UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILA
BUCURESTI

CURS
DE
NEUROLOGIE

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 TULBURARI DE LIMBAJ
Vorbirea = act motor al exprimarii prin cuvinte a informatiilor
Limbaj = capacitatea de a intelege de a utiliza si exprima
informatii prin cuvinte in scopul comunicarii gandurilor,
simturilor si impresiilor in mod original.
Limbaj – perceptie – auditiv + vizual
- expresie – scris + citit + vorbit
Vorbirea cuprinde articularea cuvintelor care e
precedata de fonatie = emisia de sunete
Aer expirat + vibrarea corzilor vocale = sunete
Articularea prin dinti, limba, mandibula
E necesara sincronizarea !

O tulburare lezionala poate perturba actul vorbirii - exemplu

-daca afecteaza structurile fonatiei (neurologic sau nu →
insuficienta respiratorie, boli respiratorii, paralizie N laringeu) =>

. disfonie,
- tulburari de sincronizare a unor muschi → val palatin =>
disartrie,
- anartrie – stie ceConf.
semnifica cuvintele, le cunoaste, nu poate sa
Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
le pronunte ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 LIMBAJUL are trasaturi specifice:
- creativitate,
- forma,
- continut,
- mod de utilizare
– la nivel cortical exista:
1.- nivel de organizare fonematic = comun pentru toti

oamenii, caracteristic fiecarei limbi, care da forma

limbajului

2.- nivel de organizare lexical si semantic = totalitatea

cuvintelor pe care un individ le intelege, le spune si
care au o semnificatie. Limbajul nu e o simpla repetare de
propozitii prealabil invatate. E un proces in care
imaginatia bazata pe cultura generala se manifesta
adecvat cu problemele comunicarii interumane. Da
creativitatea limbajului.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 3.- nivel sintactic de organizare = fonemele se
combina → cuvintele care se organizeaza in
propozitii, fraze.
 Dau continutul limbajului ce confera posibilitatea
inductiei si deductiei logice, elaborarea de
interferente, a accentuarii importantei cuvintelor
prin ton, ritm, volum, mimica, postura.
 Continutul e specific fiecarei limbi.
• Modul de utilizare este esential comunicarii
interumane.
Prin comunicare ne exprimam gandurile, trairile
si asteptarile.
Limbajul vorbit si scris are si un obiectiv social.
• nivel de melodicitate a limbajului = intonatia
(prosodie) – emisfer nedominant

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 Limbajul scris = informatia vizuala primara ajunge in
cortexul vizual, de aici se transmite in arii asociative
ce “inteleg” informatia, apoi spre aria de limbaj =>
integrare. Aria integrativa → In lobul frontal .
 La intersectia dintre santul central si cel lateral,
predominant in emisfera stanga lob frontal se afla aria
Broca. In aceiasi emisfer in girul supramarginal - aria
Wernicke.
 La om exista dominanta emisferica (asimetrie
cerebrala) care la majoritatea oamenilor e emisferul
stang (dreptaci = preferinta de utilizare a mainii,
piciorului, ochiului dr.)
 La unii stangaci exista dominanta emisferului dr. dar
nu toti cu dominanta emisferica dr. sunt stangaci. La
ei nu se stie sigur care emisfer e predominant !

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 Se considera ca utilizarea preferentiala a
partii dr. este determinata genetic (nefiind
dependenta de dominanta) pentru unii
indivizi.
 Uneori secundar unei suferinte cerebrale
stg in timpul dezvoltarii precoce, apare
mutarea centrilor in celalalt emisfer
 Din punct de vedere al limbajului in
majoritatea cazurilor, dominat este
emisferul stang

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 DISFAZIE = TULBURARE AFAZICA

Afazia = afectiune neurologica manifestata prin pierderea

capacitatii de exprimare sau de comprehensiune determinata de
leziuni cerebrale.

Achizitia limbajului implica cert invatarea, dar studiile pe copii au

demonstrat ca mare parte a acestui proces este inascut.

Dovezi:
- -Diferente anatomice dr/stg – planum temporale (arie
specializata pentru limbaj) e mai mare in emisferul stg la
dreptaci inca din a 31 saptamana de sarcina, deci nu e
consecinta a experientei.

-susceptibilitatea la sunetele din mediu inca de la nastere.

- -o tulburare de limbaj de tip afazic in primii 6-7 ani de viata duce

la intreruperea achizitiei limbajului cu efecte de lunga durata.
 
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Elementar afazia se clasifica in:
- afazie motorie de tip Broca (arii 44, 45) =
intelege, dar nu este inteles, reducerea
fluentei verbale = afazie nonfluenta,
• disabilitate de a se exprima cu voce tare
• tulburari de articulare – anartrie →apraxie
bucolinguala,
• lipsa severa de cuvinte→stereotipii,
stil laconic, telegrafic
• pierderea relatiei sintactice → agramatisme,
• afectarea limbajului scris.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 - afazie senzoriala de tip Wernicke (arii
41,42, girul supramarginal) = vorbire
fluenta, chiar logoreica, = afazie fluenta
dar nu intelege nimic vorbit/scris
(surditate verbala sau/si cecitate verbala
Wernicke)
• disociere automatico-voluntara, parafazie
fonemica,
• parafazie semantica → jargonafazie,
• surditate verbala,
• afectarea limbajului scris,

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 Elemente ce pot fi depistate la examenul afaziei:
 - agramatisme, unele cuvinte nu le foloseste
corect, altele nu le pronunta corect
 - anomie = nu stie sa denumeasca un substantiv
 - parafazii literale - o litera sau un grup de litere nu
e corect in cadrul unui cuvant
 - parafazie verbala – inlocuieste un cuvant cu altul
gresit ex. scriu cu ceasul
 - perifraze – nu stie cuvantul, dar poate sa exprime
mesajul cu alte cuvinte
 Nu exista afazie motorie sau senzoriala pura;
→afazie predominant motorie / senzoriala;
 - totdeauna tulburarea afazica e insotita de o
tulburare de perceptie


Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 Afazia amnestica (anomica)

 • uita cuvantul corespunzator unei notiuni,

dar recunoaste obiectul
• tulburari prosodice
• agramatisme
• vorbirea telegrafica
• vorbirea prin perifraza
• jargon – afazie – vorbeste intr-o limba de
el inteleasa
Afazie completa

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
-       
 

Limbaj afectiv – un bolnav afazic daca e emotionat cand vede pe

cineva incepe sa vorbeasca sau daca e suparat injura
Limbaj automat – sa numere de la 1 la 100; sa spuna zilele
saptamanii
Limbaj muzical – tine de lobul parietal din emisferul minor
Cu ajutorul lor putem face recuparea limbajului (logopedic)
 
Tulburari de receptie – il punem sa execute ordine- incepem cu
ordine simple, apoi crestem gradul de dificultate
Repetarea primului ordin mereu = afazie
-  Il punem sa scrie – daca scrie bine – disartrie; daca nu – afazie 

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 Afazia primara progresiva

 Afazie cu instalare cronica – ani

 Caracteristic → lipsa altor disfunctii
cerebrale
 Fara tulburari de memorie sau constienta
 Modificari anatomopatologice de tip
Alzheimer (fascicule neurofibrilare si
disparitii neuronale in stratul 2 cortical

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 Afazia trebuie diferentiata de:
 afonie
 disfonie
 apraxie buco-linguala
 anartrie
 dizartrie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 ALEXIE

– incapacitatea de a intelege ce e scris (de a citi) (diverse forme –

stie literele, dar nu intelege cuvintul; nu stie semnificatia
cuvantului)
 
- pura = alexie agnozica (frecvent leziune occipitala) – citeste
litere separat, nu intelege cuvantul
-  apartine de afazie
 

Tulburari afazice – leziuni focale

- degenerescente
- boli inflamatorii
- tumori/ procese expansive intracerebrale

(Tumorile pot creste lent astfel incat simptomele apar foarte

tardiv – creierul are o mare capacitate plastica si de adaptare)
Nu exista proportionalitate intre dimensiunea leziunii si
simptomatologie. 
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 APRAXIA
 
Praxia = capacitatea de a elabora actele motorii invatate

Actul motor presupune:

– perceptia corecta a mediului inconjurator
si a schemei corporale => informatia
- motivatia
- integrarea informatiei => program motor

Elaborarea actului motor se face posterior la intersectia

lobului parietal cu temporal si occipital – aria Lipmann (aria
enpraxiei). De aici informatiile ajung in aria – premotorie (lob
frontal) si subcortical

Exista niste conditii obligatorii pentru a dignostica apraxia :

- pacientul trebuie sa fie constient
- caile de perceptie a informatiilor si caile efectorii motorii sa
fie intacte
- sa nu existe tulburari majore de limbaj 

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 APRAXIA
(ideatorie, ideomotorie, melokinetica)
DIAGNOSTIC – comanda de gesturi
– tranzitive – cu obiecte
- intranzitive – fara obiecte
(mimeaza folosirea unui obiect sau face
gesturi in sine fara obiecte)
 
Apraxia ideatorie – nu elaboreaza programul motor
        - nu mimeaza
         - nu-l poate relata
- se agraveaza cand ii dai obiectul si-l pui sa
faca gestul (gest tranzitiv )
 
Apraxia ideomotorie – elaboreaza un program imperfect
(informatiile nu ajung la aria motorie)
        - relateaza
         - mimeaza cat de cat
         - se amelioreaza tulb. motorie la gest
tranzitiv
 
Apraxia melokinetica – (limitata) – relateaza
- mimeaza
- realizeaza gesturi automate nu si pe cele
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
complexe ce utilizeaza extremitatile
ogie
LEZIUNI – cortex parietal postero-lateral
- structura substantei albe din – aceeasi emisfera
- corp calos
 
Sindrom de disconectie – face gesturi cu o parte, nu le face cu
celalalt hemicorp datorita afectarii fibrelor ce trec prin corpul calos
de la emisferul major la cel minor.
Ex. paralizie stg, apraxie dreapta => leziunea corpului calos
 
Tulburari apraxice pot apare izolat in
- Infarct cerebral
- vasculite : LES, granulomatoza, DZ
- leziuni degenerative
- tumori I, II
 
Forme particulare – apraxie constructiva =>
leziuni parietale uni / bilaterale
- apraxie de imbracare
- apraxie oro-linguala (e afectat cortexul insular
din emisfera dominanta) intelege perfect !
 

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 AGNOZIA
tulburare de recunoastere senzoriala
in absenta oricarei alterari a aferentelor
1) tactila (astereognozia)
2) vizuala (cecitate psihica)
3) auditiva
4) spatiala
5) corporala (asomatognozia)
- frecvent e unilateral stanga = hemiasomatognozie

Bolnavul nu-si recunoaste membrele stangi, ele fie lipsesc fie

nu sunt ale lor – anosodiaforie (indiferenti fata de paralizia
stanga)
- anosognozie (neaga paralizia)
- membre fantoma
 
Particularitate sindrom Gerstmann – agnozie digitala
- dezorintare drepta - stanga
- acalculie
- agrafie
- apraxie constructiva
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 Cursul urmator:

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie