Sei sulla pagina 1di 51

SEMIOLOGIA

NEUROLOGICA
SI
PSIHIATRICA
SEMIOLOGIA NEUROLOGICA

Diagnosticul afectiunilor sistemului nervos


central si periferic
ANAMNEZA

Motivele internarii specifice:


Astenie, apatie
Tulburari de memorie si intelect
Cefalee
Crize de pierdere a cunostiintei
Tulburari de auz / vedere
Vertij
Pierderea echilibrului
Modificari de vorbire

AHC
Genetic: DMP, coree, ataxie spinala
Circumstante favorizante: epilepsie
Comorbiditati: HTA, DZ, ASC
ELEMENTELE SISTEMULUI NERVOS

SNC - Encefal si maduva spinarii


- Substanta alba si substanta cenusie
- Functii complexe psihice, automate, reflexe
SNP (cai periferice de conducere, senzitive si motorii)
Nervi periferici
Plexuri
Radacini nervoase

SISTEMUL MOTOR
Neuronul motor central
Ariile corticale
Cai de conducere intranevraxiale
Neuronul motor periferic
Nucleii motori ai nervilor cranieni / rahidieni
Cai de conducere periferice (radacini, plexuri nervoase, nervi
periferici)
Efectori: muschi striati
SISTEMUL MOTOR

Sindromul de NMC

Pareza / paralizie pe hemicorp


Hipertonie musculara
ROT vii, hiperkinetice
Reflexe cutanate abolite
Reflexe patologice prezente
Sindromul de NMP

Pareza / plegie limitata la teritoriul motor inervat


Hipotonie musculara
ROT diminuate / abolite
Reflexe cutanate prezente
Reflexe patologice absente
Fasciculatii musculare
SIMPTOME NEUROLOGICE

Tulburari de mers
Paralizii
Atrofii musculare
Tulburari de echilibru si coordonare
Vertij
Miscari involuntare
Dureri, disestezii (hiperestezie dureroasa)
Parestezii, amorteli
Tulburari sfincteriene
Pierderi de cunostiinta
Tulburari de vorbire: afazie, disartrie
Tulburari de vedere: amauroza, diplopie, cecitate, hemianoxie
Tulburari de auz
Tulburari de deglutitie
Cefalee
Tulburari psihice
EXAMENUL NEUROLOGIC

UNDE ESTE LOCALIZATA LEZIUNEA?


Unica / multipla / difuza
CARE ESTE NATURA LEZIUNII?

LOCALIZAREA LEZIUNII
Cortex
Substanta alba
Trunchi cerebral
Cerebel
Maduva spinarii
Radacini
Nervi periferici
Jonctiune neuromusculara
Muschi
EXAMENUL OBIECTIV NEUROLOGIC

Evaluarea functiei psihice:


- Starea de constienta
- Starea functiei psihice
Examinarea nervilor cranieni
Evaluarea functiei senzitive
Evaluarea mersului

Evaluarea functiei motorii:


- Miscari involuntare
- Forta musculara
- Tonus muscular
- ROT
- Reflexe patologice
- Tulburari de echilibru si coordonare
EXAMINAREA FUNCTIEI PSIHICE

Limbajul
Orientarea
Perceptia
Memoria
Praxia
Gnozia
Capacitatea de concentrare
Rationamentul, logica
Dispozitia
PACIENT DIFICIL
Observare
Rabdare
Pacienti agitati, pot fi agresivi, violenti
Pacienti care nu raspund, refuza sa participe, negativisti
Pacienti necooperanti, neatenti, preocupati, informatii vagi
Pacienti isterici
LIMBAJUL

Produsul activitatii complexe si coordonate a unor arii nervoase


specializate din creier
Consta in forma gandurilor si intelesul exprimarii verbale, cat si
in perceptia acestora de catre o alta persoana
DE URMARIT!
Intelegerea limbajului
Executarea ordinelor simple / complexe
Testul cu simboluri
Exprimarea verbala
Fluenta
Denumirea obiectelor
Repetarea cuvintelor
Numararea
Descrierea DE URMARIT!
Cititul
Scrisul
AFAZIA (Tulburarea limbajului)

Imposibilitatea de a exprima si intelege cuvinte scrise / vorbite

Forme:
Motorie, non-fluenta (Broca)
Senzoriala, fluenta (Wernicke)
Globala
Alexie (incapacitatea de a citi)
Agrafie (pierderea capacitatii de exprimare in scris)

TESTAREA AFAZIEI
Exprimarea vorbirii: spontane, repetate
Exprimarea scrisului: spontan, dictat, copiat, desenat
Executarea unor ordine simple / complexe
Teste cu simboluri
Examenul cititului
MEMORIA

Imediata
3 obiecte pe care trebuie sa le repete pacientul imediat,
dupa 3 si dupa 5 minute
Recenta
De lunga durata (istorice, personale)

ORIENTAREA
Asupra propriei persoane
In timp: ziua, luna, anul
In spatiu: zona, localitatea, cladire / etaj
APRAXIA

DEFINITIE: incapacitatea de a executa gesturi adecvate unui scop


Forme:
Apraxia buco-facio-linguala = nu poate efectua miscari voluntare
ale fetei, gurii, limbii la comanda, dar pot fi efectuate automate
sau reflex (afazia Broca)
Apraxia trunchiului = dificultatea de a se culca in pat, de a se
ridica, de a pasi inainte sau inapoi
Apraxia mersului = pierderea initiativei si indemanarii
Apraxia de imbracare (se asociaza cu tulburari ale orientarii
dreapta-stanga)
AGNOZIA

DEFINITIE: bolnavul are facultatile mintale si organele de simt


intacte, dar nu mai poate recunoaste fenomene, obiecte si
semnificatia lor
FORME:
Tactile
Vizuale
Auditive
Ale imaginii corporale

AGNOZIA FORME
TACTILE
Leziuni in lobul parietal
Deficit de recunoastere a obiectelor cu ajutorul pipaitului
AGNOZIA FORME

VIZUALE
Pierderea posibilitatii de recunoastere a obiectelor cu ajutorul
vederii
Pentru obiecte
Pentru imagini
Spatiala
A simbolurilor grafice
Prosopagnozia
Cecitate psihica (nu recunoaste obiectul exclusiv prin vedere,
recurge la alte mijloace senzitivo-senzoriale pipait-auz-miros)

AUDITIVE
Imposibilitatea recunoasterii sunetelor si semnificatiei lor prin auz
Surditatea psihica totala: percepe zgomote, poate compara
intensitatile acestora, le poate localiza spatial, dar este incapabil sa
defineasca natura, provenienta, semnificatia acestora
AGNOZIA FORME

IMAGINII CORPORALE
Alterarea sau pierderea perceperii, recunoasterii si reprezentarii de
catre bolnav a existentei sale corporale in ansamblu sau pe
segmente
Asomatognozia nerecunoasterea partilor propriului corp
Autotopognozia imposibilitatea de a-si descrie partile
propriului corp
Agnozie digitala nu distinge intre ele degetele propriei maini
sau ale examinatorului (sd Gerstman agnozie digitala,
acalculie, agrafie, dezorientare dreapta-stanga)
MODIFICARI STATICE SI DINAMICE

1. ATITUDINEA BOLNAVULUI
Activa (normal)
Pasiva (comatoasa)
Fortata (antalgica, antidisneica)

2. ECHILIBRUL STATIC (statiune verticala)


Afectat in leziuni ale sistemului vestibular, sistemului
extrapiramidal (b. Parkinson), tabes, polinevrite
Proba Romberg (bolnav in ortostatism, picioare alipite,
intinde bratele inainte, dupa cateva secunde inchide ochii)
MODIFICARI STATICE SI DINAMICE

Proba Romberg
Romberg + de tip cerebelos
- Tendinta de cadere nu este influentata de inchiderea
ochilor; in leziunile de vernis anterior exista tendinta de
cadere inainte, in leziunile de vernis posterior cadere
inapoi, in leziunile de emisfer cerebelos cadere de
partea emisferului lezat
Romberg + de tip vestibular
- Cade de partea vestibulului lezat, accentuare de
inchiderea ochilor
Romberg + de tip tabetiform
- Leziuni ale cailor sensibilitatii profunde, tendinta de
cadere in toate directiile
MODIFICARI STATICE SI DINAMICE

3. ECHILIBRUL DINAMIC (mersul)


a) Mersul stepat (paralizia SPE)
b) Mersul spasmodic (scleroza in placi) mers rigid, greoi,
tarand picioarele
c) Mersul tarat (parapareze, isterie) cautarea unui punct
de sprijin pentru maini si dupa ce il gaseste trage piciorul
d) Mersul cosit (hemipareza sechelara unui atac ischemic
cerebral)
e) Mersul rigid (Parkinson)
f) Mersul dansant (coree)
g) Mersul talonat (tabes)
h) Mersul ebrios (sindrom cerebelos)
i) Mersul leganat, salutand (luxatie congenitala unilaterala
de sold)
FORTA SEGMENTARA

Depistarea unui deficit motor


Bolnavul executa miscari la care examinatorul se opune
Probe comparative de deficit motor (probe de pareza)

a) PROBE DINAMICE
- Proba Vasilescu (bolnav in decubit dorsal, executa miscari
repetitive, concomitente, de flexie si extensie a gambelor pe coapse,
tarand calcaiele pe cearceaf; mb. inf. paretic ramane in urma
b) PROBE STATICE
La mb. sup. proba bratelor intinse (mentinerea in pozitie orizontala cu
bratele in supinatie, membrul paralizat incepe sa cada, iar antebratul ia
atitudine de pronatie)
La mb. inf.:
- Proba Mingazzini bolnav in decubit dorsal, coapse flectate in
unghi obtuz pe abdomen, gambe flectate pe coapse, paralele cu planul
patului mb. inf. paretic va cadea primul pe pat
- Proba Barre bolnav in decubit dorsal, gambe in unghi obtuz pe
coapse, mb. inf. paretic va cadea primul
MOTILITATEA VOLUNTARA (ACTIVA)

1. Miscari spontane (inspectie)


2. Amplitudinea miscarilor (in diverse articulatii)
3. Viteza (rapiditatea executiei miscarilor)
4. Forta musculara

Motilitatea activa:

- Deficit partial (pareza)


- Deficit total (paralizie / plegie)
Monoplegie
Hemiplegie
Paraplegie
Tetraplegie
COORDONAREA MISCARILOR
Tulburari de coordonare ataxie cale profunda inconstienta/
constienta cerebeloasa / tabetica

1. ATAXIA CEREBELOASA
a. Dismetrie cu hipermetrie (bolnavul nu atinge / depaseste tinta = dismetrie /
hipermetrie)
Proba index-nas
Proba calcai-genunchi
b. Asinergie (deficit de coordonare a miscarilor simultane)
c. Adiadocokinezie (imposibilitate de a executa miscari rapide, succesive si
in sens contrar)
- Proba marionetelor
- Proba baterii tactului
d. Tremuratura cerebeloasa STATICA (apare in timpul statiunii si mersului,
dispare in decubit) si KINETICA (in timpul miscarilor voluntare)
e. Tulburare de SCRIS (neregulat, tremurat)
f. Tulburare de VORBIRE (monotona, lenta, sacadata) si MERS (nesigur,
zig-zag)
2. ATAXIA TABETICA
Mers talonat, cu baza larga
Dismetrie cu hipermetrie
Romberg+
Abolirea ROT
MOTILITATEA PASIVA SI TONUSUL MUSCULAR

DEFINITIE: starea de contractie bazala a muschiului aflat in repaus


Inspectie si palpare
Motilitatea pasiva (amplitudinea miscarii pasive si rezistenta
intampinata la efectuarea ei)
HIPOTONIA cresterea amplitudinii miscarii pasive si scaderea
rezistentei la efectuare
Leziuni primare musculare miopatice
Leziuni de arc reflex
Leziuni piramidale (masive, brusc instalate)
Leziuni cerebeloase
Leziuni extrapiramidale
MOTILITATEA PASIVA SI TONUSUL MUSCULAR

HIPERTONIA scaderea amplitudinii miscarii pasive si cresterea


rezistentei la efectuare
Hipertonie piramidala (spasticitate)
Predomina pe flexori la mb. sup., pe extensori la mb. inf.
Elastica
Semnul lamei de briceag
ROT vii, Babinski +
Hipertonie extrapiramidala (rigiditate)
Uniform distribuita
Ceroasa, plastica
Semnul rotii dintate
Semnul blocajului Noica
SEMNE DE IRITATIE MENINGEALA

Redoare de ceafa
Kernig (ridicarea mb. inf. intinse, gambele se flecteaza)
Brudzinski (flexia cefei este urmata de flexia membrelor)
REFLEXELE
1. Reflexele cutanate
Reflex palmo-mentonier (lez. piramidale)
Reflexe cutanate abdominale (sup., mijl., inf. lez.
piramidale +)
Reflex cutanat plantar (Babinski + in lez. piramidale)
2. Reflexele osteotendinoase
Reflex rotulian
Reflex achilian
ROT diminuate / abolite (tabes, mielite, nevrite)
ROT exagerate (lez. piramidale)
Clonus (lez. piramidale) miscari ritmice, regulate,
involuntare, la nivelul rotulei sau piciorului
TULBURARI DE SENSIBILITATE

1. SUBIECTIVE
Parestezii (polinevrite, tabes)
Durere (tumori, hernie de disc)
2. OBIECTIVE
a) Tulburarile sensibilitatii superficiale (tactila, termica,
dureroasa) diminuate / abolite
b) Tulburarile sensibilitatii profunde
Sensibilitate profunda vibratorie
Sensibilitate mioartrokinetica (recunoasterea pozitiei
unui segment de membru)
MISCARI INVOLUNTARE

1. TREMURATURI involuntare, ritmice, egale, mica amplitudine


Fiziologice (frig)
Patologice: statice, kinetice, statokinetice
Tremor Parkinsonian (apare in repaus, dispare la miscari
voluntare si in somn)
Tremor din hipertiroidie
Tremorul alcoolicilor
2. CONVULSII
Contractii musculare bruste, intermitente, neregulate
Tonice: durabile, rigiditatea si imobilitatea segmentelor interesate
(tetanos, epilepsie, tetanie)
Clonice: bruste, regulate, separate de intervale de rezolutie
(epilepsie, eclampsie)
3. FASCICULATII MUSCULARE limitate la fibrele musculare, miscari
ondulante
4. MISCARI COREICE (coreea Sydenham, coreea Huntington)
Dezordonate, bruste, ilogice
Accentuate de miscari voluntare
MISCARI INVOLUNTARE

5. MIOCLONII (uremie, encefalita)


Involuntare, bruste, de scurta durata
Localizate la un singur muschi sau grup muscular
Nu dispar in somn
6. CRAMPE FUNCTIONALE
Contractii tonice, trecatoare
Limitate la un grup muscular care participa la un act voluntar profesional
(crampa scriitorului, inotatorului, pianistului)
7. TICURILE (clipit, ridicare umar)
Miscari bruste cu caracter stereotip, semiconstient
Accentuate de emotii, diminuate de vointa
8. MISCARILE ATETOZICE
Mai lente, de amplitudine mai redusa, distale, caracter serpuitor
Dispar in somn
Leziuni de corp striat
9. TRISMUS
Contractia maseterilor
Epilepsie, tetanie, tetanos
10. HEMIBALISM
Diskinezie brutala, afecteaza un hemicorp (azvarlirea unui membru)
Leziune de corp subtalamic Luys
NERVII CRANIENI

I. NERVUL OLFACTIV
- Substante cunoscute, fiecare nara
- Tulburari:
Anosmia (leziuni ale mucoasei olfactive: rinita atrofica, obstructie
nazala, sinuzita; boli ale cailor olfactive: tumori orbitofrontale,
meningiom de sant olfactiv; intoxicatii exogene: tutun, cocaina)
Hiposmia (HIC, adenom hipofizar)
Hiperosmia (hipertiroidism, graviditate, migrena)
Parosmia (auroepileptica, empiem de sinusuri nazale)
Cacosmia (afectiuni psihice)
II. NERVUL OPTIC
Acuitate vizuala (optotip)
Camp vizual (campimetrul)
Fund de ochi (oftalmoscop)
Tulburari de vedere
Ambliopia
Cecitatea sau amauroza
Discromatopsia
NERVII OCULOMOTORI

III. NERVUL OCULOMOTOR COMUN


IV. NERVUL TROHLEAR
VI. NERVUL ABDUCENS

Examinarea nervilor oculomotori:


1. Aspectul fantei palpebrale
Micsorarea fantei palpebrale in ptoza pleoapei superioare
(lezare n.III) sau sd. Claude Bernard Horner (mioza,
enoftalmie, ptoza palpebrala in leziunile simpaticului
cervical)
2. Pozitia globilor oculari
In paralizia unui m. extrinsec, globul ocular deviaza de
partea opusa m. paralizat (strabism)
NERVII OCULOMOTORI

3. Motilitatea globilor oculari


Lezarea n. oculomotori: diplopie, strabism, limitarea
miscarii in directia m. afectat
4. Convergenta oculara
Adductia GO la privirea de aproape (+ mioza)
5. Pupila si reflexele pupilare
Anizocorie (lues)
Mioza unilaterala (sd. Claude Bernard Horner)
Mioza bilaterala (tabes, opiacee, uremie)
Midriaza unilaterala (criza de glaucom, n. dom pleural)
Midriaza bilaterala (atropina, etilism)
NERVII OCULOMOTORI

Reflexul pupilar fotomotor mioza la


lumina, midriaza la intuneric
Reflexul de acomodare la distanta mioza
cu convergenta la vederea de aproape si
midriaza la privirea la distanta
Semnul Argyl Robertson (neurolues)
reflex fotomotor absent, reflex de acomodare
la distanta prezent + anizocorie / mioza
bilaterala
NERVUL FACIAL

a. PARALIZIA FACIALA PERIFERICA


- Asimetrie faciala cu devierea gurii spre partea sanatoasa
- Coborarea comisurii bucale
- Stergerea pliurilor si santurilor fetii si fruntii
- Lagoftalmie
- Scurgerea lacrimilor pe obraz
- Absenta clipit
- Nu poate fluiera, increti fruntea si incrunta
- Miscarile automate (ras / plans) si active (aratarea dintilor)
accentueaza semnele
- Cand incearca sa inchida pleoapele, ochiul de partea
bolnava ramane deschis, iar globul ocular este deviat in
sus si exterior semnul Charles Bell

b. PARALIZIA FACIALA CENTRALA


+ poate increti fruntea si inchide ochiul
NERVUL ACUSTICO-VESTIBULAR

Leziunea nervului acustic:


Acufene (otite, HTA)
Hiperacuzie (migrena, nevroze)
Diplacuzie (acelasi sunet auzit simultan in 2 variante diferite ca
tonalitate)
Hipoacuzie si surditate de transmisie (otite medii, dop
cerumen) diminuarea auzului prin compromiterea conducerii
aeriene a sunetului
Surditate de perceptie (leziuni ale urechii interne si n. auditiv)
afectarea conducerii aeriene si osoase
Leziunea nervului vestibular:
Vertij
Tulburari de echilibru
Nistagmus
- Instabilitate motorie involuntara a GO
- Doua secuse: lenta deviaza privirea / rapida reintoarcere in
punct fix
SEMIOLOGIA PSIHIATRICA

STAREA PSIHICA (starea de constienta) individ normal orientat


temporospatial

ALTERARILE SENZORIULUI

1. Tulburarile somnului
2. Pierderi de constienta tranzitorii (lipotimii, sincope)
3. Pierderi de constienta prelungite (come)
4. Convulsii
TULBURARILE SOMNULUI

a. Insomnia (7-8 ore / 4-10 ore) incapacitatea de a dormi


suficient pentru refacerea capacitatilor fizice si psihice
Tranzitorie dereglarea ritmului circadian (ture de
noapte, schimbare de fus orar)
Cronica (afectiuni psihice anxios-depresive, insomnia
cardiacilor, CPC, uremie, alcool, toxicomanie)
b. Hipersomnia (stari febrile, encefalite, meningite, t. cerebrale,
insuf. hep, hipotiroidie)
c. Sindrom Pickwick (hipersomnie apnee) obezi cu
hipoventilatie alveolara, apnee cu hipercapnie si hipoxemie)
d. Sindrom de narcolepsie cataplexie
- tineri, genetic, lezarea sistemului reticular
pontomezencefalic
- Atacuri de somnolenta + pareza musculara
e. Somnambulismul tulburare de comportament in timpul
somnului normal
PIERDERI DE CONSTIENTA TRANZITORII

a. Lipotimia:
Ortostatism, ameteli, intunecarea vederii, senzatie de
cadere iminenta
Transpiratii profuze reci, bradicardie, hTA, pastreaza
controlul sfincterelor
b. Sincopa (colapsul) brutala, fara prodrom
De natura neurogena, psihogena
De origine vasculara
De origine cardiaca
SINCOPE NEUROGENE, PSIHOGENE

SINCOPA ISTERICA
anturaj, nuanta teatrala, dramatica
nu apar modificari ale tegumentelor, puls, TA normale
falsele sincope ale anxiosilor in sd. de hiperventilatie
(hipocapnie, alcaloza, cresterea rezistentei circulatiei
cerebrale)
SINCOPA EPILEPTICA
alterarea tranzitorie a starii de constienta, imobilizarea
trasaturilor, pierderea tonusului postural, incontinenta
sfincteriana, amnezie totala
ISCHEMIA TRANZITORIE CEREBRALA
tulburare de constienta + fenomene neurologice de focar
(hemipareza tranzitorie, afazie, dizartrie)
SINCOPE DE ORIGINE VASCULARA

Puls si TA nedecelabile
Sincopa vaso-vagala: ortostatism prelungit, caldura excesiva,
situatii neplacute la persoane emotive
Sincopa posturala: sd. de hTA ortostatica (antihipertensive,
exces de diuretice, anemie dupa imobilizare prelungita)
Sincopa carotidiana: hipersensibilitatea sinusului carotidian
(guler stramt, barbierit)
Sincopa din HDS

SINCOPA DE ORIGINE CARDIACA


Sincopa cardiaca
bradicardie < 40 b/min, tahicardie > 180 b/min
BAV gr. III pierderea brusca a starii de constienta, fara
prodrom, cianoza, respiratie stertoroasa, convulsii partiale
sau generalizate (sd. Adam Stokes )
Sincopa de efort (SAo, cardiopatii congenitale cu sunt dreapta
stanga
PIERDERI DE CONSTIENTA PRELUNGITE (COME)

OBNUBILARE somnolent, raspunde greu, dar logic, cu pauze


intre cuvinte, bradipsihie, bradikinezie, rationament dificil

TORPOARE raspunde greu si tarziu la intrebari insistente, cu


inconsistenta logica

COMA abolirea completa a starii de constienta, cu pastrarea


functiilor vitale
intoxicatii endogene
intoxicatii exogene
leziuni cerebrale
COME PRIN INTOXICATII ENDOGENE

Coma hiperglicemica: somnolenta, astenie, sete, deshidratare, tegumente si


mucoase uscate, respiratie acidotica Kussmaul, halena acetonemica
Coma hipoglicemica: senzatie imperioasa de foame, cefalee, tremuraturi,
transpiratii, hipertonie musculara, uneori convulsii
Coma uremica: progresiv, astenie, adinamie, paloare teroasa, respiratie
acidotica, halena amoniacala
Coma hepatica: progresiv, somnolenta, astenie, flapping, tremor, agitatie
psihomotorie, foetor hepatic

COME PRIN INTOXICATII EXOGENE


Coma alcoolica: progresiv, halena alcoolica, agitatie, logoree, confabulatie,
obnubilare, pierderea completa a starii de constienta
Come toxice/medicamentoase (sedative, somnifere)

COME CEREBRALE
Apar in AVC, encefalite, t. cerebrale, TCC
Insotite de semne neurologice de focar (hemipareza flasca, hemiplegie, pareza
faciala de tip central)
Instalare brusca (hemoragie cerebrala masiva, embolia cerebrala)
Instalare progresiva, precedata de cefalee, obnubilare, torpoare, pierderea
progresiva a starii de constienta
SCALA GLASGOW
SPONTANA 4
COMANDA VERBALA 3
DESCHIDEREA OCHILOR
STIMULI DUREROSI 2
ABSENTA 1
PROMPT, ORIENTAT 5
CONFUZ 4
RASPUNS VERBAL INADECVAT 3
NEINTELIGIBIL 2
ABSENT 1
TINTIT, LA COMANDA 6

TINTIT, LA STIMULI DUREROSI 5

FARA TINTA, LA STIMULI DUREROSI 4


RASPUNS MOTOR
SINERGISM IN FLEXIE 3
SINERGISM IN EXTENSIE 2
ABSENT 1

7 COMA SUPERFICIALA
7-6 COMA MEDIE
<6 COMA PROFUNDA
13 CONFUZIE
11 - 9 OBNUBILARE / STUPOR
CONVULSIILE

Definitie: activitate motorie paroxistica sistematizata, expresia hiperexcitabilitatii zonei


motorii a cortexului
a. Generalizate:
epilepsie (acces de grand mal)
- aura instalarea accesului, precedata de senzatii olfactive, auditive, vizuale,
halucinatii
- bolnavul isi pierde cunostiinta, cade, contractie tonica generalizata, opistotonus
- cianoza, contractii clonice generalizate, respiratie stertoroasa, isi poate musca
buzele sau limba
- accesul inceteaza spontan, in 2-3 minute, urmat de somn sau stare confuzionala cu
cefalee, obnubilare
t. cerebrale, sd. Adams Stocks, stari febrile, encefalopatie hipertensiva

b. Partiale:
fara alterarea senzoriului, contractii clonice cu durata scurta (epilepsie
jacksoniana, t. cerebrale, MTS cerebrale)
c. Tetania accese de contractii tonice, spastice ale musculaturii
mana de mamos
stridor
semnul Chwostek
ATENTIA (PROSEXIA)

MASURAREA ATENTIEI
proba clinica (Kraepelin) - enumerarea unei serii de cifre sau notiuni in
ordine inversa;
proba repetarii numerelor (7 cifre spuse de examinator cate 1/sec);
proba psihologica (testul Bourdon) bifarea unor litere dintr-un text;
baterii de texte neurocognitive.

HIPERPROSEXII
Depresia melancoliforma (ideea de culpabilitate)
Paranoia (tema deliranta)
Fobii (tema fobica)
Tulburarea obsesiva (tema obsesionala)
Cenestopatii
Hipocondrie (teme legate de starea de sanatate)
DISPROSEXII

Surmenaj
Anxietate
Tulburari cognitive (demente, intarzieri mintale, intoxicatii, delirium)
Schizofrenie (prin detasarea afectiva, retragerea autista sau tulburare cognitiva)
-Aprosexia (in come)
ILUZIILE
Iluziile fiziologice (individ normal)
Perceptia sau interpretarea eronata a unor stimuli senzoriali existenti
Apar in conditii de distanta prea mare, lumina insuficienta, stari afective speciale
Persoana poate realiza si corecta imaginea falsa

ILUZIILE PATOLOGICE
Perceptii deformate ale unor stimuli reali
Pacientul nu-si da seama de caracterul lor patologic
Apar in stari psihotice pe fond organic (delirium tremens, stare confuzionala din
febra, intoxicatii cu droguri halucinogene), schizofrenie paranoida,epilepsie
CENESTOPATIA

Este o iluzie interna, care nu respecta nici o repartitie metamerica, fara un substrat
organic obiectivabil
Senzatii corporale neplacute (arsuri, dureri, furnicaturi, intepaturi) ce sugereaza
afectiuni medicale
Apar in sd. hipocondriac, sd. anxios-depresiv, patologia psihiatrica a varstei a III-a

HALUCINATIILE
Perceptii false, fara obiect de perceput
Apar in campul exteroceptiv sau interoceptiv, pacientul le percepe si le crede ca
fiind reale
Pot deveni punctul de plecare al unor acte agresive sau al unor alterari
comportamentale periculoase, atat pentru bolnav cat si pentru cei din jurul lui
FORME
a) Vizuale (scantei) nevroze, psihopatii
b) Gustative si olfactive epilepsie
c) Tactile (intepaturi) alcoolism
d) Auditive (voci, cantece) schizofrenie
INTREBARI RELEVANTE

Vedeti ceva special, auziti o voce?


Simtiti ca va atinge ceva?
De cand au aparut halucinatiile?
Apar inaintea somnului?
Ati avut recent un eveniment care v-a efectat?
Ce medicamente luati?
Beti alcool regulat?
Folositi droguri ilegale?

CIRCUMSTANTE CLINICE DE APARITIE


Intoxicatii acute (alcool, alte droguri)
Delirium, dementa, febra (copii, varstnici)
Insuficiente de organ (renala, hepatica, cerebrala)
Schizofrenie
Tulburari psihotice
IDEEA OBSEDANTA / OBSESIVA

Idee patologica, dominanta, care se impune constiintei, desi este in dezacord cu ea


Este straina pesonalitatii bolnavului, lupta pentru inlaturarea ei, dar nu reuseste
Se insoteste de grad mare de anxietate
Teme obsesive frecvente (contaminare cu substante murdare, sexuale, religioase);
Apare in depresii, tulburare obsesiv-compulsiva

DELIRUL
Pune stapanire pe constiinta individului
Se mentine in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
Schimba comportamentul

a) SISTEMATIZAT
de grandoare, megalomanie
paranoid (persecutie) schizofrenie, alcoolism
micromaniac (umilinta) senil
b) NESISTEMATIZAT
TULBURARI ALE COMUNICARII VERBALE

Hiperactivitatea verbala:
Bavardaj - cresterea cantitativa a limbajului (isterie, stari anxioase)
Logoree - cresterea ritmului si fluentei verbale pana la pierderea sensului
discursului bolnavului, care devine incoerent (manie, intoxicatie acuta cu
alcool sau droguri, schizofrenie paranoida)
Hipoactivitatea verbala:
Bradifenie (vorbire laconica, saracirea vorbirii) - raspunsuri scurte,
neelaborate, care limiteaza comunicarea (depresie, schizofrenie, tulburari
organice)
Negativism verbal (schizofrenia catatonica)

TULBURARILE EXPRESIEI GRAFICE


Graforee, grafomanie (demente, schizofrenie, manie, paranoia)
Grifonaj
Scris in ghirlanda, suprapus, in oglinda
Ermetism grafic (semne neinteligibile)
ANXIETATEA FOBIA

Teama fara obiect, irationala, difuza, neliniste psihica si motorie, iminenta de


pericol (nevroze, surmenaj)
- Teama patologica obsesiva, de intensitate disproportionata cu obiectul precizat
(obiect, fenomen, stiinta); cancerofobie, nozofobie, agorafobie, claustrofobie,
zoofobie
TINUTA
Dezordinea vestimentara: non-conformism subcultural, oligofrenie, demente,
depresie, schizofrenie
Rafinament vestimentar exagerat: histrionism, bizareria din schizofrenie,
megalomania
Bizarerii, excentritati vestimentare
Travestitism
EVALUAREA PERSONALITATII
Obsesiv rigid, meticulos, banuitor
Schizoid solitar, introvertit
Isteric nesincer, teatral
Sociopat:
agresiv (conflict cu legea)
pasiv
SINDROAME PSIHIATRICE MAJORE

Schizofrenia - paranoida
- catatonica
Boala maniaco-depresiva
Dementa - Alzheimer
- aterosclerotica
- alcoolica
Delirul - delirum tremens

TULBURARI MOTORII SPECIFICE


IMPULSURILE = pulsiuni bruste si irezistibile, frecvent violente
RAPTUSUL = manifestare impulsiva paroxistica (stari confuzionale, epilepsii,
catatonie, stupor, la nevrotici sau isterici ca urmare a unei emotii, intoxicatii-
amfetamine, droguri psihedelice, alcoholism cronic)
STEREOTIPII = miscari repetitive, adesea bizare, fara scop, aceleasi, identice
cu ele insele
BIZARERIA = miscari si gesturi ilogice, neinteligibile, care frapeaza prin
ciudatenia lor
MANIERISME = gesturi / miscari simple, artificiale, caricaturale, flagrant
nepotrivite persoanei respective si situatiei in care se afla
TICURILE = miscari intempestive, repetitive, rapide, fara control voluntar

Potrebbero piacerti anche