UMF TÂRGU MUREŞ

DISCIPLINA FARMACOLOGIE

ANTIBIOTICE
ANTIBIOTICE SI
SI
CHIMIOTERAPICE
CHIMIOTERAPICE

Prof. dr. MARIOARA MONEA

Important
 prescrierea rationala a ATB;
 “cand prescrie ATB medicul zilei de azi
trebuie sa se gandeasca la viitorul
medicinei de maine”;
 “sanatatea nu are pret, dar are buget”
 MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ

1. ANTIBIOTICE ŞI CHIMIOTERAPICE ANTIBACTERIENE

– 1.1. ANTIBIOTICE BETA-LACTAMICE
 1.1.1. PENICILINELE
 1.1.2. CEFALOSPORINELE
 1.1.3 CARBAPENEMII , MONOBACTAMII, TRIBACTAMII
– 1.2. MACROLIDE , LINCOSAMIDE ŞI ANTIBIOTICE DE REZERVĂ CU SPECTRU
ASEMĂNĂTOR
 1.2.1. ERITROMICINA ŞI ALTE MACROLIDE
 1.2.2. LINCOSAMIDE
 1.2.3. ANTIBIOTIC ANTISTAFILOCOCIC DE REZERVĂ
– 1.3. AMINOGLICOZIDE
– 1.4. ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG
 1.4.1. TETRACILCLINELE
 1.4.2. CLORAMFENICOLUL
– 1.5. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE
– 1.6. MEDICAŢIA ANTITUBERCULOASĂ
 1.6.1. Antibiotice antituberculoase
 1.6.2. CHIMIOTERAPICE ANTITUBERCULOASE
– 1.7. SULFAMIDELE ANTIBACTERIENE
– 1.8. CHINOLONELE ANTIBACTERIENE,ANTISEPTICELE URINARE ŞI INTESTINALE
 1.8.1. CHINOLONELE
 1.8.2. .ALTE ANTISEPTICE ŞI CHIMIOTERAPICE URINARE
2. ANTIMICOTICELE (ANTIFUNGICELE)
3. MEDICAŢIA ANTIVIRALĂ
4. ANTIPROTOZOARICELE
– 4.1 ANTIMALARICELE
– 4.2. MEDICAŢIA ANTITRICHOMONAZICĂ, ANTIAMIBIANĂ, ANTILAMBLIAZICĂ
5. ANTIHELMINTICE
6. ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE
 Antibioticele (AB) şi chimioterapicele
 agenţi antimicrobieni cu activitate selectivă, care introduse în
organism exercită efecte toxice specifice faţă de anumite
microorganisme, fungi, paraziţi, având însă efecte toxice mai
reduse sau absente faţă de celulele organismului gazdă.
 Pot fi:
– antibioticele sunt produse de diferite specii de microorganisme (bacterii,
fungi, actinomicete),
– chimioterapicele sunt obţinute prin sinteză chimică
 Clasificarea acestor substanţe se face funcţie de germenii pe care
acţionează:
– - AB şi CT antibacteriene
– - AB şi CT antifungice
– - AB şi CT antiprotozoarice
 Mecanism de acţiune: produc efect de tip bactericid sau
bacteriostatic pe agenţii patogeni.
– Bacteriostatic - inhibă multiplicarea germenilor şi îi fac vulnerabili la
forţele de apărare ale organismului
– Bactericid - produc distrugerea germenilor
 Mecanisme generale de acţiune
 1. La nivelul peretelui celulei bacteriene
 2. La nivelul membranei citoplasmatice a celulei
bacteriene
 3. Asupra proceselor metabolice intracitoplasmatice
– a. Inhibarea sau degradarea sintezei proteice la nivel
ribozomal:
– 30S: tetraciclinele
– 50S cloramfenicolul, eritromicina
– b. Antagonismul competitiv faţă de un metabolit esenţial
 sulfamidele prin inhibarea sintezei de acid folic
 4. Asupra aparatului nuclear
– a. Inhibarea ARN polimerazei, ARN girazei bacteriene
 Rezistenţa microbiană
Reprezintă insensibilitatea germenilor la un anumit antibiotic
 Rezistenţa naturală
– bacteriile din afara spectrului de acţiune al chimioterapicului.
 Rezistenţa dobândită
– rezultat al unor modificări genetice şi a unor procese de selecţia şi
se poate instala prin mutaţii cromozomiale sau prin achiziţia de
plasmide.
 Rezistenţa cromozomială
– rezultatul unei mutaţii spontane la locusul de pe cromozomul
bacterian care controlează susceptibilitatea la un anumit
chimioterapic
 Rezistenţa extracromozomială se transmite prin plasmide , care sunt
moleciule de ADN cuprinse în citoplasma bacteriilor
Mecanisme prin care microorganismele
pot deveni rezistente la chimioterapice

 elaborarea de enzime ca penicilinaza, cefalosporinaza,

acetilaza
 alterarea permeabilităţii şi a transportului membranar
pentru chimioterapicul respectiv
 alterarea locului unde acţionează chimioterapicul
(ex.alterarea proteinelor specifice de pe subunităţile
ribozomale bacteriene 30S sau 50S)
 dezvoltarea de către microorganisme a unei căi metabolice
alternative care scurtcircuitează reacţia inhibată de către
chimioterapic
 dezvoltarea de către microorganism a unei enzime alterate
care îşi îndeplineşte funcţia metabolică , dar este mult mai
puţin afectată de către chimioterapic
 Efecte adverse
 Reacţiile alergice
 Reacţiile toxice
– Aminoglicozidele - oto- şi nefrotoxice
– tetraciclina şi eritromicina sunt hepatotoxice,
– cloramfenicolul este toxic pentru măduva hematoformatoare
 Reacţii idiosincrazice
– manifestări ale unor enzimopatii genetice
 Reacţiile adverse de ordin biologic
– reacţiile de exacerbare Herxheimer - rezultatul distrugerii masive de
germeni, cu eliberare de endotoxine şi se manifestă prin acutizarea
fenomenelor inflamatorii în jurul focarelor infecţioase
– fenomenele de dismicrobism intestinal
– rezistenţa microbiană
Clasificarea principalelor antibiotice
antimicrobiene
 betalactamine:
– peniciline,
– cefalosporine,
– monobactami,
– carbapenemi
 aminoglicozide:
– streptomicina,
– kanamicina,
– gentamicina,
– tobramicina,
– paromomicina,
– amikacina;
 macrolide şi lincosamide:
– eritromicina,
– trioleandomicina,
– spiramicina;
 antibiotice cu spectru larg:
– tetracicline şi
– cloramfenicolul.
 polipeptide:
– polimixine,
– bacitracina;
 Spectrul de activitate
 chimioterapice cu spectru îngust de tip benzilpenicilină
– Peniciline, eritromicine, vancomicina, clindamicina
 cocii gram pozitiv, cocii gram negativ şi bacilii gram
pozitiv..
 chimioterapice cu spectru îngust de tip streptomicină
– streptomicina, gentamicina şi alte aminoglicozide
 cocii şi bacilii gram pozitiv şi negativ, spirochetele,
micoplasmele, ricketsiile şi chlamidiile.
 Chimioterapice cu spectru larg de tip tetraciclină
– tetraciclinele, cloramfenicolul, ampicilina şi alte peniciline
asemănătoare, cefalosporinele, sulfamidele
 cocii gram pozitiv, cocii gram negativ, şi în mod
caracteristic bacilii gram-negativ.
 ANTIBIOTICE BETA-
LACTAMICE
MONOBAC- DIBACTAMI TRIBACTAMI
TAMI
1. Aztreonam 1. Peniciline ( Penami ) 1. Sanfetrinem

2. Cefalosporine ( Cefeme )

3. Carbapenemi (Imipenem)

4. Penemi ( Ritipenem – în
curs de experimentare )
MECANISM DE ACTIUNE:
PERETE
BACTERIAN

PBP+TRANSPEPTIDAZE

BACTERIE IMEDIAT
BACTERIE ADULTA
DUPA FORMARE

PERETE
BACTERIAN

PBP+ATB
BACTERIE TANARA
DIBACTAMI
PENAMI (PENICILINE)
1. PENICILINE BIOSINTETICE NATURALE
BENZILPENICILINA – PENICILINA G f. 400.000 UI, 1.000.000U.I, 5.000.000 UI
SA: CG+: streptococi, pneumococi Rezistenta: STAPFILOCOCCUS AUREUS
CG-: gonococi, meningococi
BG+: bacil difteric, bacil carbunos, clostridii anaerobe
Spirochete: treponeme
Actinomicete
Mecanism de actiune: BACTERICID
UT: boli provocate de germeni sensibili
FC: doar parenteral → c% plasmatica eficienta → difuzeaza bine in tesuturi (exceptie LCR, ochi, seroase)
RA: alergice → soc anafilactic
Adm: i.m. din 6 in 6 ore; i.v. in perfuzie
Observatie:
! Cu ser fiziologic sau cu H2O distilata
!!! NU cu glucoza sau alte M in siringa
B. FENOXIMETIPENICILINA – PENICILINA V, OSPEN – cp.
400.000 UI
1.000.000 UI
Asemanatoare Penicilinei G cu actiune mult mai slaba
Observatie:
- pe stomacul gol cu o ora inainte de masa;
- doze duble fata de Penicilina G;
- din 6 in 6 ore.

C. PROCAINPENICILINA – EFITARD fl 800.000 UI

Asemanatoare Penicilinei G, dar de semidepozit
i.m. monodoza
BENZATINPENICILINA - MOLDAMIN, RETARPEN
fl. 600.000
1.200.000 UI

Se foloseşte în
 sifilis (se administrează la câteva zile)
 pentru profilaxia de lungă durată a recidivelor şi complicaţiilor infecţiilor
streptococice (ex.. glomerulonefrită) şi
 pentru prevenirea recăderilor în reumatismul poliarticular acut ( cardita
reumatismală),
Asemanatoare Penicilinei G, dar de depozit
i.m. 1 doza/saptamana – 2 – 3 saptamanai

Observatie:
- NU dizolvata in H2O distilata
- NU i.v. (pericol de embolie pulmonara)
- NU la copii < 3 ani
2. PENICILINE ANTISTAFILOCOCICE – PENICILINE “M”
- METICILINA
- OXACILINA
- CLOXACILINA
- DICLOXACILINA
- NAFCILINA

OXACILINA – OXACILIN caps. 0,250 mg; fl. 0,500 mg

SA: stafilococi meticilinosensibili producatori de BL
UT: - infectii stafilococice ca monoterapie
- infectii stafilococice grave (endocardite septice) in
asociere cu un AG
FC: pe stomacul gol si parenteral → c% sanguine eficiente
Adm: caps, fl.
3. AMPICILINE: PENICILINE “A”
- AMPICILINA
- AMOXICILINA

AMOXICILINA caps. 0,250 g, fl. 0,250 g; 0,5 g

SA: CG +; CG -; BG –
UT: boli provocate de acesti germeni
FC: oral si parenteral → c% biliara inalta = ATB biliar;
se concentreaza renal
Adm: oral din 6 in 6 ore
i.m. din 6 in 6 ore
i.v. perfuzie
SA: Bd% net superioara Ampicilinei;
asemanatoare Ampicilinei
Utilizari Terapeutice: idem Ampicilina cu eficacitate mult mai mare
ATENTIE!!!: DISMICROBISM INTESTINAL!!!!!
POST TRATAMENT, DE ACEEA SE
ASOCIAZA CU EUBIOTICE ( BIOTIX)
4. CARBOXIPENICILINELE
 CARBENICILINA
 TICARCILINA
Active indeosebi pe piocianic

TICARCILINA – TICARCILINA fl. 1 g, 3 g

SA: piocianic, proteus, enterobacter, seratia
UT: infectii cu germeni sensibili
Adm: i.m., i.v., i.v. perfuzie

5. UREIDOPENICILINELE
 MEZLOCILINA
 AZLOCILINA
 PIPERACILINA

PIPERACILINA: PIPERACIL fl. 2 g, 3 g, 4 g

SA: piocianic, proteus, enterobacter, seratia, enterococi
UT: infectii severe urinare, biliare, osoase, meningiale
Adm: i.m., i.v.
 INHIBITORII DE BETALACTAMAZE (IBL)
 ACIDUL CLAVULINIC
 SULBACTAM
 TAZOBACTAM BACTERIA
ATB minore, scazute

BL
Leg.
betalactam
O N

Leg.
betalactam
N ATB
O
minor
Principalele prod. comerciale IBL + BETALACTAMINE

1. ACID CLAVULANIC + AMOXICILINA = AUGMENTIN,

AMOXIKLAV
susp., caps., fl., la 8 ore
2. ACID CLAVULANIC + TICARCILINA = TIMETIN
fl. (i.m., i.v.) la 6 ore
3. SULBACTAM + AMPICILINA SULTAMICILINA
= UNASYN
susp, caps, fl.(i.m., i.v.) la 8 ore
 PENEMI
RITIPENEM fl. si caps

CARBAPENEMI
IMIPENEMI – CILASTATINA : TIENAM
SA: “ultralarg” – toate bacteriile
MA: asemanator – se fixeaza pe peretele bacterian→ efect
bactericid rapid si intens
Fc: difuzeaza bine in tesuturi, LCR (90%), urina
Adm: i.v., i.v. perfuzie
 CEFEME – CEFALOSPORINE

 structură beta - lactamică, derivaţi ai acidului 7-amino

cefalosporanic
 Au efect bactericid, acţionând ca şi penicilinele ,prin inhibarea
sintezei peretelui rigid al celulei bacteriene.
 Se pot folosi ca antibiotice de rezervă ale penicilinelor (în cazuri
de rezistenţă şi alergie) şi pe de altă parte ca medicamente ale
infecţiilor Gram negative.
 GENERATIA I

CEFAZOLINA (KEFAZOL) CEFALEXINA

CEFALOTINA (KEFLIN) CEFAPIRINA
Spectru “largit” ca si spectrul Penicilinei G
Oxacilinei
Ampicilinei

 cocilor Gram pozitiv, inclusiv stafilococul auriu

penicilinazo -pozitiv
 coci gram negativi
 bacili gram pozitiv
 bacili gram negativ (analog ampicilinei) în plus Klebsiella.
 Cefalexina (Ospexin)
 este stabilă în mediu acid
 pe cale orală în doză de 0,5 g de 4 ori pe zi
 infecţii ale căilor respiratorii (cu Haemophylus influenzae)
 infecţii urinare.

Cefalotina, cefazolina şi cefapirina

 se administrează parenteral i.m şi i.v - t1/2 de 30- 60 minute

 în infecţii respiratorii şi urinare
 GENERATIA II

CEFUROXIMA (ZINNAT) CEFACLOR

CEFAMANDOL (MANDOKEF) CEFOXITINA
Spectru “larg” ca si spectrul Penicilinei G
Oxacilinei
Ampicilinei
Gentamicinei
Metronidazol
SA:
Proteus, Providencia şi Bacteroides fragilis
 GENERATIA III

CEFOTAXIMA (CLAFORAN) CEFTAZIDIMA

CEFTRIAXONA (ROCEPHIN) CEFOPERAZONA (CEFOBID)
Spectru “ultralarg” ca si spectrul Penicilinei G
ecthyma gangrenosum Oxacilinei
Ampicilinei
Gentamicinei
Metronidazol
Ticarcilina
GENERATIA IV

CEFPIROMA CEFEPIMA
Spectrul “foarte larg” ce include si enterococul
 CARBACEFEME

MONOBACTAMI
AZTREONAM – piocianic=pseudomonas aeruginosa

TRIBACTAMI
SANFETRINEM – spectru “ultralarg” G + si G -, aerobi si anaerobi
MACROLIDE , LINCOSAMIDE ŞI ANTIBIOTICE DE
REZERVĂ CU SPECTRU ASEMĂNĂTOR

ERITROMICINA ŞI ALTE MACROLIDE

 MACROLIDE
CARACTERISTICI COMUNE:

 INEL LACTONIC
 SPECTRU ANTIMICROBIAN LARG
 DIFUZIE TISULARA BUNA (utile in infectii cu germeni
intracelulari: chlamidia, mycoplasma, legionella, Helicobacter
 TOXICITATE , TOLERANTA 
 COMPLIANTA TERAPEUTICA BUNA – MAI ALES “NOILE
MACROLIDE”
CLASIFICARE:

1. MACROLIDE ADEVĂRATE
 INEL LACTONIC CU 14 ATOMI
- COMPUŞI NATURALI: - ERITROMICINA
- OLEANDOMICINA
- COMPUŞI SEMISINTETICI: - ROXITROMICINA
- CLARITROMICINA
- DIRITROMICINA
 INEL LACTONIC CU 15 ATOMI
- AZITROMICINA
 INEL LACTONIC CU 16 ATOMI
- COMPUŞI NATURALI - JOSAMICINA
- SPIRAMICINA
- COMPUŞI SEMISINTETICI: - ROKITAMICINA
 INEL LACTONIC CU 17 ATOMI
- COMPUŞI SEMISINTETICI: - LANKACIDINA
2. SINERGISTINE
- PRISTINAMICINA
- VIRGINAMICINA
 Macrolide "vechi": - ERITROMICINA
- OLEANDOMICINA
- JOSAMICINA
- SPIRAMICINA

 Macrolide "noi": - ROXITROMICINA

- CLARITROMICINA
- DIRITROMICINA
- AZITROMICINA
- ROKITAMICINA
 ERITROMICINA
MA: inhiba sinteza ribozomiala a proteinelor
bacteriene prin fixarea pe subunitatea 50 S
ribozomială => bacteriostatic la doze ;
bactericid la doze .
Obs.: NU se asociază cu Cloramfenicolul pentru că au
acelaşi loc de acţiune.
SA: CG+; CG-; BG+; Actinomicete, Mycoplasma,
Chlamidia, Ricketsia.
Obs.: ERITROMICINA ESTE ATB DE ÎNLOCUIRE
LA BOLNAVII CU ALERGIE LA PENICILINE !!!
FC: adm. orală → abs. duodenala.
Distributie buna în ţesuturi (cu excepţia LCR).
INDICATII: boli cu germeni sensibili:
 angine streptococice
 pneumonie interstiţială cu Mycoplasme,Legionella,
Chlamidii
 profilaxia RAA
 sifilis
 erizipel
 boli sexuale cu chlamidii (cervicite, uretrite).
Adm.: - oral la 6 ore
MACROLIDE “NOI”
 Bd% crescuta fata de macrolidele vechi
SA: “larg” – asemanator macrolidelor “vechi” +
- Toxoplasmoza gondi,
- H elicobacter Pylori
- Mycobacterium avium (SIDA);
- BG – (Salmonela, Shigella, Jersinia)
Complianta terapeutica buna (1-2 prize/zi)
 RA: - rare
 FA: - adm. orala → distributie buna in tesuturi si
celule; se c% in pulmon;
renal → efect postantibiotic (72 ore)
 UT: infectii cu germeni sensibili
Adm.:
ROXITROMICINA – Rulid cp.
CLARITROMICINA – Klacid cp.; fl.; sirop

AZITROMICINA – Zitaromax cp.

SPIRAMICINA – Rovamycine cp; fl.; sirop

IV. LINCOSAMIDE
- LINCOMICINA
- CLINDAMICINA

LINCOMICINA
SA: streptococi; stafilococi; anaerobi
(Bacterioides fragilis)
UT: infectii osteoarticulare cu stafilococ
profilaxia endocarditei infectioase
Administrare: oral si parenteral (i.m., i.v. perfuzie)
CLINDAMICINA
SA: ! bacteroides fragilis
GLICOPEPTIDE
- VANCOMICINA
- TEICOPLANINA

VANCOMICINA – VANCOCINE fl.

Este un antibiotic de rezervă, bactericid
MA: - inhiba sinteza peretelui bacterian
- afecteaza permeabilitatea membranei
citoplasmatice
- afecteaza sinteza ARN bacterian
SA: CG + (streptococi, stafilococi); BG +
UT: “ATB de rezerva” pentru:
- infectii stafilococice severe
- colita pseudomembranoasa cu Clostridium
- peritonita stafilococica
RA: ototoxicitate; nefrotoxicitate
Adm.: i.v.
TEICOPLANINA – TARGOCID
SA: asemanator Vancomicinei
CG+ (streptococo,stafilococ)
BG+
Uneori mai activ de 2 - 3 ori decat Vancomicina

POLIPEPTIDE CICLICE
- COLIMICINA
- POLIMIXINA
SA: active pe CG- si BG-
 AMINOGLICOZIDE (AGZ)
GENERATIA I
 STREPTOMICINA – activa pe BK
 KANAMICINA
 NEOMICINA
 SPECTINOMICINA – activa in gonoree
 PAROMOMICINA - activă ca antimicrobian

GENERATIA II
 GENTAMICINA
 TOBRAMICINA

GENERATIA III
 AMIKACINA
 NETILMICINA
 sunt bazice, avînd un intens caracter polar şi hidrosolubile
 nu se absorb din tubul digestiv
 pot fi însă folosite în infecţii intestinale
 Pentru efecte sistemice se administrează parenteral, i.m
sau i.v. În organism, difuzează numai în lichidul
extracelular, nu intră în celule, nici la nivelul l.c.r. sau
S.N.C.

 Aminoglicozidele acţionează bactericid, prin

dereglarea sintezei proteice bacteriene, legându-se de
subunităţile ribozomale bacteriene 30S.
 Rezistenţa la aminoglicozide este unidirecţională
 exemplu : germenii rezistenţi la streptomicină nu
sunt rezistenţi la kanamicină, gentamicină.

 În cazul apariţiei rezistenţei la gentamicină se

folosesc tobramicina sau amikacina
(fiind antibiotic de rezervă pentru toate aminoglicozidele
 Spectrul de acţiune
 coci:
– streptococi (hemolitic şi viridans),
– enterococi,
– stafilococi,
– Neisseria(gonoreae, meningitidis);
 bacili Gram negativi:
– E.coli,
– Klebsiella,
– Proteus,
– Enterobacter,
– Haemophylus influenzae,
– Pseudomonas aeruginosa,
– Brucella,
– Pasteurella,
– Mycobacterium tuberculosis,
– Salmonella,
– Shigella
EFECTE ADVERSE
– Neurotoxicitatea se manifestă prin lezarea perechii VIII de

nervi cranieni şi apariţia de leziuni cohleare şi vestibulare;

– Ototoxicitatea este ireversibilă, ducând la surditate.

Leziunile vestibulare se manifestă prin greţuri, ataxie,
nistagmus; pot fi însă compensate.

– Fenomenele nefrotoxice se datoresc acumulării

aminoglicozidelor în corticala renală

– Un alt efect advers pseudocurarizant cu blocarea transmisiei

neuro-musculare
 Streptomicina
– se foloseşte actualmente mai mult ca antituberculos în asociere cu
tuberculostatice.
 Kanamicina
– este mai toxică decât streptomicina , se administrează mai rar pe cale
sistemică.
– Este indicată în caz de rezistenţă la streptomicină, în infecţii grave cu
germeni gram negativi. In infecţii stafilococice se asociază cu oxacilina.
 Gentamicina
– este antibioticul aminoglicozidic cel mai utilizat datorită activităţii
antimicrobiene intense şi toxicităţii ceva mai reduse decât a kanamicinei.
– Acţionează pe Klebsiella, Haemophillus, Enterobacter.
– Este indicată în infecţii grave cu germeni rezistenţi la alte antibiotice - meningite,
endocardita, infecţii respiratorii, urinare, hepatobiliare, arsuri întinse infectate.
– Rezistenţa la gentamicină este încrucişată unidirecţional. Oto- şi nefrotoxicitatea
sunt prezente, fiind favorizate de concentraţii mari, tratamente prelungite.
 Tobramicina
– activă pe tulpinile de Pseudomonas şi ceva mai puţin nefrotoxică

 Amikacina
– este mai activă pe piocianic decât tobramicina
– toxicitate asemănătoare sau chiar mai mare decât a tobramicinei
– se foloseşte ca antibiotic de rezervă în caz de rezistenţă la gentamicină şi
tobramicină

 Neomicina (Negamicin)
– nu este utilizată sistemic datorită potenţialului său toxic foarte ridicat
– se administrează oral în enterocolite, înaintea intervenţiilor chirurgicale pe
colon pentru sterilizare, insuficienţă hepatică pentru reducerea florei
intestinale, scăzând formarea de amine biogene previne autoitoxicaţia

 Paromomicina
– în infecţii cu Entamoeba hystolitica
– are toxicitate sistemică mare
 ATB CU SPECTRU LARG
- TETRACICLINE
- CLORAMFENICOL
TETRACICLINELE
Tetracicline “vechi”
- TETRACICLINA
- CLORTETRACICLINA
- OXITETRACICLINA
Tetracicline “noi”
- DOXICICLINA
- MINOCICLINA
 TETRACICLINA
(Tetraciclina caps)
 abs. influentata de alimentatie
 c% biliara modesta
 NU patrunde in LCR
 complianta terapeutica 
(T1/2 6 ore)
DOXICICLINA
(Vibramicin caps; fl)
 abs. neinfluentata de
alimentatie
 c% biliara buna
 patrunde modest in LCR
 complianta terapeutica buna
(T1/2 = 18 – 20 ore)
MA: impiedica sinteza proteica si replicarea bacteriana

SA: Gonococ; Brucella; Yersinia; V. holeric; Chlamidia;

Treponema; Richettzia;
M. pneumonie; Leptospira, Borellia
RA: dismicrobisme: candidoze, tulburari dentare si
osoase
Adm.: Tetraciclina caps 0,250 g oral la 6 ore
Doxiciclina caps 0,100 g oral monodoza (DA + DI)
fl. i.v.
CLORAMFENICOLI
- CLORAMFENICOL
- TIAMFENICOL
CLORAMFENICOL
FC: absorbtie intestinala 80-90%, difuzie buna in
tesuturi si organe (LCR) metabolizare hepatica
(inutilizabil in insuf. hepato-biliare)
MA: identic Macrolide
SA: CG-: H.I.; Salmonella; Shigella
CG+: streptococ, stafilococ, pneumococ
BG+: b. difteric
anaerobi: Richettzi, Clamidia, Mycoplasma
UT:
“ATB de rezerva”
 febra tifoida si paratifoida A (alternativa la trat. cu Ceftriaxona si
Ciprofloxacina)
 Meningita cu pneumococ sau bacili Gram negativi
 encefalite, abcese cerebrale cu anaerobi
 infectii genito-urinare si abdominale cu anaerobi

RA: Toxicitate hematopoetica (inhibitia hematopoetica sau aplazie

medulara ireversibila)
 “sindromul cenuisiu” al n-n prin deficit de glucuronoconjugaza,
hepatica;
 dismicrobisme: suprainfectii cu Candida

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
 ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE
 Bacitracina produsă de Bacilus
subtilis
 Polimixinele sunt mai multe dintre
care mai importante sunt :
– Polimixina B şi E