RECAPITULARE LP

Masurarea acuitatii
vizuale
Masurarea acuitatii vizuale cu optotipul:

dispozitiv standardizat prezentand pefond alb

luminat teste (semne, litere, cifre, desene)
dispuse in randuri .
Exista optotip pentru masurarea AV la
distanta si optotip pentru masurarea AV la
aproape.
Exista si dispozitive care permit proiectarea
prin telecomanda a testelor.Bolnavul
ocluzeaza ochiul congener fara a-l apasa si
citeste de sus in jos testele optotipului plasat
la inaltimea ochiului si la o distanta, de regula,

AV este reprezentata de raportul dintre

distanta de la care pacientul citeste un rand

pe distanta de la care un emetrop citeste acel
rand
Daca bolnavul nu distinge primul rand la
optotip se va apropia de acesta pana cand
poate citi testele.
Ca alternativa se cere bolnavului sa numere
degeteleexaminatorului.
Pentru acuitati mai slabe se noteaza : n.d.=
numara degetele, p.m.m.= percepe miscarea
mainii, p.l.= percepe lumina, f.p.l.= fara
perceptie luminoasa.

TONOMETRIA I
PERIMETRIA
Msurarea PIO are o importan major n

diagnosticul
i
urmrirea
eficacitii
terapeutice a glaucomului
Cmpul vizual reprezint aria pe care ochiul o
percepe simultan cu fixaia
Retina nu are o uniformitate funcional,
regiunea macular fiind responsabil de
acuitatea vizual, iar restul retinei intervine n
alte
manifestri
ale
vederii
(vederea
crepuscular)

TONOMETRIA GOLDMAN
Este o metod de tonometrie prin aplanaie
Este metoda considerat cea mai exact i cu

determinrile cele mai reproductibile, n ciuda

achiziiilor recente din domeniu
Msoar fora ce produce o aplatizare
standard

TEHNIC EXAMINARE
MATERIALE NECESARE

Biomicroscop
Tonometru Goldman
Soluie florescein
Soluie anestezic

TEHNC APLANOTONOMETRIE

GOLDMAN
Se instileaz o pictur de anestezic i una de soluie

de fluorescein 25% n ochiul examinat

Se fixeaz pacientul la biomicroscop i se alege filtrul
albastru
Se apropie tot dispozitivul cu prisma axial, spre centrul
corneei pn la 1-2mm de aceasta, moment n care
examinatorul ncepe s priveasc prin oculare

Instruciuni pentru
pacient
pacientul pune brbia n mentonier i

fruntea lipit de suport

privete drept nainte i fixeaz un punct (de
exemplu ureche opus a examinatorului)
respir normal fr s i in respiraia
Clipete nainte de msurare pentru a umezi
corneea

Tehnic msurare
Se poziioneaz pacientul cu suportul pentru

frunte deasupra sprncenelor pentru a permite

ridicarea lor.
Anestezic i fluorescein 0.25%, separat sau
soluie, instilat n fundul de sac
Cu iluminare maxim a prismei, se apropie de
ochiul pacientului pn cnd vrful prismei
atinge apexul corneei.

Tehnic msurare
Dup contact, mirele se centreaz n

cmpul vederii.
Se ajusteaz vertical pn cnd mirele
sunt egale n dimensiune.
Se ajusteaz butonul cu gradaii pn
cnd partea intern a mirelor este aliniat.
Se nmulete valoarea cu 10 pentru a
obine IOP mmHg

Erori de msurare
Grosimea sczut a corneei cauzeaz o

subestimare a IOP
Grosimea crescut a corneei sau nivelul de
colagen crescut cauzeaz o supraestimare
a IOP
Alinierea vertical incorect a mirelor duce
la supraestimarea IOP
Suprafeele corneene iregulate influenez
acurateea msurtorilor

Erori de msurare
Strngerea pleoapelor
inutul respiraiei sau alte manevere Valsalva
Presiune pe globul ocular
Guler prea strns
Pacientul ca se ndeprteaz de aparat
Tonometru calibrat incorect
Msurtorile repetate pot induce o

subestimare a TIO

TONOMETRIA PRIN
INDENTAIE
Tometrul Schiotz msoar nlimea

deprimrii corneei prin aplicarea pe aceasta ,

prin intermediul unui piston a unei greuti
fixe (cel mai frecvent 5,5 g)

Tehnica de msurare

Se instileaz anestezic n fundul de sac

conjunctival inferior
Pacientul st n poziie culcat
Se pune pacientul s priveasc ntr-un punct
de fixaie la circa 40 cm desupra ochiului liber
Se poziioneaz tonometrul pe centrul corneei
Se citete valoarea indicat i se convertete
n mm Hg conform tabelului

Alte tonometretonometrul non contact

Funcioneaz tot pe principiul aplanaiei, dar

n locul unei prisme corneea este aplatizat de

un jet de aer
Timpul necesar aplatizrii corneei este direct
proporional cu nivelul TIO
Nu necesit anestezie local
Acuratee mai mic, este folosit pentru
screening

PERIMETRIA GOLDMAN
Perimetrul

Goldman este
alctuit din:

Cupol cu diametrul

de 60cm, fundal alb

mat i sistem de
iluminare
Proiector de test cu
intensitate, suprafa
i culori variabile
Mentonier i suport
de frunte

Perimetria Goldmann
Este un perimetru static i kinetic.
Se poate schimba mrimea, intensitatea i

direcia stimulului n timpul testului n funcie

de rspunsul pacientului.
Este nevoie de exerciiu pentru a putea
efectua un test exact ntr-o limit de timp
rezonabil.

Tehnic perimetrie
Goldman
Prezentarea unui stimul luminos

dintr-o zon de nonpercepie n

zona de percepie
Stimulul este prezentat cu o vitez
constant de-a lungul diferitelor
meridiane (aezate precum orele
pe cadranele unui ceas)
Pentru c acuitatea vizual nu
este
uniform
pentru
toat
suprafaa retinei, pe grafic sunt
reprezentate
curbe concetrice
denumite izoptere

Permietria Goldman
Cmpul vizual Goldmann

este un perimetru manual.

Este capabil de perimetrie
static i kinetic.
Izopterele sunt folosite
pentru a arta zone de
sensibilitate diferite ale
cmpului vizual.
Fiecare izopter reprezit un
stimul diferit ca mrime.
Cmpul vizual normal are
urmtoarele limite:
aproximativ 60 nspre nas;
50 n sus; 70 n jos; 90

Atribuiile
tehnicianului
Fixaia trebuie monitorizat.
Selectarea adecvat a mrimii, intensitii i

luminozitii stimulului.
Micarea stimuluilui. (manual)
nregistrarea rspunsurilor pacientului i
etichetarea izopterelor prin coduri de culoare,
mrime a stimulului i luminozitate.

un punct de fixatie aflat in centrul cupolei

de examinare.
- pe cupola, in jurul punctului central , vor
fi proiectati stimuli luminosi cu diferite
intensitati.
-in momentul cand sunt zarite aceste
puncte luminoase pacientul trebuie sa sa
apese un buton

Sistemul de drenaj al aparatului lacrimal

caile lacrimale
punctele lacrimale (superior si inferior) situate pe marginea

libera a celor doua pleoape intre portiunea lacrimala si

portiunea ciliara a marginii libere, in unghiul intern al ochiului;
canaliculele lacrimale (superior si inferior)
cu o portiune mica verticala, apoi una mai
mare orizontala;
sacul lacrimal - rezervor cilindric,
membranos situat pe peretele medial
al orbitei;
canalul lacrimo-nazal este un conduct mucos
situat intr-un conduct osos care se
deschide in meatul nazal inferior
(valvula Hasner).

Testul Schirmer

Masoara secretia lacrimala reflexa si bazala

Se foloseste o fasie subtiere de hartie de filtru care

este indoita si plasata fara anestezic in fundul de

sac conjunctival inferior in 1/3 externa a pleoapei
Pacientul trebuie sa priveasca inainte.
Dupa 5 min, lungimea portiunii umectate se
masoara
Folosind un anestezic topic, inainte efectuarii
testului
este eliminata secretia reflexa, masurandu-se astfel
numai secretia bazala
Pentru obtinerea unui rezultat cat mai precis,
trebuie indepartata orice urma reziduala de
anestezic din sacul conjunctival
Un rezultat mai mic de 5 mm pentru secretia bazala
indic hiposecretie lacrimala

Evaluarea timpului de rupere al

filmului lacrimal (Testul BUT)
Masoara timpul cu privire la stabilitatea filmului lacrimal fara ca

pacientul sa clipeasca
Stratul de mucina din componenta filmului lacrimal ajuta la intinderea
celorlalte straturi pe suprafata corneana
Se poate observa mai bine prin instilarea de fluoresceina la nivelul
fundului de sac inferior
I se cere pacientului sa clipeasca de cateva ori
Se masoara intervalul de timp dintre ultimul clipit si momentul in care
apare o zona intunecata la nivelul corneei
Timpul normal de rupere > 15 sec
Un timp de rupere < 10 sec indica functia alterata a stratului lipidic

Irigatia
cailor
lacrimale
Anestezia conjunctivei cu xilina
Se practica dilatarea punctului lacrimal inferior

cu ajutorul unui stilet Bowman

Dupa dilatare se introduce prin punctul lacrimal
o canula cu ac curbat (Anel) la nivelul canalicului
lacrimal inferior, adaptata la o seringa cu ser
fiziologic
Caile lacrimale sunt permeabile daca continutul
seringii prin injectare se scurge rapid si pacientul
il simte in rinofaringe sau il inghite

Irigatia cailor lacrimale

Sondajul cailor lacrimale

Anestezie locala cu xilina
Dilatarea punctului lacrimal inferior
se introduce o sonda de argint (de dimensiune 0 sau 00) la nivelul

punctului lacrimal inferior sa superior

Initial sonda se introduce vertical, apoi orizontal patrunzand in
interiorul sacului (pana la nivelul peretelui osos medial)
Se redirectioneaza sonda vertical
si se introduce cu grija in canalul
lacrimonazal
Astfel se poate evidentia nivelul
unei eventuale stenoze
la nivelul cailor lacrimale

- se foloseste exoftalmometrul Hertel format

din doua prisme rectangulare din sticla, fixate
in monturi. Acestea sunt prinse intr-o bara si
se poate regla distanta dintre ele. Pe
suprafetele fata in fata ale prismelor sunt
trasate scari milimetrice. Proeminentele
speciale ale monturilor se reazema de
marginile orbitelor. Privind frontal, se
evalueaza pozitiile varfurilor corneelor.
Valori normale 16-18 mm

Testarea vederii colorate

Discromatopsia este o anomalie a vederii,

cauzata de absenta sau o dereglare functionala

a celulelor din retina, responsabile de perceptia
cromatica.
Persoanele cu discromatopsie prezinta
tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu,
verde, albastru si ale combinatiilor dintre
acestea.
Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei
tipuri de celule sensibile la lumina cromatica,
celule cu con sensibile fie la lumina rosie,
verde sau albastra.
Termenul de discromatopsie este mult mai
folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor,
deoarece majoritatea persoanelor cu probleme
de perceptie a culorilor pot identifica anumite
culori. Exista foarte p utine cazuri in care

V mulumesc!