Sei sulla pagina 1di 68

CURS SNV 1

MEDICAŢIA CU
ACŢIUNE ASUPRA
SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV
 Suntmedicamente ce modifică controlul
vegetativ al structurilor efectoare, muşchi
netezi, miocard, glande, acţionând la
nivelul sinapselor colinergice, adrenergice
neuroefectoare sau ganglionare.
Substanţe care acţionează în
domeniul colinergic
 Domeniul colinergic cuprinde neuronii,
respectiv sinapsele ce folosesc ca
mediator chimic acetilcolina.
 Acetilcolina – compus cuaternar de
amoniu, este sintetizată din colină şi acid
acetic sub influenţa catalitică a
colinacetilazei sau acetilcolintransferazei
în citoplasma neuronilor colinergici.
Acetilcolina

 Sinteza
 Stocare
 Eliberare
 Fixare pe receptori
 Hidroliza
 Acetilcolinaeste sintetizată în
terminaţiile nervoase presinaptice ale
domeniului colinergic din colină (captată
din exterior prin transport activ) şi acid
acetic (furnizat de acetil CoA de origine
mitocondrială). Reacţia este catalizată de
o colinacetiltransferază. Energia
necesară reacţiei provine din hidroliza
ATP.
 Eliberarea acetilcolinei în fanta
sinaptică se poate produce prin
difuziune sau prin exocitoză, procese
ce necesită alipirea veziculelor de
membrana presinaptică.
 In repaus, pe unitatea de timp, se
sparge un numar mic de vezicule,
eliberându-se un număr mic de cuante
de acetilcolină. Procesul este spontan,
iar frecvenţa eliberării cuantelor de
acetilcolină este dependentă de Ca2+
intracelular.
 Acetilcolina eliberată în fantă se fixează
pe receptorii colinergici situaţi pe
membrana postsinaptică.
 Se cunosc două tipuri de receptori
colinergici:
 receptori muscarinici şi
 receptori nicotinici.
Receptorii muscarinici
 suntreceptori a căror stimulare
produce efecte similare muscarinei -
alcaloid din ciuperca otravitoare
Amanita muscaria.
Receptorii muscarinici
 M1 - din sistemul nervos central şi unii
ganglioni simpatici şi parasimpatici -
ganglionii intramurali din stomac,
 M2 - din cord şi muşchii netezi,
 M3 - din muşchii netezi şi glandele
exocrine,
 M4 din sistemul nervos central.
Receptorii nicotinici
 Receptorii nicotinici sunt receptori a
căror stimulare produce efecte similare
nicotinei - alcaloid din tabac (Nicotiana
tabacum).
 receptori N1 situaţi neuronal (central şi
ganglionar)
 receptori N2 situaţi muscular
Receptorii nicotinici
 situaţi:
 la nivelul plăcii motorii,
 la nivelul ganglionilor vegetativi (simpatici
şi parasimpatici),
 la nivelul celulelor medulosuprarenale şi
la nivelul sistemului nervos central.
Receptorii nicotinici
Fixarea acetilcolinei pe
receptorii nicotinici

 produce modificarea conformaţională a


subunităţii specifice a proteinei, ceea ce
conduce la deschiderea canalului ionic
central, cu influx masiv de Na+,
depolarizare şi excitaţie.
Fixarea acetilcolinei pe
receptorii muscarinici
 Provoacă deschiderea electivă a unor
canale de K+ cu eflux de K+,
hiperpolarizare şi inhibiţie (vasodilataţie,
deprimarea miocardului),
 Provoacă inchiderea acestor canale cu
favorizarea depolarizării şi excitaţie
(contracţia muşchilor bronşici şi digestivi,
stimularea secreţiei exocrine).
Medicamente sau substanţe
toxice care
influenţează metabolismul
acetilcolinei
 biosinteza acetilcolinei - hemicolină şi
metilcolină, ce împiedică recaptarea
colinei în buton, si scad disponibilitatea
pentru sinteza acetilcolinei.
eliberarea din butonul presinaptic -
inhibată de:
 toxina botulinică,
 betabungarotoxoina,

degradarea - blocată de:


inhibitorii de colinesterază
(anticolinergice).
Medicamentele agoniste
Substanţe ce au afinitate pentru
receptorii colinergici pe care îi
activează
 parasimpatomimeticele -la nivelul
sinapselor parasimpatice terminale,
 nicotinicele - la nivelul ganglionilor
vegetativi şi
 curarizantele depolarizante cu acţiune
stimulantă la nivelul plăcii motorii.
Medicamentele antagoniste
 Substanţe ce au afinitate faţă de
receptorii colinergici, şi îi ocupă fără a
avea activitate intrinsecă.
 parasimpatoliticele, - la nivelul
sinapselor parasimpatice terminale,
 ganglioplegicele, - la nivelul ganglionilor
vegetativi,
 curarizantele antidepolarizante, - la
nivelul plăcii terminale motorii.
PARASIMPATOMIMETICELE
 substanţe cu acţiune agonistă la nivelul
sinapselor parasimpatice terminale.
 reproduc efectele stimulării parasimpaticului.
o acetilcolina,
o compuşii de sinteză cu structură
asemănătoare acetilcolinei, şi
o pilocarpina.
Acetilcolina
 provoacă în doze mici efecte de tip
muscarinic,
 doze mari, (după atropinizare
prealabilă), determină efecte de tip
nicotinic,
 nu se foloseşte ca medicament.
Compuşii de sinteză

 metacolina, folosită ca vasodilatator în


afecţiuni vasculospastice,
 carbacolina şi betanecolul utilizate ca
vasodilatatoare şi stimulante ale
musculaturii netede digestive şi a vezicii
urinare.
Pilocarpina
 acţiune
predominant muscarinică la nivelul
glandelor exocrine şi al ochiului,

 stimulează intens secreţiile sudorale,


salivare, bronşice.
Anticolinesterazicele reversibile
 fizostigmina -eserina - alcaloid natural
utilizat în glaucom şi,
 neostigmina -miostin, substanţă sintetică
indicată pentru acţiunile muscarinice de
stimulare a musculaturii netede gastro-
intestinale şi vezicale.
Anticolinesterazicele ireversibile
 se leagă numai de sediul esterazic al
colinesterazei formând un compus fosforilat
stabil.
 activitatea enzimatică nu reapare decât prin
sinteza unei noi cantităţi de enzimă.
 reprezentate în principal prin derivaţii
organofosforici.
Intoxicatia acuta cu substante
organofosforice
 fenomene digestive,
 respiratorii,
 cardiovasculare,
 musculare,
 nervoase.
Intoxicatia acuta cu substante
organofosforice
fenomene digestive:
 salivaţie,
 greaţă,
 colici,
 vomă,
 diaree
Intoxicatia acuta cu substante
organofosforice
-fenomene respiratorii:
•hipersecreţie bronşică
-fenomene cardiovasculare:
• hipotensiune arterială
-fenomene musculare:
• fasciculaţii şi
• slăbiciune a musculaturii striate
Intoxicatia acuta cu substante
organofosforice

-fenomene nervoase:
• confuzie mintală,
• comă
Intoxicatia acuta cu substante
organofosforice -Tratamentul
 îndepartarea toxicului;
 bronhoaspiraţie,
 la nevoie respiraţie artificială;
 atropină, doze mari - 2 mg iv. repetat la 3-
8 min., până la apariţia primelor semne de
atropinizare (midriază);
Intoxicatia acuta cu substante
organofosforice -Tratamentul
 administrarea de reactivatori de
colinesterază (obidoximă, pralidoximă)
care dislocă şi fixează toxicul de pe
colinesterază, enzima redevenind astfel
funcţională;
 tratament simptomatic - anticonvulsivante,
sedative
Parasimpatoliticele
 substante cu acţiune antagonista selectiva
la nivelul receptorilor muscarinici ai
sinapselor parasimpatice terminale.
 antagonizează efectele muscarinice ale
acetilcolinei si ale altor
parasimpatomimetice.
Parasimpatoliticele

 Atropina

 Scopolamina.
Atropina
 este esterul acidului tropic (acid organic
complex) cu un aminoalcool - tropanolul sau
tropina.
 blocheaza electiv receptorii muscarinici,
 diminua sau suprima controlul parasimpatic al
diferitelor structuri efectoare,
 interactioneaza cu unele mecanisme nervos
centrale -actiune antimuscarinica.
Atropina

 Atropa belladona (mătrăgună),

 Hyosciamus niger (măselariţă),

 Datura stramonium (Iaur)


Atropa belladona
 Hyoscyamus niger
 Datura stramonium Solanaceae nightshade family
Atropina, preparate oficinale de
beladonă - efectele farmacodinamice
 antispastic-antisecretor în afecţiuni
digestive,
 antispastic în colici ,
 in preanestezie - scade secreţiile
bronşice, diminuă reflexele vagale
cardioinhibitorii şi stimulează respiraţia.
Preparate oficinale de beladonă
 Pulbere de beladonă (conţine alcaloizi
totali 3%0);
 Extract de beladonă (alcaloizi 1,5 %);
 Tinctura de beladonă (alcaloizi 0,3 %0).
 Preparatele oficinale de beladona se
administrează pe cale orală, ţinând cont
că 0,3 mg atropină sunt cuprinse In 100
mg pulbere, 20 mg extract şi, respectiv 1
ml (56 picături) tinctură.
Atropina- efecte adverse
 fotofobie,
 tulburaride vedere,
 uscaciunea gurii,
 constipatie,
 retentie de urina.
Atropina - contraindicatii
 tahiaritmii supraventriculare,
 glaucom,
 adenom de prostata
 spasme esofagiene, esofagita de reflux,
 stenoza pilorica organica,
 ileus paralitic,
ATROPINA -Intoxicatie acuta
 simptome consecutive blocării
parasimpatice:
 tahicardie,
 midriază,
 hipertensiune,
 piele uscată congestivă şi caldă
ATROPINA -Intoxicatie acuta

 lacopii poate mima o boala eruptivă -cu


simptome nervos centrale:
 nelinişte,
 excitaţie psihomotorie,
 delir.
ATROPINA -Intoxicatie acuta

 Moartea poate surveni prin paralizia


respiraţiei.
 Doza letală la adult este de 80 - 130 mg.
ATROPINA -Intoxicatie acuta
Tratament
 spălături gastrice in cazul administrarii
orale a toxicului;
 administrarea de pilocarpină sau
neostigmină ca antidot,
 respiraţie artificiala;
 împachetări umede.
Scopolamina
 parasimpatolitic asemanator atropinei,

 sedativ psihomotor si,

 antivomitiv marcat.
Substituentii cu actiune digestiva
antispastica si antisecretorie

 metantelina si propantelina - derivati


cuaternari de amoniu,
 oxifenciclimina,
 butilscopolamina,
 pirenzepina.
Propanthelini bromidum

 Prezentare farmaceutica: Drajeuri


continand propantelina bromura 15 mg
(flac. cu 40 buc.).

 Actiune terapeutica: Inhiba motilitatea si


relaxeaza musculatura gastrointestinala
spastica, relaxeaza spasmul biliar, inhiba
secretia gastrica acida, prin actiune
anticolinergica.
Propanthelini bromidum
 Indicatii:
Afectiuni spastice gastrointestinale,
ulcer gastric si duodenal (se asociaza cu
antiacide), gastrite, hiperclorhidrie, diskinezii
spastice biliare.

 Mod de administrare: Ca antiseptic, 1-2


drajeuri (cu cel putin o ora inainte de masa)
la nevoie, cel mult 8/zi; in ulcer, cate 1
drajeu inaintea meselor principale si 2
drajeuri la culcare.
SCOBUTIL , comprimate
butylscopolamminii bromidum
 Prezentare farmaceutica: Comprimate
continand butilscopolamina bromura 10 mg (flac.
cu 20 buc.); supozitoare continand
butilscopolamina 10 mg sau 7,5 mg (cutie cu 6
buc.); fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila
continand butilscopolamina bromura 10 mg
(cutie cu 10 buc.).

 Actiune terapeutica: Antispastic digestiv si


genito-urinar prin actiune parasimpatolitica si
slab ganglioplegica; antisecretor gastric.
Absorbtia intestinala este slaba, iar durata de
actiune relativ scurta; forma injectabila este mai
activa.
SCOBUTIL -indicatii:
 Colici intestinale, biliare, ureterale,
 spasm piloric sau de cardia,
 ulcer gastroduodenal,
 colita mucomembranoasa;
 dismenoree,
SCOBUTIL
 Mod de administrare:
 Adulti, oral cate 1-2 comprimate sau
supozitoare de 3-5 ori/zi; intramuscular
sau intravenos lent, 1-2 fiole la nevoie.
 Copii 6-12 ani, 1 comprimat de 3 ori/zi.
SCOBUTIL- Reactii adverse
 Uscaciunea gurii,
 tulburari de vedere,
 tahicardie,
 constipatie,
 dificultate in urinare (mai ales la doze mari
si pentru injectii);
 injectarea intravenoasa poate provoca
sedare, tahicardie, hipotensiune ortostatica
SCOBUTIL -Contraindicatii:
 glaucom,
 adenom de prostata cu retentie urinara,
 ileus paralitic,
 megacolon, obstacol mecanic la nivelul
tubului digestiv,
 hernie hiatala cu reflux esofagian,
tahiaritmii supraventriculare (mai ales
pentru injectii);
SCOBUTIL
 prudenta in cardiopatia ischemica grava si
 la bolnavii cu hipertiroidism marcat (nu se
injecteaza).
 prudenta cand se asociaza cu chinidina,
amantadina, antidepresive triciclice (creste
riscul reactiilor adverse
GASTROZEPIN® ,
pirenzepinum
 agent inhibitor specific al secretiei gastrice
indicat in terapia ulcerului gastric,
duodenal si a gastritei, fiind un agent de
blocare gastroselectiv al receptorilor
muscarinici ai acetilcolinei care actioneaza
direct asupra celulelor din mucoasa
gastrica.
GASTROZEPIN®
 Actiunea inhibitoare pronuntata asupra secretiei
bazale si a celei stimulate a acidului clorhidric si
a pepsinogenului duce la o micsorare a
activitatii peptice totale. Astfel, durerile se
calmeaza si se accelereaza vindecarea
ulcerului gastric si a ulcerului duodenal.
Administrata in doze terapeutice, Gastrozepin
nu prezinta efecte secundare anticolinergice.
GASTROZEPIN®- Indicatii
terapeutice
 Forme cronice si acute ale ulcerului
gastric si duodenal, gastrita,
 stomac iritat hiperacid,
 afectiuni ale stomacului cauzate de
medicamente,
 sindrom Zollinger-Ellison.
GASTROZEPIN®- Dozare
 Dimineata si seara pe cale orala cate 50
mg cu putin lichid, aproximativ cu 1/2 ora
inaintea meselor.
 Se recomanda ca durata tratamentului sa
fie de cel putin 4 saptamani.
GASTROZEPIN®- Efecte
secundare
 In urma tratamentului cu Gastrozepin
poate sa creasca uneori pofta de
mancare.
 In doze ridicate, dar mai ales la inceputul
tratamentului, poate sa apara, in mod
izolat, senzatia de uscaciune a gurii si
usoare tulburari de acomodare.
GASTROZEPIN®-
Contraindicatii:
 Intrucat datorita selectivitatii preparatului
nu se observa efecte secundare
anticolinergice, nu exista contraindicatii.
 La administrarea de doze deosebit de
ridicate, se recomanda insa o
supraveghere corespunzatoare la pacientii
cu glaucom si hipertrofie de prostata.
GASTROZEPIN®-
 Atentie: Cu toate ca nu exista indicatii
asupra unei actiuni teratogene pentru
Gastrozepin, chiar si in doze ridicate, se
recomanda, totusi, ca preparatul sa nu fie
folosit in primele trei luni ale sarcinii
Substituenti cu actiune
predominant oculara

 homatropina