PRINCIPII DE COMPORTAMENT ŞI

DE EDUCAŢIE PENTRU
SĂNĂTATEA CAVITĂŢII ORALE

Prof. Univ. Dr. Stela Carmen Hanganu

 Sănătatea orală în contextul sănătăţii generale
 calităţii vieţii, privită prin prisma sănătăţii orale, i se acordă mai puţină
importanţă în identificarea simptomelor care pot compromite un trai sănătos
(Kaplan, 1994)
 datorită prevalenţei crescute a bolilor orale şi a durerii caracteristice lor,
sănătatea orală deficitară este recunoscută în mod evident ca fiind importantă
pentru sănătate, confort şi deci pentru calitatea vieţii
 dorinţa de a menţine o stare de sănătate orală aproape perfectă a
populaţiei a stat mereu la baza promovării unui mod de viaţă sanogen şi
a modificărilor condiţiilor de mediu, astfel încât să se ajungă la un status
de sănătate orală optim (Taylor, 1990)
 acest aspect este subliniat de modificările apărute în necesităţile de
tratament stomatologic, evidenţiind accentul care se pune pe prevenţie
(Nowak şi Anderson, 1990; Manson, 1992)
 aceşti factori, împreună cu speranţele tot mai mari ale populaţiei de a-şi
păstra dentiţia naturală pentru toată viaţa, au crescut rolul stomatologului, care
nu trebuie să realizeze doar restaurări, dar este acum implicat şi în prevenţia
primară şi educaţia sanitară (Levine, 1989)
 Concepte de sănătate, comportament sanogen şi educaţie
sanitară

SĂNĂTATEA

 OMS, 1964: sănătatea este o stare de confort complet fizic, mental,

şi social, şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii

 termenii fizic, mental, social concep sănătatea în cadrul unui

sistem uman, deci este necesară o abordare comportamentală a sănătăţii

 sănătatea este plasată mai presus de sfera individuală, cuprinzând

aspecte sociale, ecologice şi economice

 din punct de vedere al sănătăţii orale, nu se mai pune accentul pe

tratarea afecţiunilor dentare, ci pe întreaga constelaţie de factori care le
pot influenţa şi preveni, în special factorii psiho-sociali, economici şi
culturali
COMPORTAMENTUL SANOGEN

 sensul comportamentului sanogen a urmărit până nu demult un

traseu similar cu cel al conceptului de sănătate, adică şi-a început
existenţa mai degrabă ca un model biologic şi de boală decât ca unul
psiho-social (Anderson, 1988)
 totuşi astăzi, la fel ca şi în cazul sănătăţii, accentul în construirea
comportamentelor sanogene se pune pe înţelegerea numeroaselor
aspecte sociale, culturale, economice, a credinţelor înrădăcinate şi a
factorilor de atitudine care le influenţează
 comportamentul sanogen: acele atribute personale precum:
speranţe, credinţe, motivaţii, valori, percepţii şi alte elemente cognitive,
caracteristicile de personalitate (inclusiv stări afective şi emoţionale şi
modele comportamentale), acţiuni şi obiceiuri legate de menţinerea,
restabilirea şi îmbunătăţirea sănătăţii (Gochman, 1988)
 activităţi întreprinse de populaţie cu scopul de a proteja, promova
sau menţine sănătatea şi de a preveni boala (Steptoe, 1994)
 comportamentul faţă de sănătate: acţiuni întreprinse în credinţa că
vor fi de folos sănătăţii
 comportamente determinate de sănătate: pot avea consecinţe
asupra sănătăţii orale, dar sunt întreprinse pentru alte motive, de ex.
reducerea zaharurilor în alimentaţie în scopul pierderii în greutate
(Freeman şi Linden, 1995)
EDUCAŢIA SANITARĂ

 este un mijloc general utilizat pentru promovarea sănătăţii populaţiei

 procesul de asistenţă a indivizilor, acţionând separat sau în colectiv,
pentru a lua hotărâri informate cu privire la problemele care le influenţează
sănătatea personală şi a celor din jur (Brown, 1994)
 orice combinaţie planificată de învăţare a unor experienţe desemnate să
predispună, să permită şi să întărească un comportament voluntar care să
conducă la sănătate, în mod individual, în grupuri sau comunităţi (Frazier, 1992)

SCOPURILE EDUCAŢIEI SANITARE STOMATOLOGICE

 adoptarea unor atitudini şi moduri de viaţă corespunzătoare

 aducerea la un stadiu cât mai acceptabil a afecţiunilor şi disfuncţiilor care nu
pot fi prevenite sau tratate adecvat
 încurajarea mai bunei utilizări a serviciilor stomatologice (Ashley, 1989)
 o activitate intensă şi unitară care pune accentul pe prevenţie şi modificare

a comportamentului pacientului (Croucher, 1993).

 urmează un traseu al informaţiilor, atitudinilor şi comportamentelor, în care
informaţia este transmisă, iar atitudinile şi comportamentele sunt modificate,
deşi se cunoaşte astăzi faptul că, informaţia este necesară dar nu suficientă
pentru modificarea comportamentului
PERSPECTIVELE PSIHOLOGIEI SANOGENE

* educaţia sanitară urmăreşte, în principal, influenţarea comportamentului

indivizilor prin identificarea comportamentelor nesanogene şi înlocuirea lor cu
cele sanogene
* mesajul ideal este cel care schimbă comportamentul faţă de sănătate al
individului cu unul mai bun
* pasul de la mesajul sanogen la comportamentul sanogen practicat cu
regularitate este mare, dar indivizii reactioneaza diferit

DETERMINANŢII EDUCAŢIEI SANITARE. MODELE DE EDUCAŢIE SANITARĂ

Modelele de educaţie sanitară au fost imaginate în scopul planificării programelor

de educaţie sanitară la grupe populaţionale mari, oferind în acelaşi timp şi
indicaţii privind evaluarea acestor programe

 modelul de modificare a comportamentului prin comunicare (McGuire, 1984)

 modelul planificare-acţiune (Green şi Kreuter, 1991)
 modelul mesajului sanogen persuasiv (Witte, 1995), care oferă indicaţii pentru
dezvoltarea programelor de educaţie sanitară din perspectivă psihologică
1. Modelul de modificare a comportamentului prin comunicare

* pus la punct de psiho-sociologul William McGuire, dar nu a dat

rezultate deosebite

* se bazează pe o strategie de informare şi convingere care

serveşte doar la influenţarea cunoştinţelor şi atitudinilor, fără a avea un
impact sigur asupra comportamentului

* informarea populaţiei, deci transmiterea mesajului sanogen:

ascultarea, înţelegerea, atitudinea pozitivă faţă de acest mesaj,
dobândirea de aptitudini necesare pentru modificarea
comportamentului, sau chiar învăţarea de noi aptitudini

* modelul se bazează pe factorii introducere-rezultat

Populaţia ţintă trebuie:

 expusă mesajului sanogen

 să-l asculte, să-l înţeleagă (dobândirea de cunoştinţe)

 să fie de acord cu el (modificarea de atitudini/convingeri)

 să dobândească aptitudinile necesare (modificarea

comportamentului)

 să-şi încorporeze în memorie noile atitudini şi cunoştinţe, să ia

decizii din memorie (intenţie)

 să acţioneze conform acestei decizii (acţiune)

 să întărească comportamentul şi să menţină noul comportament în

timp (menţinere)
 2. Modelul mesajului sanogen persuasiv

 identifică 2 factori: factori constanţi şi factori tranzitorii

Factorii constanţi: aplicaţi oricărui mesaj sanogen, indiferent de tipul

mesajului / al populaţiei, şi care trebuie să constituie baza oricărui mesaj
sanogen: riscul, eficacitatea, influenţele şi profilul populaţiei
 riscul : percepţia de către populaţia ţintă a susceptibilităţii faţă de
boală
 eficacitatea : perceperea de către indivizii ţintă a faptului că sunt
capabili să evite orice risc posibil. Mesajul trebuie să cuprindă informaţii
privitoare la modul de depăşire şi control al riscului (sporeşte motivaţia
prin furnizare de cunoştinţe)
 influenţele: ţine de mesajul însăşi (ca tonalitate, atractivitate şi sens
al limbajului), dar şi de sursa mesajului (trebuie să prezinte credibilitate)
 profilul populaţiei : ţine cont de caracteristicile demografice,
psihologice, de obiceiurile şi valorile individului

Factorii tranzitorii : urmăresc elementele teoriei acţiunii motivate

 3. Modelul planificare-acţiune

Furnizează:
* cadrul pentru punerea în aplicare a programului de educaţie
sanitară
* stabileşte capacităţile sale de a-şi îndeplini scopurile
* identifică paşii necesari care trebuie să preceadă proiectarea
programului de educaţie sanitară
* presupune 9 faze în proiectarea, implementarea şi evaluarea
programului:

 stabilirea scopurilor la populaţia ţintă (faza 1)

 identificarea problemelor majore de sănătate orală la această
populaţie (faza a 2-a)
 identificarea influenţelor specifice asupra problemelor de
sănătate (faza a 3-a)
 investigarea detailată a factorilor care influenţează producerea
modificărilor de comportament (faza a 4-a)
  identificarea barierelor din calea implementării sale : facilităţi,
expertize, finanţe (faza a 5-a)

 Implementarea propriu-zisă a programuluui este dificilă - pot

surveni o serie de dificultăţi/constrângeri, inaparente până acum, cu
reevaluarea proiectului iniţial (faza a 6-a)

Evaluarea programului conform acestui model - axată pe 3 direcţii:

prelucrarea, efectul şi rezultatul.

 factorii educaţionali şi organizaţionali vizaţi sunt examinaţi în

cadrul prelucrării (faza a7-a)

 evaluarea efectului programului : apreciază dacă factorii

comportamentali şi de mediu au fost modificaţi în mod benefic/nu
(faza a 8-a)

 evaluarea rezultatului : apreciază succesul în ceea ce priveşte

îmbunătăţirea sănătăţii şi atingerea scopurilor privind sănătatea
(faza a 9-a)
 Intervenţii ale educaţiei sanitare care influenţează
modificarea comportamentelor faţă de sănătate

* educaţia sanitară stomatologică pe fotoliul dentar - la nivel micro

* intervenţii care pot fi realizate la nivel comunitar /mezo
* intervenţii care se adresează populaţiei ca întreg- nivel macro

Educaţia sanitară stomatologică în practică

* campanii mass-media
* intervenţii care au la bază teama
* antrenarea aptitudinilor sanogene orale de auto-îngrijire şi
informare a pacienţilor
MODELE DE COMPORTAMENT PENTRU SĂNĂTATE

Modelul convingerilor sanogene

 furnizează un mod specific de înţelegere şi organizare a

credinţelor personale importante pentru comportamentul sanogen
(Rosenstock, 1988). Credinţele faţă de sănătate sunt acele gânduri şi
sentimente care joacă un rol important în practicarea / nu a
comportamentelor sanogene
 perceperea importanţei sănătăţii /afecţiunilor stomatologice se
referă la consecinţele pe care persoana crede că riscă să le întâmpine în
cazul apariţiei unei probleme de sănătate / a lipsei tratamentului
 perceperea susceptibilităţii la boală se referă la evaluarea, de
către propria persoană, a posibilităţii de apariţie a unei probleme de
sănătate
 probabilitatea de acţiune se referă la faptul că, o persoană care a
fost conştientizată asupra unei posibile probleme de sănătate să
întreprindă acţiuni preventive.
 Demografic
Socio-psihologic Beneficiile sănătăţii orale
Structural (educaţie, ce depăşesc costurile
comportament pentru tratamentul
dentar în antecedente) afecţiunilor stomatologice

Perceperea importanţei Comportamentul

sănătăţii/afecţiunilor Perceperea riscului sanogen
stomatologice. afecţiunilor stomatologice stomatologic
Perceperea susceptibilităţii preventiv
la afecţiuni stomatologice

Probabilitatea de acţiune
(educaţia sanitară orală)

Modelul credinţelor sanogene

(Rosenstock, 1988)
Reacţie Beneficii Importanţa cariei
Maladaptativă intrinseci dentare) Aprecierea
(consum de (plăcere)/ Vulnerabilitatea riscului
dulciuri) extrinseci la afecţiuni orale
(aprobarea) Provocarea fricii

PROTECŢIE
Eficacitatea MOTIVAŢIE
reacţiei
(stoparea
consumului de
dulciuri- Costurile
Reacţie mod rapid de a reacţiei (depăşirea
adaptativă opri caria dentară. tentaţiei, găsirea Aprecierea
(stoparea Auto-eficacitatea de înlocuitori reuşitei
consumului (capacitatea de de dulciuri)
de a nu mai consuma
dulciuri) dulciuri)

TEORIA PROTECŢIE-MOTIVAŢIE
 Convingeri comportamentale. P
Atitudinea faţă de
Convingeri privind rezultatul. E
periajul dentar. “Periajul
“Dacă îmi voi peria dinţii îmi
dentar este un lucru bun R
voi îmbunătăţi sănătatea
pentru mine”
dentară şi îmi voi face zâmbetul I
mai atrăgător”
A
J
TEORIA ACŢIUNII MOTIVATE
Intenţia comportamentală
Atitudinile influenteaza adoptarea “Voi începe să-mi perii dinţii” D
comportamentului sanogen E
Ajzen, Fishbein, 1980)
N
T
Convingeri normative. A
Convingeri privind opinia Norma subiectivă pentru
celorlalţi. Motivaţia de a se periajul dentar. “Periajul R
supune opiniei celorlalţi. este bine de făcut”
“Vreau să fac ceea ce doresc ei”
 TEORIA COMPORTAMENTULUI
PLANIFICAT
Atitudinile influenteaza adoptarea
Atitudinea faţă de periaj periajului dentar

Intenţia de a efectua
Norma subiectivă faţă Periajul dentar
periajul dentar
de periaj

Perceperea autocontrolului
comportamental. “Mă simt
în stare să-mi periez dinţii”
Modelul transteoretic

 ajută la înţelegerea rolului pe care îl joacă intenţia / motivaţia în

comportamentele faţă de sănătate
 se iau în considerare 5 procese pentru a înţelege comportamentul
individului: preintenţia, intenţia, pregătirea, acţiunea, menţinerea /prevenirea
recidivei
 în stadiul de preintenţie, indivizii nu se gândesc să-şi modifice
comportamentul
 în stadiul de intenţie, indivizii au cunoştinţă de problemă şi se
gândesc în mod serios să-şi modifice comportamentul, dar nu sunt încă
pregătiţi să o facă
 în faza de pregătire sunt gata să facă primii paşi în modificarea
comportamentului
 în faza de acţiune, încep să se producă cu adevărat modificările
comportamentale
 etapa de menţinere/prevenire a recidivei : continuarea modificărilor,
integrarea lor în modul de viaţă obişnuit şi efortul de a preveni reîntoarcerea
la vechiul comportament
 PSIHOLOGIA SANITARĂ ŞI
SĂNĂTATEA ORALĂ COMUNITARĂ

Importanţa acestor modele de educaţie sanitară poate fi

rezumată prin cuvintele lui Hochbaum (1992):

“ Scopul principal al ştiinţelor sociale şi comportamentale este

să ne înveţe să înţelegem determinanţii comportamentului uman. Pentru
atingerea acestui scop, cercetătorii în aceste ştiinţe şi-au petrecut ani
la rând dezvoltând şi testând teorii. Este deci înţelept ca domeniile
aplicate, aşa cum este educaţia sanitară, să ţină cont de acestea”

Combinarea acestor aspecte a determinat o mai mare

conştientizare a necesităţii ca cei implicaţi în prevenţia stomatologică
să cunoască interacţiunea dintre teorie, intervenţia practică şi rezultat.