CORPI STRAINI

ENDOSINUSALI
IATROGENI
 Corpi straini endosinusali iatrogeni

Patologie cu frecventa in crestere odata

cu:

- dezvoltarea chirugiei implantare

- dezvoltarea si multiplicarea tehnicilor de

tratament endodontic

- cresterea numarului de cabinete stomatologice

 Corpi straini endosinusali iatrogeni

Factori favorizanti:
Interni
pneumatizare excesiva
- procese inflamatorii locale
- procese degenerative in boli ale tesutului osos
- procese degenerative in bolile de sistem
- procese degenerative maligne

Externi
- traumatisme
- interventii multiple asupra dintilor sinusali si arcada
dentara
- manevre agresive in timpul tratamentului
 Corpi straini endosinusali iatrogeni

Simptomatologie la prezentare
- rinoree
- durere moderata si senzatie de
presiune
- exteriorizare la nivelul cavitatii
nazale de material endosinusal
 Corpi straini endosinusali iatrogeni

Investigatii:
- probe biologice
- examen endoscopic
- nazal
- endosinusal sinusoscopie
- examene radiologice
- Orto-pan-tomografia
- Radiografie SAF
- CT sinusal
Pneumatizare excesiva a Chist radicular extins
intrasinusal
sinusului maxilar
Corpi straini endosinusali iatrogeni

Fistule oro-antrale
 Corpi straini endosinusali iatrogeni

Ciment dentar patruns

in sinus

Resturi radiculare
intrasinusal
Corpi straini endosinusali iatrogeni

Surub de implant patruns intrasinusal

Corpi straini endosinusali iatrogeni

Dinte inclus
mobilizat la
tentativa de ablatie
chist periradicular
Corpi straini endosinusali iatrogeni

Material dentar radioopac

Corpi straini endosinusali iatrogeni

Conuri de gutta-percha
patrunse intrasinusal
 Corpi straini endosinusali iatrogeni

Modalitati de extractie
- Caldwell Luc = procedeul clasic

- Endoscopic
- antrostomie
- meatotomie inferioara

- Tehnica combinata (mini Caldwell-

Luc + endoscopie)
 Corpi straini endosinusali iatrogeni

Conuri de gutta-percha vizibile intrasinusal abord Caldwell-Luc

 Corpi straini endosinusali iatrogeni

Metoda combinata abord Caldwell-Luc modificat + endoscopie

 Corpi straini endosinusali iatrogeni

Discutii

Posibile complicatii:
- Sinuzite fungice
- Chiste de retentie
- Granuloame
- Osteomielita
- Sinuzite supurate + complicatii
RINITELE
 Rinitele - Definitie

Inflamatia mucoasei nazale indusa de

un numar mare de stimuli: alergene
inhalatorii, infectii virale, bacteriene
si fungice ale nasului si
nazofaringelui, expunere la noxe
chimice, medicamente sau iritanti
 CLASIFICAREA
RINITELOR
1. Infecioase 4. Induse medicamentos
- virale - aspirin
- bacteriene - altele
- ali ageni
infecioi 5. Hormonale

2. Alergice 6. Alte cauze

- intermitente - NARES
- persistente - iritani
- alimente
- emoionale
3. Ocupaionale
- atrofia mucoasei
- intermitente - reflux gastro-esofagian
- persistente 7. Idiopatice
DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC
CORECT AL RINITELOR

Ex. clinic ORL

Ex. endoscopic
Imagistic
Ex. bacteriologic, micologic i
virusologic din secreia nazal
Consult alergologic
Teste imunologice
 Rinitele acute virale
Definitie:
reprezint afeciuni frecvente att datorit varietii de
virusuri existente ct i nespecificitii mijloacelor de
aprare antiviral.

Etiologia
aceste rinite sunt determinate de virusuri.
Mai mult de 200 de tipuri de virusuri au fost izolate i
studiate
Rinovirusurile sunt incriminate n etiologia acestor
rinite n 80% din cazuri.
10 % din rinitele virale sunt datorate coronavirusurilor.
Restul de 10% pot fi produse de virusul synciial
respirator, virusul influenza sau parainfluenza i
adenovirusuri.
 Rinitele acute virale

Clinica:
Incubaia dureaz aproximativ 3 zile.
Starea general - uor modificat, - cefalee, dureri
musculare.
Nasul - iritat i apar strnuturi n salve.
Rinoscopie
mucoasa nazal apare congestionat difuz, secreii -
seroase, abundente i obstrucia nazal este permanent.
Poate aprea i hiposmia.
Obstrucia nazal cedeaz la descongestionante i reapare
dup cteva ore.
Dac apar complicaiile:
secreiile devin mucopurulente,
cefaleea devine pulsabil
se asociaz semnele specifice organelor afectate-sinuzit,
otit, faringit, etc.
 Rinitele acute virale
Tratament
n practica obinuit tratamentul se
rezum la:
descongestionante nazale
antipiretice.

Antibioticele sunt rezervate complicaiilor

prin suprainfecie bacterian.
 Rinitele vasomotorii
Sunt afeciuni ale mucoasei nazale caracterizate prin:
rinoree seroas,
obstructie nazala

Aceste simptome apar frecvent ca rspuns la triggeri de

mediu ambiental precum:
aerul rece, anumite mirosuri sau substane chimice, efortul
fizic, stri emoionale i consumul anumitor alimente.

Aceti pacieni nu au o component alergic a suferinei,

fapt dovedit prin explorrile i investigaiile alergologice
care rmn negative.

Tratamentul cu LASER rmne cel mai eficace.

INAINTE DUPA

DECONGESTIONANT
 Rinitele medicamentoase
Abuzul sau administrarea ndelungat a unor medicamente
poate determina apariia unei simptomatologii nazale
manifestat prin
obstrucie nazal i
uscciunea mucoasei nazale.

Sunt incriminate:
antihipertensive, sedative, hipnotice i neuroleptice.
abuzul de descongestionante nazale
dependena local de vasoconstrictor
dependena psihic a pacientului de administrarea de picturi.
Pe msur ce boala se agraveaz se remarc scderea perioadei de
bine de dup administrarea de vasoconstrictor i necesitatea de a
crete doza.

Tratament:
schimbarea medicamentului incriminat sau renunarea la
picturi
se ncearc lavajul cu soluii saline izotonice sau cu preparate de
ap de mare sterile n vederea refacerii fiziologiei mucoasei.
Frecvent se ajunge la tratament chirurgical cu LASER.
 Rinitele atrofice
Sunt caracterizate prin atrofia mucoasei nazale.

Exist forme de atrofii ale mucoasei la vrstnici,

falsa senzaie de obstrucie nazal
uscciunea mucoasei i
alteori de o rinoree apoas care devine abundent n timpul
meselor.

Simptomele devin suprtoare.

Tratamentele medicamentoase
nu pot substitui involuia fiziologic a mucoasei.
lavaj cu soluii saline izotonice sau soluii sterile de ap de mare
(Physiomer, Rhinomer),
aplicaii locale de lubrifiante ale mucoasei (Vitamina A uleioas).
antisecretoriile sunt recomandate n formele nsoite de rinoree
abundent, dar trebuie administrate cu pruden datorit
celorlalte efecte secundare.
 Ozena
Ozena este caracterizat de apariia unor cruste fetide,
rspndite n cavitatea nazal i uneori i n rinofaringe.

Simptomatologia
obstrucie nazal n ciuda atrofiei mucoasei turbinale.
Atrofia mucoasei dar fr cruste fetide se poate ntlni dup abuzul
de medicamente (Xylometazoline) sau dup intervenii chirurgicale
extinse.

Ozena pare a fi o boal multifactorial (malnutriie cu

deficiene de fier i vitamina A, funcionarea anormal a
sistemului neurovegetativ, imunodeficiene n special ale
IgA).

Tratamentul n fazele iniiale se face cu splturi saline,

aerosoli salini i aplicaii de unguente grase.

Tratamentul chirurgical se adreseaz eecurilor

tratamentului medicamentos
 Rinitele alergice
Rspuns clinic al mucoasei nazale, mediat IgE, la
un alergen din mediu

Periodice si perene (intermitente/ persistente)

Diagnosticul pozitiv: examenul clinic ORL si consultul

alergologic

Sugestive si definitorii:
rinoreea apoasa,
obstructia nazala,
pruritul si stranuturile

Testele cutanate valoroase dar atentie la rezultatele fals

negative (lipsa substante, testari selective, neatentie,etc)
Congestia nazal: impactul asupra
pacienilor

Congestia nazal

Simptome de jen, Altereaz somnul:

dificultate 1. Tulburare de respiraie n somn
2. Fatigabilitate diurn / somnolen

Altereaz Afecteaz sntatea:

performana muncii 1. Hipertensiune
/ colar 2. Boal cardiac (BCI, ICC)
3. AVC
Date la dosar, Compania Schering, Kenilworth, NJ.
Roper Public Affairs Group of NOP World. Impact of nasal congestion among allergic rhinitis sufferers. May-June 2004.
Forbes Consulting Group. Understanding the Dynamics Surrounding Allergy Suffering and Treatment. September 2005.
Stuck et al. J Allergy Clin Immunol. 2004;113:663.
Vuurman et al. Ann Allergy. 1993;71:121.
 Clasificarea rinitelor

alergice
Intermitente, cu simptome prezente:
- mai puin de 4 zile/sptmn
- mai puin de 4 sptmni

Persistente, cu simptome prezente:

- mai mult de 4 zile/sptmn
- mai mult de 4 sptmni

Uoare, dac nu asociaz:

- tulburri ale somnului
- perturbarea activitilor cotidiene, hobby-uri, sport
- perturbarea activitilor colare, a muncii

Moderate/severe, dac apar:

- tulburri ale somnului
- perturbarea activitilor cotidiene, hobby-uri, sport ,perturbarea
activitilor colare, a muncii
- simptome deranjante
Opiuni terapeutice pentru
congestia nazal

Antagoniti H1
Decongestive orale i topice
pseudoefedrina
fenilefrina
Corticosteroizi topici nazali
Furoat de mometazon

Nayak AS et al. Allergy. 2001;56:1077-80.

Opiuni terapeutice pentru
congestia nazal :
Decongestionante
Vasoconstricie venoas i arteriolar
Congestie vascular nazal

Rebound la oprirea tratamentului

Efecte adverse

Pro i Contra
van Cauwenberge P et al. Allergy. 2000;55:116-34.
Dykewicz MS et al. Ann Allergy Asthma Immunol. 1998;81:478-518.
 Opiuni terapeutice pentru
congestia nazal : CS topici
nazali

Debut lent de aciune

Inflamaia mucoasei nazale
Tratament de durat
Obstrucia nazal
Complian

Pro i Contra

van Cauwenberge P et al. Allergy.

2000;55:116-34.
 Opiuni terapeutice pentru
congestia nazal : Antagoniti H1

Eficieni n controlul rinoreei, Eficien limitat n

rezolvarea obstruciei
strnutului i pruritului
nazale
Debut rapid de aciune

Pro i Contra

Day JH. J Allergy Clin Immunol. 1999;103:S395-S399.

van Cauwenberge P et al. Allergy. 2000;55:116-34.
RINOSINUZITELE
Rinosinuzitele

Definitie

Entitate clinica de etiologie multifactoriala ce

implica un raspuns inflamator al mucoasei nazale
si sinusurilor paranazale cu evolutie acuta,
subacuta sau cronica.
 Sinusurile Paranazale
Obstructia mecanica sau functionala a
complexului ostio-meatal conduce la un
ciclu patologic sinusal, care, prin auto-
intretinere determina inflamatia sinusala:
Ingrosarea Blocaj Blocarea aerisirii si
mucoasei ostial drenajului sinusal
Stagnarea
Inflamare secretiilor
tisulara si
stagnarea
secretiilor cresterea densitatii
secretiilor si
modific.pH-ului
Mediu ideal
pt.proliferarea Distructii
bacteriana ciliare si
epiteliale
 Etiologie
Factori de mediu Factori ce tin de gazda

Clima
Clima Alterari
Alterari anatomice
anatomice
Agenti
Agenti infectiosi
infectiosi Alterari genetice
Alterari genetice
Poluarea
Poluarea
Alterari
Alterari imunologice
imunologice
Iatrogeni
Iatrogeni
Alterari
Alterari hormonale
hormonale
Traumatisme
Traumatisme
Alterari
Alterari neuro-vegetative
neuro-vegetative
 CLASIFICAREA CLINICA A
RINOSINUZITELOR
ACUTE
6-8 saptamani sau 4 episoade pe an, fiecare durand de
10 zile
Fara modificari histopatologice ale mucoasei.
ACUTE RECURENTE
> 4 episoade pe an, fiecare durand 7- 10 zile.
Fara modificari histopatologice ale mucoasei.

CRONICE (Adulti)
saptamani sau > 4 episoade pe an, fiecare durand cel putin 10 zi
rata modificari hiperplastice ale mucoasei.

CRONICE (Copii)
saptamani sau > 6 epis. pe an, fiecare durand cel putin 10 zile.
rata modificari hiperplastice ale mucoasei.
 Etiologia bacteriana a rinosinuzitelor acute

Streptococci
S. aureus 2 % Staphylococci
Staphylococci
7% 6%
6%
M.catarrhalis
11% Anaerobi
Anaerobi
66%
%
Other bacteria
3%

S. pneumoniae
33%

H.influenzae
32%

Exista si posibilitatea infectiilor plurimicrobiene

Willett et al. J Gen Intern Med 1994;9:3845 17
17
 Staph. Aureus (21%)
Staph. coagulazo negativ (9%)
H. Influentiae (26%)
Streptococcus pneumoniae (17%)

Coci gram pozitivi (3%)

Penicillum (4%)

Gwaltney JR. et al., Laryngoscope 2001

 Diagnosticul rinosinuzitelor

In principal CLINIC

dublat de:

Ex. Endoscopic

Ex. Radiologic
Clasic Rg SAF, Rg SPF DEPASIT
Modern CT de electie!!!
RMN
 Semne si simptome sugestive pt
diagnosticul de RS
Majore Minore
- Durere, senzatie de - Cefalee
plenitudine sau - Febra(in alte
presiune faciala circumstante decat RS
- Obstructie nazala ac)
- Rinoree ant. sau post. - Halitoza
sau rinoree purulenta - Oboseala
anamnestic obiectivata
la examenul clinic
- Dureri dentare
- Hiposmie /anosmie
- Tuse
- Febra (doar pt RS ac)
- Otalgie sau senzatie de
presiune auriculara
Lanza, Kennedy-1996- AAO-HNS
 Diagnosticul clinic al
DURATA
rinosinuzitelor
ISTORIC/EX.ORL ASPECTE SPECIFICE
acute Pana la 4 2 semne majore Febra sau durerea faciala nu constituie un
saptamani sau istoric sugestiv in absenta altor
semne.Suspicionam
1 semn major+ 2
semne minore RS ac bacteriana- daca simptomele se
agraveaza dupa 5 zile, daca simptomele
sau
persista 10 zile sau daca simptomele sunt
rinoree purulenta la altele decat cele tipice unei inf. virale
examenul nazal

acute 4 ep/an idem idem

recidiv. 1ep- 7 zile
Abs.comp.

subac. 4-12 sapt. idem Remisiunea completa dupa tratament

medical corect

cronice 12 sapt. idem Durerea faciala sau presiunea nu constituie

un semn sugestiv in absenta altor semne
nazale

Sarafoleanu(dupa J.D.Osguthorpe si Hedley)

 incorecte
Tratamente
incompleteconditiilor locale
inadecvate
Dezordinii ciliare cronice
Alergice
Incompetenta imuna
Factori agresivi de mediu
Iatrogeni
Modificari nazale preexistente
 Principii de tratament in
rinosinuzite
Antibioterapie

Decongestionante nazale topice si sistemice

Corticoterapie topica/sistemica

Solutii saline intra nazale

Mucolitice

Antialergice

Antipiretice
Alegere
a
ticul
Antibio t
ui Eficient si bine tolerat

Capabil sa actioneze
asupra mucoasei tuturor
sinusurilor paranazale

Activ impotriva
agentilor patogeni
(Infernal trio)
 Esecul tratamentului de
prima intentie impune o
prelevare bacterologica
 Tehnica prelevarii corecte
Din fosa nazala:
nazala
Numai din meatul mijlociu
Cu ajutorul endoscopului
Prin aspiratie cu cateter suplu-mobil
Ecuvionaj al meatului mijlociu cu
tampon uscat sau de tip culturette

Timpul de la recoltare la examinare si insamantare sa fie sub 4 ore

n sinus:
Prin punctie diameatica sinusoscopie
Prin aspiratie sau lavaj al sinusului
cu ser fiziologic

Recoltarile din fosa nazala si narine NU au valoare bacteriologica

RSA -TRATAMENTUL CU
ANTIBIOTICE
De electie
Quinolone (Levofloxacin)
Amoxicilin /Amoxicilin + Acid Clavulanic
Macrolide
Linia II
Cefalosporine generatia a II-a, Macrolidele
generatie noua
La copii:
Amoxicilin/ Amoxicilin + Acid clavulanic
 TRATAMENTUL CU
ANTIBIOTICE -RSA
Durata 10-14 zile
Primele ameliorari la 72 de ore
Altfel se schimba Antibioticul
Vaccinarea antipneumococica si
antigripala scad incidenta IACRS si
implicit a RSA
 Vasoconstrictoare
Steroizi (topici)
Antiinflamatoare nesteroidiene
Antialergice
RINOSINUZITELE CRONICE -
TRATAMENT
Antibioterapie intre 21 zile si 1 luna!
Obligatoriu dupa antibiograma
Solutii saline
Mucolitice
Steroizi (topic sau general)
Tratament chirurgical endoscopic sau
radical
Esecul tratamentului medicamentos
sau
in caz de complicatii

Tratament
chirurgical
Endoscopic (FESS/ESS)
Pe cale deschisa
IE film
 Complicatiile
Rinosinuzitelor
 Generalitati
Complicatiile RS
Incidenta in scadere (antibioterapia
moderna)
Redutabile (morbiditate/mortalitate )

Susceptibilitate
Copii
Imunosupresati ( pacientii cu transplant
de maduva, ficat, etc, infectii HIV,
diabetici, tratamente oncologice, etc.)
 Factori favorizanti

Hipervirulenta bacteriana

Imunodepresia pacientului

Suferinte vechi, trenante, neglijate

Factori anatomici si de vecinatate

 Factori favorizanti
anatomici(1)
Prezenta si dezvoltarea
rapida a etmoidului la copil
complicatii orbitooculare
frecvente

Lamina papiracee subtire si

dehiscenta

Tavanul etmoidal subtire,

dehiscent mai ales in zona sa
mediala punct slab de
propagare a infectiilor
endocraniene
 Factori favorizanti
anatomici(2)
Existenta canalelor
venoase transosoase intre
sinusuri si fata
endocraniana a osului

Rarefactii osoase in jurul

elementelor neurovasculare

Perete superior sfenoidal

subtire, nervul optic si ACI
uneori dehiscente in sfenoid
 Clasificare
Locale La distanta
Complicatii intracraniene

Meningite
Pulmonare
- epidural Astm bronsic
Abces - subdural Bronsita
- intracerebral BPOC
Tromboza sinus sagital Fibroza chistica
superior
Tromboza sinus cavernos
Complicatii orbitare
Celulita - periorbitara
- orbitara
Afectare
Abces - subperiostal sistemica
Sepsis
- orbitar Soc toxico-septic
Tromboza sinus cavernos
Mucocele
 Complicatii orbitare -
generalitati
Epidemiologie:
Incidenta - 6%
75% din infectiile orbitale se datoreaza RS
Frecventa crescuta la copii
Cel mai frecvent implicat sinus ETMOIDUL
Penetrarea orbitala:
Dehiscente osoase congenitale/chirurgicale/traumatice
Osteite
Tromboflebita retrograda (sistem venos avalvular)
Simptome dominante durere orbitara unilaterala,
tumefactia ochiului respectiv, febra, cefalee
Flora microbiana :
frecvent polimicrobiene cu predominenta stafilococ,
streptococ si anaerobi
Diagnosticul si tratamentul precoce sunt esentiale
 Celulita periorbitara
Infectie limitata la tesutul cutanat si
subcutanat al pleoapei
Clinic
Eritem si tumefactie a pleaopei
Fara limitarea miscarilor globului

ocular
Fara tulburari ale acuitatii vizuale

Tratament - antibiocorticoterapie
- tratamentul chirurgical al RS cauzale
 Celulita orbitara(1)
Edem difuz al continutului
orbitar prin infiltrarea
tesutului adipos orbitar cu
celule inflamatorii si bacterii
Clinic
Tumefactie orbitara severa

Tulburri ale acuitii

vizuale
Tulburari ale motilitatii
oculare
 Celulita orbitara(2)
Tratament
- antibiocorticoterapie
- tratamentul chirurgical al RS cauzale
- eventual decompresia orbitei
Indicatiile tratamentului chirurgical de
decompresie orbitara:
Progresia bolii in ciuda tratamentului
antibiocortizonic
Evidentierea colectie purulente la ex.CT
Pierderea acuitatii vizuale
 Abces subperiostal
Definitie = colectie purulenta
circumscrisa intre periorbita si peretele
osos orbitar

Determina deplasarea lateroinferioara a

globului ocular

Clinic:
chemosis,
proptosis
Limitarea miscarilor globului ocular
Usoara scadere a acuitatii vizuale

Este considerat urgenta medico-

chirurgicala
 Abces orbitar
Definitie = colectie purulenta la nivelul
tesutului orbitar
Clinic:
Proptosis masiv,
Chemosis

Oftalmoplegie

Scadere severa a acuitatii vizuale

Uneori dificil de diferentiat de celulita

orbitara.
 Tratament

Antibiocorticoterapie masiva
Tratamentul chirurgical al RS cauzale
Tratamentul chirurgical al abcesului
orbitar
endoscopic transnazal pentru localizarea
mediala sau medio-inferioara
Abord orbitar oftalmo/neurochirurgie
pentru alte localizari
 Tromboza sinusului
cavernos
Progresia simptomelor de la grupul anterior:
Edem palpebral, chemozis, exoftalmie, s cadere severa a acuitatii
vizuale
Afectarea ochiului controlateral

Angio-RMN- stenoza ACI stg.in regiunea RMN Coronal T1 largirea sinusului

sinusului cavernos cavernos stang
 Tromboflebita sinusurilor
venoase
Edem palpebral, chemozis, exoftalmie TSC

Edem frontal voluminos + semne de HTIc - TSLS

F.O. dilatarea venelor retiniene, edem papilar minor

Febra + semne de RS Cronica

Diagnostic pozitiv - angioRMN

Tratament - Antibioterapie parenterala masiva,

depletorizante cerebrale, anticoagulante, tr. suportiv,
anticomitiale, tr. chirurgical al focarului infectios

Urmarirea starea clinica + punctia lombara si

examenul LCR
 Complicatii intracraniene -
Generalitati
Relativ rare, cu prevalenta intre 0.3% si 2.4% din pacientii
spitalizati.

Mortalitatea ramane crescuta intre 5% si 21% in

literatura.

Pana la 40% din pacienti vor ramane cu dizabilitati

permanente

Cel mai frecvent implicat - sinusul frontal

Varsta cea mai afectata adolescenti si adulti tineri.

Patogenia:
Cel mai frecvent tromboflebita retrograda
Extensie directa prin
Dehiscente congenitale/traumatice
Lize osoase sinusale
 Meningita purulenta(1)
Cea mai frecventa complicatie
intracraniana

Clinic:
Cefalee intensa,
febra 39-40,

redoare de ceafa,

somnolenta,

fotofobie,

Deficite neurologice focale, etc

 Meningita purulenta(2)
Diagnostic:
Punctia lombara lichid hiperton,purulent cu
probele calitative edificatoare + antibiograma

Atentie la formele latente mascate de Ab.

Tratament: Ab. parenteral, punctii lombare

evacuatorii, cura chirurgicala a Rsinuzitei
cauzale

Urmarirea evolutiei prin punctiile lombare si

starea clinica
 Abcesul extradural

Persistenta si agravarea Rsinuzitei

Clinic:
Obnubilare,
crize convulsive si

semne neurologice de focar

Diagnostic pozitiv clinic + examen CT

Tratament drenajul neurochirurgical
al abcesului, cura chirurgicala a
Rsinuzitei si antibioterapia parenterala
masiva
 Empiemul subdural
Tabloul clinic sever, asociind:
sindromul meningeal si infectios cu
semne neurologice de focar prezente,
EEG modificat
F.O.- edem papilar important,
contraindica punctia lombara
Diagnostic pozitiv clinic +
examen CT
Tratament:
cura chirurgicala radicala a Rsinuzitei ,
drenajul neurochirurgical al abces, tr.
suportiv si Ab (echipa mixta)
 Abcesul cerebral
Sediul cel mai frecvent - lobul
frontal
Tipurile topografice predispozante -
supuratiile frontale si etmoidale
Clinic:
Cefalee, febra, curbatura, varsaturi
spontane,
tulburari de comportament,
semne neurologice de focar
semnele de supuratie rinosinuzala
Diagnostic: - CT craniofacial
Tratamentul - de maxima urgenta
Ab,
drenaj neurochirurgical al abcesului,
drenajul focarului supurativ sinuzal
Abces epidural (E), subdural (S), si de lob frontal (F)
 Osteomielita oaselor
craniului
Apare cel mai frecvent ca o complicatie a Rsinuzitelor
frontale

Clinic:
Edem prefrontal si supraorbitar care
poate progresa in partile moi +
dureri intense,
fotofobie si
accentuarea rinoreei purulente

Starea generala se agraveaza,febra creste

Ex. CT obiectiveaza liza corticalei osului frontal

Ab parenteral (3S) + cura chirurgicala radicala a

Rsinuzitei