Curs 7 Sensibilitatea

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
CAROL DAVILA
BUCURESTI
CURS
DE
NEUROLOGIE
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SENSIBILITATEA
Structura oricărui sistem senzitiv,

indiferent de tipul de sensibilitate
pe care-l mediază
prezinta trei etaje:
• etajul de recepţie – reprezentat de receptori
• etajul de transmitere – format din căile sensibilităţii
• etajul de percepţie – reprezentat de cortexul senzitiv

RECEPTORII
Dispozitive specializat diferenţiate pentru a detecta diverse
categorii de stimuli externi sau interni. Reprezintă modificări
specializate ale dendritelor primului neuron senzitiv.
Clasificare dupa localizare:
- Exteroceptori (structuri specializate în tegumente şi mucoase):
- mecanoreceptori (contactul şi poziţia unui segment al

organismului în spaţiu)
- corpusculii Meissner
- discurile Merkel
- terminaţii nervoase la rădăcina foliculului pilos.
- termoreceptori (informaţii termice → corpusculii
Krause = rece şi Ruffini = cald)
- chemoreceptori (modificările chimice din ţesuturi)
- terminaţii libere → excitanţii dureroşi.
-Proprioceptorii (reglarea funcţiilor motorii):

- fusurile neuromusculare de la nivelul muşchilor striaţi
- organul tendinos Golgi, situat in tendoane,
recepţionează întinderile pasive şi active ale muşchilor,
- corpusculii Paccini (presiunea profundă, situaţi în
aponevroze, Conf.
periost şiBuraga
Dr. Ioan seroase)
- Curs Neurologie
CĂILE SENSIBILITĂŢII
CUPRIND TREI NEURONI SUCCESIVI:
- PRIMUL NEURON = PROTONEURONUL SENZITIV

situat in ganglionii rahidieni in etajul medular şi in
ganglionii nervilor cranieni pentru trunchiului cerebral.
Dendritele pornesc de la receptori → intră în componenţa

nervilor periferici sau cranieni, iar axonul lor formează
rădăcina posterioară medulară sau rădăcinile senzitive ale
nervilor cranieni şi intră în măduvă sau trunchi cerebral
unde fac sinapsă cu al doilea neuron senzitiv.

AL DOILEA NEURON, DEUTONEURONUL => localizare

şi traiect în raport cu categoria de sensibilitate pe care o
transmite :
*sensibilitatea superficială – cornul posterior al

măduvei,
*sensibilitatea proprioceptivă conştientă – nucleul
Goll şi Burdach din bulb.
Axonii se încrucişează → formează fascicule senzitive =>

spino-talamic, lemniscul median şi se termină la nivelul celui
de-al treilea neuron.

AL TREILEA NEURON SENZITIV in nucleul ventro-

postero-lateral talamic.
=> fibre talamocorticale →braţul posterior al capsulei

interne şi se termină în special în cortexul senzitiv.
În afara acestor căii specifice paucineuronale există şi o cale

multisinaptică nespecifică care asigură o reprezentare difuză
a sensibilităţii la nivelul scoarţei cerebrale.
Aceste căi nespecifice pleacă de la nivelul celor specifice care
emit colaterale la nivelul trunchiului cerebral către
substanţa reticulată de unde prin căi polisinaptice ajung la
nucleii nespecifici talamici şi de aici spre scoarţă.

ETAJUL DE PERCEPŢIE
este reprezentat de arii senzitive ale scoarţei cerebrale:
- aria senzitivă primară 3, 1, 2, din parietala ascendentă,
care primeşte aferenţe senzitive de la partea opusă a
corpului şi unde există o somatotopie bine definită,
- ariile senzitive asociative, câmpurile 5, 7 din parietala
superioară.
Acestea contribuie la corelarea şi integrarea informaţiilor
senzitive primare în percepţii diferenţiate, sintetice.
TULBURĂRILE SENSIBILITĂŢII
se clasifică în două categorii:
• tulburări subiective, senzaţii anormale spontane de care
luăm cunoştinţă prin plângerile bolnavului,
• tulburări obiective, constând în anomalii puse în
evidenţă de examinator.
TULBURĂRI SUBIECTIVE ALE SENSIBILITĂŢII
Manifestările anormale ale sensibilităţii subiective sunt:
- durerile: senzaţie particulară cu tonalitate emoţională

larg reflectată în efectorii psihosomatici şi vegetativi şi în
eforturile voliţionle de a o evita.
Este reacţie de protecţie şi este influenţată de vârstă, sex,
natura, durata şi intensitatea stimulului, personalitate şi
stare psihică
- paresteziile.

DESCRIEREA DURERILOR
*localizarea durerii –stabilirea sediului durerii spontane si
a teritoriului dureros are importanţă pentru diagnosticul
de localizare a leziunii la nivelul căilor de conducere a
sensibilităţi dureroase.
- superficială
- profundă
- localizată la tegumente
- localizată la oase
- localizată la viscere
*desfăşurarea în timp.
- continuă,
- remitentă,
- continuă cu agravări paroxistice
- sau intermitentă cu paroxisme
= hipnoalgii.
*caracterul durerii.
- arsură
- înţepătură - senzaţie de presiune
- junghi - torsiune

ÎN AFECŢIUNILE SISTEMULUI NERVOS
DUREREA POATE APARE
ÎN CAZUL UNOR LEZIUNI SITUATE
PE TRAIECTUL
CĂII SENSIBILITĂŢII DUREROASE
ÎNCEPÂND DE LA RECEPTORII PERIFERICI
PÂNĂ LA CORTEXUL CEREBRAL.

1. ÎN AFECŢIUNILE NERVILOR PERIFERICI
Nevralgia
- durerile şi parestezile sunt localizate în teritoriul
nervului respectiv,
- se pot asocia cu tulburări obiective de sensibilitate, iar
în cazul nervilor mixti şi cu paralizii,
- cauze: traumatisme, compresiuni, nevrite toxice sau
infecţioase.
Cauzalgia
- varietate de nevralgie în care durerea este însoţită de o
senzaţie puternică de arsură,
- apare în leziunea traumatică a nervilor periferici, în
special median, SPI şi mai rar cubital şi peronier,
- durerea depăşeşte teritoriul nervului şi este însoţită de
fenomene vegetative şi trofice ca: înroşirea pielii,
transpiraţii, piele subţire, lucioasă.
2. LEZIUNILE RADICULARE IRITATIVE ALE
RĂDĂCINILOR POSTERIOARE
determină apariţia unei dureri radiculare
în teritoriul respectiv.
Cauze: radiculite, tabes, Morb Pott, spondilite, tumori
medulare, hernii de disc, arahnoidite.
Durerile sunt exacerbate prin creşterea bruscă a tensiunii
LCR în timpul tusei, strănut.
În unele radiculite: brahială, sciatică, poliradiculonevrite,
manevrele de elongaţie Lassegue, Bonnet, Neri accentuează
durerile.
Aspecte particulare ale durerilor radiculare:

- crize fulgurante tabetice, de la nivelul membrelor,
- durerile în centură din tabes, tumori medulare,
- durerile intercostale din zona zoster,
- crizele viscerale tabetice (gastrice, vezicale) în care sunt
interesate fibre vegetative corespunzătoare.
3. DUREREA VISCERALĂ ŞI REFERITĂ (PROIECTATĂ)
- durerea viscerală este durerea profundă ce se suprapune

teritoriului anatomic al organului afectat,
- durerea referită reprezintă senzaţia dureroasă, resimţită de
bolnav într-un teritoriu cutanat superficial cu topografie
îndepărtată de viscerul afectat,
- se explică prin proiecţia pe aceleaşi celule din cornul
posterior medular atât a aferenţelor vegetative cât şi a
celor venite din teritoriile cutanate.
4. LEZIUNILE CORNULUI POSTERIOR
- dureri cu topografie segmentară → în formele dureroase

ale siringomieliei, hematomieliei, zona.
5. LEZIUNILE COARDOANELOR
ANTERO-LATERALE
-fasciculului spino-talamic: tulburări obiective şi
tulburări subiective sub formă de paretezii şi dureri
cordonale caracterizate prin:
- caracter surd, neprecis,

- teritoriul care corespunde aproximativ cu zona
tulburărilor obiective ale sensibilităţii,
- uneori sediul durerii este depărtat de cel al
leziunii medulare (duce la erori de diagnostic).
De ex.: pseudosciatică în cursul unor tumori
medulare cervicale.
- dureri de tip cordonal pot apare şi în leziuni la nivelul
trunchiului cerebral.
6. LEZIUNI TALAMICE
- determină de partea opusă dureri spontane, extrem de penibile
definite de bolnav ca:
- senzaţie de strângere,
- senzaţie de de zdrobire,
- senzaţie de de arsură,
- senzaţie de răceală,
- senzaţie de de carapace.
- durerile sunt agravate de stări emoţionale, mnezice.
- durerea talamică poate ocupa ½ a corpului, sau este limitată la

un membru, faţă, este mai accentuată la extermităţi dar există
şi
pe torace, abdomen, ceea ce duce la confuzii cu afecţiuni
viscerale.
- durerea spontană este însoţită de o hiperpatie accentuata.

7. LEZIUNILE CORTICALE
- interesează zona de proiecţie parietală.
- dau excepţional dureri în accesele comiţiale cu aură

senzitivă sau unele tumori parietale.
Parestezile = disesteziile, senzaţii spontane anormale cu

caractere diferite:
- amorţeli,
- furnicături,
- înţepături,
- senzaţii de cald,
- senzaţii de rece.
- pot apare ca efect al unor leziuni la orice nivel al căilor de

sensibilitate.
- topografia lor dă indicaţii asupra

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curslocalizării
Neurologie leziunii cauzale.
TULBURĂRILE OBIECTIVE ALE SENSIBILITĂŢII
SHERRINGTON LE CLASIFICĂ ÎN:
• SENSIBILITĂŢI EXTEROCEPTIVE (SUPERFICIALE)

• SENSIBILITĂŢI PROPRIOCEPTIVE ( PROFUNDE)

SENSIBILITĂŢILE EXTEROCEPTIVE
Sensibilitatea tactilă:
- sensibilitate tactilă elementară, protopatică lipsită de o localizare
precisă a senzaţiei,
- sensibilitate tactilă discriminativă, epicritică.
SENSIBILITATEA ELEMENTARĂ
• receptori: disc Merkel, terminaţii nervoase de la nivelul
foliculilor piloşi
• condusa prin fibre nervoase mielinice de calibru redus la măduvă
prin porţiunea medială a rădăcinilor posterioare, → cornul
posterior unde se ramifică într-o rădăcină ascendentă şi una
descendentă ce emit colaterale contactând sinapse cu celulele
acestuia pe o înălţime de 6-8 segmente.
• un dermatom este inervat de trei rădăcini şi rezultă că:
• impulsul tactil sosit de la un punct de pe tegument
ajunge la mai multe segmente medulare,
• într-un segment medular converg impulsuri tactile
de la mai multe dermatoame.
• axonul celui de-al doilea neuron, baza cornului posterior, se
încrucişează în comisura albă anterioară, → tractul spinotalamic
anterior (ascendent) → trunchiul cerebral → nucleul talamic
ventro-postero-lateral unde
Conf. Dr. Ioanexistă al Neurologie
Buraga - Curs treilea neuron. → parietala
ascendentă.
SENSIBILITATEA EPICRITICĂ
• este recepţionată de corpusculii Meissner.
• este condusa prin fibre mielinice de calibru mare.
• fibrele radiculare posterioare pătrund în măduvă

intrând în constituţia cordoanelor posterioare,
fasciculele gracilis şi cuneatus ajungand in bulb, in
nucleii Goll şi Burdach unde există al doilea neuron.
• axonii acestor neuroni se încrucişează formând

lemniscul median sau banda mediană Reill ajungand
in nucleul talamic ventro-postero-lateral unde există al
treilea neuron al carui axon urca in parietala
ascendentă.

SENSIBILITATEA TACTILĂ ELEMENTARĂ
• se examinează cu o tampon de vată.
• pacientul cu ochii închişi va trebui să numere atingerile.
• important de stabilit limitele teritoriului cu deficit de

sensibilitate.
În cadrul sensibilităţi tactile se explorează şi:

- topografia,
- discriminarea tactilă = capacitatea de a percepe două

atingeriii simultane (compas Weber),
- dermolexia (grafestezia) = recunoaşterea semnelor

grafice desenate pe tegument.
SENSIBILITATEA DUREROASĂ
•Recepţionată de terminaţii nervoase libere – măduvă prin fibre
mielinice subţiri A delta sau gradul III (15-20 m/s) şi fibre
amielinice grup C sau grup IV (1-2 m/s).
•O înţepătură mică a pielii determină două senzaţii dureroase

separate printr-un scurt interval de timp.
• Prima senzaţie mai precisă şi cu durată scurtă transmisă
prin fibre cu conducere rapidă.
• A doua senzaţie mai neprecisă, mai durabilă, mai penibilă
vehiculată prin fibre amielinice.
•Ajunse la nivelul cornului posterior fibrele radiculare se ramifică

într-o rădăcină ascendentă şi una descendentă, întinzându-se pe o
înălţime de un segment.
•Aceste ramuri contribuie la constituirea fasciculului Lisauer

dorso-lateral.
•Din aceste ramuri pornesc scurte colaterale care pătrund în

straturile 1, 2, 3 din substanţa gelatinoasă a cornului posterior.
•Altele pătrund în stratul V Buraga

Conf. Dr. Ioan care- Curs
constituie
Neurologie al II-lea neuron –
Celulele din substanţa gelatinoasă cu volum mai mic se
comportă ca neuroni intercalari vehiculând impulsurile
dureroase către celulele din nucleul propriu al cornului
posterior al căror axon constituie fasciculul spinotalamic
lateral.
,,gate-control theory’’ interneuronul joacă rolul unei bariere
care controlează transmiterea impulsurilor dureroase.
Funcţie explicată prin inhibiţia presinaptică pe care
interneuronul o exercită asupra sinapselor dintre primul şi al
doilea neuron.
Interneuronul primeşte sinapse excitatorii de la fibrele
senzitive groase din rădăcinile posterioare şi inhibitorii de la
fibrele subţiri.
Există deci relaţii antagoniste dintre fibrele radiculare

groase şi cele subţiri, primele inhibând şi ultimile stimulând
transmiterea impulsurilor dureroase spre centri corticali.
FIBRELE SPINOTALAMICE DIN MĂDUVĂ
pot fi împărţite în două contingente :
- neo-spino-talamic ce se alătură lemniscului medial – nucleul

talamic ventro-postero-lateral,
- paleo-spino-talamic ce se termină în nucleii intralaminari –

centrum medianum, parafascicular, central lateral, reticular
talamic.
Calea de conducere a durerii cu distribuţie neotalamică face

parte din sistemul lemniscal oligosinaptic, iar calea cu
destinaţie paleotalamică aparţine sistemului extralemniscal –
polisinaptic.
Clinic, sensibilitatea dureroasă se examinează cu un ac:

pacientul indică dacă este atins cu vârful sau cu gămălia.
SENSIBILITATEA TERMICĂ
Receptori pentru cald - corpusculi Ruffini
Receptori pentru rece – corpusculi Krause
Sensibilitatea termică merge împreună cu sensibilitatea
dureroasă.
În tractul spinotalamic ventral fibrele sensibilităţii termice

sunt situate dorsal şi medial faţă de cele dureroase.
Sensibilitatea termică se explorează cu ajutorul a două

eprubete: cu apă rece 5-100C, cealaltă cu apă caldă 40-450C.
Explorarea poate arăta hipo sau anestezie în general pentru
ambele moduri.
Rar există disociaţie.

SENSIBILITĂŢILE PROPRIOCEPTIVE
Simţul atitudinilor şi al mişcărilor – sensibilitatea mio-
artrokinetică,
Somatognozia: membrul superior: indexul unui membru pe
indexul celălalt. Mai greu mâna sănătoasă găseşte pe cea bolnavă.
SENSIBILITATEA VIBRATORIE (PALESTEZIA)
Se explorează cu diapazon pe suprafeţe osoase.
Abolirea – semn de leziune a cordoanelor posterioare. Se produce
şi în leziunile nervilor periferici şi rădăcinii posterioare.
Diminuată la bătrâni şi hipertiroidieni.
Simţul forţei - se suprapune cu capacitatea bolnavului de a
recunoaşte greutăţile. Se compară greutăţi în cele două mâini.
Stereognozia – Stereos = solid. Sensibilitate integrativă implicând
recunoaşterea formei = morfognozia şi recunoaşterea materialului
= hilognozie.
Pentru realizarea acestor recunoaşteri sunt necesare integritatea
mai multor sensibilităţi elementare – tactilă, la presiune, termică,
profundă mioartrokinetică.
Discuţii: agnozie tactilă - când nu există tulburări ale sensibilităţii
elementare

SINDROAME SENZITIVE
SINDROMUL SENZITIV AL NERVILOR PERIFERICI
•Subiectiv – Durere. Caracter continuu sau paroxistic. Parestezii.
•Obiectiv – Deficite ale diferitelor moduri de sensibilitate puse în
evidenţă de examinator.
•Prinderea unui nerv (mononevrită) - pentru diagnosticarea
sediului leziunii hotărâtoare este topografia tulburării de
sensibilitate obiective localizate în teritoriul de distribuţie.
•Tulburările obiective interesează, în general, sensibilitatea
superficială, cea profundă fiind tributară la mai mulţi nervi.
•Presiunea, elongarea trunchiurilor nervoase: pot fi dureroase.
•În polinevrite – tulburările sunt, în general, simetrice, distale,
“în ciorap”, “în mănuşă” cu tranziţie spre zona sănătoasă.
•Isterici – limită netă.
•În general tulburările: asociate cu paralizii musculare.
SINDROMUL RADICULAR
Fiecare rădăcină - teritoriu cutanat = dermatom.
El are forma unor benzi transversale la nivelul trunchiului
şi longitudinale la nivelul membrelor.
Un dermatom primeşte fibre de la trei rădăcini postrioare –
secţionarea unei rădăcini nu duce la anestezie dar o leziune
iritativă a unei rădăcini determină dureri şi hiperpatie în
teritoriul respectiv.
Cauze - compresiuni radiculare prin :
•leziuni traumatice ale coloanei vertebrale
•hernii de disc
•morb Pott
•spondilite, spondiloze
•metastaze vertebrale, tumori vertebrale primare
•tumori medulare
•leziuni inflamatorii radiculare :
•tabes
•radiculite virotice
•arahnoidite
•zona zoster (ganglionară).
SINDROMUL SENZITIV AL CORNULUI POSTERIOR
ŞI AL SUBSTANŢEI CENUŞII CENTRALE
Tulburări obiective:
• Topografie radiculară (segmentară) cu interesarea
dermatoamelor corespunzând segmentelor medulare
interesate.
Tulburările de sensibilitate sunt:

*unilaterale – interesează un corn,
* bilaterale – interesează ambele coarne sau substanţa cenuşie
Trunchi – zone suspendate cu integritate supra şi subiacentă.
Membre – bandă longitudinală.
•Afectare disociată a sensibilităţii: pierde termic şi dureros cu
păstrare tactilă şi profundă – disociaţie siringomielinică.
Tulburări subiective: dureri şi parestezii care pot fi discrete

sau foarte accentuate. Cauze: *tumori intramedulare
*siringomielie *hematomielie
*ramolismente ischemice ale măduvei
SINDROMUL
CORDOANELOR POSTERIOARE ALE MĂDUVEI
pierderea sensibilităţii propioceptive conştiente
şi pierderea funcţiilor discriminative ale sensibilităţii tactile.
Examenul obiectiv – tulburări ale: simţului poziţiilor,
stereognoziei, simţului forţei, sensibilităţii vibratorii, discriminării
tactile, dermolexiei, topognoziei.
Tulburările de sensibilitate profundă :
•ataxie a mersului şi mişcărilor membrului superior: Romberg (+)
•mişcări pseudoatetozice.
În leziunile acute poate apare o stare de hiperpatie = sensibilitatea
epicritică are acţiune inhibitorie asupra transmiterii protopatice
vehiculată prin fasciculul spinotalamic.
Subiectiv – hiperestezie şi durere.
CAUZE:
•boala Friedreich, •sindroame paraneoplazice,
•sindromul neuroanemic, •SM,
•pelagră, •mielite sifilitice.
SINDROMUL
FASCICULULUI SPINOTALAMIC
Caracterizat prin anestezie termică şi dureroasă fără

diminuarea evidentă a sensibilităţi tactile.
Limita superioară a tulburării de sensibilitate consecutive

întreruperii fasciculului spinotalamic corespunde segmentului
medular lezat deoarece încrucişarea fibrelor se face în cuprinsul
unui singur segment.
Alături de aspectul tipic constând în anestezie termoalgică există

şi aspecte disociate pentru durere, pentru cald pentru rece.
Subiectiv întâlnim dureri şi paresteziii.
Durerile cordonale au caracter surd, neprecis.

Sindr artera vertebrala anterioara
HEMISECŢIA MĂDUVEI
(SINDROMUL BROWN-SEQUARD)
Excepţional - în forma pură şi completă de hemisecţiune.

CAUZE:
•compresiuni medulare •sclezoză în plăci
•mielită •leziuni vasculare
De aceeaşi parte cu leziunea:
•sindrom piramidal cu hipotrofia muşchilor în leziuni vechi
•pierderea sensibilităţii profunde, iar la limita ei superioară:
•o bandă de hipoestezie sau anestezie pentru toate
modurile când leziunea a distrus cornul
•o bandă de hiperestezie deasupra primei.
De partea opusă constatăm:
•tulburări de sensibilitate superficială cu limita superioară
situată cu un dermatom dedesuptul celui corespunzător
segmentului lezat.
Sectiune completa
SINDROAME
SENZITIVE ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL
Fascicolul spinotalamic şi lemniscal medial parcurg

•bulbul,
•puntea şi
•pedunculii cerebrali.
Atingerea fascicolului spinotalamic dă naştere la tulburări

de sensibilitate de tipul disociaţiei siringomielice, iar
atingerea lemnisculului disociaţie de tip tabetic.
Tulburările de sensibilitate de la nivelul membrelor şi
trunchiului sunt de partea opusă leziunii iar cele de la
nivelul feţei de aceeiaşi parte cu leziunea, exceptând
leziunea pedunculară.

Sindrom Wallenberg

SINDROMUL TALAMIC
dureri, parestezii şi tulburări obiective
ale sensibilităţii de partea opusă leziunii.
Durerile :
- au un caracter penibil, de arsură, stângere, zdrobire,
- rezistă la orice medicaţie,
- interesează ½ opusă a corpului sau un segment,
- au sediul superficial sau profund,
- există o hiperpatie accentuată la stimulii cei mai diverşi :
•nu sunt limitate în spaţiu şi timp, resimţite la distanţă
de locul aplicării, durata lor depăşeşte cea a stimulării
•declanşate, agravate: zgomote, muzică, emoţii.
Tulburările de sensibilitate obiectivă: în ½ opusă. Deficit accentuat

- sensibilitatea profundă; deficit discret - cea superficială.
Afectarea feţei este mai discretă. Există şi un tip cheiro-oral.
Posibil: tulburări de schemă corporală (iluzii de dimensiune,
poziţie şi mişcările membrelor).
Sindromul talamic clasic (Dejerine-Roussy): hemipareză discretă,
trecătoare. Atingerea capsulei interne – hemiplegie.
Frecvent: ataxie (deficitul sensibilităţii profunde).
Tremor intenţional asociat:leziune a fibrelor dento-rubro-talamice.
SINDROMUL SENZITIV CORTICAL
În leziunea lobului parietal sunt interesate în primul rând
sensibilitatea profundă şi tactilă discriminativă.
Rezultă tulburări ale:
- simţului poziţiilor - hilognoziei
- stereognoziei - topognoziei
- discriminării tactile cu lărgire cerc Weber
Caracteristic pentru originea corticală a leziunilor ar fi
fenomenul de “inatenţie tactilă”.
Tulburările de sensibilitate sunt localizate la ½ opusă a corpului
dar în leziuni limitate pot fi restrânse numai la un membru, la o
bandă longitudinală de tip pseudoradicular.
Tulburării de sensibilitate parietale determină fenomene ataxice.
Frecvent în leziunile parietale întâlnim amiotrofii.
Sindromul cortical se caracterizează prin atingerea importantă a
sensibilităţii sintetice comparativ cu atingerii minime ale
sensibilităţii elementare. Tot în favoarea localizării corticale se
înscriu :
•sindromul Gerstmann agnozie digitală
•fenomene afazice, apraxice acalculie
•tulburării de schemă corporală agrafie
•crize jacksoniene senzitive dezorientare dreapta/stânga
INCA UNUL S-A SFARSIT!!!
CURSUL URMĂTOR??
HMMM...
N. Cranieni?

Curs 7 Sensibilitatea

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Curs 7 Sensibilitatea

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Structura oricărui sistem senzitiv,

• etajul de recepţie – reprezentat de receptori

• etajul de transmitere – format din căile sensibilităţii

• etajul de percepţie – reprezentat de cortexul senzitiv

- mecanoreceptori (contactul şi poziţia unui segment al

-Proprioceptorii (reglarea funcţiilor motorii):

- PRIMUL NEURON = PROTONEURONUL SENZITIV

Dendritele pornesc de la receptori → intră în componenţa

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

AL DOILEA NEURON, DEUTONEURONUL => localizare

*sensibilitatea superficială – cornul posterior al

Axonii se încrucişează → formează fascicule senzitive =>

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

AL TREILEA NEURON SENZITIV in nucleul ventro-

=> fibre talamocorticale →braţul posterior al capsulei

În afara acestor căii specifice paucineuronale există şi o cale

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Manifestările anormale ale sensibilităţii subiective sunt:

- durerile: senzaţie particulară cu tonalitate emoţională

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

DUREREA POATE APARE

ÎN CAZUL UNOR LEZIUNI SITUATE

CĂII SENSIBILITĂŢII DUREROASE

ÎNCEPÂND DE LA RECEPTORII PERIFERICI

PÂNĂ LA CORTEXUL CEREBRAL.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Aspecte particulare ale durerilor radiculare:

- durerea viscerală este durerea profundă ce se suprapune

4. LEZIUNILE CORNULUI POSTERIOR

- dureri cu topografie segmentară → în formele dureroase

- caracter surd, neprecis,

- durerile sunt agravate de stări emoţionale, mnezice.

- durerea talamică poate ocupa ½ a corpului, sau este limitată la

- durerea spontană este însoţită de o hiperpatie accentuata.

- dau excepţional dureri în accesele comiţiale cu aură

Parestezile = disesteziile, senzaţii spontane anormale cu

- pot apare ca efect al unor leziuni la orice nivel al căilor de

- topografia lor dă indicaţii asupra

SHERRINGTON LE CLASIFICĂ ÎN:

• SENSIBILITĂŢI EXTEROCEPTIVE (SUPERFICIALE)

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

• este condusa prin fibre mielinice de calibru mare.

• fibrele radiculare posterioare pătrund în măduvă

• axonii acestor neuroni se încrucişează formând

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

• pacientul cu ochii închişi va trebui să numere atingerile.

• important de stabilit limitele teritoriului cu deficit de

În cadrul sensibilităţi tactile se explorează şi:

- discriminarea tactilă = capacitatea de a percepe două

- dermolexia (grafestezia) = recunoaşterea semnelor

•O înţepătură mică a pielii determină două senzaţii dureroase

•Ajunse la nivelul cornului posterior fibrele radiculare se ramifică

•Aceste ramuri contribuie la constituirea fasciculului Lisauer

•Din aceste ramuri pornesc scurte colaterale care pătrund în

•Altele pătrund în stratul V Buraga

Există deci relaţii antagoniste dintre fibrele radiculare

- neo-spino-talamic ce se alătură lemniscului medial – nucleul

- paleo-spino-talamic ce se termină în nucleii intralaminari –

Calea de conducere a durerii cu distribuţie neotalamică face

Clinic, sensibilitatea dureroasă se examinează cu un ac:

În tractul spinotalamic ventral fibrele sensibilităţii termice