Compariţie între AES în serviciile
medicale şi chirurgicale
AES în serviciile AES în serviciile
medicale chirurgicale
Accidente percutanate mai puţin Accidente percutanate foarte frecvente
frecvente

Accidente percutane mai grave Accidente percutane mai puţin grave

Proiecţii mai puţine Proiecţii mai frecvente

Riscul cumulat este mai mare in secţiile chirurgicale

Modalităţi de prevenire şi control al
riscului
Profilaxia primară a AES
Precauţiuni universale
Principii de bază in aplicarea precauţiunilor
universale:
1.Consideră toţi pacienţii posibili infectaţi
2.Consideră că sângele, alte fluide biologice si ţesuturile
sunt contaminate cu HIV, VHB, VHC sau alte
microorganisme
3.Consideră că acele, instrumentele folosite în practica
medicală sunt contaminate după utilizare
Cele mai importante precauţiuni în
cazul prevenirii AES
 Spălarea pe mâini înainte şi după fiecare manoperă care
presupune contactul cu lichide biologice sau produse de
origine umană şi după fiecare îngrijire medicală

 Purtarea mănuşilor de fiecare dată când există risc de

contact cu sânge sau produse de origine umană şi după
fiecare îngrijire medicală

 Pansarea oricarei leziuni cu un pansament impermeabil

în cazul în care există riscul de contact cu sângele
 Purtarea echipamentului de protecţie
mască, ochelari, bluză (în caz că există
risc de proiecţie, aspiraţie traheo-bronşică,
traheotomia, endoscopia, cateterism,
activitate în laborator, manopere
chirurgicale)

 Atenţie sporită în cazul manipulării unor

instrumente ascuţite, tăietoare
 Depozitarea după utilizare a instrumentelor
tăietoare inţepătoare în recipiente speciale
pentru acestea

 Evacuarea deşeurilor infecţioase a lenjeriei

contaminate cu sânge în ambalaje etanşe,
închise

 A nu se recapişona niciodată acele, a nu se

desprinde acul de seringă sau de sistemele
de prelevare sub vid cu mâna
 A nu se goli niciodată seringa după o incercare
nereuşită de recoltare se aruncă şi se utilizează
o altă seringă

 Decontaminarea imediată a suprafeţelor care au

venit in contact cu sangele sau produse bilogice
cu substante clorigene sau alt dezinfectant
eficient

 Respectarea regulirol privind curatenia,

dezinfectia, sterilizarea
 Echipament personal de protectie
Definitie bariera intre personalul medico-sanitar si
sursa de infectie reprezentată de persoanele
îngrijite.
Utilizarea manuşilor
Regulă de bună utilizare:
1. Respectarea strictă a indicaţiilor
2. Alegerea mănuşilor adaptate fiecărei utilizări
3. Schimbarea mănuşilor
între 2 pacienţi
între 2 îngrijiri
în caz de întreruperea actului medical
în caz de rupere
4.Niciodată
nu se spală mănuşile
nu se poartă aceeaşi pereche de mai multe ori

PORTUL A 2 PEREChI DE MĂNUŞI NU SCADE

FRECVENŢA DE AES DAR DIVIDE CU 3
RISCUL DE CONTACT CU SÂNGELE SAU UN
PRODUS CONTAMINMAT

ÎN CAZUL ALERGIEI LA LATEX SE VOR UTILIZA

MĂNUŞI NON LATEX
 Alte echipamente de protecţie
Halate
Şorţuri, bluze impermeabile
Mască
Protectoare faciale: ochelari, ecran protector
Bonete simple sau impermeabile
Cizme de caucic
 Containere pentru deşeurile
înţepătoare-tăietoare care conferă
siguranţă în manipularea acestora
Caracteristici ale containerelor:

Stabile
Imperforabile, rezistente la şocuri
Sistem de inchidere inviolabil
Incinerabile
Transportabile
Să permita vizualizarea nivelului de
umplere
Să aibă o deschidere suficient de
mare pentru a permite
întroducerea unimanuală
Prezenţa sistemului antireflux
Să aibă capacitate suficientă
pentru a răspunde necesităţilor
Să corespundă normelor în vigoare
 Important
! Să se utilizeze dacă se poate un singur model de
container pentru întregul spital

! Să nu fie depăşită niciodată limita de umplere

! Să fie verificată stabilitatea în cazul manevrării cu

o singură mână

! Dispozitivele pentru obiecte înţepătoare tăietoare

să fie dispuse în imediata apropiere sub 50 cm a
persoanei care îl foloseşte
! Să existe preocupare pentru verificarea
disponibilităţii nivelului de umplere şi
pentru colectarea containelor

! Să existe un plan în cazul creşterii

volumului de deşeuri (colectare, transport,
eliminare)
 Precauţiuni universale aplicate în
chirurgie
 Purtare a 2 perechi de mănuşi
 Purtarea bonetei
 Purtare măştii sau a ochelarilor de
protecţie
 Respecatrea riguroasă a corectitudinii
manoperelor în timpul suturii unei plăgi
 Limitarea utilizării bisturielor (laser,
electrocoagulare)
 Utilizarea tehnicilor de sutură şi ligatură
fără ace
 Recurgerea pe cât posibil la metode
chirurgicale non invazive laparoscopie,
histeroscopie
 Utilizarea unor dispozitive de securitae
(protectoare ale degetelor, ace de suturaă
cu vârf bont, ace curbate)
 Asigurarea securităţii la procfedurile de
transport a instrumentarului utilizat
 Precauţiuni universale aplicate în
laboratoare
 Transportare prelevatelor în flacoane sau
tuburi ermetice
 Recoltarea prelevatelor în recipiente uşor
de manevrat şi compatibile volumetric cu
aparature tehnică de prelucrae şi analiză
 Interzisă pipatrea cu gura
 Toate prelevatele trebuie considerate la fel
indiferent da la ce persoană provin
 Curăţirea şi dezinfecţia materialelor, suprafeţelor
conform normelor în vigoare
 Utilizarea mănuşilor, a măştii, ochelarilor,
echipamentului impermeabil, pentru diminuarea
riscului legat de protecţia pe mucoase sau
tegumente
 Delimitarea sectoarelor expuse de cele neexpuse
 Folosirea de preferinţă a materialelor de unică
folosinţă
 Reducerea sticlăriei în favoarea materialelor
necasante
 Precauţiuni universale aplicate în
stomatologie
 Utilizarea mănuşilor, a măştii, ochelarilor,
echipamentului impermeabil, pentru diminuarea
riscului legat de protecţia pe mucoase sau
tegumente când este necesar
 Folosirea unor aspiratoare rapide pentru
reducerea posibilităţii stropirii
 Instrumentarul manual va fi sterilizat după
fiecare pacient pentru ca saliva cu sângele
pacientului să nu fie aspirată în aceste piese (ex
mâner) piesele care nu pot fi sterilizate vor fi
flambate intens după ce au fost bine spălate şi
dezinfectate chimic
 Mulajele se vor spăla atît la scoaterea din gura
pacientului cât şi înainte de întroducere în gura
acestuia
 Respectarea modalităţii de dezinfecţie pentru
fiecare instrument folosit
 Echipamentul stomatologic şi suprafţele dificil de
dezinfectat care pot fi contaminate se înfăşoară
în material impermeabil şi impenetrabil care se
înlocuieşte la fiecare pacient
 Pe parcursul activităţii este necesară o poziţie
adecvată a personalului medical cît şi a
pacientului
Vaccinarea împotriva Hepatitei B
Cea mai eficientă metodă de profilaxie a infecţiilor
cu VHB
Vaccinare de bază: 3 doze de vaccin

Schema de vaccinare :0,1,6 luni

Schema de vaccinare de urgenţă: 0,1,2,12 luni

Titru de anticorpi protector >10mU/ml începând cu

2 luni de la ultimul rapel

În cazul în care titrul este ami mic de 10 mU-ml se

efectuează unul sau mai multe rapeluri
Profilaxia secundară managementul
cazului de AES
Atitudine în caz de AES
1. Întreruperea îngrijirii, cu sigurarea securităţii
pacientului
2.Persoana accidentată anunţă imediat cadrul
medical superior sau responsabil SPCIN din
secţia respectivă. În cazul în care AES a survenit
într-un cabinet medical individual după aplicarea
măsurilor de urgenţă persoana se prezintă
imediat la cel mai apropiat spital de boli
infecţioase- cabinet medicina muncii etc
3. Asigurarea îngrijirilor de urgenţă:
În caz de expunere cutanată:
Se spală imediat locul cu apă şi săpun şi
apoi se clăteşte după care se utilizează
un antiseptic dezinfectant timp de contact
minimum 5 minute: soluţie clorigenă
diluată 1/10, compus iodat în soluţie
dermică, alcool 70 gr, alt dezinfectant
cutanat
În caz de expunere percutană:
Se spală imediat locul cu apă şi săpun şi apoi se
clăteşte după care se utilizează
un antiseptic dezinfectant timp de contact
minimum 5 minute: soluţie clorigenă diluată
1/10, compus iodat în soluţie dermică, alcool 70
gr, alt dezinfectant cutanat

INTERZISĂ SÎNGERAREA DEOARECE POATE

CREA MICROLEZIUNI CARE POT ACCELERA
DIFUZIUNEA VIRUSULUI
În caz de expunere a mucoaselor
Spălare abundentă timp de 5 minute cu ser
fiziologic sau apă în cazul absenţei
acestuia
4. Investigarea persoanei asistate şi a
persoanei accidentate pentru HIV, HBV,
HCV, şi adoptarea unei atitudini
corespunzătoare
 Pacient sursă HIV pozitiv
 Accidentatul se va prezenta în serviciul
medical care prescrie chimioprofilaxia în
cel mult 2, 3 ore!!! Max 48!!!!
 Pacient sursă cu statut HIV
necunoscut
 Cu acordul pacientului se efectuează test HIV
rapid în 2 ore
 În funcţie de rezultat se recomandă
chimioprofilaxia
 Dacă testul nu se poate efectua se evaluează
riscul pentru infecţia cu HIV (comportament
sexual, utilizare de droguri, apartenenţa unor
grupuri de risc etc) şi în funcţie de aceasta se
recomandă chimioprofilaxia anti HIV
 SURSĂ NECUNOSCUTĂ=SURSĂ HIV POZITIV
De la persoana accidentat din priza de
sânge recoltată în primele ore de la
accident se efectuează un test HIV pentru
a putea dovedi ulterior eventual o infecţie
de natură profesională

Supravegherea constă în repetare testului la

3 şi 6 luni
 Dacă pacientul sursă este VHB
pozitiv
Dacă accidentatul este vaccinat complet se
recomandă titrarea anticorpilor , titru protector
mai mare de 10mU/ml se consideră risc nul
Dacă persoana nu a fost vaccinată sau a fost
vaccinată incomplet sau dacă nu se poate
determina rapid titrul se administrează
imunoglobulină specifică 500UI şi o doză de
vaccin în aceeaşi zi în două locuri diferite
Dacă titrul de anticorpi determinată ulterior este
protector se întrerupe vaccinarea
Dacă titrul de anticorpi determinată ulterior este
neprotector se continuă cu shema de urgenţă
 Dacă pacientul sursă este VHB
negativ
 Se recomandă vaccinarea împotriva
hepatitei B după schema obişnuită (0,1,6
luni)sau titrarea anticorpilor anti HBs dacă
a fost vaccinat
 Atc anti VHC negativi la pacientul
sursă
Risc scăzut dar în cazul pacienţilor dializaţi,
transplantaţi se recomandă şi
determinarea SGPT; SGOT, viremiei
(incubaţie lungă 1-3 luni când anticorpii
sunt negativi)
 Anticorpi VHC pozitivi la pacientul
sursă sau ARN viral pozitiv
 Risc 1-7%, nu există tratament profilactic,
se recomandă supraveghere cu testare
periodică şi luare în evidenţă de către un
serviciul competent care va întreprinde
activităţile necesare supravegherii cazului
 Periodic la 1,3,6 luni testare SGOT-SGPT,
serologie VHC, la nevoie determinarea
viremiei C
 Chimioprofilaxia anti HIV
 Evaluarea pacientului sursă
 Status HIV necunoscut:
-test rapid-rezultat 2 ore sau
-test clasic rezultat 24-48 ore
 Status HIV cunoscut
-stadiu de boală
-viremie
-terapie ARV/test de rezistenţă
 Decisional algorithm for post exposure prophylaxis
according to exposure severity code, and the infection
source status code.
Post
exposure
prophylaxi
s

Exposure Exposure Exposure

cod 1* cod 2** cod 3***

Unknown Unknown Unknown

source source Cod status source
Cod status Cod status Cod status Cod status
Cod status Cod status HIV Cod status
Cod status HIV HIV HIV HIV
HIV HIV 2***** HIV
HIV 2***** 1**** 2***** 1****
2***** 2***** 2*****
1****

NO Consider Consider Consider

Basic Extended Extended
Post Basic Basic Extended Basic
regime Basic
exposure regime regime
2ARV regime regime regime regime
prophylaxis 2ARV regime 2ARV
2ARV 3ARV
2ARV
3ARV 3ARV