FARMACOEPIDEMIOLOGIE

FARMACOEPIDEMIOLOGIE

Farmacoepidemiologia studiază fenomenele

legate de administrarea medicamentelor,
considerând medicamentul ca factor de
expunere ce poate influenţa starea de sănătate
 FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Reacţie adversă la administrarea preparatelor
medicamentoase = orice răspuns dăunător sau
nedorit care se obţine la doze administrate în
scop terapeutic, diagnostic sau pentru
prevenirea unei boli
Supraveghere:
• incidenţă
• gravitate
 FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Clasificare reacţii adverse
• tip A – amplificarea intensităţii efectului,
inducerea unor modificări în organism
• tip B – reacţii ce nu au legătură cu
farmacodinamia medicamentului (reacţii
anafilactice, etc).
 FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Tipuri de reaţii adverse:
• reacţii de tip alergic
– reacţii de tip anafilactic (tip I)
– reacţii de tip citotoxic (tip II)
– reacţii alergice prin complexe imune (tip III)
– reacţii întârziate de tip celular (tip IV)
• reacţii adverse de tip idiosincrazic (intoleranţă)
• reacţii de tip toxic
– toxicitate intrinsecă medicament
– reactivitatea individuală a organismului
 FARMACOEPIDEMIOLOGIE

Tipuri de reacţii adverse:

• reacţii adverse locale (la locul administrării)
• apariţia rezistenţei la antibiotice a unor tulpini
bacteriene
• apariţia rezistenţei condiţionate genetic