 Nikolaus August Otto (14 iunie

1832, Holzhausen an der Haide,

Nassau - 26 ianuarie 1891, Köln) a
fost de inventatorul german al
primului motor cu combustie
internă care ardea în mod eficient
combustibilul direct într-un piston
de camera. Deşi alte motoarele cu
combustie internă au fost inventate
(de exemplu, de către Etienne
Lenoir) acestea nu s-au bazat pe
patru timpi separate.Conceptul de
patru timpi este posibil să fi fost
deja discutat la data invenţiei lui
Otto, dar el a fost primul care a
pus-o in practică.
Partile componente
 Motorul Otto a fost conceput ca un
motor de staţionare şi în acţiunea
motorului,tinpul este miscare in sus
sau jos a unui piston într-un
cilindru. Utilizat mai târziu, într-o
formă adaptată ca un motor de
automobil,sunt implicaţi patru timpi
sus-jos: (1) Admisie descendentă-
cărbune,gaz şi aer intra în camera
pistonului, (2) Compresie adiabatica
în sens ascendent - piston comprimă
amestecul, ( 3) Ardere si destindere
adiabatica descendentă - arde
amestecul de combustibile cu
scânteie electrică şi (4) Evacuarea
ascendentă –degajă gaze de
eşapament din camera pistonului.
Otto l-a vândut doar ca pe un motor
stationar.
Ciclul motorului Otto
 Motorul Otto se mai numeşte şi
motor cu aprindere prin scânteie
(MAS) sau motor cu explozie.
 Motorul Otto funcţionează
după 4 timpi:
 - timpul I → admisia
 - timpul II → compresia
 - timpul III → arderea şi detenta
 - timpul IV → evacuarea
 Timpul III este singurul timp în
care motorul cedează lucru
mecanic în exterior şi, din această
cauză, se numeşte timp motor. În
ceilalţi timpi, motorul trebuie să
primească lucru mecanic din
exterior, fiind numiţi timpi morţi.
Timpul 1: Admisia
 începe prin închiderea
supapei de evacuare,
urmată imediat de
deschiderea supapei de
admisie şi de deplasarea
rapidă a pistonului de la
punctul mort superior
(p.m.s.) la punctul mort
inferior (p.m.i).
 În cilindru se aspiră
amestecul carburant
format de carburator din
vapori de benzină şi aer.
 Admisia se realizează
practic la presiune
constantă (presiunea
atmosferică).
Timpul 2: Compresia
 începe cu închiderea
supapei de admisie.
Pistonul se deplasează
rapid de la p.m.i. la p.m.s.,
comprimând amestecul car-
burant până la 12-18 bar.
 Din cauza vitezei mari cu
care se realizează
comprimarea, în acest
proces, practic, nu are loc
schimb de căldură cu
exteriorul, compresia fiind
considerată un proces
adiabatic.
 La sârşitul timpului II,
amestecul carburant
ajunge la 400 – 500oC.
o
Timpul 3: Arderea si
detenta
 Arderea
 În momentul în care
pistonul este la p.m.s.,
bujia produce o scânteie
electrică ce aprinde
amestecul carburant.
 Arderea se produce
extrem de rapid, ca o
explozie, ducând la
creşterea instantanee a
presiunii până la aprox.
25 - 40 bar şi 1500ºC -
2000ºC.
 Arderea poate fi
considerată un proces
izocor.
Timpul 3: Arderea si
detenta
 Detenta
 Gazele provenite din
ardere împing pistonul de la
p.m.s. la p.m.i.
 Din cauza vitezei mari cu
care se deplasează pistonul,
în acest proces, practic, nu
are loc schimb de căldură cu
exteriorul, detenta fiind
considerată un proces
adiabatic.
 Timpul III este singurul
timp motor al ciclului, în care
se cedează lucru mecanic în
exterior.
Timpul 4: Evacuarea
 La începutul timpului IV,
supapa de evacuare se
deschide când pistonul este la
p.m.i.
 Evacuarea are loc iniţial
prin ieşirea bruscă a gazelor în
atmos-feră, întrucât presiunea
în cilindru este mai mare decât
presiunea atmosferică.
Această parte a timpului IV
constituie un proces izocor.
 Restul gazelor sunt
evacuate prin deplasarea
pistonului de la p.m.i. la
p.m.s., procesul realizându-se
la presiune constantă.
Aceasta succesiune de
evenimente se repeta
de zeci de ori pe
secunda, furnizând în
timpii 3 suficienta
energie sub forma de
lucru mecanic pentru a
mentine motorul în
functiune, dar si pentru
a mentine în miscare
sistemul cuplat la
motor.
 Motorul Otto
p
Timpul I admisia
3 Timpul II compresia
p Timpul III arderea si detenta
3

p
2 Timpul IV evacuarea
2

4 Raportul de compresie este:

p ε ═ V1/V2
p
4
A 1 Ciclul Otto este format din:
1
- 2 adiabate
V - 2 izocore
V V
p.m.i.
2
p.m.s
1
.
  admisia → proces izobar
Q01 = νCp(T1 – T0)
L01 = p1(V1 – V2)
p  compresia → proces adiabatic
L12 = – ∆U12 =
3 = – νCV(T2 – T1)
p Q12 = 0
3  arderea → proces izocor
L23 = 0
p Q23 = νCV(T3 – T2)
2 - căldura primită: Q1 = Q23
2
 detenta → proces adiabatic
4 L34 = – ∆U34 =
p = – νCV(T4 – T3)
p
4
Q34 = 0
A 1  evacuarea → proces izocor
1
şi proces izobar
Q41 = – νCv(T4 – T1)
V L41 =0
V V Q10 = – νCp(T1 – T0)
p.m.i.
2
p.m.s
1 L10 = p1(V2 – V1)
. - căldura cedată: Q2 = Q41
 p
Randamentul
3
p
3

p
2
2

4
p
p
4
A 1
1

V
V V
p.m.i.
2
p.m.s
1
.
 p
În timpul 1, admisia,
3 volumul gazului din cilindru
p
creşte practic la presiune şi
3
temperatură constantă.
p Reprezentarea A→1 a fost
2 făcută punctat, deoarece în
2

4 tot timpul acestui proces,

p numărul de moli de gaz din
1
p
4
A cilindru este variabil −
1
transformarea nu este nici
V izobară, nici izotermă!
V V
p.m.i.
2
p.m.s
1
.
 p  Timpul 2, compresia, este
suficient de rapidă, astfel că poate
3 fi aproximată prin adiabata 1→2.
p
În acest proces, amestecul
3 combustibil nu schimbă căldură şi
primeşte lucru mecanic.
p Aproximând amestecul un gaz
2 ideal, lucrul mecanic primit este:
2

4
p  Temperatura amestecului creşte
p
4 (T2>T1), ceea ce pune probleme de
A 1
1 stabilitate a acestuia: amestecul nu
trebuie să se autoaprindă înainte
V de finalizarea compresiei.
V V
p.m.i.
2
p.m.s
1
.
 p  Timpul 3, arderea, corespunde
succesiunii de transformări 2→3→4.
3 În starea 2 este declanşată scânteia,
p amestecul se aprinde şi arde. Presiunea
3
şi temperatura cresc atât de repede
încât pistonul practic nu se deplasează
p − procesul 2→3 este aproape izocor.
2 Gazul nu efectuează lucru mecanic şi
2 primeşte cantitatea de căldură:
4
p  Imediat după aceasta, gazul se
p
4 destinde suficient de rapid pentru a
A 1 considera procesul ca fiind adiabatic.
1
Gazul nu schimbă căldură şi
efectuează lucrul mecanic:
V
V V
p.m.i.
2
p.m.s
1
.
 p
La începutul timpului 4,
3 evacuarea, deschiderea
p supapei de evacuare provoacă
3 o scăderea bruscă a presiunii
şi temperaturii gazului din
p
2 cilindru, aproape fără
2
modificarea volumului.
4 Procesul poate fi aproximat
p
prin izocora 4→1. Gazul nu
p
4
A 1 efectuează lucru mecanic şi
1
cedează cantitatea de căldură:
V
V V
p.m.i.
2
p.m.s
1
.
 Rudolf Diesel (1858-1931) a
fost inventator al motorului
diesel.
 Datoritã faptului cã benzina
era încã foarte scumpã si
foarte inflamabilã, inginerul
Rudolf Diesel a realizat un nou
tip de motor care ardea initial
praf de cãrbune, aprinderea
realizîndu-se prin încãlzirea
aerului comprimat în cilindru.
În 1897 înlocuieste cãrbunele
cu motorina, iar performantele
noului motor nu s-au lãsat
asteptate, el fiind utilizat la
nave, locomotive etc., fãrã sã
uitãm cã în 1930 Junkers
adapteazã motorul diesel la
avioane.
 Parti componente
 Motorul Diesel este
5
3 alcătuit dintr-un bloc-
4
motor care cuprinde cel
puţin 4 cilindri, fiecare
cilindru motor
conţinând:
 1 – cilindru
5 – injector
1  2 – piston
2 6 – bielă
 3 – supapă de admisie
7 – manivelă
 4 – supapă de evacuare
6 7
Ciclul motorului diesel
 Motorul Diesel se mai numeşte
şi motor cu aprindere prin
compresie (MAC).
 Motorul Diesel funcţionează
după 4 timpi:
 - timpul I → admisia
 - timpul II → compresia
 - timpul III → arderea şi detenta
 - timpul IV → evacuarea
 Timpul III este singurul timp
în care motorul cedează lucru
mecanic în exterior şi, din
această cauză, se numeşte timp
motor. În ceilalţi timpi, motorul
trebuie să primească lucru
mecanic din exterior, fiind
numiţi timpi morţi.
Timpul 1: Admisia
 Timpul I începe prin
închiderea supapei de
evacuare, urmată
imediat de deschiderea
supapei de admisie şi de
deplasarea rapidă a
pistonului de la punctul
mort superior (p.m.s.) la
punctul mort inferior
(p.m.i).
 În cilindru se aspiră aer
din atmosferă.
 Admisia se realizează
practic la presiune
constantă (presiunea
atmosferică).
Timpul 2: Compresia
 Timpul II începe cu
închiderea supapei de
admisie. Pistonul se
deplasează rapid de la
p.m.i. la p.m.s.,
comprimând aerul până
la 35-50 atm.
 Din cauza vitezei mari
cu care se realizează
comprimarea, în acest
proces, practic, nu are loc
schimb de căldură cu
exteriorul, compresia
fiind considerată un
proces adiabatic.
 La sârşitul timpului II,
amestecul carburant
ajunge la 700-800ºC.
Timpul 3: Arderea si
detenta
 În momentul în care pistonul
este la p.m.s., pompa de injecţie
prin injector pulverizează
picături foarte fine de motorină
în cilindru. Pe măsură ce
pătrund, picăturile se încălzesc
şi se aprind, temperatura de
700 ºC fiind mai mare decât
temperatura de aprindere a
motorinei. Arderea se produce
lent, presiunea fiind practic
constantă datorită deplasării
pistonului sub presiune gazelor
de ardere. Arderea poate fi
considerată un proces izobar.
 La sfârşitul arderii,
temperatura este de 1500ºC -
2000ºC.
Timpul 3: Arderea si
detenta
 Detenta
 Gazele provenite din
ardere continuă să împingă
pistonul de la p.m.s. la p.m.i.
 Din cauza vitezei mari cu
care se deplasează pistonul,
în acest proces, practic, nu
are loc schimb de căldură cu
exteriorul, detenta fiind
considerată un proces
adiabatic.
 Timpul III este singurul
timp motor al ciclului, în care
se cedează lucru mecanic în
exterior.
Timpul 4: Evacuarea
 La începutul timpului IV,
supapa de evacuare se
deschide când pistonul este la
p.m.i.
 Evacuarea are loc iniţial
prin ieşirea bruscă a gazelor în
atmos-feră, întrucât presiunea
în cilindru este mai mare decât
presiunea atmosferică.
Această parte a timpului IV
constituie un proces izocor.
 Restul gazelor sunt
evacuate prin deplasarea
pistonului de la p.m.i. la
p.m.s., procesul realizându-se
la presiune constantă.
 Motorul diesel
 Timpul I admisia
 Timpul II compresia
p Timpul III arderea si detenta

2 3  Timpul IV evacuarea
p
2 Raportul de compresie:
 ε = V1/V2
p 4
Raportul de destindere:
p
4
A 1  ρ = V3/V2
1
Ciclul Diesel este format
V din 2 adiabate, 1 izobară
V V V şi 1 izocoră.
p.m.i.
2 3
p.m.s
1
.
  admisia → proces izobar
 Q01 = νCp(T1 – T0)
 L01 = p1(V1 – V2)
 compresia → proces adiabatic
 L12 = – ∆U12 =
 = – νCV(T2 – T1)
 Q12 = 0
p  arderea → proces izobar
 L23 = p2(V3 – V2)
 Q23 = νCp(T3 – T2)
2 3
p  - căldura primită: Q1 = Q23

2
 detenta → proces adiabatic
 L34 = – ∆U34 =

p 4  = – νCV(T4 – T3)

p  Q34 = 0
4
A 1  evacuarea → proces izocor
1
 şi proces izobar
 Q41 = – νCv(T4 – T1)
V
V V V  L41 =0
p.m.i.
2 3
p.m.s
1
 Q10 = – νCp(T1 – T0)
.  L10 = p1(V2 – V1)
 - căldura cedată: Q2 = Q41
  Randamentul unui motor termic:
 η = 1 - │Q2 │/ Q1
Randamentul
 η = 1 - νC (T – T ) / νC (T – T ) =
v 4 1 p 3 2

 = 1 - γ(T4 – T1)/(T3 – T2)



 În transformarea adiabatică 1→2:

 T1V1γ-1 = T2V2γ-1
p
 T2 = T1V1γ-1/V2γ-1 = T1ɛγ-1
 În transformarea izobară 2→3:
2 3
p  V2/T2 = V3/T3

2
 T3 = T2V2/ V3 = T2 ρ = T1ɛγ-1ρ


p 4  În transformarea adiabatică 3→4:

 T3V3γ-1 = T4V1γ-1
p
4
A 1  T4 = T3V3γ-1/V1γ-1
1
 Dar V1 = εV2 şi V3 = ρV2 , rezultă:
V  T4 = T3ργ-1/ɛγ-1 = T1 ργ
V V V  Randamentul ciclului Diesel:
p.m.i.
2 3
p.m.s
1  η = 1 – (ργ – 1)/γ(ργ – 1)ɛγ-1
.
 Timpul 1-admisia In
cilindru se aspira aer
p
din atmosfera la
presiunea p1 ,prin
2 3
p supapa de admisie , in
2 timp ce pistonul se
p 4 deplaseaza in jos , de la
p
4
PMS la PMF. Supapa de
A 1
1 evacuare este inchisa .
V In coordonate p,v
V V V ,procesul e reprezentat
p.m.i. p.m.s
2 3 1
. de izobara A-1 .
  Timpul 2 –compresia
 In momentul in care pistonul a
ajuns la PMF se inchide si
p supapa de admisie .Pistonul
incepe sa urce de la PMF la
PMS si comprima adiabatic
2 3 aerul absorbit in timpul 1 .
p
 Compresia la acest motor este
2 mult mai mare decat la acela
cu aprindere prin scanteie .La
p 4 sfarsitul compresiei ,cand
p pistonul ajunge la PMS
4
A 1 ,presiunea aerului p2 este de
1 35-50 atm ,iar temperatura
circa 700-800 C.Procesul e
V reprezentat de adiabata 1-2.
V V V
p.m.i.
2 3
p.m.s
1
.
  Timpul 3-ardere si detenta
 Cand a incetat compresia (pistonul este
la PMS),pompa de injectie pulverizeaza
picaturi extrem de mici (ca o ceata)de
p motorina in cilindru .Pe masura ce
patrund in aerul comprimat ,la 700 C
,fiecare picatura se incalzeste ,se aprinde
si arde degajand caldura si gaze de
2 3 ardere.Procesul este izobar deoarece
p arderea este lenta (ea se face pe masura
ce combustibilul este injectat )si pistonul
2 reuseste sa se deplaseze .
 Arderea este reprezentata prin izobara
2-3 .Prin arderea combustibilului se
p 4 produce o mare cantitate de caldura Q1.
 Aceasta mareste presiunea gazelor de
p
4 ardere ,care apasa puternic pistonul ,care
A 1 produce lucru mecanic in miscarea sa
1
spre PMI.Timpul 3 este timp motor.
 Efectuand lucru mecanic, gazele se
V destind adiabatic ,este 3-4.
V V V
p.m.i.
2 3
p.m.s
1
.
  Timpul 4-evacuarea
 In putin timp inainte sa ajunga la
PMI ,se deschide supapa de
p evacuare.
 Presiunea scade brusc la
valoarea presiunii atmosferice ,
2 3 la volum constant si sistemul
p cedeaza caldura in exterior Q2.
2  Pistonul incepe sa urce spre PMS
si evacueaza gazele de ardere.
4  Cand a ajuns la PMS se deschide
p supapa de absortie si ciclul se
p
4 repeta . Randamentul motorului
A 1 Diesel este superior celui de la
1
motorul cu aprindere prin
scanteie .
V
V V V
p.m.i.
2 3
p.m.s
1
.
 1. Intretinerea motorului Otto este mai ieftina decat
intretinerea motorului Diesel.
 2. Consumul motorului Diesel este mai mic decat
consumul motorului Otto.
 3. Aceleratia de la 0 la 100 km/h motorului Otto este
mai mica decat a motorului Diesel.
 4. Emisiile de CO2 ale motorului Diesel sunt mai mici
decat ale motorului Otto.
 5. Presiunile la care lucreaza motorul Diesel sunt mai
mari decat cele ale motorului Otto.
 6. Motorul Diesel are un nivel de turatie ce nu poate fi
depasit din cauza ca autoaprinderea se face in mod
natural si nu fortat pe cand cel Otto poate fi
regulat/controlat prin frecventa de aprindere a scanteii.
Alte tipuri de motoare
 Motoarele cu benzina , asemenea motoarelor DIESEL, sunt
motoare cu ardere interna . Combustibilul arde in interiorul
acestora pentru a asigura energia de miscare . La un altfel
de motor , vaporii de benzina sunt amestecati cu aer si
aprinsi de o scanteie . Amestecul de benzina si aer arde atat
de repede incat explodeaza si gazele produse se dilata
rapid . Aceasta dilatare impinge un piston printr-un cilindru ,
iar miscarea pistonului roteste un ax pentru producerea
miscarii de rotatie .
 La motoarele mari actioneaza mai multe pistoane si mai
multi cilindri in succesiune rapida ,pentru a produce o forta
de torsiune mai uniforma . La motoarele cu benzina rotative
, care nu au cilindri , gazele actioneaza direct un rotor .
 Motorul Turbojet
Interiorul unu motor turbojet:
Un motor turbo face un avion
sa zboare adaugand enrgie
aerului si apoi aspirandu-l
afara prin spatele
motorului.Diferitele
componente ale motorului
sunt:(1),tubul de captare a
aerului ,(2) elice si
compresor,(3) combustor,
(4) turbina si in final,(5) tubul
de evacuare.