Epistaxisul

Definitie

 Hemoragie de la nivelul foselor nazale

 Localizare:
 Unilateral/bilateral
 Anterior/posterior /difuz

 Intensitate:
 microsangerari
 sangerari moderate

 cataclismice
Vascularizatia foselor nazale
 Pata vasculara Kisselbach
 zona anastomotica intre cele doua sisteme
carotidiene
 treimea anteroinferioara a septului nazal

 Cea mai frecventa zona de epistaxis

 Ramuri arteriale participante

 Artera septului nazal
 Arteriola subcloisonului

 Ram anterior din artera palatina mare

 Ram septal din artera etmoidala anterioara

Epidemiologie

Una dintre cele mai frecvente urgente ORL

Populatia adulta si varstnica expusa mai frecvent
 Alterari degerative ale mucoasei nazale
 Frecventa crescuta a patologiilor asociate (HTA)

Cauze
Locale
Generale
Asociate
Cauze locale
 Traumatismele nazale
 Traumatismele cranio-faciale
 Leziuni de grataj

 Afectiuni infecto-inflamatorii
 Rinite crustoase hipoatrofice/atrofice
 Ulcere septale

 Anomalii anatomice
 Deviatii sept nazal

 Formatiuni tumorale nazo-sinuzale

 Tumorile vasculare pot produce sangerari abundente – fibromul nazo-faringian
 Iatrogene – intraoperator, postoperator
Cauze generale
 Cauze cardio-vasculare
 - hipertensiunea arteriala
 Cauze hematologice:
 Boala Rendu-Osler (teleangiectazie hemoragica ereditara)
 Hemofilie
 Boala Von Willebrand
 Trombocitopenii
Cauze generale

 Medicație sau substanțe care modifică hemostaza

 anticoagulante, antiinflamatorii nesteroidiene, administrare topica de corticoizi,
droguri, etc

 Endocrine
 In perioada menstruatiei
 Sarcina
 Feocromocitom
 Cauze renale/hepatice – glomerulonefrita cronica difuza,
insuficienta hepatica

 Nedeterminate – epistaxisul esențial

Diagnostic
 Anamneza
 Informatii orientative despre:
 Cauzele si caracterul sangerarii (recidivant sau nu)
 Localizarea sangerarii
 Cantitatea de sange pierduta
 Inspectia
 Aprecierea gravitatii sangerarii prin: intensitatea sangerarii, paloare, transpiratie, tahicardie,
polipnee
 Semne de insuficienta respiratorie prin aspiratie de cheaguri de sange
 Examen clinic si investigatii paraclinice
 Examenul clinic ORL
 Examenul endoscopic nazal
 Bilant sanguin – hemoleucograma, coagulograma, grup sanguin, Rh, teste
biochimice
 Imagistica rinosinusala – examen CT/RMN/Angiografie
Tratament

 Masuri generale
 Manevre terapeutice in functie de gravitatea
epistaxisului
 Manevre de intentie
 primara
 secundara

 finala
Tratament
 Masuri generale
 Calmarea pacientului si apartinatorilor
 Asezarea in pozitie semisezanda, capul usor aplecat deasupra unei tavite renale

 Masurarea TA, pulsului

 Abordul unei linii venoase pentru corectarea hipovolemiei/tratamente parenterale

 Consult interdisciplinar cardiologic si administrarea de medicatie antihipertensiva

(daca este cazul), intreruperea sau inlocuirea medicatiei anticoagulante
Local
 Evacuarea cheagurilor de sange din fosa nazala - toaleta foselor nazale prin
aspiratie
 Anemizarea si anestezia mucoasei nazale prin plasare de mese imbibate cu
substante anestezico-vasoconstrictoare
 Poate opri sangerarea
 Inlesneste examinarea foselor nazale cu mijloace endoscopice
 Atentie la protejarea medicului curant – obligatoriu echiparea cu ochelari,
masca, manusi
Tratament

1.Mijloace terapeutice de intentie primara

 Compresiunea digitala
 timp de 10-12 minute

 Cauterizare chimica cu nitrat de argint

 nu se practica bilateral, in aceeasi zona – risc de perforatie septala
 a se evita la pacientii hipertensivi, la care trebuie corectata hipertensiunea
Tratament

 Cauterizarea electrica
 Cu electrozi monopolari sau bipolari
 Sub control endoscopic
 Atentie la riscul de difuzie termina – complicatii de vecinatate (parestezii
velare, obstructii de canal lacrimo-nazal, leziuni de nerv optic)
Tratament

 Tamponamentul nazal anterior

 Manevra terapeutica clasica
 Se aplica in cazul lipsei sau esecul mijloacelor de coagulare
 Tipul materialului
 Sa nu fie: iritant, alergic, toxic
 Neresorbabile –mese de tifon, tampoane nazale expandabile (tip Merocel), cu sau fara
tub pentru respiratie
 Resorbabile – avantaj ca pot ramane pe loc si ajuta la hemostaza (surgicel)
Tratament

 Manevra dureroasa, dificil de suportat, dificil de aplicat in cazul

prezentelor unor deviatii septale
 Necesara instituirea antibioterapiei, antialergice
 Detamponarea – la 48-72 ore, cand pot sa apara leziuni ulcerative,
necrotice, microsangerări si cruste
 Eficacitatea metodelor de intentie primara – 60%
Tratament
2.Manevre terapeutice de intentie secundara –
tamponamentul nazal posterior
 In cazul esecului manevrelor mentionate anterior sau localizarea posterioara a sangerarii
 Metodă foarte dureroasă, dificilă
 Material
 mesa de tifon

 sonde cu balonas

 Tamponamentul posterior cu meșă este în curs de a

fi abandonat, el fiind înlocuit cu sonda cu balonaș
 Este urmat de tamponament nazal anterior
 Incidente: sincopă hipovolemică, reflex vaso-vagal cu bradicardie, hipotensiune si
apnee; complicatii infectioase, necroze
 Necesita antibioterapie
 Detamponarea se efectueaza la 48-72 ore
 Eficacitatea metodelor de intentie secundara – 90%
Tratament
3. Mijloace terapeutice de intentie finala
 Indicatii
 Epistaxis posterior ce nu a putut fi controlat corect prin alte metode si dureaza de 72 ore
 Epistaxis mai mare de 1.5l
 Valoare a hemoglobinei mai mica de 8g/l
 Complicatii sau contraindicarii ale
metodelor precedente
 Chirurgia de hemostaza
 Ligatura arterei carotide externe
 Ligatura arterei maxilare interne
 Ligatura arterei sfenopalatine
 Ligatura arterelor etmoidale
 Embolizare

 Eficacitatea metodelor de intentie finala – 92%