Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
INGRIJIRE ALE
PACIENTILOR CU
LIMFOPROLIFERARI
CRONICE
Limfoproliferarile cronice reprezinta
un grup heterogen de tumori
monoclonale ale celulelor sistemului
imunitar
ISTORICUL CLASIFICARILOR LMNH
CLASIFICAREA WHO A NEOPLAZIILOR PRECURSORILOR SI CEL
MATURE B editia a 4 a
B lymphoblastic leukemia/lymphoma
CLL/SLL
B-cell prolymphocytic leukemia
Splenic marginal zone lymphoma
Hairy cell leukemia
Splenic lymphoma/leukemia, unclassifiable
Lymphoplasmacytic lymphoma
Heavy chain diseases
Plasma cell neoplasms
Extranodal marginal zone lymphoma of mucosa-associated lymphoid tissue (MALT lymphoma)
Nodal marginal zone lymphoma
Follicular lymphoma
Primary cutaneous follicle center cell lymphoma
Mantle cell lymphoma
Diffuse large B-cell lymphoma (DLBCL), not otherwise specified
T-cell/histiocyte rich large B-cell lymphoma
Primary DLBCL of the central nervous system (CNS)
Epstein-Barr virus (EBV)-positive DLBCL of the elderly
DLBCL associated with chronic inflammation
Lymphomatoid granulomatosis
Primary mediastinal (thymic) large B-cell lymphoma
Intravascular large B-cell lymphoma
Anaplastic lymphoma kinase (ALK)-positive large B-cell lymphoma
Plasmablastic lymphoma
Large B-cell lymphoma arising in human herpesvirus 8 (HHV-8)associated multicentric Castleman disease
Primary effusion lymphoma
Burkitt lymphoma
B-cell lymphoma, unclassifiable, with features intermediate between DLBCL and Burkitt lymphoma
B-cell lymphoma, unclassifiable, with features intermediate between DLBCL and classical Hodgkin lymphoma
CLASIFICAREA WHO A NEOPLAZIILOR
PRECURSORILOR SI CEL MATURE T SI NK editia a 4
a
Neoplasmele precursorilor limfoizi limfomul/ leucemie limfoblastic T
Leucemia prolimfocitara cu cel T
Leucemia limfatica cu celule mari granulare T
Leucemia cu cel NK agresiva
Bolile limfoproliferative sistemice cu cel T EBV pozitive
Hidroa vacciniforme like lymphoma
Limfomul/leucemie cu cel T a adultului
Limfomul extranodal cu cel T/ NK de tip nazal
Limfomul cu cel T asociat enteropatiei
Limfomul cu cel T hepatosplenic
Limfomul cu cel T de tip paniculita subcutanata
Mycosis fungoides
Sdr Sezary
Boli limfoproliferative cu cel T CD 30 pozitive cu afectare cutanata primara
Papuloza limfomatoasa
Limfomul anaplazic cu cel mare cu afectare cutanata primara
Limfomul cu cu cel T gamma- delta cu afectare cutanata primara
Limfomul epidermotropic agresiv cu cu cel T citotoxica CD8 pozitiv cu afectare cutanata
primara
Limfomul cu cel T mica/ medie CD4 pozitiv cu afectare cutanata primara
Limfomul cu cel T periferic nespecificat
Limfomul angioimunoblastic cu cel T
Liomfomul anaplazic cu cel mare , ALK pozitiv
Limfomul anaplazic cu cel mare , ALK negativ
Boli limfoproliferative cu celula NK
= entitati provizorii
Rolul asistentei/asistentului medical in
ingrijitea pacientilor cu limfoproliferari
cronice
Rol important
Echipa medic - asistent - pacient
Este necesara:
Cunoasterea simptomatologiei/complicatiilor
bolilor
Cunoasterea reactiilor secundare medicatiei
administrate-recunoastere si management
Greata, varsatura
Reactii legate de adminstrarea intravenoasa a
medicatiei
Citopeniile
Interactiunile medicamentoase
Complicatiile tardive ale medicatiei
MANIFESTARI CLINICE
Semne si simptome
- generale : febra, astenie fizica, scadere ponderala, transpiratii nocturne -
apar la 25% din pacienti, cel mai frecvent in stadii avansate de boala
- locale in functie de zona afectata
DEBUTUL poate fi
Ganglionar- in 70-80% din cazuri
nedurerosi, consistenta medie, fara fenomene de periadenita
Pot atinge dimensiuni mari, determinand fenomene compresive
Afectare unica/ generalizata
Extraganglionar
Splenica - apare la 40- 50 % din bolnavi, fie la debut, fie pe
parcursul evolutiei bolii
poate fi insotita de fenomane de hipersplenism
Inel Waldayer-5-10% din cazuri
- se poate asocia cu disfonie, surditate
- Se poate asocia cu determinare gastrica
MANIFESTARI CLINICE
Hepatic 40-50% din cazuri
apare mai frecvent in limfoamele foliculare
se poate asocia cu icterul obstructiv, insuficienta hepatica
Afectarea medulara apare de la debut
in limfoamele cu agresivitate mica in 80% din cazuri
In limfoamele cu agresivitate mare in 10-20% din cazuri
Tub digestiv afectat fie la debut, fie in evolutie
Localizarea primara apare in 5-6% din cazurI
Sisitem nervos- apare in 10% din limfoamele cu malignitate mare
Date de
Fenomene de compresie de la ganglionii din vecinatate mai
ales la nivelul coloanei toracice
Diseminarea hematogena la nivelul leptomeningelui cu
semne de iritatie meningeala( laborator proteinorahia
crescuta, glucorahia scazuta)
Localizare intracraniana rar, cu semne neurologice de focar
Limfomul primar al SNC este foarte rar, apare cu o frecventa
crescuta la bolnavii cu SIDA si nu prezinta tendinta la
generalizare
MANIFESTARI CLINICE
Renale
Pot aparea leziuni difuze sau localizate
Pot aparea compresii de ureter
Pleuro-pulmonara prin infiltrare de la ganglionii din
vecinatate, rar afectare primara
Pericardice
Cutanat
Osos
Orbita, testicul , san , glande salivare, tiroida, timus- foarte
rar
Etape de diagnostic:
CT torace + abdomen
biopsie osoasa creasta iliaca la un an
hemoleucograma completa + biochimie
Risc emetogen al citostaticelor
Greata si varsatura
Inalt>90%
Moderat 30-90%
Scazut 10-30%
Minim <10%
Greata si varsatura
acuta = apare in primele 24 h dupa
chimioterapie
tardiva = apare dupa 24 h de la chimioterapie si
poate persista pana la 6-7 zile (cel mai adesea
dupa cisplatin, carboplatin, ciclofosfamida ori
doxorubicin)
anticipatorii = apare inainte, in timpul si dupa
administrarea chimioterapiei daca controlul
emetic a fost ineficient
Greata si varsatura
Afecteaza calitatea vietii
Scade complianta pacientilor la
tratament
Varsaturile repetate pot determina
complicatii severe: perforatia
esofagului, pneumonii de
aspiratie,hemoragii intracraniene
Pot determina scadere ponderala sau
castig ponderal
Greata si varsatura
- Formele anticipatorii necesita tratament benzodiazepinic,
psihoterapie
- in cazul polichimioterapiei trebuie avut in vedere
medicamentul cu cel mai inalt risc emetogen
- In cazul citostaticelor cu risc
- minim emetogen nu se prescriu profilactic medicamente
antiemetogene
- moderat emetogen se prescriu profilactic o combinatie
de 2 antagonisti de receptori de serotonina (ondasetron,
granisetron), in asociatie cu corticosterid (Dexametazon)
- scazut emetogen se prescrie profilactic un singur
antiemetic precum prochlorperazina (emetiral),
metoclopramide, lorazepam, dexametazona
Supresia medulara
Supresia medulara
Este indusa frecvent de: Cytosar, busulfan, carboplatin,
chlorambucil, cladribina, daunorubicina, doxorubicin,
DTIC, etoposide, fludarabina, Hydrea, Idarubicin,
ifosfamid, mercaptopurina, mitoxantrona
Cel mai frecvent nadirul postchimioterapie apare la 7-10
zile si este urmat de o recuperare rapida in 7 -21 de zile)
Citopenii prelungite apar in cazul tratamentului cu
cladribina, fludarabina, post radioimunoterapie,
chimioterapie in doze mari
Apare si in cazul radioterapiei aplicate la nivelul oaselor
late
EXTRAVAZAREA
EXEMPLE
Busulfan,Chlorambucil,Ciclofosfamida,Melphalan,Procarbazi-
na,Nitrosureas( carmustina ,lomustina)
- Mielosupresia-variabila pentru fiecare medicament
- Intarziata pentru carmustina, lomustina( 3-6
saptamani)
-Busulfanul afecteaza rezerva de celule stem
- Greata ,varsatura in functie de doza
- Alopecia in cazul ciclofosfamidei
- Fibroza pulmonara in cazul busulfanului si nitrosureelor
AGENTI ALCHILANTI- REACTII SECUNDARE
6 MERCAPTOPURINA, 6-TIOGUANINA,
AZATIOPRINA
Mielosupresia apare la 1-4 saptamani de la initierea
tratamentului, e rapid reversibila la orprirea tratamentului
Mucosita gastrointestinala si stomatita apar mai frecvent la
adult, sunt moderate
Mercaptopurina poate determina icter colestatic,cresteri ale
valorilor transaminazelor, necroza hepatica, boala
venoocluziva
Mercaptopurina poate determina aparitia leucemiei acute
secundare, in cazul utilizarii indelungate
ANTIMETABOLITI -REACTII SECUNDARE
FLUDARABINA
Mielosupresia apare la 12-16 zile de la initierea chimioterapiei
Grata ,varsatura-moderate
Febra( 60% din cazuri)
Infectii(33% din cazuri) creste riscul de infectii oportuniste prin
inducerea imunosupresiei
Rar anemie hemolitica autoimuna, neuropatie periferica
senzomotorie, toxicitate hepatica cu crestrea valorilor transaminazelor
Neurotoxicitate ireversibila in cazul utilizarii unor doze foarte mari (40
mg/m2X 5 zile)
Toxicitate pulmonara febra, tuse, hipoxie, pneumonie interstitiala
difuza
ANTIMETABOLITI -REACTII SECUNDARE
PENTOSTATINUL
Utilizat in leucemia cu celule paroase
Bine tolerat, uneori poate induce greata,varsatura tardiva
Reactivare herpes zoster
CLADRIBINA
Mielosupresia neutropenie grad 3 si 4
Febra apare pe parcursul tratamentului sau in timpul neutropeeniei
Favorizeaza aparitia infectiilor oportunistice cu Candida sau Aspergillus prin
scaderea limfocitelor CD4+( raportul CD4/CD8 ramane scazut pana la 16 luni
dupa terminarea tratamentului
Dozele foarte mari pot determina insuficienta renala, slabiciune motorie
progresiva ireversibila, cu parapareza
GEMCITABINA
Mielosupresie
Greata,diaree,
Mucozita
Febra
Disfunctii hepatice
ANTIMETABOLITI -REACTII SECUNDARE
CLOFARABINA
Mielosupresia toxicitate primara
Greata varsatura- usoare
Toxicitate hepatica severa reversibila la 15-25% din pacienti la doza de
40mg/m2C5 zile
Hiperpigmentare
INHIBITORI DE HISTONEDEACETYLASE( HDAC)
DECITABINA
Mielosuprsie
Greata ,varsatura-usoare
VORINOSTAT
Greata ,varsatura , diaree
Trombocitopenia-principala cauza de limitare de doza
Deshidratare
Disguezie
Au fost raportate si embolii pulmonare
INHIBITORI DE TOPOISOMERAZE II- REACTII
SECUNDARE
Antracicline: doxorubicin, daunorubicin, epirubicin, idarubicin
Mitoxantrona
Epidophyllotoxinele: etoposide, teniposide
Mielosupresia nadirul apare cel mai frecvent la 10-14 zile de la
initierea tratamentului, cu recuperare dupa 21-28 de zile
Greata, varsatura , alopecia - este mai putin frecventa in cazul
mitoxantronei fata de doxorubicin
Mucozita- in cazul antraciclinelor si dozelor mari de
Epidophyllotoxine
Cardiotoxicitatea
mult mai severa in cazul doxorubicinei (doze mai mici de 500/m2
induc insuficienta cardiaca la 7% din cazuri), fata de epirubicin sau
mitoxantrona
Poate avea debut tardiv, dupa luni sau ani de la terminarea
tratamentului
Riscul este mai mare in cazul administrarii in bolus intravenos
Reactii tisulare locale severa in cazul extravazarii antraciclinelor
INHIBITORI DE TOPOISOMERAZE II- REACTII
SECUNDARE
Leucemie acuta secundara poate aparea in cazul utilizarii
mitoxantronei sau Epidophyllotoxinele( poate aparea
leucemie acuta nonlimfocitica la 2-3 ani de la utilizarea
etoposidului- are marker genetic specific translocatia ce
implica crz 11 q23
Reactii de hipersensibilizare
Indusa de solutiile de solubilizare pentru etoposide
Manifestate la nivel pulmonar sau gastrointestinal
apar in tratamentele cu etoposid- desi rare, pot fi
amenintatoare de viata
Pentru preventia lor se administreaza un antihistaminic,
asociat sau nu cu o administrare lenta
BLEOMICINA
se poate administra subcutanat, intramuscular si intravenos
Se reduce doza cu 75% daca Cl cretainina<25 ml/min
Nu induce mielosupresie
In primele 48 de ore de la administare poate induce febra
Pot aparea reactii alegice (f. rar), motiv pentru care se face testare la prima
administrare
Cel mai frecvent induce :
Toxicitate pulmonara
pneumonita interstitiala cronica- exprimata tuse , dispnee, infiltrate
pulmonare
Poate aparea la orice doza, mai frecvent dupa acumularea unor doze
mai mari
Apare la 10% din pacienti daca se depaseste o doza de 450 mg
Poate evolua catre fibroza- hipoxie deces
Factori de risc doze individulale peste 25 U/m2, varsta avansata,
afectiune pulmonara asociata, radioterapie anterioara toracica
Toxicitate cutanata: hiperpigmentare, eritem, descuamare, alopecie,
modificari ale unghiilor
ANALOGII DE PLATINA - REACTII SECUNDARE
CISPLATIN OXALIPLATIN
CARBOPLATI
N
MIELOSUPRESIE Rar, mai frecvent +++ +/++
anemie moderata ( dependent
de doza)
NEFROTOXICITAT +++( dependenta -/+ -
E de doza; determina
scaderea RFG,
apare
hipoMg,hipoK,
azotemie)
NEUROTOXICITAT + +++ dependenta -/+ DEPENDENTA DE
E de doza, prin efect DOZA NEUROPATIE
cumulativ(neuropatie PERIFERICA
periferica tip SENZORIAALA
stocking-glove, REVERSIBILA
cecitate corticala ,
convulsii