Tulbulri psihice exogene

Exogenia

Definiia: (provine de la cuvntul grecesc exo -

exterior, genea natere) presupune provenirea tulburrilor
neuro-psihice legate de factori exteriori.

Dintre tulburrile exogene deosebim:

Psihozele simptomatice,
etilismul,
narcomaniile
toxicomaniile.
 Definiia:

Adicia- termenul n ICD-X, care este folosit pentru nozologii

ca narcomanie, toxicomanie, lcoolism

Substanele psihoactive (SP) substan chimic, care folosit

o singur dat provoac triri psihice plcute ori alte triri
dorite de consumtor, dar la folosirea sistematic aduce la
dependen fizic i psihic, schimbarea toleranei.
 Generaliti
Toxicomaniile sunt tulburri psihice care se
caracterizeaz prin:

onsumul compulsiv de substane psihoactive (una

sau mai multe);

ncapacitatea de a limita consumul de substane;

Apariia reaciei de sevraj la oprirea consumului de

substane.
 Generaliti:
Substanele psihoactive sunt naturale sau sintetice,
capabile s induc:
Dependen psihologic sau biologic.
n general, ele acioneaz la nivelul mai multor
aparate i sisteme, cel mai important fiind sistemul
motivaional, unde produc modificri durabile.
Toate aceste substane induc ntro prim
instan euforie, la care se asociaz efecte de tip
deprimant, stimulant sau
halucinogen.
 Clasificarea SP (substanelor
lcool psihoactive):
Stupefiante (droguri)
Substane toxice substane SP, care nu se incadreaz n
lista stupefiantelor
Dupa tipul de actiune:
u aciune sedativ (lcool, piacee, barbiturice,
benzodiazepine)
u aciune stimulanta (cocaina, cofeina, mfetamina,
efedrina)
u aciune psihedelic (LSD, canabis, droguri volatile)
SP din grupul medicamentelor:
- benzodiazepinele
- barbiturice
- analeptice
Clasificarea n funcie de efectele lor
asupra sistemului nervos central:
1. Deprimant: opioizi, cannabis,
benzodiazepine, barbiturice i substane volatile.
2. Stimulant: cocaina, amfetamine, cafeina,
nicotina.
3. Halucinogen: phenciclidina, MDMA
(ecstasy), LSD, mescalina, pslocybina
 Etiopatogenie
Toxicomania reprezint o interrelaionare ntre:

Substana psihoactiv,
Persoana
Contextul socio-cultural
Substanele psihoactive au efect asupra
sistemului nervos
central, favoriznd utilizarea lor abuziv:
Efecte euforizante, care induc o stare de bun
dispoziie;
Efecte dinamizante, care sunt cutate pentru c
favorizeaz relaiile
Sociale, cresc stima de sine i ncrederea n propriile
capaciti, scad oboseala i senzaia de foame;
Efecte analgezice, care sunt cutate n special de ctre
cei suferinzi de boli cronice dureroase;
Efectele anxiolitice i hipnotice, care sunt cutate de
personale anxioase sau depresive.
 Factorii socio-culturali:
Religia joac un rol important n special n prohibiia sau utilizarea
Substanelor psihoactive (de exemplu n rile musulmane consumul
de alcool este interzis).
Legislaia rilor difer n ceea ce privete permisivitatea consumului
de droguri.
Prohibiia alcoolului (n perioada interbelic n SUA sau impunerea
de preuri prohibitive n rile scandinave. Ambele metode s-au dovedit
ineficiente datorit dezvoltrii contrabandei cu alcool).
Interzicerea reclamelor la tutun, interzicerea fumatului n locuri
publice.
Legiferarea consumului de cannabis n Olanda.
Familia joac un rol deosebit de important, de multe ori consumul de
substane poate fi nvat n familie. n general se consider c familiile
dezorganizate favorizeaz consumul
 Factorii individuali
:
Factorii genetici influeneaz echipamentul enzimatic
al individului are rolul de a elimina prin metabolizare
drogul.

Trsturile de personalitatea cum sunt impulsivitatea

(personaliti de tip instabil emoional/borderline i
dissocial/antisocial) i timiditatea (personalitatea de tip
anxios/evitant) favorizeaz consumul abuziv de droguri.

Vrsta influeneaz consumul de substane n sensul c

exist anumite perioade de vrste care favorizeaz
consumul: adolescena, vrsta tnr i vrsta a treia.
Trasatura comuna a tuturor toxicomaniilor se manifesta prin
prezena n tabloul lor clinic a trei sindroame narcomanice
majore:

1. Dependen psihic,
2. Dependen fizic
3. Schimbarea reactivitii organismului la
substana folosit
4. Modificarea personalitii (pentru unele
dependene)
Dependenta, conform definitiei date de
OMS in 1969 si unanim acceptata este
Starea psihica sau fizica ce rezulta din
interactiunea unui organism si a unui
medicament caracterizata prin modificari de
comportament si alte reactii, insotite
intotdeauna de nevoia de a lua substanta in
mod continuu sau periodic pentru a-i resimti
efectele sale psihice si uneori pentru a evita
suferintele. Starea de dependenta este insotita
sau nu de toleranta.
 Semne ale dependentei de substante:
Toleranta mare la substanta si nevoia de o cantitate din ce in ce mai
mare pentru a obtine acelasi efect;
Consumul pentru a evita simptomele sevrajului (neliniste, greata,
insomnie, depresie, tremor, anxietate);
Pierderea controlului asupra consumului, consumul mai ridicat
decat nivelul propus, dorinta de a renunta si incapacitatea de a renunta;
Viata se invarte in jurul consumului, te indepartezi de familie si
prieteni si petreci din ce in ce mai mult timp pentru a procura substanta si
in compania partenerilor de consum;
Renuntarea la activitati ce-ti faceau placere in trecut (hobby-uri,
sport, socializare);
Continuarea consumului chiar daca esti constient ca acesta
dauneaza grav.
 Etapele formarii dependenei:

Consum de SP care se incadreaza in notiunea de sntate

folosirea epizodic SP social permise n cantiti fiziologice ( ex.
alcool)
Abuz (utilizare duntoare, beie habitual) folosirea SP fr
prezenta sindroamelor de dependen: Componentele abuzului:
- Consum SP interzise,
- Consum SP are consecine duntoare pentru sntatea
psihic i fizic (conflicte n familie, n societate, la servici)
- Consumul devine de regulat
- Consum doze crescute SP
- Abuzul prezinta un risc nalt pentru urmtoarea etap in
formarea dependentei.
- Etapa 1, 2,3
In toxicomanie apar perturbari in sfera perceperii si
trairii spatiului si timpului.
Astfel apar 4 categorii de senzatii ca efecte ale
drogurii:

- senzatia de "planare", "de zbor";

- senzatia de "calatorie";
- senzatia de "fulgerare"
- senzatia de "viteza".
Senzatia de "planare" ("de zbor") apare in cazul
utilizarii derivatilor "cannabis" (canepii indiene)
si a opiului
Senzatia de "calatorie" este caracteristica
halucinogenelor, in special, LSD-ului,
Senzatia de "fulgerare" este efectul cautat de cei
care consuma heroina.
Senzatia "viteza" este obsinuta prin amfetamine
si prin cocaina.
Etapele formarii toxicomaniilor:
 Prima etap se caracterizeaz prin:
1.1. Sindromul reactivitii schimbate:
folosirea permanent a drogurolor
Creterea toleranei
Diminuarea raspunsului la consum SP
Diminuarea efectului drogului asupra consumatorului

1.2. Aparitia dependenei psihice

Formarea atraciei psihice (obsesive) pentru starea de
ebrietate
Confort psihic doar n perioada intoxicaiei

1.3. Dependen fizic minima (nu este prezenta ca

atare)
 n tabloul clinic la prima etap predomina:
tulburri astenice cu accentuarea trasaturilor
caracteriale,
labilitate emoional,
irascibilitate,
tulburri de somn,
atenie distrat
scderea memoriei (reteniei),
aceste simptome dispar in timpul intoxicatiei cu SP
efect hedonic,
confort psihosomatic n timpul intoxicaiei
toxicomanice.
 La etapa a doua sindroamele narcomanice ajung
la intensitate maxima:

2.1. Sindromul reactivitii modificate :

Schimbarea modalitatii de consum a SP
Tolerana este maxima
Lipsesc reactiile de raspuns la intoxicare cu SP
Forme modificate de ebrietate
2.2.Sindromul dependenei psihice:
Atracie psihic (compulsiv) pentru obtinerea starii de
ebrietate
Confort psihic numai n perioada de intoxicaie
2.3. Sindromul dependenei fizice:
Atracie fizic (impulsiv, necontrolabila ) pentru
ebrietate
 Tabloul clinic la etapa a doua:

1 Atracie compulsiv ctre SP.

2. Sindromul de sevraj (dependenta) pronuntat .
3. Tolerana nalt.
4. Consumul de SP deja este unul permanent, excesele
toxicomanice sunt mai frecvente.
5. Schimbarea tabloului clinic al intoxicarii cu SP: euforia i
alte triri plcute scad semnificativ .
6. Scopul principal al consumului SP este obtinerea
confortului psihosomatic
7. Astenie progresiva in afara consumului.
8. Apar tulburri afective pronunate i modificarea
personalitii.
9. Aparitia bolilor somatice cauzate asociat de consumul SP.
 Etapa a treia se caracterizeaz prin :
3.1. Sindromul de reactivitate schimbat:
Reactivitatea la consum SP este schimbat din cauza
epuizrii pacientului
Scderea toleranei
SP joac rol de substan activizanta

3.2.Sindromul dependenei psihice:

Atracie obsesiv pronunat pentru starea de ebrietate

3.3. Sindromul dependenei fizice:

Atracie fizic compulsiv pentru starea de ebrietate
Stare confortabil doar n timpul intoxicaiei
Sindrom de sevraj
 Tabloul clinic etapa a treia:

1. Scderea toleranei,
2. Tulburri psihice i somatice grave si ireversibile.
3. Tulburri intelectuale, inclusiv mnestice
pronunate.
4. Pacienii sunt foarte astenizai, prezinta labilitate
emotionala inclusiv incontinen afectiva.
5. Folosirea SP nu mai provoaca confort
psihocomatic.
Tipuri de toxicomanii
Marijuana este un drog obtinut din planta de canabis . Planta este de
obicei uscata, macinata si fumata in hartie ca o tigara sau in pipa ca
pe tutun . Marijuana vine si in forme *mancabile* cum ar fi briose ,
ciocolata , bomboane de ciocolata , acestea avand acelasi efect ca si
marijuana care se fumeaza.Unele persoane consuma si o rasina
produsa de planta de canabis , aceasta avand un efect mai puternic .
Aceasta substanta este denumita si hasis ceara ,sfarma,etc.
Marijuana este folosita atat medical (in unele state) cat i
recreaional. Este utilizata din punct de vedere medical pentru stres
i ameliorarea durerii i pentru a crete apetitul. Recreaional,
marijuana este folosita pentru efectele sale calmante i pentru a
atinge cunoscutul high. Insa nu toate soiurile de marijuana pot fi
folosite in mod medical sau recreational.
Marijuana are o istorie lung a legislaiei pentru i mpotriva
utilizrii acesteia.
 1. Derivatele de canabis- canabinoide (canep,
plan, hai, marijuan, ganja, Maria Ioana, iarba)
etc )
n doze mici marijuana provoac senzaii plcute:
Relaxare,
Satisfacie,
Senzatie de ebrietate usoara
Sentimente de fericire
Halucinaii uoare
Creterea apetitului
Anxietate redus

Efecte adverse paralele:

Tulburari de coordonare motorie
Senzatia de foame
Tulburri de memorie.
 1. Derivatele de canabis:
Tulburri psihice acute:
1. Moria sau euforia,
2. Tulburri de percepie a anturajului (culori vii, sunete
percepute mai pronunate i accelerarea senzatiei de timp)
3. Pierderea senzaiei de autenticitate a propriei persoane
(depersonalizare) i sentimentului de irealitate a ceea ce se ntmpl in
anturaj (derealizare)
4. Periodic halucinaii vizuale i auditive
5. Rs nemotivat
6. Senzaie de pierdere a greutii propriului corp
Intoxicaie acut ( supradozare):
1.Sopor sau coma
2. Dezvoltarea encefalopatiei i polineuropatiei
(onfuzie, halucinoz, tulburari de schema corporala,
dizartria, stazia-bazia, praxia, nestezii, pareze, etc miros dulciu de
la vestimentaie).
n intoxicaie cronic frecvent se dezvolt
sindromul de motivatie absenta" :

1.patie,
2. utism,
3.pasivitate,
4. lentoare ideomotorie,
5. Scderea memoriei i a intelectului in general,
6. Sindromul de derealizare-depersonalizare.
 1. Derevatii de canabis
Tolerana - mic, depinde de particularitatile individuale ale
consumatorului de SP.

Dependen psihic moderat sau pronunat.

Sindromul de sevraj se manifest prin:

tulburri pasagere de somn,
iritabilitate sporit,
tahicardie
senzaii neplcute n regiunea cordului,
inapetena,
transpiraie , etc.
Percepia marijuanei ca un drog este cel mai adesea legata de
consumul de marijuana la adolescenti. Adolescentii care
fumeaza marijuana prezinta un risc mai mare de a dezvolta o
dependenta la marijuana sau la ceva mai grav, mai trziu n
via.
De asemenea marijuana poate afecta dezvoltarea normala a
creierului adolescentilor. Potenialele riscuri pe termen lung
ale abuzului de marijuana au fost evidentiate intr-un studiu
realizat de Duke University. S-a artat c dintre 1.037 de
oameni, cei care au folosit in mod regulat marijuana fiind
adolescentii au prezentat o scdere medie de opt puncte de
IQ.
CE ESTE HEROINA?

Heroina este un analgezic care da o dependenta

foarte mare, este sintetizat din morfina care la
randul ei se face din seminte de mac. Pentru ca
semintele de mac se folosesc la producerea opiului,
derivatele acestuia se numesc opiacee. Atat heroina
cat si morfina sunt opiacee. Heroina mai este
cunoscuta sub numele de bila ,sau soricioaica.
Pe strada heroina este adesea combinata cu aditivi
periculosi cum ar fi morfina sau fentanilul pentru a
elibera durerea.
 2. Opiacee (macul opiaceic, rfin, codein,
heroin, promedol, metadon)
Intoxicaia acut
Euforia n 2 faze
Prurit pielii feei i prii superioare a corpului
Senzaie de relaxare
Triri iluzorii
Accelerarea asociaiilor
Vorbire accelerat
Mulumire
Anxietate redus
Detensionare
Somnolen
Nu exista o mahmureala
 Semnele unei supradoze de heroina
includ:

- Respiraie superficial
Gur uscat
Limba - decolorare
Puls lent
Buze albstrui
 2. Opiacee (macul opiaceic, rfin,
codein, heroin, promedol, metadon)

Deasemeni este tipic :

Sopor profund sau com,
Depresie respiratorie,
Mioz
Bradicardie,
Hipotonie arterial.
Paliditatea i uscaciunea pielei
Cresterea reflexelor osteo-tendinoase
n cazuri grave asociat cu hipotonie si bradicardie
poate fi midriaz.
 Consecintele intoxicaiei cronice:

accentuarea trsturilor de caracter,

schimbri emoionale si volitive.
Persoanele care sufera de narcomanie prezinta trasaturi
caracteriale specifice ( brutalitate, pseudologie, egoism).
In lipsa SP pacientii sunt deprimai i excitabili.
In timpul administrarii SP (injectabil, intranazal) se constata
stare euforica, comunicabilitate, efect energizant
n perioada tardiv a consumului cronic se constata
sindrom astenic pronuntat.
sunt specifice tulburri mnestice.
 2. Opiaceele:

Tolerana - nalt.
Dependena psihic i fizic pronunate. Dependena se
dezvolt rapid i poate fi provocat de doze terapeutice. La
mule persoane cu narcomanie dup prima sau primele
administrari apare sindromul de dependenta

Sindromul de sevraj apare peste 8 - 16 ore dup ultima doz,

atinge o intensivitate maxim la 48-72, apoi ncet descreste.
Simptomele grave se pot menine pn la 10 zile, dar
consecinele reziduale rmn timp ndelungat.
 Sindromul de sevraj include urmtoarele simptome:

nelinite,
irascibilitate
dureri n tot corpul,
insomnie,
rinit,
transpiraie abundent,
hiperemia faciala ,
greuri,
vom,
diaree,
katizie,
hipertermie,
crampe intestinale ,
deshidratare corporal.
Intrerupere brusc a consumului SP ( indeosebi la persoane cu boli
somatice) poate provoca decesul pacientului
 3. Derivati de efedrina (pervitin, vint, djef,
sirca, marefali.

Intoxicaia narcomanic se manifest prin:

Euforie pronunat,
Excitaie,
Dezinhibiie verbal, motorie, sexual.
In cazul intreruperii consumului deseori se constata
psihoze de tip delirium sau paranoid acut.
 3. Derivati de efedrina
Intoxicaii acute:
Dou etape de euforie
Excitaie psihomotorie,
Senzaie de imponderabilitate
Hipertensiune arterial
Tahicardie paroxismal
Senzaie de micare a prului capului
Logoree
Hiperosmie specifica ( miros de toporai, mere)
Pe fundal de insuficiena cardio-vascular se poate instala
starea de com i deces (ictus cerebral sau infarct miocardic).
In cazurile de abuz sau intoxicare cu derivati de efedrina
sunt posibile reacii hemolitice fiindc la pregtirea acestor SP
se folosete acidul acetic.
 3. Derivati de efedrina
Intoxicaia cronic predispune la aparitia sindromului astenic
permanent cu tulburri schizofreniforme i degradare
intelectual
Toleran inalt.
Dependena psihic pronunat. Dependena fizic slab
dezvoltat

Pentru sindromul de sevraj este caracteristic:

stri depresive cu disforii
tulburari vegetative
posibile stari psihotice
 4. Amfetamina

Folosirea aleatoare i sporadic de doze minime formeaz

senzaia:
de reducere a oboselei,
de claritate sporit a contiinei i vivacitate

Folosire dozelor mari (ndeosebi intravenos) provoac:

euforie n dou etape,
excitaie psihomotorie
tulburri de percepie
 4. Amfetamina

Supradozajul amfetaminei este asemntor cu intoxicaia acut a

derevatilor efedrinei si se manifesta cu reactii paranoide acute.

Intoxicaia cronic provoaca tulburri psihice semnificative de

aspect psihotic:

Psihoze prolongate pseudoschizofrene

sindrom astenic stabil cu simptome depresive si apato-abulice
asociate
 4. mfetaminele

Toleran inalt. Doza folosit poate depasi dozele iniiale de

zeci de ori.

Dependen psihic pronuntata. La ntreruperea consumului

se constata un sindrom depesiv.

n sevraj apare:
lentoare ideomotorie,
dinamie,
slabiciune general,
somnolen.
simptome vegetative
 5. Cocaina
Nume de strada: coke, crack, C, okey dokey, nose,
charlie, nose candy, big C, blow, marching powder,
snow, white lady, toot, ceci, candi, star dust.
 5. Cocaina
Intoxicatia acuta:
1. Stri psihotice cu simptome delirante
2. Excitaie psihomotorie
3. Comportament agresiv
4. Halucinaii tactile i vizuale
Tabloul clinic a intoxicaiei acute este asemntor cu acel al
amfetaminei
Intoxicaia cronic cauzeaza formarea rapida a sindromului
psihoorganic.
Tolerana nalt.
Dependen psihic pronunat
Sindromul de sevraj nclude:
anxietate sever
depresie major
Efectele fizice ale consumului abuziv sau pe termen
lung pot fi neurologice, cardiovasculare si
Dureri de cap respiratorii:
Convulsii
Episoade epileptice
Coma
Infarct
Boli cardiace
Aritmii
Dureri in piept
Tensiune foarte mica sau foarte mare
Atacuri de cord
Endocardita - infectie a inimii
Boli ale plamanilor
Dificultati de respiratie
Bronsita cronica
Alterarea tesuturilor pulmonare
Cedarea plamanilor
Stop respirator
Moarte
Efecte psihologice Efectele fizice ale consumului abuziv sau pe termen lung pot fi neurologice,
cardiovasculare si respiratorii:
Iritabilitate, instabilitate emotionala
Halucinatii auditive (sunete imaginare care par reale)
Furnicaturi - senzatia de a avea insecte sub piele
Psihoza
Efecte asupra aparatului reproductiv
Disfunctii sexuale - atat la femei, cat si la barbati
Dereglari menstruale
Infertilitate - atat la femei, cat si la barbati
Pericole in timpul sarcinii
Avort, nastere prematura, copii nascuti morti
Aparitia sevrajului la nou-nascut
Nou-nascutul are o greutate scazuta, un cap si o inaltime mai mica decat normal
Malformatii, atunci cand mama sau tatal sunt dependenti
Alte afectiuni
Arsuri in gura si pe maini, din cauza fumatului
Urme de ace pe maini sau in zone unde substanta e injectata
Infectii, rani din cauza injectiilor repetate
Incontinenta urinara (eliminarea involuntara de urina)
Reactii alergice la cocaina sau la substantele din compozitia etnobotanicelor
Infectii ale creierului - atat bacteriale, cat si fungice - pot provoca abcese
Scadere in greutate si malnutritie, din cauza scaderii apetitului
Gangrena intestinului (moartea tesutului) sau a altor organe, din cauza lipsei circulatiei sangelui
Comportamente riscante, cum ar fi sexul neprotejat
Risc crescut de contractare a SIDA sau hepatita, ca urmare a sexului neprotejat sau a folosirii de ace
infectate.
 6. Barbiturice:

Intoxicaia cu barbiturice este asemntoare cu ebrietatea

alcoolic:

etapa euforic i exitaia de scurt durat

somnolen, obnubilare, confuzie, sopor
tulburri psihomotorii i de vorbire
labilitate afectiv
comportament agresiv.
 6. Barbiturice:
Intoxicatie cronica: Tablou clinic de sindrom
psihoorganic si anume:

Ataxie
Dizartrie
Lentoare ideomotorie
Scaderea facultati intelectuale
Labilitate afectiva
 6. Barbiturice:

Toleran relativ joasa. Doza folosit poate fi de 5-10 ori mai

mare comporativ cu cea iniial. La ntreruperea consumului
tolerana scade brusc fapt care poate provoca intoxicatii acute
dupa revenirea in timp la dozele anterioare.
Dependena psihic pronunat.

Sindromul de servraj se dezvolt n primele 24 de ore dup

ntreruperea consumului i atinge intensitate maxim n 48-72
de ore, apoi lent dispare.
 Sindromul de sevraj la barbiturice:

nelinite,
tremor,
slabiciune progresiv,
vertij,
tulburri de percepii vizuale,
greuri,
vom,
insomnie,
hipotonie brusc,
convulsii,
tulburri psihice de tip paranoid cu halucinaii, stupor, fobii
ntreruperea brusc a consumului poate provoca deces .
 7. Solveni volatili:

Intoxicaia acut :

euforie cu tulburri de orientare in spatiu

iluzia performantelor crescute, halucinatii
tulburari de comportament, inclusiv comportament agresiv
la cresterea dozei convulsii, com, deces .
 7. Solveni volatili:

Intoxicaia cronic (benzin, benzol, tetraclorur de carbon) :

schimbari patologice n plmni, ficat, rinichi, formula
sngelui.
tulburri psihice profunde de tip psihoorganic.

Tolerana nesemnificativ cu excepie la toluol

Dependena psihic mai puin pronunata comparativ cu alte
tipuri de toxicomanii.
Dependena fizic minim. ntreruprea brusc a consumului
provoac somnolena, irascibilitate, inhibiie motorie.
 8. Psihomimetice:

Intoxicaia acut incipienta:

Slbiciune totala ,
vertij,
greuri,
senzaii de cldur sau frig
midriaz,
transpiraie,
salivaie,
vom,
tahicardie.
 Tulburari psihotice ulterioare:

Tulburari de perceptie ( hiperestezii, iluzii, halucinatii

auditive si vizuale vii si caleidoscopice)
Ca regula euforie, posibil anxietate, inhibitie, atitudini ostile
catre anturaj
Derealizare si depersonalizare
 8. Psihomimetice

Intoxicatie cronica:
Simptome astenice
Simptome apato-abulice
Simptome psedoschizofrene ( schizofrenia simplex)

Dependenta psihica si fizica slab pronuntate.

Toleranta scazuta
 9. Toxicomania cauzata de tranchilizante si
antidepresive:

Este tipica dependenta psihica. Dependenta fizica slab

pronuntata.
Simptomul de sevraj slab pronuntat si predomina simptomele
disvegetative. Totusi uneori se constata:

iritabilitate
Anxietate
Neliniste psihomotorie
Insomnie,convulsii extremitati, algii articulare
In cazul supradozarii tranchilizantelor pana la 1 g este posibila instalarea
unui somn de 48 de ore.
 9. Toxicomania cauzata de tranchilizante si
antidepresive:

Intoxicatie acuta:

Tulburari constiinta cu sopor, coma, hipotonie musculara

In intoxicatii pronuntate se dezvolta encefalopatia cu
sindrom astenic
 10.Anticolinergice
(belladona,atropina,astmatol,dimedrol,
etc.)
Intoxicatia usoara:

Tulburari de memorie (retentie)

hipoprosexie
midriaza
uscaciunea pielii
Tahicardie
Constipatie
hipertermie
 Intoxicatie pronuntata cu anticolinergice:

Anxietate
Agitatie psihomotorie
Dezorientare auto- si allopsihica
Stari de delirium
Vorbire neclara
Sopor, coma cu tulburari cardiace( crestere QT interval)
Tulburari mnestice si astenice
Nu se constata dependenta pentru anticolinergice
 11. Nicotina

Intoxicatie usoara:

1. Senzatie de relaxare, cresterea capacitatii de concentrare

2. Nicotina are actiune asemanatoare acetilcolinei asupra creierului
3. Dependenta de nicotina poate fi similara cu dependenta de heroina
4. Are loc cresterea tolerantei
5. Starea de sevraj este depasita prin consumul repetat a tigaretei. In
sevraj se constata si starea de neliniste
Dependenta de nicotina este una
din cele mai dificil de indepartat
tipuri de dependenta
 11. Nicotina

Nicotina determina modificari la nivel cerebral, care

provoaca o placere de moment.
Tocmai aceasta placere de scurta durata este aceea
care ii face pe oameni sa isi doreasca sa mai fumeze
inca o tigara si apoi inca una.
O persoana dependenta de nicotina are de-a face cu o
serie de simptome neplacute care sunt indepartate
temporar prin fumat.
 Simptome de sevraj nicotinic:
Iritabilitate
Accese de furie
Slaba capacitate de concentrare,
Frustrare,
Cresterea apetitului sau insomnie.
In unele cazuri, sevrajul se poate manifesta si prin
diaree sau constipatie;
Neliniste
Depresie
Hipoprosexie
Posibile complicatii ale dependentei de nicotina:
Boli pulmonare cancere la nivelul plamanilor, bronsita sau
emfizem;
Astm fumatul inrautateste starea persoanelor astmatice;
Probleme cardiovasculare risc crescut de infarct
miocardic, boli vasculare periferice si accident vascular
cerebral;
Cancer risc crescut de a dezvolta cancer pulmonar, cancer
al vezicii urinare, cancer de col, cancer la stomac, cancer de
gat, esofag sau laringe;
Pielea fumatorilor da mai repede semne de imbatranire;
Infertilitate sau impotenta si disfunctii erectile;
Risc ridicat de avort spontan sau probleme grave la nou-
nascut;
cafeaua
Vorbim despre dependenta atunci
cand bem mai mult de 300 ml de
cafea pe zi (3 cani normale de
cafea).
 Ce este cafeaua ?

Cafeina este un alcaloid amar, alb, cristalin care

actioneaza ca un drog stimulent si un inhibitor
de acetilcolinesteraza
Cafeaua contine un agent chimic, in prezent
necunoscut, care stimuleaza productia de
cortizon si adrenalina, doi hormoni de stimulare.
12. Elementul esential al intoxicatiei
cu
nelinistea,
cofeina
nervozitatea,
excitatia,
insomnia,
faciesul congestiv,
diureza (crescuta),
si acuze gastrointestinale.
anxietate,
crampe musculare,
deraierea fluxului gandirii si vorbirii,
tahicardie sau aritmii cardiace,
perioade de infatigabilitate,
agitatie psihomotorie.
La om cafeina actioneaza ca un stimulent al sistemului
nervos central, alungand temporar somnolenta si
restabilind starea de alerta. Este drogul psihoactiv cel
mai consumat in intreaga lume, dar, spre deosebire de
celelalte substante psihoactive este si legal si
nereglemantat in niciun fel in aproape toate colturile
lumii.
Bauturile care contin cofeina cum ar fi cafeaua, ceaiul,
bauturile racoritoare si bauturile energizante se bucura
de o mare popularitate. In America de Nord 90% dintre
adulti consuma cafeina zilnic.
Ea produce o stare de veghe (de alerta) crescuta,
un flux de gandire mai clar si mai alert,
atentie sporita precum si
o mai buna coordonare generala a organismului.
Cantitatea de cafeina necesara pentru a produce efecte
variaza de la o persoana la alta in functie de marimea
corpului si de gradul de toleranta.
Efectele incep in mai putin de o ora dupa consum, si o
doza moderata, de obicei, dispare in aproximativ cinci
ore.
Tendinta este de a consuma mai multe substante
stimulante odata, una dintre cele mai light
combinatii fiind cea dintre alcoolul etilic si o bautura
energizanta pe baza de cafeina, cea din urma
atenund considerabil efectele sedative ale primeia.
Cand se ajunge la intoxicatie, cea etanolica trece pe
primul plan, fiind mai grava. De aceea majoritatea
intoxicatiilor cu doze foarte mari risca sa nu fie
diagnosticate, sau daca sunt identificate, capata foarta
putina atentie clinica. Asa ajung sa fie repetate, uneori
fara ca persoana sa stie ca se intampla si acest lucru.
 12. Este cel mai consumat si cel mai ieftin
drog stimulant in intreaga lume.

Capacitatea de concentrare
Vigilenta (atentia sustinuta)
Fixarea de noi informatii si rememorarea lucrurilor
invatate anterior
Viteza de reactie (timpii de raspuns)
Viteza de procesare a informatiilor
Dispozitia
Are efecte multiple:
- creterea pulsului i tensiunii arteriale,
-dilatator bronhial,
- diuretic,
- stimulant al peristaltismului intestinal, -
- stimulator al sistemului nervos, etc.
 Iata care sunt semnele excesului de
Tahicardie
-
cafeina:
Confuzie,
Anxietate
Tulburari de somn, insomnie,
Oboseala exagerata
Febra
Probleme gastrointestinale
Migrene
Sete exagerata
Poliurie
Iritabilitate
Crampe musculare
Afectiuni respiratorii
Greata
Stari de voma
 12.Tulburarile induse de cafeina
Tulburarea anxioasa indusa de cafeina -
(transpiratie, tremurturi, bti de inim rapide,
dificultti n respiratie, great, lesin, dureri toracice,
palpitatii) .
Tulburarea de somn indusa de o cafein - o
perturbare notabila a somnului - de tipul insomniei
hipersomnie..
 Tratament:

1. Tratamentul sevrajului, dezintocicare

2. Restabilirea tulbuirarilor metabolice, somnului,
tulburarilor psihice
3. Tratament antirecidivant
 Tratament (nicotina):

Patch-ul
Este un bandaj ca un autocolant mic, pe care il aplicai pe bra sau pe spate. Patch-ul
ofera un nivel scazut de nicotina pentru organism.
Prin pulverizare sau inhalator
Spray-urile cu nicotina si inhalatoarele
Medicamente
- vareniclina (Chantix).
- bupropion (Wellbutrin).
 Tratament sevraj opiaceic:
1. Agonisti receptori alfa ( clonidina)
2. Neuroleptice atipice
3. Analgetice: tramadol,
4. Antagonisti si agonisti receptori opiaceici: naloxone,
naltrexone, methadone, etc.
5. Dezintoxicare
6. Diuretice
7. Restabilire Ph,