Decizia

• Definire
• Factorii primari ai deciziei
• Cerintele decizionale
• Etapele procesului decizional
• Metode de luare a deciziei
Metodele decizionale în conditii de
incertitudine

Variante C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8
/ Conditii
obiective

V1 208 230 190 256 290 188 215 275

V2 314 300 280 295 320 350 344 360
V3 300 290 400 410 270 350 340 390
V4 410 390 425 310 325 380 365 400
Metodele decizionale în conditii de
incertitudine
1. Metoda optimistă – consideră că varianta optimă este cea care
aduce cele mai mari avantaje în situatia în care conditiile obiective
se prezintă cel mai favorabil
 Voptimă = max (max Aij)
 Presupune asumarea de riscuri
2. Metoda pesimistă – varianta optimă este cea care aduce cele
mai mari avantaje în situatia în care conditiile obiective sunt cele
mai nefavorabile
 Voptimă = max (min Aij)
 Presupune aversiune la risc
3. Metoda optimalitătii (Hurwitz) – se ponderează cele două
extreme de mai sus cu ajutorul unui coeficient de optimalitate α,
care ia valori între 0 si 1.
 Voptimă = α max (Aij) + (1- α) min (Aij)
Metodele decizionale în conditii de
incertitudine
4. Metoda proportionalitătii – se consideră că există aceeasi
probabilitate pentru realizarea tuturor conditiilor obiective, astfel
încât varianta optimă este cea care, în medie, aduce cele mai mari
avantaje
 Voptimă = max (1/n Σ Aij), unde n este numărul de conditii
obiective
5. Metoda minimizării regretelor – presupune estimarea
regretului asociat alegerii fiecărei variante, în conditiile fiecărei
stări obiective, si desemnarea ca variantă optimă varianta cu
regretul cel mai mic.
 Rij = max (Aij) – Aij
 Voptimă = min (Rij)
Decizii bazate pe analiza rentabilitatii
 Decizii privind lansarea/pastrarea in oferta a unui produs
sau serviciu
 Decizii privind realizarea/ externalizarea unui proces
 Decizii privind rentabilitatea investitiilor
 Analiza pragului de rentabilitate
Analiza pragului de rentabilitate = determinarea volumului
pentru care costurile totale sunt egale cu veniturile totale.

valoare Vanzari
Cheltuieli totale (F + cQ)
Prag de
rentabilitate
Cheltuieli variabile (c)
BEP

Cheltuieli fixe (F)

Q cantitate
Analiza pragului de rentabilitate
a) Evaluarea serviciilor sau produselor:
 Este volumul previzionat al vanzarilor suficient pentru ca sa
nu se inregistreze nici pierdere nici profit?
 Cat de jos trebuie sa fie costurile variabile si cele fixe pentru
ca venituri = costuri?
 Cum afecteaza nivelul preturilor volumul pentru care costuri
= venituri?

Cost total = F + c*Q F – costuri fixe

Venituri totale = p*Q c – costuri variabile
Q – cantitate de produse
Q=
F p – pretul incasat
p-c
Exemplu:
Un operator logistic analizeaza posibilitatea oferirii unei proceduri
inovative de monitorizare a stocului de catre client, la pretul de 200
Euro. Costurile fixe de intretinere pe an ar fi de 100.000 Euro, iar cele
variabile de 100 Euro pe client. Care este numarul potrivit de clienti
pentru acest nou serviciu astfel incat investitia sa fie profitabila?

350,000
CT=Cf+Cv 300,000 1,500

CT=100000+100*x 250,000 1,500

V=200*x 200,000 1,000

150,000 500
CT=V 100,000 1 500
100000+100*x=200*x 50,000

x=1000 -
-
1
200 400 600 800 1,000 1,200 1,400 1,600

ct valoare
Analiza pragului de rentabilitate
b) Evaluarea proceselor:
 Alegerea intre doua procese interne;
 Alegerea intre un proces intern si unul extern.

Fb + cbQ = Fm + cmQ
Fm - Fb
Q=
cb - cm

Fb – costurile fixe (pe an) ale optiunii de cumparare

cb – costul variabil pe unitate in cazul cumpararii
Fm – costurile fixe ale variantei de producere
cm – costul variabil in cazul producerii
Exemplu:
O companie care are sediul la mai bine de 23 de km de Bucuresti incearca sa
solutioneze problema mesei angajatilor. Vrea sa adauge doua variante de
meniu la alegere. Managerul de operatiuni trebuie sa decida pentru una dintre
urmatoarele optiuni:
a. Sa organizeze un bufet si fiecare angajat sa isi construiasca meniul asa
cum doreste. In acest scop el va trebui sa aloce spatiu pentru operatiune si va
trebui sa mai aiba un angajat part-time. Costurile fixe sunt estimate la 24.000
Euro, iar cele variabile la 3 Euro/meniu.
b. Sa ofere meniuri gata preparate, pe care le va lua de la un furnizor la
pretul de 4 Euro/meniu. In acest caz va trebui sa mai cumpere un frigider, iar
costurile anuale de operare (fixe) sunt estimate la 4.800 Euro.

Pentru care dintre cele doua variante ar trebui sa opteze managerul, tinand
cont ca numarul de angajati (si meniuri) ar putea sa se extinda in viitor?
Decizia privind rentabilitatea
investitiilor
Conceptul valorii temporale a banilor:
• 1UM azi este mai de valoare decat 1UM in viitor.

Deconteaza fluxurile de numerar viitoare la valoarea prezenta pentru

a determina ce valoare neta adauga o investitie organizatiei.

Considera:
• Previziuni ale veniturilor si costurilor
• Ciclul de viata al produselor si tehnologiilor
• Tendinta industriei
 Valoarea prezenta
O organizatie va incasa 500 UM peste doi ani. La un factor de
actualizare de 10%, care este valoarea prezenta a veniturilor viitoare?

Valoare Prezenta = Ci
(1+r)i
unde:

Ci = suma de bani in perioada i

r = rata dobanzii
i = nr de perioade

Valoare Prezenta = 500 = 413.22 UM

(1+0.1)2

12
NPV - Valoarea prezenta neta
 Valoarea veniturilor viitoare (la o rata de actualizare estimata)
minus valoarea prezenta a costului investitiei.
 Cu cat este mai mare NPV, cu atat mai buna este investitia.
 NPV negativ = proiecte care nu se recupereaza.

An Cost Initial Incasari Calculatii Valoare

Viitoare Prezenta
0 -100,000.00 UM -100,000.00UM
1 40,000.00 UM (40,000/1.1) 36,363.64 UM

2 40,000.00 UM (40,000/1.21) 33,057.85 UM

3 40,000.00 UM (40,000/1.331) 30,052.59 UM
NPV -525.92 UM
Rata interna de rentabilitate
 IRR sau RIR (rata interna de rentabilitate) – consta in
gasirea ratei de actualizare necesare pentru ca incasarile de
numerar sa egaleze investitia (NPV – net present value este 0).
 Solutia poate fi aflata prin incercari interactive pentru rate de
actualizare, pana cand NPV=0, sau prin metoda grafica.
 Formula de calcul:
NVP+ (k2 – k1)
IRR = k1 +
NVP+ + NVP-

unde:
 NPV+ = valoarea pozitiva a NPV-ului pentru k1
 NPV- = valoarea negativa a NPV-ului pentru k2
 k1<k2 aceste valori trebuie sa fie cat mai apropiate
intre ele deoarece NPV nu variaza liniar cu k
Exemplu:
Ganditi-va la evaluarea financiara a unui proiect care are nevoie de o
investitie initiala de 100.000 lei. Fluxurile nete de numerar estimate
pentru urmatorii cinci ani si factorii de actualizare pentru 3 rate de
actualizare sunt cele de mai jos:

Fluxurile nete de Anul 10% 20% 30%

Anul
numerar (mii lei) 1 0,91 0,83 0,77
1 20
2 30 2 0,83 0,69 0,59
3 50 3 0,75 0,58 0,46
4 50 4 0,68 0,48 0,35
5 40 5 0,62 0,4 0,27

Calculati NPV pentru o rata de actualizare de 10%.

Estimati IRR(RIR).
Exemplu:
NPV este:

Rata de
Flux net de
Anul actualizare
numerar
10%
0 1,00 -100.000 -100.000
1 0,91 20.000 18.200
2 0,83 30.000 24.900
3 0,75 50.000 37.500
4 0,68 50.000 34.000
5 0,62 40.000 24.800
Valoarea actuala neta NPV 39.528
Exemplu:

Flux net NPV calculat pentru o rata de

Anul de Rata de actualizare actualizare de IRR
numerar 10% 20% 30% 10% 20% 30%
0 -100.000 1,00 1,00 1,00 -100.000 -100.000 -100.000
1 20.000 0,91 0,83 0,77 18.200 16.600 15.400
2 30.000 0,83 0,69 0,59 24.900 20.700 17.700
3 50.000 0,75 0,58 0,46 37.500 29.000 23.000
4 50.000 0,68 0,48 0,35 34.000 24.000 17.500
5 40.000 0,62 0,4 0,27 24.800 16.000 10.800
39.528 6.623 -15.826 23%
Bibliografie
 St. Nedelea – Managementul organizatiei,
cap 6.1 (doar metodele predate)
 V. Deac – Management, cap 5

In cazul acestei teme, suportul de curs este

considerat sursa principala, continand
sinteza teoriei din carte si completarile
necesare